vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nosocomiale

6 articole
Eveniment

Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii: „Sancțiunile nu rezolvă problema”

Șefa Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond”, a scris ea pe Facebook, criticând Direcția de Sănătate Publică (DSP).  Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Poiană a afirmată că ar trebui să se înțeleagă „cum s-a gestionat situația, ce trebuie făcut ca astfel de tragedii să nu se mai repete”. Azi, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că va demite „fără discuție” conducerea DSP Iași: „Solicit schimbarea din funcţie a managerului unităţii sanitare şi domnul preşedinte (al CJ Iaşi – n.r.) am avut o discuţie cu dânsul vizavi de acest lucru, iar eu voi demite fără nicio explicaţie şi fără nicio discuţie conducerea DSP din judeţul Iaşi”.   „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” „În tragedia de la Iași eu nu înțeleg care a fost reacția DSP pe această problemă. Ca în multe alte situații am înțeles în primul rând că DSP a dat amenzi de x lei.   Eu aș vrea să înțelegem cum s-a gestionat situația, ce trebuie făcut ca astfel de tragedii să nu se mai repete.   Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă de fapt problema de fond. Cum s-a gestionat local criza de la primul caz până la momentul actual. Au murit 6 suflete.   Lucrurile nu pot rămâne ca până acum”, a scris șefa Colegiului Medicilor.    Un epidemiolog din Miercurea Ciuc, Sergiu Singeorzean, președinte la Asociația pentru Prevenirea și Controlul Infecțiilor, a comentat la postarea ei: „Putem avea toate dotările necesare și toate circuitele existente dar tot de oameni ține utilizarea corectă a acestora. Raportarea infecțiilor tine în primul și primul rând de medicul curant și apoi de epidemiolog. Faptul ca DSP-ul a fost anunțat după X zile de la primul caz, e conform legislației, nu greșeală (Ord. MS 1738 din 2022). Raportarea IAAM confirm 1101 e învechită. Modalitățile sunt învechite. Trebuie să ne modernizăm și să regândim legislația care reglementează supravegherea și raportarea IAAM.   Igiena mâinilor trebuie să fie lege în spitale nu Cenușăreasă. Reflex nu teorie. Inele, brățări și unghii  ar trebuii să fie “lux de concediu” nu normalitate pentru personalul medical. Trebuie sa ne trezim și să schimbăm ce e de schimbat acolo unde chiar merită”. 

„Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond”, spune Catalina Poiană, sefa CMR Foto: Facebook
Decese suspecte la Floreasca: familiile acuză infecții nosocomiale neraportate Foto: news.ro
Eveniment

Decese suspecte la Floreasca: familiile acuză infecții nosocomiale neraportate - presă

Decese suspecte la Floreasca: familiile acuză infecții nosocomiale, cu candida auris neraportate, scrie Europa Liberă România. Dezvăluirile apar după ce, recent, o pacientă cu arsuri grave, Lavina Vlad, a descoperit că a fost infectată cu Candida Auris abia după ce a ajuns la un spital din Belgia.  Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Decese suspecte la Floreasca: familiile acuză infecții nosocomiale neraportate  „Europa Liberă prezintă cazul unui pacient internat la Chirugie Cardiovasculară și infectat cu aceeași ciupercă, care a murit în decembrie 2024. Deși multe acte medicale dovedesc infectarea sa, cazul nu apare nici azi în evidența autorităților sanitare. Rezultatele plângerii penale făcute de familie se lasă așteptate”, scrie acest site. „Pacientul decedat toamna trecută, Marin Vlase, a fost internat la etajul 6 al aceluiași corp de clădire, la Chirurgie Cardiovasculară, până pe 1 decembrie 2024. Bărbatul de 72 de ani avea și alte infecții nosocomiale (luate din spital). El și alte două paciente s-au infectat unii pe alții, acuză rudele acestora. În doar câteva săptămâni, cei trei au fost depistați cu două dintre cele mai periculoase bacterii intraspitalicești: Acinetobacter baumannii și Klebsiella pneumoniae. Toți trei au murit în decurs de trei săptămâni - cele două paciente, în noiembrie 2024, bărbatul - pe 1 decembrie 2024. Familiile celor trei – Marin Vlase, Gabriela Popescu, Geta Ciupitu – acuză: pacienții nu ar fi fost izolați pentru a fi prevenită transmiterea infecțiilor nosocomiale; nu ar fi fost administrat la timp tratamentul cu antibiotice (Popescu), iar cel antifungic ar fi fost întrerupt (Vlase); nu ar fi fost raportate toate infecțiile nici către unitatea specifică a spitalului de combatere a infecțiilor (SPLIAAM), nici către autoritățile cu atribuții în materie – ANMCS, INSP și DSP; nu ar fi fost făcută anchetă epidemiologică; ar fi fost ascunsă cauza reală a cel puțin unui deces: șocul septic (Ciupitu)”, mai arată Europa Liberă. De Vlase s-ar fi ocupat o vreme chirurgul Horațiu Moldovan.  Fiica lui Vlase a făcut sesizări, la începutul acestui an, către cele trei instituţii responsabile de verificare şi control: Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP), dar a primit răspuns doar de la una dintre ele, din partea INSP, care i-a transmis că nu a primit vreo înştiinţare cu privire la ce a anunţat.

Dezastru în spitalele din Suceava: s-a descoperit inclusiv medicamente expirate Foto: Twitter European Medicines Agency
Eveniment

Dezastru în spitalele din Suceava

Dezastru în spitalele din Suceava: nu se respectă reguli elementare de igienă, iar infecțiile nosocomiale nu sunt raportate, arată un comunicat al Direcției de Sănătate Publică (DSP) din acest județ, citat de Monitorul de Suceava. Citește și: VIDEO În direct, la oră de vârf, la Rossia 1, se cere bombardarea României: „Au devenit prea aroganți!” DSP Suceava precizează că a aplicat 3 avertismente și 10 amenzi în valoare totală de 18.800 de lei. Comunicatul DSP spune doar că, în octombrie, a verificat cinci spitale, dar nu arată clar despre ce unități medicale este vorba. Dezastru în spitalele din Suceava Potrivit DSP controalele în aceste spitale au descoperit că: diagnosticul de infecție asociată asistenței medicale (infecții nosocomiale) nu era consemnat în foile de observație clinică - practic, nu se raportau aceste infecții, situația era ascunsă mâncarea pacienților era depozitată necorespunzător unele produse biocide aveau termenul de valabilitate expirat „lipsa verificării calității penetrării aburului la fiecare șarjă de sterilizare a instrumentarului” - nu era clar dacă instrumentarul era sterilizat medicamente cu termen de valabilitate expirat „necunoașterea și neaplicarea tuturor etapelor în procesarea manuală a dezinfecției de nivel înalt pentru instrumentarul, dispozitivele și echipamentele care nu suportă autoclavarea” „neefectuarea cursului privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă” Acum cinci zile, fostul șef al Spitalului Județean Suceava, Vasile Rîmbu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru că ar fi încercat să obțină date secrete dintr-un dosar penal în care era anchetată infectarea cu COVID a unor bolnavi. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Rîmbu este acum candidatul PSD la primăria Suceava.

Cum a fost chinuit un pacient într-un spital de stat Colaj foto: Mesajul.ro
Eveniment

Cum a fost chinuit un pacient într-un spital de stat

Cum a fost chinuit un pacient cu fractură de gambă într-un spital de stat: după internare, s-a infectat cu nosocomiale, dar a fost trimis acasă să se trateze. Ca să poată fi salvat, operația la picior a fost refăcută la un alt spital, după ani de chinuri, i s-a extras proteza, iar piciorul i-a fost scurtat cu câțiva centimetri. Însă pacientul a dat spitalul în judecată și a obținut despăgubiri de 150.000 de euro. Incidentul s-a petrecut la Spitalul Județean Neamț, cel la care, în noiembrie 2020, s-a produs un incendiu în urma căruia ar fi murit zece persoane, unele arzând de vii. Parchetul nu a trimis pe nimeni în judecată, până acum, în dosarul acestui incendiu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Calvarul prin care a trecut acest pacient este relatat de Mesagerul de Neamț. Cum a fost chinuit un pacient într-un spital de stat „La momentul accidentului avea 36 de ani și muncea în construcții, mai ales în străinătate. A fost internat în spital chiar în ziua accidentului, 13 septembrie 2015, cu «fractură deschisă tip I 1/3 medie gamba stângă cu deplasare. Fractură 1/3 medie radius drept cu deplasare, până pe data 07.10.2015». A trecut prin două operații, ultima în 17 septembrie și imediat a făcut temperatură 38 grade Celsius. Deși asta ar fi trebuit să trezească medicului suspiciunea de infecție, în loc de analize medicale i s-a «administrat» pacientului un transfer din secția Ortopedie”, scrie Mesagerul de Neamț. I s-au făcut analize abia când infecția a devenit vizibilă și operația compromisă. A fost externat, deși încă era infectat. În cele din urmă a ajuns la Târgu Mureș, în clinica specializată, unde a fost internat în 22 mai 2017 cu diagnosticul „fractură ambe oase gamba stângă operată septic complicată, material osteosinteză prezent, fistulă cutanată cu semne de infecţie, cicatrice postoperatorie cu semne inflamatorii prezente”. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor Bărbatul a continuat tratamentele medicale la spitalul din Târgu Mureş şi „după vindecarea de bacilul intraspitalicesc multirezistent, fiind internat şi în 2018, de la 17.02 la 27.02 şi de la 5.04 la 07.04” pentru alte operații la picior. Odată vindecat, dar cu piciorul mai scurt cu câțiva centrimetri, omul a decis imediat să dea spitalul în judecată, mai scrie Mesagerul de Neamț.

3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi Foto: Facebook Ministerul Sănătății
Eveniment

3% populația României folosește antibiotice fiecare zi

Circa 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi, se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern privind înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene. În notă se arată că fenomenul infecțiilor intraspitalicești este puternic subraportat și nu este ținut sub control. Citește și: Primele demiteri la spitalul unde mai mulți pacienți și-au pierdut vederea, după infecții nosocomiale 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi „Perioada actuală poate fi caracterizată prin: Nivel ridicat al consumului de antibiotice (între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană; ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi)”, se arată în nota de fundamentare. În plus, antibioticele sunt utilizate frecvent în mod nejustificat. „Sunt utilizate în exces antibiotice de rezervă – cu spectru ultralarg”, arată documentul Executivului. În notă se apreciază că România este pe primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli. „Problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România)”, arată documentul. Înă singura propunere concretă din viitoarea hotărâre de guvern este modificarea componenței Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene (CNLRA). România raportează în prezent 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale, în timp ce media la nivel european este de 7%, a declarat, la 25 octombrie, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. „Zilnic în România sunt în medie, conform estimării, probabil, în jur de cinci decese. Aceasta este situaţia”, a spus demnitarul. „Avem cea mai proastă situaţie din punct de vedere al bacteriilor multirezistente care produc infecţii invazive, pentru că se folosesc cele mai multe antibiotice. (…) În ceea ce priveşte consumul de antibiotice, suntem pe locul întâi în Uniunea Europeană”, a mai precizat Rafila.

Alexandru Coman, medic epidemiolog: Nu ştim situaţia reală a infecţiilor nosocomiale Foto: Semmelweis Foundation
Politică

Nu ştim situaţia infecţiilor nosocomiale

Medic epidemiolog la Institutul Inimii Cluj - Napoca şi vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Prevenţia şi Controlul Infecţiilor (APCI), dr. Alexandru Coman, a declarat într-un interviu pentru News.ro: nu ştim situaţia reală a infecţiilor nosocomiale, suntem obişnuiţi să ascundem problemele sub preş. Mai mulți clujeni au ieși vineri seară în Piața Unirii din oraș pentru a protesta după ce cel puțin patru bebeluși au murit la Clinica de Ginecologie, potrivit publicației locale Știri de Cluj. Presa a relatat în ultimele zile că familiilor nou-născuților le-a fost ascunsă prezența infecțiile nosocomiale în spital. Nu ştim situaţia reală a infecţiilor nosocomiale Coman a spus că nu se cunosc cifrele reale legate de infecţiile asociate asistenţei medicale, pentru că ele nu sunt raportate în totalitate. Pe de o parte, este vorba despre obiceiul de a ascunde problemele, spune medicul, iar pe de alta, este vorba despre o realitate în sistemul medical românesc, cea legată de nevoia de unităţi spitaliceşti noi sau refăcute, proces esenţial în controlul acestui tip de infecţii. În opinia medicului, în afară de anumite ghiduri de bune practici care trebuie respectate într-un spital, foarte importantă este şi atitudinea pacienţilor. Iar la acest aspect este vorba despre respectarea strictă a regulilor de igienă, dar şi despre înţelegerea faptului că un număr mare de aparţinători veniţi în vizită creşte riscul de apariţie a unor infecţii sau complicaţii ale bolii. „În opinia mea de medic epidemiolog, situaţia vine din trecut, suntem obişnuiţi să ne facem planul cincinal în 3 ani şi jumătate şi suntem obişnuiţi să nu recunoaştem problemele, să le ascundem sub preş şi să le minimizăm. La noi totul e perfect, în altă parte lucrurile se pot întâmpla rău, dar la noi lucrurile merg bine. Internarea în spital nu trebuie prelungită În momentul de faţă nu mai există bariere legale sau obiective referitoare la sau legate de raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, nosocomiale. Însă continuăm dintr-o inerţie sau dintr-o spaimă rău înţeleasă, ar putea fi şi o problemă de comunicare, orice spital care alege să pornească pe calea corectă şi să-şi evalueze corect infrastructura şi situaţia din spital devine dintr-o dată prezent în presă, în discuţii”, a spus medicul. Citește și: Halep, apărată de sportivi români: Câţi dintre voi ştiţi că substanţele interzise de WADA se regăsesc în atâtea medicamente banale şi alimente? Internarea în spital nu trebuie prelungită sub nicio formă, mai spune medicul epidemiolog, pentru că asta înseamnă riscuri suplimentare de îmbolnăvire sau transmitere a unor infecţii. Înţelegerea faptului că nu pot intra în spital mulţi aparţinători pentru un pacient internat pe Secţia de terapie intensivă, de exemplu, este importantă. Saloanele din spitalele noastre nu sunt mari, iar supraaglomerarea lor poate duce la complicaţii suplimentare pentru cei internaţi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră