sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: neutralitate

6 articole
Eveniment

Nehammer a promis Ucrainei, dar n-a dat nici un ban

Nehammer a promis Ucrainei două milioane de euro pentru deminare, dar, până acum, n-a dat nici un ban, arată presa austriacă. Nehammer a promis Ucrainei milioane de euro, dar n-a dat nici un ban „În luna mai, în Austria a avut loc o dezbatere animată cu privire la posibilitatea ca această țară să trimită soldați în Ucraina pentru a ajuta la deminare. Un "NU" strict a venit din partea cancelarului federal Karl Nehammer și a ministrului apărării Klaudia Tanner (ambii ÖVP). Motivul invocat a fost neutralitatea. Cu toate acestea, guvernul a anunțat că va plăti două milioane de euro din Fondul pentru dezastre externe (AKF) al Ministerului de Externe către Fondul internațional de încredere (ITF). Guvernul sloven a înființat ITF ca organizație de ajutor internațional, specializată în deminare. Până acum, însă, banii nu au ajuns acolo, după cum a relatat canalul de televiziune Ö1. Deputatul NEOS Helmut Brandstätter a aflat acest lucru de la ITF. Până în prezent, "nu a sosit niciun euro". Brandstätter acuză acum guvernul de «promisiuni deșarte». Este nevoie urgentă de acțiuni de deminare pentru ca ucrainenii să se poată întoarce acasă. Două milioane nu înseamnă mult, dar este un semn politic”, scrie PULS 24. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Ministerul Afacerilor Externe a informat Ö1 că este necesar un contract pentru plata de la AKF, contract care nu a fost încă încheiat. Propunerile pentru un anumit proiect au fost primite de la ITF abia pe 4 iulie și sunt acum în curs de evaluare. Im Beitrag ist richtigerweise erwähnt: Es braucht ein konkretes Projekt und darauf aufbauend einen Vertrag mit der NGO. Das ist gerade im Gange, man kann nicht einfach Geld ohne Vereinbarung überweisen. Es geht einfach den korrekten Weg. https://t.co/3sUCrA2JsM— Daniel Kosak (@Kosak_Daniel) July 27, 2023 Potrivit Ministerului de Externe, un transfer este așteptat la jumătatea lunii august. Astfel, guvernul condus de Karl Nehammer tergiversează procesul de deminare a Ucrainei, apreciază PULS 24.

Nehammer a promis Ucrainei milioane de euro, dar n-a dat nici un ban Foto: Facebook
Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică (sursa: Facebook/Franziska Giffey)
Mediu

Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică

Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică până în 2030, a afirmat vineri primăriţa capitalei germane, Franziska Giffey, cu două zile înaintea unui referendum privind stabilirea de obiective mai stricte de reducere a emisiilor, relatează dpa. Berlinul nu va atinge neutralitatea climatică "Este important să abordăm această problemă, dar nu va fi posibil ca Berlinul să devină neutru climatic până în 2030. Oamenilor trebuie să li se spună clar acest lucru; orice altceva este un nonsens", a spus Giffey. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Obiectivul legat de 2030 este nerealist, atât în ce priveşte clădirile cât şi transportul, a notat ea. Legea privind tranziţia energetică a Berlinului prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în 2030, raportat la nivelul din 1990, şi la zero până în 2045. Gruparea Klimaneustart (Resetarea climatică), iniţiatoare a referendumului de duminică, cere o scădere de 70% până în 2025 şi de cel puţin 95% până în 2030. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Franziska Giffey, aflată în fruntea Partidul Social-Democrat (SPD) în oraşul-stat Berlin, este angajată în negocieri de coaliţie cu Uniunea Creştin Democrată (CDU), marea câştigătoare a alegerilor locale din 12 februarie. Executivul berlinez în exerciţiu este gestionat de o coaliţie tripartită între SPD, Verzi şi Die Linke, extrema stângă.

Moldova, neutră între NATO și Kremlin (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldova, neutră între NATO și Kremlin

Moldova, neutră între NATO și Kremlin. Ministerul de Externe al Republicii Moldova a reacţionat luni la declaraţiile ministrului de externe britanic Liz Truss privind faptul că Republica Moldova ar trebui să fie "echipată conform standardelor NATO", relatează Deschide.md. Moldova, neutră între NATO și Kremlin Cooperarea Chişinăului cu NATO se desfăşoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, iar unul dintre elementele centrale ale acestei cooperări are la bază respectarea principiului neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova de către toţi actorii vizaţi, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Daniel Vodă. Autorităţile Republicii Moldova "promovează o agendă transparentă, bine cunoscută cetăţenilor şi partenerilor noştri. Totodată, ţinem să reamintim faptul că cooperarea noastră cu NATO se desfăşoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, principalul instrument al acestei cooperări fiind Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP). Citește și: Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei – raport al serviciului german de informații citat de Der Spiegel Unul din elementele centrale ale acestui parteneriat ţine de importanţa respectării principiului neutralităţii constituţionale a ţării noastre de către toţi actorii vizaţi", a subliniat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei moldovene. Dodon s-a activat instant Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (de stânga, prorus) al fostului preşedinte pro-Kremlin, Igor Dodon, a cerut explicaţii guvernării, deplângând "tentativele Occidentului de a încălca neutralitatea Republicii Moldova". Reacţia MAE moldovean intervine după ce declaraţia făcută săptămâna trecută de şefa diplomaţiei britanice a suscitat acuzaţii din partea opoziţiei pro-Kremlin din parlamentul de la Chişinău la adresa guvernului. Într-un comunicat de presă, Partidul Socialiştilor afirmă că "această declaraţie a fost făcută fără să fi avut loc discuţii publice cu reprezentanţii conducerii de vârf a R. Moldova", după care trece la acuzaţii voalate la adresa guvernării de la Chişinău, notează Deschide.md. Socialiștii de la Chișinău și MAE rus, același mesaj "Dacă însă între R. Moldova şi Marea Britanie şi/sau alte ţări membre ale NATO au avut loc anumite consultări care s-au desfăşurat , în spatele poporului R. Moldova, Partidul Socialiştilor le condamnă cu fermitate şi cere de la aparatul preşedintelui, guvern, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, majorităţii parlamentare să ofere de urgenţă explicaţii publicului larg", se afirmă în comunicat. De asemenea, Rusia a declarat luni că va urmări atent reacţiile oficialilor din Republica Moldova la propunerea unor ţări NATO de a-i livra armament, conform portalului citat. "Suscită surprindere nu atât declaraţiile Marii Britanii, cât posibila reacţie a Chişinăului. Dar vom monitoriza reacţiile la aceste declaraţii, având în vedere că Constituţia Republicii Moldova precizează clar statutul său de neutralitate", a declarat viceministrul de externe Andrei Rudenko, citat de TASS. 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina și Moldova Tot luni, un grup de congresmeni americani care se află într-o vizită de lucru la Chişinău au declarat că SUA sunt gata să ofere armament Republicii Moldova dacă vor primi o cerere în acest sens din partea Chişinăului, potrivit Deschide.md. Oficialii americani au spus că au votat un pachet de sprijin pentru Ucraina şi Republica Moldova în valoare de 40 de miliarde de dolari. Este vorba de asistenţă umanitară şi militară. Deocamdată nu se ştie ce sumă va reveni Republicii Moldova, notează publicaţia citată.

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei (sursa: nato.int)
Internațional

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cererile Rusiei privind neaderarea Ucrainei la NATO şi neutralitatea sa sunt examinate cu seriozitate, dar că pentru aprobarea lor se impune amendarea Constituţiei ţării sau un referendum, ambele interzise pe timp de război, notează marţi France Presse. Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei "Trebuie să recunoaştem" că Ucraina nu va putea adera la NATO, a declarat Zelenski la 15 martie, în contextul în care ambiţia "euroatlantică" a ţării este stipulată în Constituţie. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes "Ani de zile am auzit că porţile sunt deschise, dar am auzit şi că nu am putea adera. Acesta este adevărul şi trebuie să-l recunoaştem", a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie interpretată ca o abandonare de către Kiev a planului de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, dar pe care o parte a populaţiei ucrainene a perceput-o ca pe o concesie inacceptabilă. Aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO sunt în continuare înscrise în Constituţie, iar Legea fundamentală nu poate fi amendată într-o perioadă în care în ţară funcţionează legea marţială, în vigoare în momentul actual, şi nici în condiţiile stării de urgenţă. Îi va dezamăgi NATO pe ucraineni? Renunţarea la perspectiva aderării la NATO trebuie să fie aprobată în două sesiuni ale Radei Supreme (parlamentul unicameral de la Kiev) cu 300 din 450 de voturi şi validată de Curtea Constituţională. Olga Aivazovska, directoarea organizaţiei neguvernamentale Opora din Kiev, specializată în alegeri şi referendumuri, afirmă că declaraţiile cu privire la NATO sunt "abstracte". "Ucraina nu este candidat pentru aderarea la NATO şi nu are niciun plan de acţiune pentru aderare. Declaraţiile preşedintelui nu au valoare juridică, contrar Constituţiei. Preşedintele verbalizează conţinutul discuţiilor în curs de desfăşurare şi cerinţele ţării agresoare", subliniază ea. "Astăzi nu există 300 de voturi (necesare), însă dacă conflictul se prelungeşte şi vedem că NATO nu ajută, opinia s-ar putea schimba", apreciază politologul ucrainean Volodimir Fesenko. Garanții de securitate mai tari decât Alianța "Dezamăgirea lui Zelenski faţă de ajutorul insuficient al NATO se reflectă în opinia publică. Din partea noastră, NATO este concesia cea mai simplă şi mai puţin dureroasă", adaugă el. Potrivit ultimului sondaj al grupului Rating realizat la începutul lunii martie, 44% dintre ucraineni consideră că ţara lor trebuie să adere la NATO, faţă de 46%, cât se înregistrase în luna precedentă, înainte de război. "Ucrainenii vor să adere la NATO, dar dacă Europa garantează aderarea la Uniunea Europeană şi propune un proiect financiar pentru reconstrucţia Ucrainei, dezbaterea cu privire la Alianţa Nord-Atlantică va fi dată uitării pentru o vreme", subliniază Mikola Davîdiuk, analist politic din Kiev. "Dacă Marea Britanie, Franţa şi SUA - trei puteri nucleare - ar garanta securitatea sa, o astfel de alianţă va fi mai puternică decât integrarea în NATO", adaugă el. Problema "neutralităţii" Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a se pune capăt conflictului, este "studiată în profunzime", a asigurat duminică preşedintele Zelenski într-un interviu acordat unor media ruse. Fără referendum în război El a spus că este "pregătit să accepte" una dintre clauzele negocierilor care se referă la "garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul de ţară denuclearizată" pentru Ucraina, o altă cerere a Moscovei. Eventualul acord între cei doi beligeranţi va trebui în mod "obligatoriu să fie ratificat de către parlamentele ţărilor garante", a subliniat el, reiterând că pactul ar urma să fie supus unui referendum naţional. Dar "referendumurile, la fel ca alegerile, nu pot fi organizate pe timp de război", subliniază Olga Aivazovska. "Se poate vorbi despre aceasta la sfârşitul fazei active (a războiului). Dar este probabil ca cetăţenii să nu susţină întrebarea pusă la referendum, iar puterea va trebui să ţină cont de acest rezultat", menţionează ea. "Contrar altor ţări, în Ucraina referendumul nu este consultativ, rezultatul său fiind obligatoriu din punct de vedere juridic şi el trebuie pus în aplicare de către organele puterii de stat", mai subliniază Olga Aivazovska.

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens (sursa: republicworld.com)
Internațional

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens. Într-un interviu acordat duminică jurnaliștilor ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pe larg despre un punct important în potențialele negocieri de pace: posibilitatea neutralității pentru Ucraina. Vladimir Putin ar fi dispus să lase Ucraina să adere la UE, cu condiția să renunțe la NATO. potrivit CNN. Neutralitatea Ucrainei, disputată intens "Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru", a declarat Zelenski. "Acesta este cel mai important punct". Zelenski și oficialii ucraineni au declarat de mult timp că sunt dispuși să vorbească despre neutralitate pentru Ucraina dacă NATO nu este pregătită să accepte țara ca membru al alianței. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Acest lucru, în teorie, ar satisface una dintre cererile președintelui rus Vladimir Putin: ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale în cadrul NATO. Totodată Putin ar fi de acord să lase Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Zelenski a precizat, de asemenea, că Ucraina ar respinge "neutralitatea" fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic. Iar în condițiile în care Ucraina este invadată de Rusia, liderul ucrainean a declarat că nu este interesat de promisiuni deșarte. Zelenski vrea asigurări clare, nu o bucată de hârtie "Mă interesează să mă asigur că nu este doar o altă bucată de hârtie ca în Memorandumul de la Budapesta", a spus el. Zelensky s-a referit la un moment puțin amintit din istoria post-Război Rece. Odată cu prăbușirea URSS, Ucraina - cel puțin pe hârtie - a intrat în posesia celui de-al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia a păstrat controlul operațional al acestor arme, dar Ucraina a semnat un acord în 1994 pentru a renunța la armele nucleare staționate pe teritoriul său în schimbul unor garanții de securitate, inclusiv protecția integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Acesta este un lucru pe care Rusia, semnatară a Memorandumului de la Budapesta, l-a călcat în picioare în mod decisiv prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în februarie. Mikhailo Podoliak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate trebuie, în esență, să includă un angajament din partea garanților de a ajuta Ucraina în caz de agresiune. Și este important de adăugat că neutralitatea - de un fel pe care Putin ar putea să o considere acceptabilă - nu este ceva ce Zelenski poate oferi pur și simplu. Aspirația de a deveni membru NATO este consacrată în constituția Ucrainei. Lecție de democrație Zelenski le-a dat intervievaților ruși o mică lecție despre procesele democratice din Ucraina. Garanțiile de securitate, a explicat el, ar trebui să fie urmate de un referendum în Ucraina. "De ce? Pentru că avem o lege privind referendumurile", a spus Zelenski. "Am adoptat-o. Modificări ale acestui sau acelui statut… Iar garanțiile de securitate presupun schimbări constituționale. Înțelegeți, nu-i așa? Modificări constituționale". Și aici se află diferența. Rusia are un sistem politic construit în jurul unui singur om - Putin -, iar Zelenski este șeful unui stat democratic. Chiar dacă neutralitatea se află pe masa negocierilor, poporul ucrainean va trebui să își spună părerea.

Un deputat PSD cere, alături de Șoșoacă, neutralitatea României Foto: Captură video
Politică

Deputat PSD cere neutralitatea României

Un deputat PSD, Dumitru Coarnă, cere, alături de senatoarea Diana Șoșoacă și alți trei parlamentari ex-AUR, „neutralitatea României”. Cei cinci ar fi solicitat ca România să nu mai ofere armament Ucrainei și să nu mai permită tranzitarea țării a transporturilor de armament. Informația apare pe puține site-uri: la 9 martie, ea a fost distribuită de Stiri de România, iar ulterior ebihoreanul.ro a arătat că textul apelului ar fi fost publicat și de un site finanțat de oligarhii ruși, Katehon. Scrisoarea celor cinci reia o serie de teme ale propagandei ruse: ambele părți implicate în conflictul din Ucraina sunt la fel de vinovate, iar România trebuie să fie neutră și nu trebuie să mai furnizeze armament Kievului. Un deputat PSD cere, alături de Șoșoacă, neutralitatea României „Cei 5 parlamentari care au susținut ieri, 09.03.2022, declarația politică intitulată Spunem un NU RĂSPICAT implicării României într-un război care nu ne aparține. NEUTRALITATEA ROMÂNIEI. PACEA DE LA BUCUREȘTI, sunt: Diana Ivanovici Sosoaca (senator independent), Dumitru Coarna (PSD), Mihai Lașcă (deputat independent), Ana Maria Gavrilă (deputat independent), Francisc Tobă (deputat independent)”, scrie Știri de România. „Deși România este membră NATO, cetățenii României nu doresc implicarea țării noastre în ostilitățile militare, și nici noi, cei 5 parlamentari. Cerem conducerii României să înceteze acordarea oricărui tip de ajutor militar cu armament, cu echipament militar sau prin oferirea teritoriului nostru național pentru tranzitarea unor încărcături care ar fi utilizate în scopuri militare, sau acordarea permisiunii de survolare a spațiului aerian român de către orice alt stat sau organizație din care facem sau nu parte, care ar implică România într-un război care nu îi aparține”, se arată în acest document. Mesaj identic al deputatului penal Tudorache (PSD) Cu o zi înainte de acest apel, un alt deputat PSD, Dan Tudorache, cerea României să nu mai furnizeze arme Ucrainei. „În opinia mea, ţinând cont că Ucraina negociază cu adversarul în timp ce catastrofa de pe teritoriul său continuă să se producă, pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului ruso-ucrainean, suportul pe care ar trebui să îl ofere SUA, NATO şi UE este cel diplomatic. Sprijinirea cu arme şi muniţie a oricărei părţi aflate în acest conflict nu va aduce pacea”, a afirmat el. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră