sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nuclear

113 articole
Eveniment

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei au fost anunţate luni ca răspuns la afirmaţiile "reprezentanţilor occidentali", între care preşedintele francez Emmanuel Macron, privind posibila trimitere de "soldaţi ai NATO" în Ucraina, a explicat Kremlinul. Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei Mai devreme în cursul zilei, Ministerul rus al Apărării a anunţat că armata sa va organiza "într-un viitor apropiat" exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe staţionate în apropiere de Ucraina, drept răspuns la "ameninţările" liderilor occidentali. Citește și: În timp ce Putin participa la slujba de Înviere, rachete și drone rusești ucideau și răneau ucraineni care se îndreptau spre biserici Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, contactat de AFP în privinţa acestei chestiuni, a spus că este vorba despre afirmaţiile lui Emmanuel Macron, al unor "reprezentanţi britanici" şi al unui "reprezentant al Senatului american, dacă nu mă înşel". Aceşti lideri "au vorbit despre voinţa şi chiar despre intenţia de a trimite contingente armate în Ucraina, respectiv de plasa soldaţi ai NATO în faţa armatei ruse", a afirmat el. Dmitri Peskov a estimat că este vorba despre "un nou ciclu de escaladare a tensiunilor", denunţând "retorica foarte periculoasă" a preşedintelui francez. Macron a dat tonul Emmanuel Macron a vorbit din nou la începutul lui mai despre posibilitatea de a trimite trupe occidentale în teren în Ucraina dacă Moscova străpunge "liniile frontului" şi dacă Kievul o va solicita. "Să excludem asta a priori înseamnă să nu învăţăm lecţiile ultimilor doi ani", în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial trimiterea în Ucraina de tancuri şi avioane, iar în final s-au răzgândit, a adăugat el. Şeful statului francez a creat deja o controversă spre sfârşitul lui februarie afirmând că această trimitere de trupe nu trebuie "să fie exclusă" pe viitor. Majoritatea statelor europene, precum şi SUA, s-au demarcat de afirmaţiile sale, chiar dacă după aceea au părut să facă un pas în aceeaşi direcţie după avansurile trupelor ruse pe frontul de est.

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă (sursa: voanews.com)
Internațional

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă. Armata ucraineană a lovit duminică cupola de deasupra unui reactor oprit al centralei nucleare Zaporojie, dar nivelurile de radiaţii sunt normale şi nu există daune grave, a declarat adminstraţia instalată de Rusia a centralei. Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă Nu a fost imediat clar ce armă a fost folosită, dar administraţia centrală a spus mai devreme că aceasta a fost atacată de drone ucrainene. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care are experţi la faţa locului, a declarat că a fost informată de administraţia centralei că o dronă a explodat la locul centralei şi că informaţiile sunt "concordante" cu observaţiile AIEA. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că ambele părţi ar trebui să se abţină de la acţiuni care "pun în pericol securitatea nucleară". Nici un reactor nu este activ în prezent Centrala nucleară, cea mai mare din Europa şi aflată aproape de linia frontului, are şase reactoare VVER-1000 V-320 de concepţie sovietică, pe bază de uraniu 235 şi răcite cu apă. La instalaţie se află de asemenea combustibil nuclear uzat. În prezent, reactoarele nr. 1, 2, 5 şi 6 sunt în oprire la rece, în timp ce reactorul nr. 3 este oprit pentru reparaţii, iar reactorul nr. 4 este în aşa-numita oprire la cald, potrivit administraţiei centralei. Conform acesteia, armata ucraineană "a atacat cupola" clădirii care găzduieşte reactorul nr. 6. "Nivelurile de radiaţie la centrală şi în zona înconjurătoare nu s-au modificat", a transmis aceeaşi sursă.

SUA, arme nucleare în Marea Britanie (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Eveniment

SUA, arme nucleare în Marea Britanie

SUA, arme nucleare în Marea Britanie. Statele Unite plănuiesc să instaleze din nou arme nucleare în Regatul Unit, pentru prima dată în ultimii 15 ani, din cauza ameninţării din partea Rusiei, a relatat sâmbătă ziarul Daily Telegraph. SUA, arme nucleare în Marea Britanie Documentele Pentagonului la care ziarul a avut acces arată că intenţia SUA este de a depozita la baza aeriană RAF Lakenheath, din Suffolk (est), bombe atomice cu o putere de trei ori mai mare decât cele folosite la Hiroshima în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Citește și: VIDEO Liderul AUR, Claudiu Târziu, cunoscut pentru declarațiile favorabile Moscovei, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei. Mesajul său, identic cu al senatoarei Șoșoacă SUA şi-au eliminat capacităţile nucleare pe pământ britanic în 2008, considerând că pericolul Războiului Rece a trecut, dar această decizie vine într-un moment în care NATO şi-a dublat avertismentele privind o confruntare ipotetică cu Rusia în viitor. Documentaţia Departamentului Apărării la care a avut acces Daily Telegraph dezvăluie planuri pentru o "misiune nucleară" care va avea loc iminent în Lakenheath, unde au mai fost instalate arme nucleare în timpul Războiului Rece. Trupe americane, trimise în Regatul Unit Bugetul de anul trecut includea un "depozit de securitate" pentru acea bază, un termen cu care Pentagonul se referă de obicei la necesitatea unui loc sigur pentru bombele atomice în timp ce acestea nu sunt utilizate, potrivit sursei citate. Potrivit documentelor, Pentagonul a comandat noi echipamente pentru bază, inclusiv scuturi balistice pentru a o proteja de atacurile asupra "activelor de mare valoare". Ziarul britanic adaugă că lucrările pentru construirea unei noi reşedinţe pentru trupele americane, care conduc baza conform regulilor şi reglementărilor britanice, vor începe în iunie.

Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare

Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare. În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de teste cu rachete, având în prezent una dintre cele mai puternice rachete nucleare, capabilă să lovească orașe din SUA. Potrivit analiștilor, Coreea de Nord poate deveni chiar mai periculoasă decât Rusia sau China. Iar recenta întâlnire la Moscova a lui Kim Jong-un cu Putin nu face decât să crească îngrijorările occidentale. Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare Dictatorul nord-coreean a declarat recent că dorește să dea un nou impuls producției naționale de rachete. Potrivit KCNA, agenția de presă de stat, la ședința Comisiei Militare Centrale, Kim Jong-un a vorbit despre „acțiuni militare majore” împotriva Coreei de Sud, declarând că a ajuns la o „concluzie importantă cu privire la intensificarea în continuare a pregătirilor armatei coreene pentru război, într-o manieră ofensivă”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Kim a cerut companiilor de apărare să „avanseze producția în masă a diferitelor arme și echipamente”. El a cerut, de asemenea, „exerciții de război active” pentru „operarea eficientă cu cele mai noi arme și echipamente”. Număr record de teste cu rachete Pe 24 martie 2022, în timp ce la Bruxelles liderii G7 se întâlneau de urgență pentru a dezbate situația provocată de războiul din Ucraina, Coreea de Nord anunța succesul testării rachetei Hwasong-17, cea mai puternică ICBM (rachetă balistică intercontinentală) pe care o deține. Cu o rază de acțiune de 15.000 de kilometri, Hwasong-17 ar putea lovi orice oraș de pe continentul SUA. În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de cel puțin 95 de teste cu rachete, întețindu-și amenințările, susținând că are și focoase nucleare tactice mai mici care pot fi trase către ținte din Coreea de Sud. În plus, se estimează că are zeci de arme nucleare și un arsenal de rachete capabile să lovească în toată Europa și Statele Unite. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Potrivit Casei Albe, aproximativ jumătate din programul de rachete al Coreei de Nord este finanțat prin atacuri cibernetice și furtul de criptomonede. Sud-coreenii vor și ei să se înarmeze nuclear Potrivit unui sondaj realizat la începutul acestui an, în Coreea de Sud, 73% dintre sud coreeni au declarat că țara lor trebuie să-și dezvolte propriile arme nucleare, chiar dacă SUA nu sunt de acord. Sud-coreenii sunt din ce în ce mai îngrijorați că vor fi abandonați de americani în cazul unui atac din partea Coreei de Nord. Din cauza aceasta au apărut grupuri sociale, precum Forumul pentru Strategie Nucleară, care militează pentru dezvoltarea armelor nucleare. Ideea a fost vehiculată și la nivel înalt. Pe 11 ianuarie, la o întâlnire cu oficiali din ministerele de Apărare și Afaceri Externe, președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a afirmat că e posibil ca „Țara să importe arme nucleare tactice sau să ni le construim singuri”. Președintele sud-coreean a adăugat că, dacă s-ar lua decizia de a dezvolta arme nucleare, Seulul ar putea să le construiască „destul de repede, având în vedere capacitățile științifice și tehnologice”. Programul secret nuclear din Sud Yoon Suk-yeol este primul președinte sud-coreean care a ridicat această problemă, din anii ‘70. Președintele de atunci, Park Chung-hee, condusese un program secret, descoperit de ofițerii de informații americani, în 1974. În primăvara anului 1975, SUA a lansat un ultimatum: Seulul ar putea continua pe acest drum, dar mai bine ar lăsa Washingtonul să-l apere, cu toată forța arsenalul său nuclear deja existent. Programul de cercetare a armelor nucleare al Coreei de Sud s-a încheiat la 23 aprilie 1975, o dată cu ratificarea Tratatului de neproliferare nucleară. Însă, în prezent, situația geopolitică s-a schimbat: Coreea de Nord construiește arme nucleare din ce în ce mai sofisticate care pot viza chiar orașe din SUA, iar sud-coreenii se întreabă dacă, în aceste condiții, Washingtonul va veni în continuare să-i apere. Scenariul cel mai vehiculat în Coreea de Sud: dacă Kim Jong-un decide să atace, ce vor face SUA, în cazul în care Coreea de Nord va amenința că va detona o bombă nucleară chiar deasupra americanilor? Declarația de la Washington Neliniștile crescânde din Coreea de Sud au provocat îngrijorări și în SUA. Dacă Seulul va alege să se înarmeze nuclear, va urma Japonia, ceea ce va duce la o cursă a înarmărilor nucleare în întreaga regiune - un scenariu deloc plăcut nici pentru SUA, nici pentru China. Pe 26 aprilie, a avut loc o întâlnire între Joe Biden și Yoon Suk-yeol, cei doi președinți semnând un document, „Declarația de la Washington”, prin care s-a reiterat sprijinul americanilor și colaborarea celor două state. Potrivit Declarației, președintele Biden a reafirmat că angajamentul Statelor Unite față de Republica Coreea și poporul coreean este „de durată și ferm” și că orice atac nuclear al Coreei de Nord împotriva Republicii Coreea de Sud „va primi un răspuns rapid, copleșitor și decisiv”. De cealaltă parte, Yoon Suk-yeol a reafirmat, chiar și indirect, intenția Coreei de Sud de a rămâne în cadrul Tratatului de neproliferare nucleară. Un aspect militar cheie al Declarației a fost promisiunea SUA de a trimite un submarin cu rachete balistice nucleare în Coreea de Sud pentru o „vizită”, la o dată nedezvăluită. Un mesaj simbol, pentru a descuraja Coreea de Nord și a demonstra hotărârea Washingtonului de a-și apăra aliatul. Efectul nu a fost cel scontat. La câteva zile după, sora liderului nord-coreean a avertizat că acest acord va duce la un „pericol grav”. La nivel politic, în Coreea de Sud, Youn Kun-young, parlamentar din partea Partidului Democrat, aflat în opoziție, a criticat și el acordul. „Dacă Coreea de Nord ar lansa un atac nuclear, nu s-ar termina totul pentru noi?”, a conchis acesta într-un interviu acordat CBS coreean. Coreea de Nord, mai amenințătoare decât China și Rusia Andrej Lankov, profesor la Universitatea Kookmin din Seul și unul dintre cei mai renumiți experți în ceea ce privește politica din Coreea de Nord, a explicat de ce situația din Asia poate fi mai periculoasă decât războiul împotriva Ucrainei. „Dacă SUA ar renunța la unele sancțiuni atâta timp cât nu vor fi testate arme nucleare, ar fi un acord foarte riscant din punct de vedere politic pentru orice președinte american, pentru că atunci ar admite că Coreea de Nord este un stat nuclear și că se poartă negocieri cu el. Orice președinte care ar face acest lucru ar fi criticat de opoziție și de mass-media ca fiind lipsit de verticalitate și capitulând în fața unui dictator. Nici un președinte nu vrea să intre în istorie așa. De aceea, fiecare președinte transmite problema succesorului său. În ceea ce privește China, care are o influență enormă asupra Coreei de Nord, fiind aproape singura țară care îi oferă sprijin economic, aceasta nu are nici un interes prezent să intervină, deoarece Coreea de Nord e folosită ca «zonă tampon» împotriva SUA. Dacă americanii ar fi suficient de nebuni pentru a invada China, ar trebui mai întâi să-și facă drum prin Coreea de Nord. Pentru a menține acest tampon, China furnizează Coreei de Nord benzină, îngrășăminte și alimente”. Phenianul, amenințat doar din interior Phenianul nu va renunța în nici un caz la armele sale nucleare, căci acestea sunt asul din mânecă. Însă armamentul nuclear are un preț: din cauza restricțiilor internaționale, oamenii suferă de multe lipsuri. Cei trei ani de frontiere închise au avut un impact puternic asupra economiei. Lipsa de alimente e, în prezent, cea mai mare problemă a Phenianului. Deși asistenții umanitari internaționali au părăsit Coreea de Nord, iar amploarea exactă poate fi doar ghicită, potrivit ultimelor rapoarte, mai mult de jumătate dintre nord-coreeni suferă de foame. Peste sistemul imunitar fragilizat al populației s-a suprapus și coronavirusul, căci nimeni în țară nu a fost vaccinat. Majoritatea spitalelor nu au medicamente, aparatură adecvată, electricitate sau apă curentă. Analiștii avertizează că izolarea actuală a ţării, combinată cu recolte proaste şi o economie ineficientă ar putea însemna că Coreea de Nord se va confrunta, curând, cu o nouă foamete. Iar oamenii nu au uitat marea foamete din anii ‘90, care a ucis mai mult de un milion de oameni. Potrivit Crucii Roșii, cei mai norocoși nord-coreeni au supraviețuit atunci cu un singur bol de orez pe zi, restul mâncând iarbă, frunze uscate sau rădăcini. În ciuda opresiunii, regimul Kim știe că populația nu va accepta o altă foamete mortală, guvernul de la Phenian trebuind să găsească rapid o soluție la toate problemele interne cu care se confruntă în prezent.

Putin duce arme nucleare în Belarus (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce arme nucleare în Belarus

Putin duce arme nucleare în Belarus. Rusia va începe desfăşurarea armelor nucleare tactice în Belarus după ce se va încheia pe 7-8 iulie pregătirea instalaţiilor destinate acestora, a anunţat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei întâlniri cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, desfăşurată în staţiunea rusă Soci. Putin duce arme nucleare în Belarus "Pe 7-8 iulie se încheie pregătirea instalaţiilor şi imediat apoi vom începe desfăşurarea armamentului respectiv pe teritoriul dumneavoastră. Aşadar, totul decurge conform planului", a spus liderul de la Kremlin. El anunţase iniţial în martie că arme nucleare tactice ale armatei ruse vor fi staţionate în Belarus, ca represalii ale Rusiei faţă de hotărârea Marii Britanii de a oferi Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit pentru tancurile britanice Challenger 2. Miniştrii Apărării rus şi belarus, Serghei Şoigu şi Viktor Hrenin, au semnat în urmă cu două săptămâni documentele ce reglementează staţionarea armelor nucleare tactice în Belarus. SU-25 belaruse, modificate Moscova a anunţat că a transferat deja acestei ţări rachete Iskander-M, care pot fi echipate atât cu încărcături convenţionale, cât şi nucleare, transfer efectuat ca "răspuns în faţa politicii agresive a ţărilor ostile". Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero De asemenea, a mai precizat Ministerul rus al Apărării, unele dintre avioanele de atac la sol SU-25 ale armatei belaruse au fost convertite pentru eventuala lansare de arme nucleare tactice, şi piloţii belaruşi au fost instruiţi. Dar Moscova a precizat că armele nucleare tactice dislocate în Belarus vor rămâne sub controlul armatei ruse, care păstrează şi decizia asupra eventualei folosiri a acestora.

Nu există pericol de iradiere nucleară în România (sursa: Facebook/IGSU)
Eveniment

Nu există pericol de iradiere nucleară

Nu există pericol de iradiere nucleară. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă atrage atenţia că o informaţie apărută în spaţiul public, potrivit căreia ar fi transmis un mesaj privind un posibil pericol de iradiere generat de faptul că Rusia ar fi distrus un depozit de obuze cu uraniu sărăcit primite de Ucraina din Marea Britanie este falsă şi nu aparţine IGSU. Nu există pericol de iradiere nucleară "Având în vedere sesizările primite din partea cetăţenilor cu privire la un mesaj care circulă prin intermediul aplicaţiei WhatsApp referitor la măsurile de autoprotecţie pentru populaţie în cazul contaminării radioactive a mai multor regiuni din ţară, facem precizarea că IGSU se delimitează clar de aceste informaţii care se înscriu în spectrul datelor de tip fake news. Mai mult, adresa de contact a instituţiei noastre nu este cea menţionată în textul mesajului", transmite IGSU pe pagina sa de Facebook. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar În acest sens, pentru combaterea dezinformării, IGSU face un apel către cetăţeni să se informeze doar din surse oficiale şi să verifice datele şi informaţiile primite prin diferite canale de comunicare.

Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident

Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident. Rusia nu intenţionează să se angajeze pe calea escaladării nucleare în înfruntarea sa cu Occidentul cu privire la Ucraina, dar ceilalţi nu ar trebui să-i pună la încercare răbdarea, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident Comentariile sale intervin după o serie de avertismente din partea unor înalţi responsabili ruşi, între care şi preşedintele Vladimir Putin, potrivit cărora sprijinul militar occidental pentru Ucraina creşte riscul unui conflict nuclear catastrofal. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vom face totul pentru a preveni dezvoltarea evenimentelor după scenariul cel mai rău, dar nu cu preţul periclitării intereselor noastre vitale", a afirmat Zaharova în cadrul unei conferinţe de presă. "Nu recomand nimănui să pună la îndoială hotărârea noastră şi să o pună la încercare în practică", a avertizat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse. Rusia a criticat furnizarea de arme occidentale către Ucraina şi extinderea NATO mai aproape de graniţele sale. Finlanda, care împarte o graniţă lungă cu Rusia, a devenit luna aceasta cel de-al 31-lea membru al NATO, în timp ce Ucraina doreşte, de asemenea, să adere, deşi se confruntă cu opoziţia anumitor ţări. Saci de nisip pe reactoare nucleare "Ele (SUA) continuă să aducă atingere în mod deliberat intereselor noastre fundamentale, să genereze în mod deliberat riscuri şi să crească mizele în confruntarea cu Rusia", a declarat Maria Zaharova. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat anterior săptămâna aceasta că lumea se află "foarte probabil în pragul unui nou război mondial". Ministerul Apărării britanic a arătat că și la Zaporojie există pericol nuclear: forțele ruse și-au instalat poziții de luptă pre câteva din cele șase reactoare. Citește și: VIDEO Maia Sandu acuză direct Rusia de amestec în Moldova: Rusia nu respectă şi niciodată nu ne-a respectat suveranitatea şi independenţa Putin prezintă războiul, care a ajuns deja în a 14-a lună, în Ucraina - ceea ce el numeşte drept "operaţiune militară specială" - ca pe o bătălie existenţială împotriva unui Occident agresiv şi arogant, şi a declarat că Rusia va folosi toate mijloacele disponibile pentru a se apăra împotriva oricărui agresor. SUA şi aliaţii lor au condamnat războiul Rusiei în Ucraina, denunţând o agresiune imperialistă de cucerire de teritorii. Ucraina a promis să lupte până când toate trupele ruse se vor retrage de pe teritoriul său, şi susţine că retorica rusă privind războiul nuclear este menită să intimideze Occidentul ca să-i reducă ajutorul militar.

Lukașenko îi cere Kremlinului garanții nucleare (sursa: belta.by)
Internațional

Lukașenko îi cere Kremlinului garanții nucleare

Lukașenko îi cere Kremlinului garanții nucleare. Belarusul are nevoie de garanţii că Rusia îl va apăra "ca pe propriul teritoriu" în eventualitatea unui atac extern, a declarat luni preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, citat de agenţia de presă BelTA. Lukașenko îi cere Kremlinului garanții nucleare Lukaşenko a făcut declaraţia în timpul unei întrevederi cu ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, desfăşurată la Minsk. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Belarusul, principalul aliat al Rusiei în campania militară contra Ucrainei, găzduieşte o grupare a armatei ruse alcătuită din circa 9.000 de soldaţi, 170 de tancuri, 200 de blindate şi circa 100 de piese de artilerie. Totuşi, Kievul estimează că este puţin probabil la ora actuală ca Rusia să folosească din nou Belarusul drept platformă de lansare a unei ofensive, la fel cum s-a întâmplat la începutul invaziei declanşate în februarie 2022, când trupele ruse trimise în Belarus sub pretextul efectuării de exerciţii militare au atacat partea de nord a Ucrainei. Citește și: Budăi, atac dur: „Spuneam că acest PNRR va aduce lucruri rele pentru România”. Ministrul PSD anunță că refuză să respecte prevederile privind reducerea cheltuielilor de personal La 24 februarie anul trecut, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine. Moscova a susţinut constant că desfăşoară o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina. Kievul a anunţat că, înainte de a discuta despre un eventual plan de pace cu Moscova, trupele ruse trebuie să părăsească întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv regiunile anexate anul trecut şi peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.

La Fukushima, radiațiile afectează și roboții (sursa: Facebook/Tokyo Electric Power Company Holdings, Incorporated)
Mediu

La Fukushima, radiațiile afectează și roboții

La Fukushima, radiațiile afectează și roboții. Noi imagini filmate cu ajutorul unui robot în interiorul unui reactor devastat al centralei nucleare Fukushima Daiichi, din nord-estul Japoniei, au dezvăluit stricăciuni importante în fundaţii şi o mare cantitate de resturi radioactive, informează miercuri AFP. Haos în interiorul reactorului 1 Tokyo Electric Power (Tepco), operatorul centralei aflate în curs de dezmembrare, a publicat marţi fragmente cu aceste imagini luate în interiorul reactorului nr. 1, unul din cele trei ale căror miezuri au intrat în fuziune în 2011 după seismul urmat de un tsunami uriaş. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Există zone pe care nu le-am putut vedea" în interiorul acestui reactor, însă pagubele sunt probabil "întinse pe multe locuri", a declarat un responsabil al Tepco într-o conferinţă de presă. Filmul a arătat mai ales ziduri de beton sparte din care ieşea armătura de oţel, şi resturi în grămezi de jumătate de metru înălţime. Aceste imagini dovedesc încă o dată sarcina colosală pe care o reprezintă decontaminarea şi dezmembrarea centralei Fukushima Daiichi, ce ar mai urma să se întindă pe decenii. La Fukushima, radiațiile afectează și roboții În reactoarele 1 şi 3, combustibilul şi alte materiale s-au topit în timpul catastrofei, iar apoi s-au solidificat în deşeuri înalt radioactive. Extragerea acestor deşeuri nu va putea fi realizată decât cu roboţi pilotaţi de la distanţă, însă demararea acestei operaţiuni extrem de complexe se află în întârziere, din cauza pandemiei şi a unor dificultăţi tehnice. Citește și: Albinele, esențiale pentru producțiile agricole, ajutate deocamdată mai degrabă prin petiții, decât prin politici europene reale "Din cauza nivelurilor de radiaţie ridicate în interiorul reactoarelor, înţeleg că roboţii care utilizează semi-conductori nu funcţionează la fel de bine" cum era prevăzut, a declarat luni într-o conferinţă de presă guvernatorul departamentului Fukushima, Masao Uchibori. Guvernatorul a cerut Tepco să efectueze noi teste de rezistenţă antiseismică a centralei, în timp ce localnicii se tem de o agravare a situaţiei dacă o nouă catastrofă naturală de mare amploare se va produce.

Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol (sursa: Twitter/IAEA)
Mediu

Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol

Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol. Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că încearcă să găsească un compromis între Moscova şi Kiev pentru securizarea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, deplângând însă o "creştere a activităţii militare" în zonă. Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol Grossi s-a exprimat cu ocazia vizitei făcute miercuri la centrală, ocupată de forţele ruse, vizită pentru care Rusia a invitat şi presă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Încerc să pregătesc şi să propun măsuri realiste care vor fi aprobate de toate părţile", a spus Grossi, precizând că acest compromis s-ar referi de data aceasta la centrala propriu-zisă, şi nu doar la zona din jurul ei, vizată de negocierile lipsite de succes de până acum. "Trebuie evitată o catastrofă", a adăugat el, regretând că "activitatea militară este în creştere în toată această regiune", mai ales cu o "creştere semnificativă a numărului de soldaţi". "Ideea este de a conveni asupra anumitor principii, anumitor angajamente, printre care acela de a nu ataca centrala", a mai spus Grossi, care a făcut apel din nou să nu fie depozitate arme şi echipamente militare grele la locul centralei, ocupat de forţele ruse din martie 2022. Urme de gloanțe pe pereții centralei Şeful AIEA a sosit la centrală la bordul unui vehicul blindat al armatei ruse, cu o gardă de soldaţi în ţinută de luptă. În convoi se aflau de asemenea angajaţi ai AIEA, printre care trei inspectori veniţi să preia rotaţia de la colegii lor prezenţi la centrală. Grossi a vizitat apoi centrala şi a constatat urmele lăsate de tirurile care au lovit în noiembrie imensul bloc de beton ce acoperă reactorul nr. 2. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” În timpul vizitei, AFP a văzut cel puţin cinci vehicule militare uşoare, precum şi angajaţi în civil ai centralei care intrau şi ieşeau, după ce erau controlaţi de bărbaţii înarmaţi la una dintre intrări. Jurnaliştii au văzut de asemenea mai multe fortificaţii în zona centralei, mai ales blocuri de beton care să oprească vehiculele la intrare, dar şi saci cu nisip amplasaţi la etajele reactorului 6.

Secretar de stat în Ministerul Energiei: 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon, spune secretarul de stat Dan Drăgan Foto: News.ro
Mediu

68% din energia care se produce, fără emisii de carbon

Circa 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon, afirmă secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan. El a mai anunţat că grupul numărul 7 de la Turceni va intra în luna iunie în stare de conservare, precizând că acest lucru înseamnă că această unitate va rămâne pregătită în cazul în care este nevoie să fie pornită pentru siguranţa în funcţionarea sistemului energetic naţional. Dan Drăgan a fost întrebat, marţi, la Prima News, despre industria cărbunelui în ţara noastră. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Circa 68% din energia care se produce, fără emisii de carbon “Guvernul României susţine neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Totodată, susţinem poziţionarea şi eforturile depuse inclusiv de România în cadrul Uniunii Europene pentru creşterea producţiei din surse regenerabile la nivelul anului 2030. Prin legea decarbonării care a fost aprobată de către Guvernul României şi de către Parlament se doreşte această tranziţie de la producţia pe combustibili fosili solizi către o producţie de energie din surse regenerabile. Cum vom atinge acest lucru? Prin planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia se urmăreşte şi se va avea în vedere realizarea în următorii doi ani a unor capacităţi de producţie din surse regenerabile, fotovoltaice de peste 730 de megawaţi, coroborat cu realizarea unor noi centrale pe ciclul combinat care să folosească gazul natural pregătite pentru a folosi amestecul de gaz natural şi hidrogen”, a afirmat secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei. El a mai anunţat că unele capacităţi de cărbune vor intra în conservare. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” Aproximativ 48% vine din surse regenerabile şi producţie în unităţi hidro „Cele două capacităţi care vor asigura şi echilibrarea sistemului energetic naţional au o capacitate instalată de aproximativ 1.300 de megawaţi. Vorbim de o centrală de ciclu combinat la Turceni şi o centrală pe ciclu combinat la Işalniţa. Totodată, prin planul de restructurare unele capacităţi de cărbune vor intra în conservare şi prima capacitate care va intra în conservare va fi grupul numărul 7 de la Turceni, care în cursul lunii iunie va intra în această stare de conservare. Ce înseamnă această stare de conservare? Înseamnă că ea va fi întotdeauna, această unitate va fi pregătită şi va fi la dispoziţia dispecerului energetic naţional ca în cazul în care va exista necesitatatea pornirii acesteia pe baza unor documente şi reglementări specifice, să poată fi pornită pentru a asigura siguranţa în funcţionarea sistemului energetic naţional. Partea de decarbonare se referă în principal la restructurarea producătorilor care folosesc combustibil solid”, a precizat Dan Drăgan, citat de news.ro. Secretarul de stat de la Ministerul Energiei a adăugat că 68% din energia produsă în România este fără emisii de carbon. “Merită menţionat faptul că 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon deoarece aproximativ 48% vine din surse regenerabile şi producţie mare în unităţi mari hidro, iar 20% vine din producţia având la bază unităţile nuclear-electrice respectiv Unitatea 1 şi 2 de la Cernavodă”, a mai transmis Dan Drăgan.

Putin, prima mutare pe tabla nucleară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, prima mutare pe tabla nucleară

Putin, prima mutare pe tabla nucleară. Ucraina a cerut duminică convocarea urgentă a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU şi a cerut statelor occidentale şi Chinei să determine Rusia să înceteze "şantajul nuclear", în timp ce NATO a criticat "retorica" nucleară "periculoasă şi iresponsabilă" a Moscovei, după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin că Rusia va staţiona arme nucleare tactice în Belarus ca represalii faţă de intenţia Marii Britanii de a oferi Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit. NATO nu crede în promisiunile Moscovei "Ucraina aşteaptă din partea Marii Britanii, Chinei, Statelor Unite şi Franţei acţiuni eficace pentru a contracara şantajul nuclear al Kremlinului", a indicat Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat. "Cerem ca o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU să fie convocată imediat în acest scop", adaugă acesta. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest timp, NATO a denunţat "retorica" nucleară "periculoasă şi iresponsabilă" a Moscovei. "NATO rămâne vigilentă şi monitorizăm îndeaproape situaţia. Nu am observat nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să ne determine să ne-o ajustăm pe a noastră", a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO Oana Lungescu. "Rusia şi-a încălcat sistematic angajamentele asupra controlului armamentelor, cel mai recent suspendându-şi participarea la Tratatul Noul START", a adăugat ea. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat sâmbătă că arme nucleare tactice ale armatei ruse vor fi staţionate în Belarus. Putin, prima mutare pe tabla nucleară Întrebat de ce a luat o asemenea decizie acum, liderul de la Kremlin a spus că acesta este un răspuns faţă de intenţia Marii Britanii de a furniza Ucrainei obuze perforante cu uraniu sărăcit. El a apreciat că Rusia nu face astfel nimic "neobişnuit", întrucât Statele Unite au "desfăşurat de mult timp" arme nucleare în ţările cu care sunt aliate, menţionând Germania, Turcia, Olanda, Belgia, Italia şi Grecia. Preşedintele rus a precizat că aceste arme nu vor fi cedate Belarusului, întrucât "nici Statele Unite nu le cedează aliaţilor lor". El a estimat că acordul cu Belarusul pentru amplasarea de arme nucleare tactice în această ţară nu contravine obligaţiilor internaţionale ale Rusiei asupra neproliferării nucleare. Putin a mai anunţat că zece avioane ale armatei belaruse au deja adaptate pentru lansarea armelor nucleare tactice, pe 3 aprilie va începe instruirea militarilor belaruşi, iar pe 1 iulie se va încheia construcţia unui siloz în Belarus pentru stocarea acestor arme. Liderul rus răspunde și cu uraniu sărăcit Mai mult, Putin a avertizat că Rusia ar putea folosi şi ea obuze cu uraniu sărăcit în războiul din Ucraina, dacă armata acesteia din urmă va obţine astfel de muniţii. "Avem, fără exagerare, sute de mii de asemenea obuze", dar deocamdată nu au fost folosite, a spus preşedintele rus. Ministerul britanic al apărării a anunţat săptămâna aceasta că cele 14 tancuri Challenger 2 pe care Marea Britanie le va oferi Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia vor fi echipate cu obuze perforante care conţin uraniu sărăcit. Muniţiile cu uraniu sărăcit, folosite deja de SUA în războaiele din Irak şi în bombardamentele NATO asupra fostei Iugoslavii în 1999, sunt utilizate în proiectilele antitanc, având o eficienţă deosebită în perforarea blindajelor. SUA vor să pară relaxate Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat că UE este pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Belarusului dacă această ţară acceptă desfăşurarea unor arme nucleare ruseşti pe teritoriul său. "Găzduirea de către Belarus a unor arme nucleare tactice ruseşti constituie o escaladare iresponsabilă şi o ameninţare pentru securitatea europeană. Belarusul încă mai poate să oprească asta, este alegerea sa. UE rămâne pregătită să reacţioneze prin noi sancţiuni", a transmis Borrell duminică pe Twitter. Citește și: Patriarhul Daniel s-ar fi rugat, de Bunavestire, pentru sănătatea patriarhului Rusiei, Kiril, susținător al invaziei rusești în Ucraina La Washington, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, a declarat că Statele Unite nu au în acest stadiu niciun indiciu că Rusia "ar intenţiona să recurgă la arme nucleare în Ucraina" şi deocamdată pentru SUA nimic nu justifică "schimbarea poziţionării în materie de descurajare strategică".

Putin, primul pas nuclear împotriva Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, primul pas nuclear împotriva Ucrainei

Putin, primul pas nuclear împotriva Ucrainei. Rusia a convenit cu Belarusul că va staţiona arme nucleare tactice pe teritoriul acestei ţări, a declarat preşedintele Vladimir Putin, citat de agenţia TASS. Putin, primul pas nuclear împotriva Ucrainei O astfel de măsură nu ar încălca acordurile de neproliferare nucleară, a spus Putin, notând că Statele Unite au desfăşurat arme nucleare pe teritoriul unor aliaţi europeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a ridicat de mult timp problema staţionării de arme nucleare tactice în Belarus, a adăugat Putin. "Am convenit cu Lukaşenko că vom amplasa arme nucleare tactice în Belarus fără încălcarea regimului de neproliferare", a mai spus preşedintele rus, citat de TASS. Citește și: Forțele ruse, măcelărite și demoralizate la Bahmut, ofensiva este aproape oprită. Ucraina pregătește o contraofensivă Rusia va finaliza până la 1 iulie construcţia unui siloz pentru arme nucleare tactice în Belarus, a indicat liderul de la Kremlin. El a precizat că Rusia nu va transfera în fapt controlul acestor arme Minskului. Rusia are staţionate deja în Belarus zece avioane capabile să poarte arme nucleare tactice, a menţionat Putin.

Ucraina atacă Crimeea, Rusia folosește nucleare (sursa: TASS)
Internațional

Ucraina atacă Crimeea, Rusia folosește nucleare

Ucraina atacă Crimeea, Rusia folosește nucleare. Încercările Ucrainei de a recupera peninsula Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014, ar putea conduce la folosirea armelor nucleare de către armata rusă, a avertizat vineri vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev. Ucraina atacă Crimeea, Rusia folosește nucleare "Dacă vorbim despre ofensive serioase legate de încercarea de a recupera prin forţă Crimeea, este deplin evident că acesta va fi considerat un motiv pentru folosirea oricărui mijloc, inclusiv cele prevăzute în doctrina de descurajare nucleară", a spus Medvedev într-un interviu acordat unor agenţii de presă ruse, printre care şi TASS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a precizat că doctrina Rusiei pentru descurajare nucleară prevede posibilitatea recurgerii la armele nucleare dacă existenţa statului rus în sine este ameninţată. Or, încercarea de a smulge o parte a statului rus este un atac la adresa existenţei sale, a explicat Medvedev, referind-se la Crimeea anexată de Rusia. "Prin urmare, puteţi trage concluziile: există fundamentele evidente pentru folosirea oricărei arme. Absolut oricare", a ameninţat fostul preşedinte rus. "Sper că noştri de peste Ocean sunt conştienţi de asta", a completat el. Medvedev: Ucraina, o țară ruinată Totuşi, Medvedev crede că declaraţiile oficialilor ucraineni despre recuperarea Crimeei sunt mai degrabă propagandă. "Tot felul de declaraţii despre recuperarea Crimeei sau altceva... Vedeţi, asta este propagandă şi aşa trebuie tratată. Ea există mereu în timp de război", a observat responsabilul rus. "Aceasta în primul rând pentru că situaţia economică prin care trec ei, spre deosebire de noi, este oribilă", consideră Medvedev, adăugând că la ora actuală Kievul supravieţuieşte economic doar datorită finanţărilor externe. "Ucraina nu este doar o ţară ruinată, este o ţară întreţinută complet din exterior, un stat falit", a apreciat el. Cât despre posibilitatea ca Ucraina să adere curând la UE, în opinia fostului preşedinte rus aceasta este "o minciună absolută". "Agenda lui Biden" El mai crede că preşedintele democrat al SUA, Joe Biden, se grăbeşte să intensifice ajutorul militar pentru Ucraina întrucât agenda sa ar pierde elan atât în SUA, cât şi în Occident în general. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” "Biden şi apropiaţii lui fac tot ce pot pentru a intensifica acest ajutor cât mai repede posibil. Dar republicanii nu le vor permite. Este adevărat, ei îşi mai agită pumnii în faţa noastră. Unii republicani nebuni cer să fie doborâte avioane (ruseşti), dar asta nu înlătură ideea principală: conflictul în Ucraina este agenda democraţilor, şi nu doar a democraţilor, ci a lui Joe Biden personal. El s-a aruncat adânc în această afacere încă de când era vicepreşedinte. Şi-a adus în Ucraina fiul (Hunter Biden - n. r.), care a început să facă avere acolo doar pentru că era fiul lui Biden. Pentru el asta este o rană nevindecată şi care nu se va vindeca niciodată", a remarcat Dmitri Medvedev, citat de agenţia TASS.

DIICOT: accident nuclear într-un computer tomograf (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

DIICOT: accident nuclear într-un computer tomograf

DIICOT: accident nuclear într-un computer tomograf. Administratorul unei firme cu profil medical a fost condamnat pentru că ar fi pus în pericol viaţa şi sănătatea a peste 500 de oameni. DIICOT: accident nuclear într-un computer tomograf Condamnarea, cu executarea în regim de detenţie, a fost însoţită de o amendă penală de 750.000 lei pentru infracţiuni la siguranţa activităţilor nucleare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Apelul împotriva sentinţei a dus la o soluţie radical diferită: achitarea. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Ei au apreciat că procurorii exageraseră consecinţele faptelor, luând simpla posibilitate teoretică drept certitudine faptică, iar magistraţii instanţei inferioare le acceptaseră jocul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră