duminică 24 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: oana gheorgiu

4 articole
Economie

Statul administrează sute de societăți falite despre care nu știe nimic, creanțe recuperate: 7,48%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.) nu știe exact câte „entități” are în portofoliu, nu are date despre circa 740 de companii din acest portofoliu, iar rata de recuperare a creanțelor statului român este de 7,48% într-un scenariu optimist, arată o Informare a vicepremierului Oana Gheorghiu „privind stadiul administrării portofoliului de participaţii şi creanţe al statului de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.)”. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice AAAS este condusă de Florin Daniel Geantă, un fost deputat traseist care a fost ales pe listele PDL, a trecut la UNPR și apoi la PSD.  Nu se știe câte societăți falite sunt gestionate și ce a recuperat statul, de fapt  „Rata de recuperare a creanțelor, calculată pe baza datelor parțiale furnizate, este de 7,48%. Expunerea reală este probabil mai mare, iar rata reală de recuperare probabil mai mică”, se apreciază în informarea transmisă Guvernului. Mai exact, AAAS ar avea de recuperat, pentru statul român, creanțe de 2,76 miliarde de lei, din care a recuperat efectiv doar 206,8 milioane de lei. Sunt 30 de proceduri de recuperare a creanțelor care durează de peste 20 de ani.  Informarea mai arată că „59% din portofoliu rămâne netransparent”.  „Fără o evidență operativă a termenelor, există riscul ca A.A.A.S. să fi pierdut creanțe prin neînscriere la masa credală în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 102 din Legea nr. 85/2014, prin nedeclarare sau prin neexercitarea căilor de atac. Existența și întinderea oricărei creanțe efectiv pierdute pe această cale, precum și caracterul culpabil al inacțiunii, pot fi stabilite numai prin auditul de la Recomandarea 2; prezenta notă nu afirmă producerea unui prejudiciu, ci semnalează riscul acestuia”, arată vicepremierul Oana Gheorghiu. În plus:  Pentru 69% din portofoliu, A.A.A.S. nu a raportat niciun demers instituțional.  Un număr semnificativ de proceduri depășesc termenele rezonabile, generând costuri nete fără perspectivă de recuperare.  „Invocarea propriei dezorganizări ca motiv de neîndeplinire a solicitărilor este inadmisibilă pentru o autoritate cu mandat de administrare a patrimoniului public” În consecință, Oana Gheorghiu a propus Guvernului să trimită corpul de control al prim-ministrului la AAAS, să ceară Curții de Conturi un audit, precum și „evaluarea oportunității menținerii A.A.A.S. ca instituție autonomă”. „Numai după finalizarea auditului de la Recomandarea 2 și exclusiv în funcție de concluziile acestuia, Guvernul poate evalua dacă menținerea A.A.A.S. în forma actuală este justificată sau dacă atribuțiile sale pot fi exercitate mai eficient de alte entități existente. Această recomandare nu presupune desființarea A.A.A.S. și nu se întemează pe constatările prezentei note, ci pe rezultatul auditului independent; ea este condiționată, nu paralelă cu probele”, se propune, la finalul informării.     

Obscurul Geantă, deputat traseist susținut de PSD, nu știe ce administrează și cât din creanțele statului a recuperat Foto: Financial Intelligence
Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan

Vicepremierul Oana Gheorghiu a vorbit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la șeful statului, Nicușor Dan: „Aș fi simțit nevoia unei intervenții măcar la nivelul ăsta de a nu lăsa societatea să se ducă după o minciună”. Însă ea a arătat că s-a mai întâmplat să aibă opinii diferite față de Nicușor Dan - pe care-l cunoaște din tinerețe - dar „până la urmă el a avut dreptate”. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan Transcrierea începe la minutul 5.28: „Q: Ne ați spus la un moment dat că au fost două persoane în care ați avut încredere și mi s a părut că aveți un pic de dubiu acuma în legătură cu relația cu Nicușor Dan.  Gheorghiu: Eu îl, după cum știți, îl cunosc pe Nicușor Dan din copilărie, din tinerețe, nu din copilărie, din tinerețe și întotdeauna l-am considerat și îl consider un om extrem de onest, cu propriul sistem de gândire, diferit de al meu cel puțin, cu propriile analize. Eu acum am simțit o frustrare, mai ales că în această moțiune a PSD ului a fost folosită munca mea foarte mult și a fost folosită într un mod manipulator și aș fi simțit nevoia mai ales că eu sunt un independent în guvernul României care nu are nicio culoare politică și n-am avut interacțiuni cu partidele în mod clar, aș fi simțit nevoia unei intervenții măcar la nivelul ăsta de a nu lăsa societatea să se ducă după o minciună.  Q: Ar trebui să fiu moderator, dar spun asta. Vorbeam cu colegul înainte. Exact asta i-aș fi spus și eu lui Nicușor Dan. Înțeleg că încerci să fii neutru și moderator, dar aici e vorba de politici publice și trebuie să ne spui: ești sau nu pentru privatizare și lași discursul acesta anti-privatizare să domine societatea sau nu? Gheorghiu: Dar știți ce e? Un discurs poate să fie. Că e un discurs antiprivatizare sau pro-privatizare e un discurs. Oamenii au voie să aibă opinii și eu sunt prima care spun asta. Ce cred eu că trebuie să intervină un președinte este să nu lase minciuna să devină adevăr...  Q: Ați fi vrut să fiți, poate nu dumneavoastră personal, dar demersul acesta să fie apărat de președinte în sensul în care să spună avem o moțiune de cenzură, e dreptul lor, bla bla bla, dar se bazează pe o minciună. Ați fi vrut să auziți asta de la Nicușor.  Gheorghiu: Nu știu dacă se aude la el. Aș fi vrut ca acest demers manipulator și mincinos să nu fie lăsat nesancționat de la nivelul președinției. Mi se pare că e nevoie ca liderii din România să rescrie felul în care societatea asta este tratată. Pentru că noi lăsăm pe unii politicieni să-și bată joc de oameni, lăsându-i să ducă minciunile astea mai departe și să le transforme în adevăruri. Pentru omul care nu a citit și nu înțelege chiar piața de capital, demersul meu, care este unul onest și făcut cu multă muncă și cu gândul la România, a devenit o minciună.. a devenit adevăr. L a transformat. Vinde țara. Și da, aș simți nevoia, dar cum ziceam, nu-l acuz și nu-l bănuiesc de rele intenții. Q: Cum vă explicați atitudinea președintelui din aceste zile? Gheorghiu: Uneori și în trecut Nicușor Dan a avut o altfel de abordare a problemelor care până la urmă s-a dovedit a fi corectă. Și eu, punându-mă în papucii lui, aș fi făcut altfel. Q: Poate că credeți că are un plan pe care nu-l înțelege nimeni în acest moment politic vorbind?  Gheorghiu: Nu pot să fac supoziții, doar spun că în trecut lucrul ăsta s a întâmplat. De la noi să se vadă cumva, de la el altcumva și până la urmă el a avut dreptate. Nu știu și nu vreau să fac supoziții. Eu v-am spus doar ce am simțit eu și el poate că e la nivel personal, nu neapărat și poate că nu intervine un președinte pentru astfel de lucruri, dar din perspectiva mea...”

Oana Gheorghiu spune că Guvernul face ghiduri miniștrilor, ca să știe ce fac cu companiile de stat Foto: Facebook Oana Gheorghiu
Politică

Oana Gheorghiu spune că Guvernul face ghiduri miniștrilor, ca să știe ce fac cu companiile de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că Guvernul face ghiduri miniștrilor, ca să știe ce fac cu companiile de stat. Ghidul explică fiecărui ministru „ce are voie și ce nu are voie în relația cu o companie de stat”. „Ce înseamnă o companie de stat? Înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100% este o companie de stat”, a spus Gheorghiu, la Antena 3.  Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Oana Gheorghiu spune că Guvernul face ghiduri miniștrilor, ca să știe ce fac cu companiile de stat „Încercăm să refacem niște ghiduri miniștrilor. Lucrăm la ele ca să înțeleagă un ministru și un minister ce are voie și ce nu are voie în relația cu o companie de stat. Ce înseamnă o companie de stat? Înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100% este o companie de stat.  Asta nu înseamnă că statul poate să se joace cu această companie. Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este următorul: să stabilească foarte clar ce tip de consiliul de Administrație are nevoie, profilul oamenilor, dacă e, nu știu, o companie din domeniul transporturilor îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul respectiv, din transporturi, să zicem. Ăsta este primul rol al ministerului.  Al doilea rol este să stabilească foarte clar scrisoarea de așteptări, ce așteaptă de la acest consiliu, dar asta trebuie să fie clar, să aibă toată strategia în ea, să includă niște niște indicatori foarte clari. Al treilea și cel mai important: indicatorii de performanță, pentru că ce a făcut statul român până acum, s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță și am văzut și am auzit de indicatori de genul: să fie prezent în fiecare zi la muncă sau să se întrunească consiliu o dată pe lună sau la o companie care este monopol să își păstreze numărul de clienți.  De exemplu, ăsta era un indicator la o companie care e monopol. Evident că numărul de clienți nu poate să fie un indicator. Aici se oprește rolul ministerului. Deci astea sunt lucrurile cele mai importante. Dacă lucrurile astea le face bine, asta îi de șansele să aibă un consiliu de Administrație format din oameni profesioniști”, a mai explicat vicepremierul, citată de site-ul Antenei 3.  „Ce facem acum este, în primul rând, să începem să comunicăm și să-i învățăm pe oameni ce înseamnă guvernanța. Și când zic pe oameni, inclusiv mă refer la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor”, a mai arătat Gheorghiu. 

Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor” Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor”

Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor”. Ea a spus că se fac noi analize, iar obiectivul ar fi îndeplinirea unui jalon PNRR care prevede ca până la 31 august 2026 să se finalizeze procesul de restructurare a trei companii. Citește și: Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern Într-un interviu la TVR Info, Gheorghiu a mai afirmat că „privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acțiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acționarul majoritar”.  Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor” „CFR este compania cu cei mai mulți angajați, peste 20.000. Companiile acestea nu pot fi închise, sunt companii strategice. Evident că vor fi restructurate, dar reforma în sine nu urmărește concediereaa oamenilor. Urmărește o reașezare a modului în care sunt conduse și o reașezare a personalului.  Dacă într-o companie care are producție 60% e personal de birou înseamnă că avem o problem. Vor fi și mișcări în felul în care angajații sunt gestionați, dar scopul nu este să dăm afară oameni”, a spus Gheorghiu. Ea a spus că statul român are circa 1.500 de companii, din care 185 sunt inactive. „Sunt 230 de companii centrale, care sunt cele mai importante și la care avem cifrele cele mai mari. Sunt companiile care asigură și serviciile publice, cum este Metrorex. Peste tot în lume, metroul merge pe subvenție de la stat. Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie. Este o companie care se luptă de mulți ani cu pierderi, care lucrează pe o piață foarte concurențială, dar care trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activității prin schimbarea modului în care se face guvernanța acestei companii, fie printr-un parteneriat. Toate aceste lucruri vor reieși din analiză. Peste 1200 de companii sunt locale, care țin de consiliile județene și de primării. Sunt foarte multe. Eu m-am uitat ce se întâmplă în alte țări similare cu noi. Polonia cred că are între 300 și 400 de companii de stat. La fel celelalte țări. Toată lumea a făcut curățenie în zona asta”, a spus vicepremierul. „Privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acțiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acționarul majoritar. Privatizarea poate să însemne un parteneriat public-privat, care să îți aducă exact zona asta de bună guvernanță și de eficiență și să folosești mai bine activele pe care le ai. Privatizarea poate să însemne și o vânzare, dacă din analiză reiese că ar fi cea mai bună soluție”, a mai explicat ea.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră