joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: negocieri

94 articole
Internațional

Loviturile americane în Iran se lasă așteptate, Trump spune că Teheranul a cerut negocieri

Președintele american Donald Trump a declarat că Teheranul a solicitat reluarea negocierilor cu Statele Unite, pe fondul protestelor masive din Iran, soldate cu sute de victime. Declarațiile au fost făcute duminică, la bordul Air Force One, unde Trump a afirmat că cererea a venit cu o zi înainte. SUA analizează „opțiuni foarte puternice” Donald Trump a avertizat că armata americană ia în calcul „opțiuni foarte puternice” în contextul represiunii violente din Iran. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Trump susține că autoritățile de la Teheran se apropie de o „linie roșie” în privința numărului de morți. Liderul de la Casa Albă nu a exclus o acțiune militară înaintea oricăror negocieri, în funcție de evoluția situației. Internet blocat și posibila intervenție prin satelit În contextul blocării aproape totale a internetului în Iran, Trump a sugerat că SUA ar putea ajuta protestatarii să se reconecteze prin internet prin satelit. Întrebat despre posibilitatea folosirii Starlink, serviciul SpaceX, președintele american a spus că opțiunea este analizată și că se caută soluții pentru restabilirea accesului la informații. Sute de morți și mii de arestări, potrivit ONG-urilor Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, în timp ce ONG-ul Iran Human Rights confirmă moartea a cel puțin 192 de protestatari și avertizează că bilanțul real ar putea fi mult mai mare. Organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre un „masacru”, pe fondul arestării a peste 2.600 de persoane. Proteste fără precedent și reacția regimului de la Teheran Declanșate la finalul lunii decembrie din cauza crizei economice, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare politică amplă, una dintre cele mai mari din ultimii trei ani. Autoritățile iraniene au impus blocarea internetului de peste 72 de ore și acuză „insurgenți manipulați din exterior”, în special de SUA și Israel. Apelul opoziției: forțele de securitate să fie alături de popor Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, a cerut public forțelor armate și de securitate să se alăture populației și să refuze reprimarea protestelor. În paralel, manifestații de susținere au avut loc în diaspora iraniană, inclusiv la Londra, unde protestatarii au înlocuit simbolic steagul Republicii Islamice cu cel al fostei monarhii.

Iranul a cerut negocieri cu SUA, declară Trump (sursa: BBC)
Întâlnire Zelenski-Trump pe 28 decembrie la Mar-a-Lago (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Întâlnire Zelenski-Trump pe 28 decembrie la Mar-a-Lago. Pe agendă, posibile schimburi teritoriale

Întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump ar putea avea loc duminică, 28 decembrie, la reședința acestuia din Mar-a-Lago, Florida, potrivit cotidianului Kyiv Post, care citează surse diplomatice. 2025 încă poate aduce multe lucruri Informațiile apar după ce Zelenski a anunțat că o întrevedere cu Trump este iminentă. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Recent, Zelenski a subliniat că aspectele sensibile, inclusiv eventualele compromisuri teritoriale, trebuie discutate la nivel de șefi de stat, iar Kievul a solicitat o întâlnire față în față cu Trump. „Nu pierdem nici o zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel – cu președintele Trump în viitorul apropiat”, a transmis Zelenski vineri, pe X. El a precizat că discuțiile au avansat după ce Rustem Umerov, principalul negociator al Ucrainei în cadrul tratativelor de pace, a informat despre cele mai recente contacte cu partea americană. „Multe pot fi decise înainte de Anul Nou”, a mai scris Zelenski.

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina care ar putea avea loc la Miami, spune Zelenski

SUA propun reluarea negocierilor directe dintre Ucraina și Rusia, primele discuții față în față din ultimele șase luni, întâlnire care ar urma să aibă loc la Miami, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean: doar SUA pot opri războiul Liderul de la Kiev afirmă că Washingtonul joacă rolul decisiv în presarea Moscovei pentru încheierea conflictului. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Zelenski a subliniat că „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, menționând posibilitatea suplimentării armamentului pentru Ucraina și extinderii sancțiunilor asupra întregii economii ruse. În opinia sa, „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, iar doar SUA ar avea influența necesară pentru a determina Rusia să oprească războiul. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a adăugat Zelenski. Ginerele lui Trump, implicat în negocieri Între timp, emisarul rus Kiril Dmitriev a sosit sâmbătă la Miami, unde sunt deja prezente delegații ucrainene și europene. Discuțiile sunt conduse de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Pe teren, Rusia continuă ofensiva asupra orașului Odesa și a zonelor din sudul Ucrainei. Atacurile au provocat sâmbătă un incendiu major la cel mai mare terminal de ulei vegetal din țară, incident soldat cu un mort. Atacuri în valuri asupra Odesei Raidurile au lăsat zeci de mii de oameni fără curent electric și sunt considerate represalii pentru atacurile ucrainene asupra petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei. „Inamicul distruge în mod deliberat infrastructura logistică a regiunii Odesa și terorizează civilii”, a transmis pe Telegram vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba. La rândul său, Zelenski avertizează că „Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”.

SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva: Washingtonul propune cedarea Donbasului și Crimeei

Statele Unite au exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un plan de pace destinat încheierii războiului cu Rusia, în cadrul negocierilor desfășurate duminică la Geneva, potrivit unei surse implicate în discuții. SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva Deși presiunea directă a Washingtonului s-a diminuat în timpul întâlnirii, interlocutorul afirmă că există în continuare o „presiune globală” pentru obținerea unui acord. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Planul de pace propus de SUA, structurat în 28 de puncte, a fost primit cu reacții negative din partea Ucrainei și a susținătorilor săi europeni, care au formulat o contrapropunere și poartă negocieri cu Washingtonul pentru modificarea documentului. În urma discuțiilor, SUA și Ucraina au anunțat o declarație comună privind elaborarea „unui cadru de pace rafinat”, fără a oferi detalii concrete. Concesii teritoriale majore propuse Ucrainei Versiunea inițială a planului american prevedea ca Ucraina să cedeze integral regiunile Donbas și Crimeea Rusiei, acestea fiind recunoscute de facto ca teritorii rusești. Zonele din Donbas aflate în prezent în afara controlului Moscovei ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto de-a lungul liniei actuale a frontului. Retrageri limitate ale Rusiei în schimbul recunoașterii teritoriale În schimbul acestor concesii, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ocupate în provinciile Dnipropetrovsk și Harkov, ceea ce ar marca singura concesie teritorială semnificativă a Moscovei în cadrul acestui plan. Negocierile continuă în condițiile unor diferențe majore de poziționare între Kiev, Washington și capitalele europene.

Ucraina și SUA, negocieri în Elveția (sursa: Facebook/Rustem Umerov)
Internațional

Negocieri între Ucraina și SUA, în Elveția, pe planul de pace al lui Trump

Ucraina se pregătește să intre într-o nouă fază a dialogului diplomatic, urmând să poarte negocieri cu Statele Unite în Elveția pentru a discuta planul președintelui american Donald Trump privind încheierea războiului cu Rusia. Ucraina și SUA, negocieri în Elveția Anunțul a fost făcut sâmbătă de Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine „În zilele următoare, vom lansa consultări în Elveția între înalți oficiali ucraineni și americani cu privire la posibilii parametri ai unui viitor acord de pace”, a transmis Rustem Umerov într-o postare pe Facebook. Acesta a subliniat că Ucraina abordează procesul cu o înțelegere clară a intereselor naționale și că întâlnirile reprezintă „o nouă etapă în dialogul care durează de câteva zile și care își propune armonizarea viziunii pentru următorii pași”. Umerov a apreciat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții substanțiale. Postarea sa inițială menționa și participarea unor parteneri europeni, însă referirea a fost ulterior eliminată, fără explicații. Delegație ucraineană cu profil militar și strategic Președintele Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă un decret prin care a fost înființată delegația oficială responsabilă de procesul de negocieri cu Statele Unite, partenerii internaționali ai Ucrainei și reprezentanții Rusiei. Delegația va fi condusă de Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale și mâna dreaptă a lui Zelenski. Din componența echipei vor face parte, printre alții, Rustem Umerov, șefii serviciilor de securitate și informații, precum și șeful Statului Major General, ceea ce conferă delegației un caracter majoritar militar-strategic. Kievul respinge planul american în forma actuală Cu o zi înainte, vineri, Zelenski a respins planul american de pace, afirmând că intenționează să propună soluții alternative Washingtonului. Documentul îngrijorează Kievul deoarece include mai multe cerințe formulate anterior de Rusia. Printre prevederile controversate se numără concesii teritoriale din partea Ucrainei, reducerea dimensiunii armatei, dar și oferirea unor garanții de securitate occidentale pentru Kiev. Atât Donald Trump, cât și Vladimir Putin ar fi exercitat presiuni asupra președintelui Zelenski pentru a accepta acordul.

Negocieri secrete SUA-Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina

Statele Unite poartă negocieri confidențiale cu Rusia pe baza unui plan în 28 de puncte, care vizează oprirea războiului din Ucraina, oferirea de garanții de securitate pentru Europa și redefinirea relațiilor Washingtonului atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Surse americane și ruse au confirmat informațiile pentru publicația Axios, precizând că la elaborarea planului nu au participat nici Ucraina, nici aliații europeni. Plan inspirat din strategia pentru Gaza Documentul a fost negociat de Steve Witkoff, reprezentantul special al președintelui SUA pentru Rusia și Orientul Mijlociu, și trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, inspirându-se din planul de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Scopul este conturarea unui acord care să includă aspecte militare, diplomatice și de securitate regională. Întâlniri amânate, discuții active la nivel înalt Witkoff avea programată o întâlnire la Istanbul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă vizita a fost amânată. Totuși, planul a fost deja discutat la Miami cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului în dialogul cu Rusia. Implicații diplomatice majore și informarea aliaților europeni Zelenski se află la Ankara pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui administrație a găzduit recentele negocieri ucraineano-ruse. Potrivit unui oficial american, administrația SUA a început să informeze oficialii europeni cu privire la propunerea diplomatică, însă Casa Albă nu a oferit încă un comentariu oficial.

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul, afirmă surse care au participat la discuții. Ei au spus că doresc ca pensia lor specială să fie 65% din salariul brut, ceea ce ar fi mai mult decât salariul net. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” De altfel, încă de marți, un vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu a invocat acest procent, de 65%, peste ceea ce este acum, de 55%. Magistrații știu că Guvernul nu-și poate permite ca noul proiect de lege să fie atacat din nou la CCR, pentru că legea trebuie adoptată până la final de noiembrie pentru ca România să recupereze peste 200 de milioane de euro din PNRR, bani „suspendați” deocamdată.  Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net „Noi am dori ca pensiile magistraților să respecte standardul european de a fi apropiate de ultimul salariu în plată. Ce înseamnă acest «apropiat», într-adevăr, este o chestiune care trebuie discutată. Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist, dar acum este 55% din brut. Așa cum au militarii și alte categorii sociale, 65% ar fi rezonabil”, a susținut procurorul. În schimb, liderii coaliției de guvernare au propus ca pensia să fie 75% din salariul net, iar perioada de tranziție să fie de 10 până la 13 ani, maximul posibil fiind de 17 ani. Chiar și premierul Bolojan a acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani.  Diferența de pensie dintre varianta Guvernului și cea a magistraților este de câteva mii de lei. La un salariu net de 23.000 de lei, brutul este de 40.000 de lei. În varianta Guvernului (75% din net) pensia specială a unui magistrat ar fi de 17.250 de lei, net. În varianta magistraților, ea ar ajunge la 26.000 lei, net - deci cu peste 10% peste salariu.  Ministrul Muncii, Florin Manole, a dezvăluit, la 24 decembrie, că cea mai mare pensie de magistrat, în plată, este de 69.343 de lei (peste 13.800 de euro), care net înseamnă 56.700 lei (11.340 de euro). El a precizat că, pentru această pensie, din bugetul de asigurări sunt 21.000 de lei şi 48.200 lei din bugetul de stat.

Ucraina negociază în SUA noi acorduri militare (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Zelenski, în vizită la producătorul rachetelor Tomahawk

O delegație ucraineană de rang înalt, aflată în Statele Unite, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanți ai marilor companii americane de armament, printre care Raytheon și Lockheed Martin, în contextul posibilei livrări către Kiev a rachetelor de croazieră Tomahawk. Vizita are loc cu doar două zile înainte de întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu liderul american Donald Trump, programată pentru vineri. Întâlniri cu giganții industriei militare americane Delegația ucraineană, condusă de premierul Iulia Sviridenko și de șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak, a discutat la Washington despre extinderea cooperării militare dintre SUA și Ucraina. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Cooperarea noastră continuă să crească”, a transmis Andrii Iermak pe rețelele de socializare, după întâlnirile cu reprezentanți ai Lockheed Martin și Raytheon. Raytheon este compania care produce rachetele Tomahawk, armament de ultimă generație pe care Washingtonul ar putea decide să-l furnizeze Ucrainei pentru a consolida apărarea în fața agresiunii ruse. Trump amenință Rusia cu livrări de Tomahawk către Kiev Președintele american Donald Trump a sugerat duminică faptul că ar putea folosi posibilitatea livrării de rachete Tomahawk Ucrainei drept instrument de presiune asupra Kremlinului. Trump a declarat că îl va „amenința pe Vladimir Putin” cu această măsură dacă Rusia nu acceptă să pună capăt războiului declanșat în 2022. În replică, liderul rus Vladimir Putin a avertizat că trimiterea acestor arme către Kiev ar constitui o „nouă escaladare”, capabilă să tensioneze suplimentar relațiile dintre Moscova și Washington. Obiectivul Ucrainei: cooperare militară și producție locală Ucraina își dorește o cooperare mai strânsă cu aliații occidentali în domeniul producției de armament, pentru a-și reduce dependența de livrările externe și a-și consolida capacitatea internă de apărare. „Ucraina trebuie să devină un partener activ în producția de arme moderne, nu doar un beneficiar al ajutorului militar”, a subliniat Iermak. Companiile americane Lockheed Martin și Raytheon sunt esențiale în acest parteneriat, fiind producătoare ale celor mai performante sisteme de apărare aeriană și rachete tactice folosite de forțele NATO. Întâlniri economice și energetice la Washington În cadrul vizitei, premierul Iulia Sviridenko s-a întâlnit și cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru a discuta despre investiții comune și cooperare în domeniul energetic. Aceasta a subliniat importanța susținerii sectorului energetic ucrainean, grav afectat de bombardamentele rusești. „Reconstrucția infrastructurii energetice este vitală pentru a asigura lumină și căldură milioanelor de ucraineni în prag de iarnă”, a afirmat Sviridenko. Ucraina, sub presiunea atacurilor asupra infrastructurii energetice În ultimele zile, Ucraina a fost ținta unui nou val de bombardamente rusești, care au vizat instalațiile sale energetice. Aceste atacuri amenință să lase milioane de oameni fără electricitate și încălzire, în condițiile apropierii sezonului rece. Guvernul ucrainean încearcă să obțină sprijin logistic și financiar din partea partenerilor occidentali pentru a repara rețeaua energetică și pentru a asigura funcționarea sistemelor esențiale de iarnă.

Moscova vizează retragere NATO din Europa (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Rusia vizează diminuarea prezenței NATO în Europa, în negocierile pentru Ucraina

Moscova vizează retragere NATO din Europa. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că Rusia intenționează să includă tema reducerii prezenței trupelor NATO în orice discuții referitoare la viitorul Ucrainei. Declarația vine cu două zile înaintea summitului dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump, programat în Alaska. Moscova vizează retragere NATO din Europa „Am auzit în ultimele zile că rușii ar dori foarte mult să includă discuții despre reducerea prezenței NATO, de exemplu în Polonia, în negocierile despre viitorul Ucrainei”, a afirmat Donald Tusk. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Premierul liberal polonez a subliniat importanța menținerii unui „grup puternic și unit de state” atât în relația cu Rusia, cât și cu aliați precum Statele Unite. Polonia, ultima țară din Europa din care SUA ar retrage trupe Viceministrul polonez al apărării, Pawel Zalewski, a declarat recent că Polonia se așteaptă să fie ultima țară europeană din care Statele Unite și-ar retrage trupele, în contextul discuțiilor de la Washington privind reducerea prezenței militare americane pe continent. „Toate discuțiile pe care le avem cu americanii indică faptul că Polonia este ultima țară din care americanii ar dori să își retragă trupele”, a spus Zalewski. Importanța strategică a Poloniei pe flancul estic al NATO Potrivit oficialului polonez, există un raționament strategic clar pentru menținerea trupelor americane în Polonia. Aceasta joacă un rol esențial ca element de descurajare împotriva Rusiei, în special după invazia Ucrainei. Reducerea bugetului Pentagonului și prioritățile strategice ale SUA Reducerea bugetului Pentagonului ar putea determina diminuarea prezenței militare americane în Europa, pentru a elibera resurse destinate regiunii Indo-Pacific. Oficialii administrației Trump consideră această zonă mai importantă strategic pentru Statele Unite. În prezent, aproximativ 100.000 de soldați americani sunt staționați în Europa.

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina și Rusia, la a treia rundă de negocieri în Istanbul: puține speranțe pentru pace

Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul. Negociatorii ucraineni și ruși urmează să se întâlnească miercuri seară, la Istanbul, pentru a treia rundă de discuții din luna mai. Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul Discuțiile sunt programate să aibă loc miercuri seară, la ora locală 19:00, ora Moscovei și a Kievului, în cadrul somptuosului Palat Ciragan din Istanbul. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Cu toate acestea, așteptările privind un progres semnificativ în încheierea războiului rămân reduse, întrucât cele două părți continuă să adopte poziții „diametral opuse”. Zelenski: Încetarea focului nu este pe ordinea de zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile nu vor include discuții detaliate despre o încetare a focului. Prioritățile delegației ucrainene vizează: returnarea prizonierilor de război ucraineni, readucerea copiilor răpiți și pregătirea unei posibile întâlniri directe între președinții celor două țări. „Avem nevoie de mai mult elan în negocieri pentru a pune capăt războiului”, a subliniat Zelenski. Kremlinul: Este nevoie de „muncă diplomatică majoră” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că părțile vor discuta pe marginea unor memorandumuri sau foi de parcurs deja schimbate. Totodată, el a avertizat că va fi nevoie de eforturi diplomatice considerabile pentru a se ajunge la un acord privind încetarea conflictului. Poziții ireconciliabile În timp ce Ucraina cere încetarea necondiționată a focului ca precondiție pentru pace, Rusia insistă pe retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile ocupate ilegal – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Negocierile dintre cele două părți au fost reluate pentru prima dată în mai bine de trei ani în luna mai. Până acum, aceste discuții au dus la schimburi importante de prizonieri de război, inclusiv soldați răniți grav și tineri sub 25 de ani. Cine conduce delegațiile de la Istanbul Potrivit Kremlinului, Vladimir Medinski, consilier prezidențial și fost ministru al culturii, va conduce din nou delegația rusă. Din partea Ucrainei, echipa este condusă de Rustem Umerov, fost ministru al apărării și actual șef al Consiliului Național de Securitate și Apărare, numit recent prin decret prezidențial. Componența delegației ucrainene este formată din 14 membri, printre care: Oleksandr Bevz, consilier al administrației prezidențiale, Oleksandr Diakov, șef adjunct al Statului Major al Forțelor Navale, Serghii Kislița, prim-adjunct al ministrului de externe Delegația include și reprezentanți ai agențiilor de securitate, ai forțelor armate și ai Parlamentului.

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: România susține Comisia Europeană în negocierile cu SUA pentru evitarea taxelor vamale

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA. Președintele Nicușor Dan a transmis duminică, pe platforma X, că România sprijină pe deplin eforturile Comisiei Europene și ale președintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor comerciale cu Statele Unite, în vederea evitării introducerii unor taxe vamale suplimentare. Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA „România susţine pe deplin eforturile Comisiei Europene şi ale preşedintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor astfel încât să ajungă la un acord cu SUA înainte de 1 august. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” De asemenea, susţinem abordarea UE privind o soluţie negociată cu SUA, în interesul cetăţenilor şi afacerilor noastre şi al parteneriatului transatlantic", a precizat șeful statului. Ursula von der Leyen: UE e pregătită să răspundă Sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor decide impunerea unor taxe vamale de 30% asupra bunurilor europene, începând cu 1 august. Într-un comunicat oficial, von der Leyen a afirmat că UE dorește continuarea negocierilor: „Suntem în continuare pregătiţi să lucrăm pentru obţinerea unui acord până la 1 august.” Bruxelles avertizează: contramăsuri proporționale În cazul în care Washingtonul va impune noile taxe, Uniunea Europeană ar putea adopta contramăsuri proporționale, a subliniat von der Leyen: „Vom face toţi paşii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar.” Taxele propuse de SUA ar afecta grav comerțul transatlantic Președinta Comisiei Europene a atras atenția că introducerea unor taxe vamale de 30% ar avea efecte negative majore asupra economiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului: „Impunerea de taxe vamale de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile de aprovizionare transatlantice esenţiale, în detrimentul întreprinderilor, consumatorilor şi pacienţilor de pe cele două părţi ale Atlanticului.” Von der Leyen a mai subliniat că Uniunea Europeană rămâne una dintre cele mai deschise economii din lume, angajată în respectarea regulilor comerțului internațional și a practicilor echitabile.

Grindeanu neagă înțelegeri privind serviciile secrete (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu neagă că PSD ar fi negociat cu Nicușor Dan nume pentru conducerile SRI și SIE

Grindeanu neagă înțelegeri privind serviciile secrete. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că nu a purtat discuții cu președintele Nicușor Dan referitoare la eventuale numiri în fruntea serviciilor secrete. El a respins informațiile vehiculate în presă pe acest subiect, catalogându-le drept neadevărate. Grindeanu neagă înțelegeri privind serviciile secrete „Astea sunt lucruri pe care nu le-am avut în dialogul cu președintele Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Ne-am întâlnit de câteva ori pe problemele de actualitate – deficit, formarea noului guvern – lucruri pe care le-am comunicat public, atât eu, cât și președintele. În niciun caz nu s-au discutat subiecte legate de servicii. Am văzut zvonurile din presă, dar nu e adevărat nimic”, a precizat Grindeanu în cadrul unei conferințe de presă. Zvonurile din presă, respinse categoric Întrebat direct despre posibile consultări cu șeful statului privind numirile la conducerea serviciilor de informații, liderul social-democrat a fost tranșant: „Nu e adevărat nimic.” Această reacție vine în contextul în care, în spațiul public, au circulat speculații despre posibile înțelegeri politice privind conducerea serviciilor secrete în perioada de formare a noului guvern. Grindeanu a susținut declarațiile alături de Ciprian Șerban, actualul ministru al Transporturilor, în contextul deschiderii circulației pe Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud (Bragadiru – Joița).

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Război comercial între SUA și Canada: Trump anunță sistarea oricăror negocieri

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada. Președintele american Donald Trump a anunțat încetarea tuturor discuțiilor comerciale cu Canada, ca reacție la o măsură fiscală adoptată de autoritățile canadiene. Anunțul a fost făcut vineri, printr-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social. Trump oprește negocierile comerciale cu Canada Declarația lui Trump vine ca răspuns la taxa canadiană pe serviciile digitale, o măsură fiscală care vizează companiile din domeniul tehnologiei. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Liderul de la Casa Albă a calificat această taxă drept „un atac direct și flagrant împotriva țării noastre”. Mesajul transmis pe Truth Social „Pe baza acestei taxe scandaloase, sistăm acum TOATE discuțiile despre Comerț cu Canada, cu efect imediat”, a scris Trump, folosind majuscule în stilul său caracteristic. Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, va anunța ce tarife va impune Canadei pentru a putea continua activitățile comerciale cu Statele Unite. Ce este taxa pe serviciile digitale? Taxa pe serviciile digitale (DST) din Canada vizează companiile uriașe care oferă servicii digitale – precum publicitate online sau comerț electronic – și care obțin venituri de peste 20 de milioane de dolari din surse canadiene. Giganți precum Amazon, Apple, Airbnb, Google, Meta și Uber vor fi impozitați cu trei la sută din veniturile generate de utilizatorii și clienții din Canada. Taxa este în vigoare din anul trecut, însă primele plăți sunt scadente începând de luni. Măsura are efect retroactiv din 2022, astfel că firmele vor ajunge să plătească o notă de plată de aproximativ 2 miliarde de dolari americani până la sfârșitul lunii iulie. De ce introduce Canada această taxă? Un beneficiu important este creșterea veniturilor la buget. Biroul pentru Buget al Parlamentului estima anul trecut că taxa va aduce peste 7 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Liberalii au promis prima dată această taxă în timpul alegerilor federale din 2019, sub conducerea fostului prim-ministru Justin Trudeau. Totuși, aplicarea ei a fost amânată ani la rând, deoarece mai multe țări au dorit să colaboreze pentru un plan global de taxare digitală care să poată fi aplicat în mai multe state. Cum întârzierile se prelungeau, Canada a decis să meargă mai departe cu propriul plan fiscal. Pe lângă generarea de venituri, Ottawa a prezentat DST ca o modalitate de a actualiza legislația fiscală și de a taxa veniturile obținute în Canada de companii cu sediul în străinătate. Poziția Statelor Unite Statele Unite s-au opus taxei încă de la început, deoarece aceasta afectează în principal giganții americani din tehnologie. Oficialii americani au susținut că taxa discriminează companiile din SUA, iar Congresul american – de obicei divizat între democrați și republicani – a fost, în mod rar, unit în criticarea planului Canadei. Asociația Industriei de Calculatoare și Comunicații (Computer & Communications Industry Association) a estimat că firmele americane ar putea plăti până la 1 miliard de dolari anual dacă această măsură rămâne în vigoare.

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță reluarea negocierile cu Iranul, după atacurile aeriene

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că tratativele dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear vor fi reluate „săptămâna viitoare”. Anunțul vine la doar două zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Iran, intermediat de liderul american. Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul Trump a afirmat că bombardamentele americane desfășurate duminică asupra principalelor instalații nucleare iraniene au reușit să dea înapoi programul nuclear „cu mai multe decenii”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Declarația sa contrastează însă cu o evaluare preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, potrivit căreia infrastructura nucleară a fost afectată doar temporar, cu o întârziere de câteva luni. Raportul, scurs în presă, a iritat administrația Trump. Iranul recunoaște daune „considerabile” la instalațiile nucleare Deși nu a oferit date precise, regimul de la Teheran a recunoscut miercuri că daunele provocate de bombardamentele americane și israeliene asupra infrastructurii nucleare sunt „considerabile”. Atacurile au vizat instalații de la Fordow, Natanz și Isfahan. SUA și Israel, intervenție coordonată Campania de bombardamente a fost declanșată pe 13 iunie de către Israel, pe fondul temerilor că Iranul era pe punctul de a dezvolta o armă nucleară. SUA s-au alăturat acțiunii militare cu lovituri directe asupra obiectivelor nucleare. În urma acestor atacuri, o nouă rundă de negocieri SUA-Iran, programată inițial pentru 15 iunie, a fost suspendată. Armistițiul intrat în vigoare este respectat După valuri de rachete și contraatacuri, președintele Trump a reușit să convingă ambele părți să accepte o încetare a focului, care a intrat în vigoare marți. Miercuri, liderul american a confirmat că armistițiul este respectat și a descris cele două tabere ca fiind „obosite și epuizate de război”. “Iranul și Israelul vor o ieșire” Donald Trump a apreciat că atât Iranul, cât și Israelul sunt dornice să iasă din conflictul recent. „Au luptat foarte dur și cu multă răutate, așa că amândoi sunt mulțumiți să găsească o ieșire”, a declarat președintele american. În ciuda opiniilor serviciilor de informații, el a susținut că raidurile americane au distrus „complet” instalațiile nucleare vizate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră