sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nehammer

13 articole
Internațional

Austria a rămas fără gaz rusesc

Austria a rămas fără gaz rusesc. Cancelarul austriac în exercițiu, Karl Nehammer, a reafirmat politica de sprijin a Austriei față de Ucraina, subliniind că țara dispune de suficiente rezerve de gaze naturale pentru a face față sezonului rece. Austria a rămas fără gaz rusesc Declarația lui Nehammer a venit după ce Gazprom a anunțat sistarea livrărilor de gaze către Austria, ca urmare a unui litigiu comercial cu compania OMV. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei „Nu ne vom lăsa șantajați și nu vom fi puși în genunchi”, a spus Nehammer. „Apartamentele din Austria vor fi încălzite iarna aceasta. Avem suficiente rezerve de gaze naturale stocate pentru a asigura confortul cetățenilor”, a adăugat el. Litigiul comercial dintre OMV și Gazprom Disputa dintre Gazprom și OMV a escaladat după ce Camera de Comerț Internațională a decis că Gazprom trebuie să plătească companiei austriece 230 de milioane de euro. Refuzul părții ruse de a achita suma a determinat OMV să anunțe că nu va mai plăti pentru gazele livrate. În replică, Gazprom a sistat livrările de gaze naturale către Austria, utilizând conductele care tranzitează teritoriul Ucrainei. Alternative la gazele rusești Directorul general al OMV, Alfred Stern, a asigurat că Austria are acces la alte surse de gaze naturale și poate utiliza gazoductele din Italia și Germania pentru aprovizionare. Stern a subliniat că această situație nu va afecta securitatea energetică a țării pe termen scurt sau mediu. Austria, fermă în fața presiunilor Austria își menține poziția fermă de a nu ceda presiunilor rusești, continuând să sprijine Ucraina și să caute soluții alternative pentru securitatea energetică. Rezervele de gaze existente și accesul la alte surse sunt menționate ca principalele măsuri care asigură stabilitatea energetică a țării în contextul disputei cu Gazprom. În ciuda sistării livrărilor de gaze din Rusia, autoritățile austriece garantează că populația nu va resimți lipsuri în sezonul rece. Politica Austriei reflectă o determinare de a susține Ucraina, alături de alte state europene, în fața agresiunii rusești, fără a compromite nevoile energetice ale cetățenilor săi.

Austria a rămas fără gaz rusesc (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
„Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar”, îi reproșează Siegfried Mureșan lui Karl Nehammer Foto: Facebook
Politică

Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a scris, pe Facebook că „acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar”. Partidul lui Nehammer, ÖVP, s-a situat pe locul II la alegerile desfășurate duminică în Austria, fiind învins de formațiunea pro-rusă, extremistă, Partidul Libertății (FPÖ), care a luat circa 29% din voturi. Citește și: Cum îl ajută PSD pe George Simion: Becali, convins de Hrebenciuc să candideze pentru AUR. Miza uriașă pentru latifundiarul din Pipera După aceste alegeri, Siegfried Mureșan îl critică pe Nehammer și speră ca procesul de aderare a României la spațiul Schengen să fie finalizat, și fiindcă Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar „Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a jucat cartea extremismului eurosceptic și a fost învins de adevărata extremă dreaptă Am spus mereu că toți liderii europeni care vor să învingă extremiștii eurosceptici cu același tip de discurs vor eșua. Așa s-a întâmplat și cu Karl Nehammer care a pierdut, aseară, alegerile generale în fața partidului de extremă dreaptă eurosceptic FPÖ. Acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar. Ce urmează? Mă aștept ca FPÖ să fie izolat, iar celelalte partide, inclusiv partidul ÖVP al cancelarului Nehammer, să negocieze în următoarea perioadă formarea unei coaliții fără extrema dreaptă. Este decizia cea mai bună pentru Austria și pentru întreaga Uniune Europeană. În ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen și cu frontierele terestre, lucrurile sunt clare: în primul rând, țara noastră este pregătită să adere de peste 13 ani. În al doilea rând, liderii austrieci nu mai au de ce să joace electoral acest subiect fiindcă alegerile s-au încheiat. Nu în ultimul rând, Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Ca atare, liderii austrieci nu mai pot folosi problemele de migrație ca pretext pentru a amâna aderarea României fiindcă dețin portofoliul responsabil cu soluționarea acestor probleme”, a arătat liderul PNL.

Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria Foto: Facebook
Internațional

Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria

Partidul Libertăţii (FPO), de extremă dreapta, este cel mai probabil câştigătorul alegerilor europene din Austria, arată mai multe publicații austriece, citând o prognoză, făcută după intervievarea de-a lungul săptămânii trecute a 3.600 de oameni, pentru postul public de radiodifuziune ORF, Puls 24 TV şi APA. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria FPO este creditat cu 27% din voturi, devenind pentru prima dată cea mai importantă forţă politică din ţara alpină. Formațiunea va avea șase europarlamentari. Pe locul II se află formațiunea lui Karl Nehammer, Partidul Poporului (OVP, conservator) cu 23,5%, iar pe trei sun social-democraţii (SPO) cu un scor de 23%. Verzii și neos au luat 10,5%. Grafic: der Kurier Citește și: GALERIE FOTO Cum au ieșit din cabina de vot principalii candidați pentru București: Piedone – încruntat, Firea – încordată, Burduja – resemnat, Nicușor – zâmbitor Marja de eroare a sondajului este de 2,5 puncte procentuale.

Nehammer reconfirmă că este exclus să accepte România în Schengen Foto: Facebook
Politică

Nehammer este exclus accepte România în Schengen

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, reconfirmă că este exclus să accepte România și Bulgaria în Schengen: extinderea este „de neconceput'', le-a spus el ziariștilor, după discuții cu premierul bulgar Nikolai Denkov, care s-a aflat într-o vizită de o zi la Viena. Citește și: Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență. CNAIR refuză să semneze recepția Nehammer reconfirmă că este exclus să accepte România în Schengen „Este de neconceput pentru noi să extindem Schengen în acest moment. Acest lucru nu are nicio legătură cu Bulgaria şi România, este o chestiune de securitate, pentru că în acest moment, avem provocări foarte mari în Spaţiul Schengen”, a explicat Nehammer. „Schengen trebuie să fie reparat. Până când nu va fi reparat, nu îl putem extinde", a insistat cancelarul Austriei. El a subliniat că miniştrii de externe ai UE înşişi spun că sistemul Schengen nu funcţionează. Din ce în ce mai multe ţări introduc controale la frontiere, ceea ce înseamnă că sistemul Schengen nu se ridică la adevărata sa semnificaţie, a subliniat cancelarul. El a precizat că 75% dintre migranţii interceptaţi în Austria nu sunt înregistraţi, ceea ce reprezintă o problemă de securitate. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare "Suntem foarte recunoscători Bulgariei pentru toate eforturile şi sacrificiile pe care le face pentru a păstra frontierele externe ale UE şi, prin urmare, ale Austriei", a adăugat Nehammer. UE ştie foarte bine că Bulgaria şi România contribuie la Schengen şi de aceea trebuie să le sprijine financiar, a mai subliniat cancelarul austriac.

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme Foto: Facebook
Eveniment

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme

Ana Otilia Nuțu, analist pe probleme de energie la Expert Forum (EFOR) arată că statul român deține 45% din proiectul Neptun Deep - denumirea perimetrului din Marea Neagră de unde OMV și Romgaz ar urma să extragă gaze - iar cel austriac sub 8%. „Să se determine: Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme”, comentează Ana Otilia Nuțu. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Ea a arătat, într-o postare pe Facebook, care este structura acționariatului celor două firme care vor exploata gazele din offshore din perimetrul Neptun Deep și a sugerat că nu crede că amenințările la adresa OMV îl vor influența pe cancelarul Nehammer. La 22 iunie, Ciolacu a participat la evenimentul organizat prilejuit de anunţul companiilor OMV Petrom şi Romgaz de a dezvolta Neptun Deep. El spunea atunci: „Suntem astăzi martorii momentului în care România face pasul decisiv spre independenţa sa energetică! Gazul din Marea Neagră este chiar combustibilul care ne va duce către realizarea acestui obiectiv strategic. Milioane de familii şi sute de mii de firme româneşti aşteaptă asta de atâta vreme”. Foto: Guvernul României Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme „Niște calcule pe hârtie. Din proiectul Neptun Deep, statul român are: 20% din Petrom, care are 50% din proiect 70% din Romgaz, care are 50% din proiect. În total, 45%. Din proiectul Neptun Deep, statul austriac are: 31,5% din OMV, care are 51% din Petrom, care are 50% din proiect 0% din Romgaz. În total, un pic sub 8%. Să se determine: 1. Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme și pozițiile sale principiale și intransigente 2. Ce șansă există că dl Nehammer să fie impresionat de zăngănitul de arme de la București și să ne dea drumul în Schengen. LE, statul are 70, nu 60% din Romgaz cum am scris inițial. Adică statul are 45% din Neptun Deep”, a scris Nuțu, pe Facebook. Luni, presa a difuzat, „pe surse”, informația că premierul Marcel Ciolacu a refuzat în discuția de la guvern cererea șefului companiei OMV, Alfred Stern, de a clarifica un articol din legea offshore dedicată gazelor din Marea Neagră. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe Ciolacu ar fi transmis reprezentanților companiei austriece că ”este un subiect legitim”, dar că în acest moment nu poate discuta despre nici o modificare a legii offshore ”din cauza climatului creat de cancelarul austriac Karl Nehammer prin veto-ul față de intrarea României în Schengen”

Austria continuă să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia Foto: Facebook
Eveniment

Austria continuă cumpere mare parte gazului Rusia

Austria continuă să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia, arată o analiză New York Times. Publicația arată că guvernul cancelarului Karl Nehammer, aliat strâns al lui Viktor Orban, este unul din cele mai favorabile Rusiei din spațiul Uniunii Europene. De când a început invazia, OMV a plătit 7 miliarde de euro pentru gazul rusesc. Austria continuă să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia „Germania, care înainte de război se aproviziona în proporție de 55% din Rusia, acum nu mai importă nimic. Polonia, Bulgaria și Republica Cehă au oprit sau sunt pe cale să oprească fluxurile. Italia a redus în mod constant importurile și se angajează să nu mai folosească gaze naturale rusești până la sfârșitul acestui an. În schimb, Austria, care primea aproape 80% din gazele naturale din Rusia înainte de invazie, primea încă mai mult de jumătate din totalul gazelor naturale din Rusia în luna mai. Iar în martie, când cererea a fost mai mare, cifra a ajuns la 74%. Atâta timp cât Rusia vinde gaze, Austria le va cumpăra, a declarat luna aceasta directorul general al companiei energetice austriece OMV Group”, scrie New York Times. Un cercetător de la Columbia University, citat de această publicație, apreciază că guvernul cancelarului Nehammer nu face suficient pentru a-și reduce dependența de Rusia: „Guvernul este unul din cele mai prietenoase față de Rusia”. Relații istorice cu URSS-ul „Austria, prima țară vest-europeană care a semnat un contract de gaz cu Uniunea Sovietică în 1968, a fost timp de decenii puternic dependentă de gazul adus prin conducte din Rusia. Un motiv important pentru care Uniunea Europeană nu a inițiat sancțiuni oficiale împotriva importurilor de gaz rusesc, precum cele care se aplică petrolului și cărbunelui rusesc, este faptul că Austria și alți mari cumpărători au susținut că au nevoie de gaz”, mai explică NYTimes. Foto: Kremlin.ru Potrivit ministrului Energiei, Leonore Gewessler, Austria va opri importurile din Rusia abia în 2027. Însă New York Times amintește că Austria importă gaze prin conductele care tranzitează Ucraina, iar Kievul intenționează să nu mai permită acest lucru. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz

Nehammer a promis Ucrainei milioane de euro, dar n-a dat nici un ban Foto: Facebook
Eveniment

Nehammer a promis Ucrainei, dar n-a dat nici un ban

Nehammer a promis Ucrainei două milioane de euro pentru deminare, dar, până acum, n-a dat nici un ban, arată presa austriacă. Nehammer a promis Ucrainei milioane de euro, dar n-a dat nici un ban „În luna mai, în Austria a avut loc o dezbatere animată cu privire la posibilitatea ca această țară să trimită soldați în Ucraina pentru a ajuta la deminare. Un "NU" strict a venit din partea cancelarului federal Karl Nehammer și a ministrului apărării Klaudia Tanner (ambii ÖVP). Motivul invocat a fost neutralitatea. Cu toate acestea, guvernul a anunțat că va plăti două milioane de euro din Fondul pentru dezastre externe (AKF) al Ministerului de Externe către Fondul internațional de încredere (ITF). Guvernul sloven a înființat ITF ca organizație de ajutor internațional, specializată în deminare. Până acum, însă, banii nu au ajuns acolo, după cum a relatat canalul de televiziune Ö1. Deputatul NEOS Helmut Brandstätter a aflat acest lucru de la ITF. Până în prezent, "nu a sosit niciun euro". Brandstätter acuză acum guvernul de «promisiuni deșarte». Este nevoie urgentă de acțiuni de deminare pentru ca ucrainenii să se poată întoarce acasă. Două milioane nu înseamnă mult, dar este un semn politic”, scrie PULS 24. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Ministerul Afacerilor Externe a informat Ö1 că este necesar un contract pentru plata de la AKF, contract care nu a fost încă încheiat. Propunerile pentru un anumit proiect au fost primite de la ITF abia pe 4 iulie și sunt acum în curs de evaluare. Im Beitrag ist richtigerweise erwähnt: Es braucht ein konkretes Projekt und darauf aufbauend einen Vertrag mit der NGO. Das ist gerade im Gange, man kann nicht einfach Geld ohne Vereinbarung überweisen. Es geht einfach den korrekten Weg. https://t.co/3sUCrA2JsM— Daniel Kosak (@Kosak_Daniel) July 27, 2023 Potrivit Ministerului de Externe, un transfer este așteptat la jumătatea lunii august. Astfel, guvernul condus de Karl Nehammer tergiversează procesul de deminare a Ucrainei, apreciază PULS 24.

Partidul cancelarului Nehammer a pierdut zece procente Foto; Facebook
Eveniment

Partidul cancelarului Nehammer a pierdut zece procente

Partidul cancelarului Nehammer, OVP, a pierdut zece procente la alegerile din landul Austria inferioară, arată rezultatele preliminare prezentate de ORF. Totuși, OVP este pe primul loc, cu 39,7%, arată datele ORF - radioteleviziunea austriacă de stat. Marja de eroare a acestor date este de 1,2%. La urne erau așteptate 1,3 milioane de persoane pentru a alege noul parlament regional, iar prezența la vot a fost de peste 70%. Partidul cancelarului Nehammer a pierdut zece procente Pe locul II s-ar situa FPO, partidul libertății, o formațiune de dreapta populistă, care ar fi reușit să atragă 25,4% - o creștere de peste 10%. Socialiștii au, în această evaluare, 20,7%, un minus de 3,2%, iar verzii, cu 7,3%, au crescut cu aproape un procent. Das Ergebnis der Landtagswahl in Niederösterreich.Die ÖVP verliert stark, die FPÖ gewinnt dazu, die SPÖ kann nicht profitieren. Grüne und NEOS stabil. #ltwnoe pic.twitter.com/CJNyB7Nh8Y— Martin Thür (@MartinThuer) January 29, 2023 Sondajele anticipau aceste rezultate. NIEDERÖSTERREICH | Sonntagsfrage Landtagswahl OGM/KurierVPNÖ: 37% (-5)FPÖ: 26% (+11)SPÖ: 23% (+1)NEOS: 7% (+1)GRÜNE: 6% (-2)Sonstige: 1% (-6)Änderungen zur letzten Umfrage vom 08. Mai 2022Verlauf: https://t.co/zCC0U1xvRv#ltwnoe pic.twitter.com/Qjbfe8XdTL— Österreich Wählt (@Wahlen_AT) January 21, 2023 Acest land este centrul de putere al OVP, partidul cancelarului Karl Nehammer. Dacă partidul pierde majoritatea absolută în parlamentul Austriei și, eventual, și în guvern, care se formează după un sistem de reprezentare proporțională, OVP, partid implicat în trecut în scandaluri de corupţie, ar fi într-o situașie proastă. Citește și: Siegfried Mureșan critică ipocrizia cancelarului austriac: Refuză extinderea Schengen – dar votează pentru Croația, vrea buget UE mai mic – dar cere două miliarde de euro în plus Vom reveni.

Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Foto: Poliția bulgară de frontieră
Eveniment

Numărul imigranților înregistrați de Austria scăzut brusc

Publicația austriacă Die Presse scrie că numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie. Astfel, de la 15 decembrie până în primele zile din ianuarie, reducerea a fost de circa 70%. Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria. Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc "mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează „Die Presse”. Grecia eliberează, treptat, taberele de migranți În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia. Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani „Potrivit Ministerului de Interne, Austria a înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale a frontierei anul trecut și și-a justificat refuzul includerii în Schengen a Bulgariei și României invocând protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o ceartă diplomatică între Sofia și București, pe de o parte, și Viena, pe de altă parte”, mai arată publicația austriacă.

Nehammer, la concertul de Anul Nou, alături de președintele Bulgariei Foto: Twitter
Eveniment

Nehammer, concertul Anul Nou, președintele Bulgariei

Bulgarii nu par să se fi supărat pe austrieci, fiindcă nu i-au lăsat să intre în spațiul Schengen: cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a stat, la concertul de Anul Nou de la Viena, alături de președintele Bulgariei, Rumen Radev. Însă și Nehammer, și Radev, sunt acuzați că au legături prea strânse cu Rusia. Nehammer, la concertul de Anul Nou, alături de președintele Bulgariei „Concertul de #Anul Nou este un moment cultural culminant în Austria și inspiră milioane de oameni din întreaga lume. Sunt încântat că președintele bulgar Rumen Radev a acceptat invitația mea la Concertul de Anul Nou de la Viena”, a scris Nehammer, pe Twitter. Das #Neujahrskonzert ist ein kultureller Höhepunkt in Österreich und begeistert Millionen Menschen auf der ganzen Welt. Es freut mich sehr, dass Bulgariens Präsident Rumen Radew meiner Einladung zum Neujahrskonzert nach Wien gefolgt ist. pic.twitter.com/9vmy4IKlf2— Karl Nehammer (@karlnehammer) January 1, 2023 Radev, fost pilot de vânătoare, este președinte al Bulgariei din 2017. El a ajuns șef al statului cu sprijinul Partidului Socialist. Atitudinea lui Radev față de invadarea Ucrainei este considerată ambiguă, el fiind definit mai degrabă drept pro-rus. Totuși, în decembrie, el şi-a dat în sfârşit acordul pentru transportul de arme, muniţii şi echipamente militare către Ucraina. Și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, este suspectat de legături prea strânse cu Rusia. Austrian Chancellor @karlnehammer and I discussed the necessity of closer cooperation between EU countries to cope with illegal migration flows towards Europe. Protecting the EU's external borders is a shared commitment and requires technical and financial support from the Union pic.twitter.com/Sze7UfYuwy— President.bg (@PresidentOfBg) January 1, 2023 La 11 aprilie 2022, cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. La 27 mai 2022, Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. În decembrie, Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în Schengen. „Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a explicat Nehammer, la 6 decembrie. Ulterior, ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler, a afirmat că Austria va sprijini aderarea României și Bulgariei la zona Schengen numai după ce vor fi aplicate modificări politicii de migrație a Uniunii Europene. ”Vrem să continuăm să discutăm despre extinderea Schengen, în coordonare cu partenerii din Bulgaria și România, astfel încât să o putem readuce pe ordinea de zi după ce se vor lua măsurile necesare în ceea ce privește politica de migrație și azil”, a declarat Edtstadler la postul de radio austriac ORF, relatează SchengenVisaInfo.com.

Presa din Austria, critici dure către Nehammer Foto: Facebook
Eveniment

Presa din Austria, critici dure către Nehammer

Presa din Austria continuă să aducă critici dure către cancelarul Karl Nehammer, după ce acesta a respins primirea României în spațiul Schengen. La cinci zile de la această controversată decizie, mass-media din Austria continuă să publice comentarii care atacă executivul de la Viena. În plus, presa austriacă arată că responsabilitatea pentru numărul mare de migranți ilegali o au Ungaria și Serbia, guvernate de amicii politici ai lui Nehammer, premierul Viktor Orban și președintele Aleksandar Vucic. Nehammer packelt und kuschelt mit Orban, der schamlos Asylsuchende nach Österreich durchwinkt - und watscht Bulgarien und Rumänien dafür. Jedes Staubflankerl ist intelligenter als ÖVPler. https://t.co/fHxcJUvso3— Sonja M. Lauterbach (@SolautSonja) December 11, 2022 Presa din Austria, critici dure către Nehammer „Cu dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la zona Schengen, guvernul austriac a făcut un pas fatal: s-a izolat în UE și a înstrăinat doi parteneri din UE (…) Din acest motiv, recenta întâlnire ciudat de prietenoasă a cancelarului Nehammer cu președintele sârb Vucic și prim-ministrul Ungariei Orbán la Belgrad acționează ca o palmă suplimentară pentru România. Majoritatea solicitanților de azil vin în prezent în Austria prin Serbia și Ungaria. Vucic a atras în primul rând indienii cu zboruri fără viză, în timp ce Orbán le-a făcut semn către Austria și Germania. Și, din moment ce Austria a fost de acord cu intrarea Croației în Schengen, argumentul că nu se dorește extinderea unui sistem (Schengen) care nu funcționează (…) pare neplauzibil”, scrie Otmar Lahodynsky, în Die Presse. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil „Bulgaria și România nu sunt de vină” „Blocada Schengen este o farsă. Aproape totul în decizia guvernului austriac de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este greșit. Bulgaria și România pur și simplu nu sunt de vină pentru numărul mare de solicitanți de azil din Austria, așa cum arată și cifrele agenției UE de protecție a frontierelor Frontex. Această decizie este greșită și dezastruoasă mai ales în marele concert al politicii UE. Dacă ratați solidaritatea și acțiunea empatică la nivelul UE din partea austriacă, atunci ar trebui cel puțin să puteți folosi argumente raționale și faptice pentru a urma o politică care să maximizeze interesele Austriei și să nu le ruineze cu sfidarea populistă”, arată politologul Vedran Džihić, în Der Standard. „Gabriel Felbermayr, directorul Institutului de Cercetare Economică (Wifo), a împărtășit sâmbătă într-un tweet preocupările economice legate de vetoul Schengen al Austriei: «Schengen facilitează comerțul cu bunuri și servicii; efectele pozitive pentru Austria sunt măsurabile și mari (2% din PIB). 1000 de euro pe cap de locuitor pe an, câștiguri de eficiență. Aglomerația la frontierele interne este costisitoare și inutilă»”, scrie Volksblatt, care arată că veto-ul austriac va afecta economia acestei țări.

Hotel din Alba anunță că nu primește turiști austrieci Foto: Facebook
Eveniment

Hotel din Alba anunță că nu primește turiști austrieci

Un hotel din Alba Iulia, Elisabeta, anunță că nu mai primește turiști austrieci, indiferent dacă țin sau nu cu cancelarul Nehammer. Mesajul hotelului a fost redistribuit, printre altele, de fostul ministru al Educației, Liviu Pop „Genunche”, acum membru al Alianței pentru Patrie, fostul partid al lui Dragnea. Hotel din Alba anunță că nu primește turiști austrieci Iată mesajul hotelului, corectat, întrucât el conținea o virgulă între subiect și predicat: „Cu părere de rău pentru cetățenii austrieci care nu împărtășesc mitocania cancelarului austriac Karl Nehammer, conducerea Hotelului ELISABETA Alba Iulia informează turiștii austrieci și cele peste 200 de agenții de turism din țară și din străinătate cu care are încheiate contracte de colaborare: începând cu data de 01.01.2023, nu va mai onora nicio cerere de rezervare pentru turiștii austrieci pe o perioada nedeterminată nu va mai accepta plata cu carduri emise de către instituțiile bancare austriece! Recurgem la aceste masuri in semn de protest fata de votul negativ al Austriei pentru aderarea Romaniei la spatiul Schengen”, se arată pe pagina de Facebook a hotelului. Ulterior, hotelul a precizat că doar în ultimele două zile a găzduit 30 de cetățeni austrieci pe care nu i-a putut refuza fiindcă avea deja contracte cu ei. Citește și: Ce au descoperit vameșii austrieci într-un autocar din Republica Moldova: aproape o jumătate de tonă de alcool. Autocarul avea 20 de pasageri și doi șoferi

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia: o analiză a informațiilor publice atât din ultimii ani, dar mai ales din ultimele luni, după invadarea Ucrainei de către regimul de la Kremlin, arată că guvernarea de la Viena a avut constant o atitudine mai favorabilă Moscovei. În plus, în martie 2022, Financial Times scria că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Cotidianul britanic susține, citând un diplomat aflat în misiune la Viena, că serviciul austriac de contraspionaj este atât de compromis încât, pentru o vreme, nu mai primea informații de la omologii din Vest. Iată cum au evoluat mesajele Austriei către Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina: 11 aprilie 20222: Cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. 13 aprilie 2022: După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. 27 mai 2022: Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. Austria acceptă să plătească gazele rusești în ruble, Bulgaria și Polonia, nu. August 2022: Austria este împotriva suspendării vizelor pentru cetățenii ruși. Țările baltice și nordice vor ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Poziția Austriei este susținută de Ungaria, Germania și Franța. Septembrie 2022: Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștientă de acest efort. Acestea sunt elementele doar de după invazia, dar, înainte, partidele de dreapta din Austrai erau extrem de bine conectate la Kremlin. În 2018, Putin a fost invitat la nunta lui Karin Kneissl, pe atunci ministru de Externe. Imaginile cu liderul Rusiei dansând cu Kneissl au devenit virale. Abia în mai 2022, ea a demisionat din consiliul de administrație al Rosneft. Foto: Kremlin.ru În 2021, cancelarul austriac de la acel moment, Sebastian Kurz, s-a declarat de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz și Putin, în 2018 Foto: Kremlin.ru

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră