duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

neplată

7 articole
Eveniment

Șoferii cu amenzi neplătite nu au scăpat de riscul suspendării permisului: mecanismul nu este anulat

Mulți șoferi au răsuflat ușurați, crezând că suspendarea în instanță a HG nr. 530/2026 (normele metodologice ale OUG nr. 7/2026) înseamnă anularea definitivă a regulii „50 de lei neplătiți = o zi fără permis”. Este însă o greșeală uriașă. Curtea de Apel București a apăsat doar butonul de pauză pentru aplicarea măsurii, nu pe cel de anulare a ordonanței de urgență. Dacă alegi să ignori plata amenzilor, sperând că mecanismul a picat definitiv, riști o surpriză de proporții. În momentul în care procesul se termină iar normele sunt reconfirmate, sistemul automatizat PatrimVen și Direcția Permise vor deveni active instant. Orice nouă abatere te va lăsa fără permis fix la 90 de zile de la comiterea ei, fără ca autoritățile să mai aibă vreun blocaj în a-ți ridica dreptul de a conduce. Amenda uitată, suspendarea temporară a permisului Mecanismul introdus prin OUG nr. 7/2026 suspendă temporar dreptul de a conduce dacă amenda nu este achitată în termen de 90 de zile, aplicând o regulă dură: o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei neplătiți. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Deși HG nr. 530/2026 stabilise aplicarea măsurii începând cu data de 25 august, o decizie recentă a instanței a suspendat executarea hotărârii, oferindu-le șoferilor nu o amnistiție, ci doar o scurtă perioadă de răgaz. Ce s-a schimbat în 2026 Articolul XVII din OUG nr. 7/2026 introduce mecanismul, iar HG nr. 530 din 9 iulie 2026 aprobă normele care detaliază procedura: cine verifică amenda, cine îl înștiințează pe șofer, cum se calculează suspendarea și cum sunt transmise informațiile către evidența permiselor. Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie Articolul 3 al HG indica 25 august 2026 ca dată a intrării în vigoare. Între timp, însă, Curtea de Apel București a dispus suspendarea HG nr. 530/2026, în dosarul nr. 4912/2/2026. Este important de înțeles că suspendarea privește doar executarea HG, fără să însemne anularea OUG, fiind doar o pauză a procedurilor administrative până când instanța se va pronunța pe fondul problemei. Ce amenzi sunt vizate Regula privește titularii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română și amenzile primite în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie, potrivit OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Citește și: Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc Nu este suficient ca o persoană să aibă permis și o datorie la primărie. Contează pentru ce a fost amendată și în baza cărui act normativ. De exemplu, o amendă pentru o abatere săvârșită la volan, sancționată prin Codul rutier, poate intra în această categorie. O amendă pentru tulburarea liniștii publice sau pentru abandonarea deșeurilor nu intră în mecanism doar pentru că persoana amendată conduce o mașină. Nici toate sumele numite „amenzi de parcare” nu trebuie tratate identic. Trebuie verificat dacă sancțiunea este o contravenție rutieră potrivit OUG nr. 195/2002 sau privește un tarif ori o obligație stabilită printr-o altă reglementare. Amenzile vechi nu intră automat în calcul OUG nr. 7/2026 conține o limitare expresă: potrivit art. XLIV alin. (1), mecanismul se aplică exclusiv creanțelor provenite din amenzi aplicate după intrarea în vigoare a articolului XVII. Așadar, nu este prevăzută transformarea întregului istoric de amenzi restante în zile fără drept de a conduce. O amendă din 2025 nu poate fi inclusă în acest mecanism numai pentru că a rămas neachitată în 2026. Datoria veche rămâne însă datorie și poate fi urmărită potrivit regulilor aplicabile recuperării ei. De când se numără cele 90 de zile Punctul de plecare este data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenție. Nu data la care amenda apare în contul fiscal și nici data primirii unei somații ulterioare. Dacă polițistul îi înmânează șoferului procesul-verbal la oprirea în trafic, aceea este data de referință. Dacă documentul este comunicat ulterior, termenul se raportează la comunicarea făcută potrivit legii. De exemplu, dacă o abatere este constatată într-o zi, dar procesul-verbal este comunicat legal mai târziu, cele 90 de zile se raportează la comunicare. Data săvârșirii faptei nu o înlocuiește. Calculul exact trebuie făcut potrivit regulilor Codului civil la care trimit actele normative. Cele 90 de zile nu reprezintă 90 de zile lucrătoare și nici, automat, trei luni calendaristice. Somația trebuie să indice data concretă a împlinirii termenului. Cele 90 de zile nu prelungesc reducerea amenzii Șoferii trebuie să distingă între două termene. În termen de cel mult 15 zile de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal poate fi achitată, în condițiile legii, jumătate din minimul amenzii. Este jumătate din minimul prevăzut pentru contravenție, nu obligatoriu jumătate din suma aplicată de polițist. Termenul de 90 de zile privește mecanismul pierderii dreptului de a conduce pentru neplată. El nu prelungește la trei luni posibilitatea de a achita suma redusă. Dacă suma redusă a fost plătită corect și în termen, obligația este stinsă: diferența față de amenda înscrisă în procesul-verbal nu devine o restanță. În schimb, plata aceleiași sume după expirarea termenului de reducere poate reprezenta numai o plată parțială. Restul amenzii rămâne datorat. Ce notificare trebuie să primească șoferul Potrivit normelor, organul fiscal local înregistrează amenzile stabilite prin procese-verbale necontestate în termenul legal sau prin hotărâri judecătorești definitive. În cel mult 30 de zile de la înregistrarea datoriei în evidența fiscală, acesta trebuie să transmită o somație de plată. Documentul trebuie să arate suma datorată, cât a rămas neachitat, data împlinirii celor 90 de zile, avertizarea privind suspendarea și datele și orele de început și de sfârșit ale acesteia. Dacă termenul a fost suspendat în urma contestării amenzii, și această perioadă trebuie evidențiată. Primirea somației nu pornește un nou termen de 90 de zile. Ea îl informează pe șofer asupra termenului calculat de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal. Cum se calculează zilele fără drept de a conduce Formula prevăzută este simplă: suma rămasă neachitată se împarte la 50, iar fracțiile de zi se elimină. Exemplele următoare sunt strict ilustrative pentru calcul: O restanță de 500 de lei ar însemna 10 zile de suspendare. Pentru 1.000 de lei, ar rezulta 20 de zile, iar pentru 1.500 de lei, 30 de zile. Dacă restanța este de 1.025 de lei, împărțirea dă 20,5. Perioada prevăzută ar fi de 20 de zile, deoarece fracția nu se ia în calcul. Dacă, dintr-o obligație de 1.000 de lei, șoferul achită 400 de lei înainte de împlinirea termenului, rămân 600 de lei. Suspendarea s-ar calcula pentru restanță și ar fi de 12 zile. Eliminarea fracției privește numai numărul de zile. Nu șterge partea de datorie care nu a produs o zi întreagă de suspendare. Când ar începe efectiv suspendarea Potrivit actelor normative, suspendarea începe la ora 00:00 a celei de-a treia zile lucrătoare următoare împlinirii termenului de 90 de zile. Ea se încheie la ora 24:00 a ultimei zile din perioada stabilită. Să presupunem că termenul, calculat legal și indicat în somație, expiră într-o vineri. Dacă nu intervin sărbători legale, luni este prima zi lucrătoare următoare, marți a doua, iar miercuri a treia. Suspendarea ar începe miercuri, la ora 00:00. În primele două zile lucrătoare, organul fiscal local trebuie să introducă informațiile în sistemul PatrimVen, de unde sunt transmise automat către evidența națională a permiselor. Ce se întâmplă dacă amenda este contestată Normele prevăd suspendarea termenului de 90 de zile pe perioada în care executarea amenzii este suspendată potrivit art. 118 alin. (2) din Codul rutier, ca urmare a plângerii contravenționale. Practic, numărătoarea se oprește pe durata suspendării legale. După încetarea acesteia, continuă pentru timpul rămas; nu rezultă automat un nou termen integral de 90 de zile. De exemplu, dacă înainte de suspendarea executării s-au consumat legal 10 zile, ar mai rămâne 80. Dacă instanța anulează amenda, dispare obligația care ar fi putut declanșa mecanismul. O simplă solicitare de explicații către poliție sau primărie nu trebuie confundată cu plângerea contravențională care produce efectele prevăzute de lege. Plata ulterioară ar permite redobândirea dreptului Mecanismul prevede și posibilitatea încetării măsurii înainte de expirarea perioadei calculate, prin stingerea integrală a obligației care a determinat suspendarea. Organul fiscal local trebuie să introducă mențiunile privind redobândirea dreptului de a conduce în două zile lucrătoare de la constatarea stingerii integrale a datoriei. Așadar, șoferul nu ar trebui să presupună că simpla apăsare a butonului de plată actualizează instantaneu toate evidențele. Este util să păstreze dovada, să o transmită organului fiscal dacă plata nu apare și să verifice situația dreptului de a conduce înainte de a reveni la volan. Dacă autoritatea descoperă ulterior că amenda fusese achitată integral înainte de expirarea celor 90 de zile, normele prevăd revocarea măsurii. Dacă omisese o plată parțială făcută înainte de acel termen, perioada trebuie corectată. Zilele de suspendare nu țin loc de plată Executarea perioadei fără drept de a conduce nu stinge amenda. Măsura privește dreptul de a conduce, iar obligația de plată continuă să existe. De asemenea, OUG nr. 7/2026 prevede că aceste perioade curg independent de suspendările dispuse potrivit Codului rutier și nu se cumulează cu ele. Plata restanței nu anulează, de exemplu, o suspendare distinctă primită pentru abaterea comisă în trafic. Pentru șofer, documentele esențiale rămân procesul-verbal, dovada datei comunicării, dovada plății și eventuala somație. Compararea lor permite depistarea unei plăți neînregistrate, a unei sume calculate greșit sau a unei date eronate, înainte ca problema să se transforme într-un litigiu.

Șoferii cu amenzi neplătite nu au scăpat de riscul suspendării permisului: mecanismul nu este anulat
Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii
Eveniment

Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii

Salariul nu este o plată pe care angajatorul o poate amâna după bunul plac atunci când firma are probleme financiare. Codul muncii prevede că salariul trebuie plătit cel puțin o dată pe lună, la data stabilită prin contractul individual de muncă, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Dacă termenul a trecut, salariatul are mai multe căi pentru a-și cere banii: solicitare scrisă către angajator, sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă și, dacă plata nu este făcută, acțiune în instanță. Din ce moment salariul este considerat restant Primul lucru pe care angajatul trebuie să-l verifice este data la care salariul trebuia plătit. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal Aceasta trebuie să rezulte din documentele care reglementează raportul de muncă. De exemplu, dacă în contract este prevăzut că salariul se plătește pe data de 15 a lunii, iar banii nu sunt virați la termen, obligația angajatorului este deja scadentă. Nu este nevoie ca salariatul să aștepte o lună pentru a putea reclama faptul că nu și-a primit salariul. Codul muncii stabilește expres că întârzierea nejustificată sau neplata poate atrage inclusiv plata unor daune-interese pentru prejudiciul produs. Pragul de o lună are însă importanță pentru sancțiunea contravențională. Dacă angajatorul depășește cu mai mult de o lună termenul de plată, poate primi o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat căruia nu i-a plătit salariul. Excepția prevăzută de Codul muncii privește angajatorii aflați sub incidența legislației insolvenței. Primul pas: cereți plata în scris O discuție verbală cu șeful sau cu departamentul de contabilitate poate rezolva problema, dar este greu de dovedit ulterior. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor De aceea, dacă salariul întârzie, este utilă o solicitare scrisă transmisă angajatorului – prin e-mail, registratură sau alt mijloc care permite păstrarea dovezii comunicării. Dacă depuneți solicitarea fizic, la registratură, asigurați-vă că primiți o copie a documentului pe care este aplicată ștampila firmei, data, semnătura primitorului și numărul de înregistrare. Dacă angajatorul refuză primirea, trimiteți documentul prin poștă/curier cu confirmare de primire și conținut declarat. Salariatul poate indica luna pentru care nu a fost achitat salariul, suma datorată dacă o cunoaște și data la care plata trebuia efectuată. Această etapă nu este o condiție obligatorie pentru sesizarea ITM sau pentru introducerea unei acțiuni în instanță, dar poate deveni o dovadă importantă a demersurilor făcute de angajat. Ce dovezi trebuie păstrate Chiar dacă, într-un proces de muncă, sarcina probei revine în mare măsură angajatorului, salariatul nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe această regulă. Citește și: Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații Codul muncii prevede că plata salariului este dovedită prin statele de plată semnate sau prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății. Este util să fie păstrate: - contractul individual de muncă și actele adiționale; - documentul din care rezultă data plății salariului; - fluturașii de salariu; - extrasele de cont pentru lunile în care banii nu au fost virați; - pontaje sau alte dovezi privind activitatea prestată; - e-mailuri și mesaje referitoare la salariile restante; - solicitările scrise adresate angajatorului și răspunsurile primite; - eventualele notificări în care firma recunoaște că are salarii neachitate. Un extras din REGES-Online poate fi de asemenea util pentru verificarea informațiilor privind contractul și salariul înregistrat, însă extrasul nu demonstrează, prin el însuși, că salariul a fost efectiv plătit. Sesizarea la ITM: ce poate face inspectorul de muncă Salariatul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă. Inspecția Muncii pune la dispoziție inclusiv un formular electronic pentru petiții, iar sesizările pot fi transmise și prin e-mail, poștă, fax sau depuse la ghișeu. În urma sesizării, inspectorii pot verifica situația, pot solicita angajatorului documente și dovada achitării salariului și pot dispune măsuri pentru remedierea neregulilor constatate. În condițiile prevăzute de Codul muncii, pot fi aplicate și sancțiuni contravenționale. Există însă o diferență importantă între controlul ITM și recuperarea silită a banilor. ITM poate controla și sancționa angajatorul, dar atunci când există un conflict privind drepturile bănești și angajatorul refuză în continuare plata, instanța este cea care poate soluționa litigiul și stabili obligația de plată printr-o hotărâre judecătorească. ITM sau instanță? Nu sunt același lucru Cele două variante nu se exclud, dar nu sunt acelați lucru. Sesizarea ITM este utilă pentru declanșarea unui control și constatarea unor încălcări ale legislației muncii. Acțiunea în instanță este calea prin care salariatul poate cere efectiv obligarea angajatorului la plata salariilor restante și, după caz, a sumelor suplimentare generate de întârziere. Inspecția Muncii explică explicit că, dacă angajatorul nu achită salariile nici după intervenția inspectorilor, salariatul se poate adresa tribunalului. Conflictele de muncă se judecă în regim de urgență și sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Salariatul poate cere și despăgubiri pentru întârziere Recuperarea banilor nu se limitează obligatoriu la salariul nominal rămas neachitat. Articolul 166 din Codul muncii prevede că întârzierea nejustificată sau neplata salariului poate determina obligarea angajatorului la daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. În funcție de situația concretă și de ceea ce se solicită în proces, pot intra în discuție și accesoriile aferente unei obligații bănești neachitate la scadență, inclusiv dobânda legală penalizatoare. Codul civil și legislația privind dobânda legală reglementează despăgubirea pentru neplata la termen a unei sume de bani, iar Înalta Curte a analizat în mai multe hotărâri aplicarea acestor reguli în materia drepturilor salariale. Cu alte cuvinte, un salariat care ajunge în instanță ar trebui să formuleze cu atenție toate pretențiile, nu doar să ceară suma inițială restantă. Termenul de trei ani este esențial Salariatul nu poate amâna la nesfârșit recuperarea salariilor. Dreptul la acțiune pentru salariile restante și pentru daunele rezultate din neexecutarea obligațiilor privind plata salariului se prescrie în trei ani de la data la care fiecare drept era datorat. Asta înseamnă că termenul nu începe, de regulă, abia când angajatul pleacă din firmă. Pentru un salariu care trebuia achitat, de exemplu, în august 2026, termenul se raportează la scadența acelui drept salarial. Este important mai ales pentru salariații cărora angajatorul le datorează bani de mai multe luni sau ani: fiecare salariu restant are propria scadență, iar apropierea termenului de trei ani nu trebuie ignorată. Plata parțială a salariului O altă situație frecventă este plata parțială. Angajatorul virează o parte din bani și îi cere salariatului să aștepte diferența. Codul muncii protejează angajatul și în această situație. Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea documentelor pentru suma primită nu înseamnă renunțarea la diferența de salariu la care persoana are dreptul. Prin urmare, diferența neachitată poate fi cerută ulterior. Plecarea din firmă nu șterge salariile restante Încetarea contractului individual de muncă nu îl eliberează pe fostul angajator de obligația de a achita drepturile salariale deja câștigate. Dacă raportul de muncă s-a încheiat și există bani restanți, recuperarea acestora se face prin instanță. ITM Maramureș precizează explicit că recuperarea drepturilor bănești ale foștilor salariați depășește competența inspectoratului atunci când contractul a încetat, litigiul urmând să fie soluționat de instanță. Ce ar trebui să facă, practic, salariatul Ordinea cea mai prudentă este simplă: verificarea datei de plată din contract, păstrarea tuturor documentelor, solicitarea salariului în scris, sesizarea ITM dacă problema nu este rezolvată și, atunci când angajatorul continuă să refuze plata, acțiunea la tribunal. Important este ca salariatul să nu lase lunile să treacă în ideea că „firma va plăti când va avea bani”. Lipsa banilor în conturile angajatorului nu transformă salariul într-o plată facultativă, iar termenul de trei ani pentru revendicarea drepturilor salariale continuă să curgă.

Ciucu spune că, de pe vremea lui Firea, s-a decis ca STB să nu mai plătească CAS-ul și CASS-ul
Politică

Ciucu spune că, de pe vremea lui Firea, s-a decis ca STB să nu mai plătească CAS-ul și CASS-ul

„Din punctul meu de vedere, STB este în insovență nedeclarată din anul 2020, de atunci când nu au mai plătit contribuțiile oamenilor la ANAF”, scrie primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, pe Facebook. El arată că, între 2019 și 2020, când primar al Capitalei era Gabriela Firea conducerea Societatea de Transport București (STB) a luat decizia de „a reține și a nu vira către stat TVA-ul şi contribuțiile salariale (impozitul pe venit, CAS şi CASS)”. Citește și: Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de 3 ori o amendă, dar are conturile blocate Aceasta este o faptă penală. Prin OUG 130/2021, printre faptele care atrag infracțiunea de evaziune fiscală se numără și neplata CAS și CASS. STB, mai scump decât transportul în comun la Craiova, fieful Olguței Vasilescu Ciucu arată ce a dus la dezastrul financiar al STB:  Neplata contributiilor angajaților către ANAF. Datoria totală a STB era 1,72 miliarde de lei în anul 2025. 1,49 miliarde lei doar către ANAF, din cauza unei decizii a conducerii din anii 2019-2020 de a reține și a nu vira către stat TVA-ul şi contribuțiile salariale (impozitul pe venit, CAS şi CASS).  Compania a fost victima unor decizii iresponsabile din trecut. Un alt exemplu grav fiind litigiul comercial cu VFU Pașcani. Pentru o procedură de achiziție derulată iresponsabil fără acoperire bugetară, instanța a decis că STB trebuie să plătească astăzi penalități de 0,5% pe zi. Pentru un contract inițial de 305 milioane lei, s-a ajuns la peste 1 miliard de lei datorați exclusiv din penalități. ADI TPBI a devenit Autoritate Publică Tutelară, scoțându-se astfel STB, din controlul Primăriei Capitalei transportul public din București Costul transportului din Ilfov este de cca. 230 mil de lei pe an! Asta pentru că este suportat 90% de bucureșteni și 10% de către ilfoveni. Nu a existat nicio preocupare la nivelul ADI TPBI pentru eficientizare a traseelor, eliminarea dublajelor etc. Avem pe acelasi tronson tramvai, autobuz si metrou. „Lipsa preocupării pentru eficientizare, digitalizare, scăderea personalul suport (ații decât vatmanii și șoferii) angajări fără număr la recomandarea partidulor politice și a sindicatului” Tarifele plătite de călători acoperă doar 17-19% din costuri. Restul de 83% din costuri se acoperă cu finanțare netarifară. Spre comparație, Varșovia acoperă 30% din tarife, iar Parisul 37%. La nivel național STB operează cel mai ineficient serviciu de transport public. Costul mediu ponderat pe km în București este de 16,69 lei, mult peste alte orașe care au flote mixte. Fiecare kilometru parcurs de un tramvai în București ne costă 27,40 lei, faţă de 19,5 lei Cluj-Napoca, 19,65 Oradea sau 20,87 lei Craiova. „Insolvența este singura modalitate prin care putem proteja STB de acumularea oricăror penalități suplimentare la datoriile neplătite. Insolvența va proteja STB de penalitățile uriașe către ANAF”, este concluzia lui Ciucu.  „Insolvența va da posibilitatea unui administrator judiciar să denunțe unilateral contractele comerciale păguboase pentru STB și tot administratorul judiciar va întocmi un plan de reorganizare care să aducă în limitele decenței cheltuielile STB”, mai arată primarul Capitalei. 

Șoferii riscă suspendarea permisului dacă nu își plătesc amenzile în 90 de zile
Eveniment

Șoferii riscă suspendarea permisului dacă nu își plătesc amenzile în 90 de zile

Șoferii care nu își achită amenzile contravenționale în termen de 90 de zile riscă să rămână fără permis de conducere. Măsura este prevăzută în proiectul de ordonanță de urgență privind reforma administrației, în forma agreată de Coaliție și pusă miercuri în consultare publică de Ministerul Dezvoltării. Inițial, Guvernul a luat în calcul majorarea amenzilor neplătite, însă această prevedere nu mai apare în varianta actuală a proiectului. Interdicție de a conduce pentru șoferii cu amenzi restante Potrivit proiectului de OUG, persoanele care dețin permis auto nu vor mai avea dreptul să conducă autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie pe drumurile publice dacă nu își achită în termen de 90 de zile datoriile provenite din amenzi contravenționale. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Autoritățile au obligația ca, în maximum 30 de zile, să notifice șoferul care nu și-a plătit amenzile, informându-l cu privire la: obligația de plată; termenul-limită; momentul de la care își pierde dreptul de a conduce. Plata taxelor și impozitelor locale, condiție pentru recuperarea permisului Proiectul prevede că permisul de conducere va putea fi restituit doar după achitarea tuturor obligațiilor restante către bugetul local. Astfel, la finalizarea perioadei de suspendare, titularul permisului trebuie să prezinte: dovada plății tuturor amenzilor contravenționale primite în calitate de conducător auto; dovada achitării tuturor taxelor și impozitelor datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde are domiciliul. În cazul persoanelor care nu au domiciliul în România, acestea vor trebui să prezinte doar dovada achitării amenzii care a dus la suspendarea dreptului de a conduce. Motivația Guvernului: responsabilitate civică și stabilitate financiară Potrivit notei de fundamentare a proiectului, modificările au fost introduse pentru a încuraja regularizarea situației contravenienților și pentru a stimula plata datoriilor către bugetele locale. Executivul susține că măsura urmărește: creșterea responsabilității civice și fiscale; îmbunătățirea colectării la bugetele locale; consolidarea stabilității financiare a administrațiilor locale; dezvoltarea platformei gestionate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări. Când poate fi redusă perioada de suspendare Proiectul de ordonanță prevede și posibilitatea reducerii perioadei de suspendare a permisului auto. Aceasta poate fi aplicată în situația în care șoferul face dovada că a achitat: toate datoriile către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde are domiciliul; amenda contravențională care a determinat suspendarea dreptului de a conduce. Pentru titularii care nu au domiciliul în România, condiția pentru reducerea perioadei de suspendare este achitarea amenzii aplicate pentru contravenția ce a dus la suspendare.

Beneficiarii de locuințe sociale de la Primărie nu plătesc utilitățile, primarul nu-i dă afară, facturile le plătește bugetul local
Eveniment

Beneficiarii de locuințe sociale de la Primărie nu plătesc utilitățile, primarul nu-i dă afară, facturile le plătește bugetul local

Facturile locuințelor sociale, plătite de buget. Indolenţa Primăriei Iași va fi decontată din buzunarul locuitorilor orașului. Facturile locuințelor sociale, plătite de buget Magistraţii Tribunalului au obligat municipalitatea să achite către Veolia facturile unor rău-platnici, pentru că Primăria nu s-a obosit să-i oblige să-şi respecte contractele. Citește și: Rectorul SNSPA, Pricopie, avertisment pentru absenteiști: o prezență mică la vot va favoriza AUR, partid pe care-l definește „de factură legionară, cu strânse legături cu Moscova” Sentinţa nu este definitivă și o soluție tranșantă va fi dată de Curtea de Apel. În iulie 2021, Veolia Energie SA a demarat procedura de executare silită a Primăriei pentru o sumă totală de aproape 250.000 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

EXCLUSIV Pescobar, țeapă la plată și către producătorii români de legume de la care a cumpărat produse prin intermediul Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea, de stat
Eveniment

EXCLUSIV Pescobar, țeapă la plată și către producătorii români de legume de la care a cumpărat produse prin intermediul Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea, de stat

Pescobar, țeapă și producătorilor de legume. Lista companiilor de la care firmele controlate de Paul Nicolau "Pescobar" au luat servicii sau produse fără să achite facturile este foarte lungă. Pescobar, țeapă și producătorilor de legume Pescobar se laudă pe rețelele de socializare că îi place România, țara unde și-a clădit afacerile, și nu vrea să plece în altă parte. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar și cu firma de livrare a produselor sale: a fost obligat de instanță să achite facturile către Foodpanda, timp în care plătește leasing la Ferrari și Lamborghini Perfect de înțeles: în România și-a clădit afacerile acumulând datorii foarte mari nu doar la partenerii de afaceri, ci și la ANAF și Taxe Locale. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Un nou exemplu este cel al producătorilor agroalimentari care își vând produsele prin intermediul Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea SA. Aceasta din urmă este o societate deținută integral de stat, prin Ministerul Agriculturii, care intermediază vânzarea produselor agroalimentare. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 În decembrie 2020, Unirea s-a adresat instanței pentru a recupera banii pe o factură care trebuia achitată cu șapte luni înainte, în mai 2020, de către Nedsea SRL (societate deținută de mama lui Paul Nicolau, dar controlată de cel din urmă). Firma lui Nicolau nu s-a deranjat să se apere Potrivit deciziei de instanță prin care Nedsea SRL a fost obligată să plătească restanța, "Între părţi s-au derulat relaţii contractuale (...), fără ca pârâtul să îşi respecte obligaţiile contractuale constând în achitarea prestaţiei datorate stabilite în sarcina sa. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Reclamantul a emis factura fiscală CRCAUTLO 0114/24.04.2020, scadentă la data de 08.05.2020 în cuantum de 10559,60 lei din care însă a fost achitată numai suma de 407,95 lei de către pârât, rămânând suma de 10191,65 lei (...). Aceasta nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte acoperirea debitelor restante.". Ca și în alte cazuri, firma controlată de Pescobar nu a contestat datoria.

EXCLUSIV Uber a făcut venituri de milioane în România și profit de sute de mii în 2021, dar are taxe neplătite
Investigații

EXCLUSIV Uber a făcut venituri de milioane în România și profit de sute de mii în 2021, dar are taxe neplătite

Uber, taxe neplătite la statul român. Compania Uber a raportat profituri derizorii în România, deși încasează un sfert din fiecare cursă a șoferilor. Mai mult, Uber B.V. - filiala București figura cu impozite, contribuții și taxe neplătite la termenul stabilit de bugetul de stat în valoare de 15.297 lei în anul fiscal 2021, echivalentul a 3.100 de euro. Corporația americană Uber se află în centrul unui scandal mediatic internațional după ce s-a aflat că a cheltuit sume importante de bani pentru angajarea consultanților externi pentru a influența decidenții politici. Pe lista politicienilor cu care s-au întâlnit reprezentanții Uber se află președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele SUA, Joe Biden, dar și membri ai Parlamentului European și Comisiei Europene. Nici politicienii români nu au fost ignorați de gigantul american. Decidenții români cu care s-au întâlnit reprezentanții Uber Corporația americană Uber și-a început activitatea pe piața locală de transport în anul 2015. În acel an, în funcția de director general al Uber România a fost numită Nicoleta Diaconu Schroder, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Jurnaliștii de la Riseproject au dezvăluit că Ionuț Lăcustă, managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber, era nemuțumit de faptul că Nicoleta Diaconu l-a angajat drept consultant pe Peter Imre. Reprezentanții Uber au avut ulterior ușile deschise la ministrul Transporturilor Ioan Rus, la secretarul de stat Iulian Matache, dar și la Mircea Toader, vicepreședintele comisiei pentru Transporturi din Parlament. Au ajuns chiar și la liberalul Alexandru Nazare și la pesedistul Sorin Grindeanu, actualul vicepremier. Taximetriștii români: "Uber să plătească taxe ca noi" La începutul anului 2017, sute de taximetriști au protestat împotriva companiei Uber. Taximetriștii solicitau ca companiile de ridesharing să intre în legalitate. Au urmat alte zeci de proteste în întreaga țară. Unul dintre taximetriștii protestatari spunea că companiile de ridesharing, în mod special Uber, „să dea bon fiscal, să facă toate controalele pe care le facem noi, să fie în evidenţă. Nu ştie nimeni cine sunt ei, nu plătesc taxe, nu dau nimic la stat. Noi facem tot felul de teste şi ne dăm silinţa pentru atestate, iar ei, nimic”. Ulterior, pe site-ul Ministerului Transporturilor, a apărut un proiect de ordonanță de urgență prin care se dorea reglementarea activității de transport alternativ cu autoturism și conducător. Taximetriștii au ieșit din nou în stradă pentru a bloca proiectul de act normativ care avantaja compania americană Uber. Uber, taxe neplătite la statul român În România, gigantul american Uber a înființat inițial firma Uber Systems România, care ulterior și-a schimbat denumirea în Uber B.V. SRL. Datele de la Registrul Comerțului arată că Uber B.V. – Filiala București este deținută de trei companii înregistrate în Olanda: Uber B.V., Uber International B.V. și Uber International Holding B.V. De administrarea societății se ocupă Uber Management B.V., reprezentantă de francezii Gore-Coty Pierre Dimitri Nicolas și Sebastien Serge Dupont. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Datele de la Ministerul de Finanțe arată că, în anul fiscal 2021, filiala de la București a companiei Uber a avut o cifră netă de afaceri de 8,433 milioane de lei și un profit de doar 411.572 lei, echivalentul a 82.000 de euro, cu un număr mediu de 11 angajați. Culmea, tot în anul fiscal 2021, filiala românească avea impozite, contribuții și taxe neplătite la bugetul de stat în valoare de 15.297 lei. Adică, în jur de 3.100 de euro. Corporația Uber mai deține în România și firma Uber B.V. Amsterdam – sucursala București, provenită din firma mamă Uber B.V Olanda. Împuterniciții acestei companii sunt cei doi francezi care reprezintă în România firma Uber B.V. – filiala București. Cu zero angajați, firma Uber B.V. Amsterdam a raportat o cifră de afaceri de peste 125.000 lei și un profit net 8.528 lei. The Uber Files The Uber Files, o scurgere masivă de informații din arhiva corporației americane Uber conține peste 124.000 de fișiere care includ 83.000 de e-mail-uri, mesaje text și alte documente din perioada 2013-2017. Documentele au ajuns la jurnaliștii de la The Guardian care a cooptat în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalist și parteneri media din 29 de state. Documentele arată că gigantul american Uber și-a întins influența în SUA până la președintele Joe Biden, în Franța până la președintele Emmanuel Macron, dar și la membri ai Parlamentului European și Comisiei Europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră