marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: negocieri

97 articole
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Trump refuză negocierile solicitate de Iran (sursa: Facebook/The White House)
Trump și momentul rupturii cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump și momentul rupturii cu Iranul: de ce a funcționat dialogul cu Putin, dar nu și cu Teheranul

Președintele american Donald Trump a sperat, potrivit unor oficiali din administrația sa, că va putea obține un nou acord nuclear cu Iranul. Însă după săptămâni de negocieri tensionate, marcate de neînțelegeri și suspiciuni reciproce, liderul de la Casa Albă a decis să treacă la acțiune militară. Diferența majoră față de dialogul purtat cu Rusia ar fi fost, susțin surse din interior, absența unui partener real de negociere la Teheran. Strategie dublă: diplomație și presiune militară Timp de mai multe săptămâni, administrația Trump a urmat o strategie în două direcții: negocieri diplomatice și consolidare militară în Orientul Mijlociu. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Emisarii speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner, au fost trimiși la Geneva pentru a discuta cu oficialii iranieni despre programul nuclear al Teheranului, în timp ce SUA organizau cea mai amplă mobilizare militară în regiune de la invazia Irakului din 2003. Momentul decisiv a fost sosirea portavionului USS Gerald R. Ford în Marea Mediterană, în jurul datei de 20 februarie. Potrivit unor foști membri ai Consiliului Național de Securitate, prezența navei i-a oferit lui Trump toate opțiunile militare necesare pentru a lua o decizie finală. La finalul săptămânii respective, după ce a concluzionat că regimul islamic nu este dispus să renunțe clar și ireversibil la ambițiile nucleare, Trump a autorizat atacuri coordonate împreună cu Israelul. Astfel s-a încheiat o perioadă de luni de zile de tensiuni și blocaj diplomatic. Negocieri la Geneva: „Nu a existat un partener real” În februarie, Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit de două ori cu oficiali iranieni la Geneva, cu medierea Omanului. Demersul a fost considerat „sincer”, dar lipsit de rezultate concrete. Potrivit unui oficial implicat în diplomația din Orientul Mijlociu, Trump și-ar fi dorit un acord, însă a considerat că, spre deosebire de discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin, în cazul Iranului nu exista un interlocutor dispus să negocieze în mod autentic. Iranul ar fi oferit concesii limitate, inclusiv suspendarea temporară a îmbogățirii uraniului, dar a refuzat să renunțe definitiv la capacitatea de îmbogățire. Washingtonul a propus soluții alternative, inclusiv furnizarea gratuită și nelimitată de combustibil nuclear pentru un program civil, însă acestea au fost respinse. Linia roșie a SUA: angajament public împotriva armelor nucleare Punctul central al impasului a fost cerința lui Trump ca Iranul să declare public și fără echivoc că nu va dezvolta niciodată arme nucleare. Reiterările anterioare ale Teheranului nu au fost considerate suficiente. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a semnalat în repetate rânduri activități suspecte legate de programul nuclear iranian. Deși Teheranul neagă intenția de a construi arme atomice și susține că îmbogățirea uraniului are scopuri pașnice, stocurile acumulate au ridicat semne de întrebare în comunitatea internațională. În iunie, trei dintre cele mai importante situri nucleare iraniene au fost lovite în atacuri coordonate americano-israeliene, iar potrivit unor oficiali, o parte din materialul îmbogățit ar fi fost îngropat sub dărâmături. Presiuni regionale și temeri în administrație Ultima tentativă diplomatică a avut și rolul de a liniști aliații arabi ai Washingtonului, care au avertizat asupra riscurilor unui atac. Totuși, mai mulți diplomați arabi au plecat din discuțiile de la Casa Albă cu impresia că decizia fusese deja luată. În paralel, oficiali americani au lucrat discret la planuri care vizau inclusiv lideri militari și religioși iranieni, colectând informații despre posibile ținte și despre eventuali colaboratori în cazul prăbușirii regimului. În Congres, liderii grupului „Gang of Eight” au fost informați despre opțiunea militară. În interiorul Pentagonului au existat rezerve legate de impactul unei operațiuni prelungite asupra stocurilor de armament și sistemelor de apărare antiaeriană. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, și șeful Statului Major, generalul Dan Caine, ar fi exprimat îngrijorări, însă fără a se opune ferm unei intervenții. Decizia finală: „Nu putem continua la nesfârșit” Cu doar câteva ore înainte de începerea atacurilor, Trump a reiterat public condiția sa: „Trebuie să spună clar: nu vom avea arme nucleare.” Aflat la un miting în Corpus Christi, Texas, președintele a adoptat un ton dur, evocând decenii de tensiuni dintre SUA și Iran. Ulterior, s-a retras la reședința sa din Mar-a-Lago, unde a coordonat operațiunea alături de oficiali din domeniul apărării și informațiilor. Vicepreședintele JD Vance și alți membri ai cabinetului au urmărit desfășurarea evenimentelor din Situation Room. Într-un mesaj adresat direct populației iraniene, Trump a transmis: „Acum aveți un președinte care vă oferă ceea ce ați cerut. Să vedem cum reacționați.” De ce a eșuat diplomația dintre SUA și Iran Eșecul negocierilor dintre SUA și Iran s-a bazat pe trei elemente esențiale: refuzul Iranului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului; lipsa unui angajament public și explicit împotriva dezvoltării armelor nucleare; neîncrederea profundă acumulată în decenii de conflict indirect. Spre deosebire de relația cu Moscova, unde Washingtonul consideră că există un cadru de dialog, în cazul Teheranului Casa Albă a concluzionat că diplomația nu mai produce rezultate. Astfel, răbdarea s-a transformat în ofensivă, iar criza iraniană a intrat într-o nouă etapă, cu implicații majore pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și pentru echilibrul geopolitic global.

Zelenski denunță presiuni înaintea negocierilor pentru pace (sursa: securityconference.org)
Internațional

Zelenski denunță presiuni înaintea negocierilor de la Geneva: Prea des ni se cer doar nouă concesii

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că așteaptă cu speranță discuțiile de pace mediate de SUA, programate săptămâna viitoare la Geneva, însă a atras atenția că presiunile pentru concesii sunt prea des îndreptate exclusiv asupra Ucrainei. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinţa de Securitate de la München, unde liderul de la Kiev a pledat pentru negocieri „serioase și substanțiale”, capabile să producă rezultate reale. Zelenski: „Uneori pare că discutăm lucruri complet diferite” „Sperăm cu adevărat că întâlnirile trilaterale de săptămâna viitoare vor fi serioase, substanţiale, de ajutor pentru noi, dar, sincer, uneori mi se pare că părţile discută despre lucruri complet diferite”, a declarat Zelenski. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Președintele ucrainean a sugerat că există diferențe majore de abordare între părțile implicate, ceea ce face dificil progresul către un acord concret. Presiuni pentru pace și tema concesiilor Zelenski a admis că resimte „puțină” presiune din partea președintelui american Donald Trump, care a afirmat recent că liderul ucrainean nu ar trebui să rateze „oportunitatea” de a face pace. Totuși, șeful statului ucrainean a subliniat o problemă recurentă în cadrul negocierilor: „Americanii se întorc adesea la subiectul concesiilor şi prea des aceste concesii sunt discutate numai în contextul Ucrainei, nu al Rusiei.” Rolul SUA și marginalizarea Europei În același timp, Zelenski și-a exprimat speranța că Statele Unite vor rămâne implicate activ în procesul de pace. El a atras însă atenția că Europa este în prezent marginalizată în aceste negocieri și ar trebui să joace un rol mai important în arhitectura de securitate regională. Liderul ucrainean și-a exprimat anterior temerea că alegerile de la jumătatea mandatului pentru Congresul SUA ar putea determina administrația americană să își concentreze atenția asupra politicii interne după vară, reducând implicarea în dosarul ucrainean. Runda de negocieri de la Abu Dhabi și așteptările pentru Geneva Ucraina și Rusia au participat recent la două runde de discuții mediate de SUA la Abu Dhabi. Ambele părți au descris întâlnirile drept constructive, însă acestea nu au generat progrese majore. Pentru noua rundă de negocieri de la Geneva, Moscova a anunțat că delegația rusă va fi condusă de consilierul lui Vladimir Putin, Vladimir Medinski.  Surse ucrainene au criticat anterior modul în care Vladimir Medinski gestionează negocierile, acuzându-l că preferă să susțină lecții de istorie în loc să se angajeze în discuții concrete și pragmatice.

Iranul a cerut negocieri cu SUA, declară Trump (sursa: BBC)
Internațional

Loviturile americane în Iran se lasă așteptate, Trump spune că Teheranul a cerut negocieri

Președintele american Donald Trump a declarat că Teheranul a solicitat reluarea negocierilor cu Statele Unite, pe fondul protestelor masive din Iran, soldate cu sute de victime. Declarațiile au fost făcute duminică, la bordul Air Force One, unde Trump a afirmat că cererea a venit cu o zi înainte. SUA analizează „opțiuni foarte puternice” Donald Trump a avertizat că armata americană ia în calcul „opțiuni foarte puternice” în contextul represiunii violente din Iran. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Trump susține că autoritățile de la Teheran se apropie de o „linie roșie” în privința numărului de morți. Liderul de la Casa Albă nu a exclus o acțiune militară înaintea oricăror negocieri, în funcție de evoluția situației. Internet blocat și posibila intervenție prin satelit În contextul blocării aproape totale a internetului în Iran, Trump a sugerat că SUA ar putea ajuta protestatarii să se reconecteze prin internet prin satelit. Întrebat despre posibilitatea folosirii Starlink, serviciul SpaceX, președintele american a spus că opțiunea este analizată și că se caută soluții pentru restabilirea accesului la informații. Sute de morți și mii de arestări, potrivit ONG-urilor Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, în timp ce ONG-ul Iran Human Rights confirmă moartea a cel puțin 192 de protestatari și avertizează că bilanțul real ar putea fi mult mai mare. Organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre un „masacru”, pe fondul arestării a peste 2.600 de persoane. Proteste fără precedent și reacția regimului de la Teheran Declanșate la finalul lunii decembrie din cauza crizei economice, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare politică amplă, una dintre cele mai mari din ultimii trei ani. Autoritățile iraniene au impus blocarea internetului de peste 72 de ore și acuză „insurgenți manipulați din exterior”, în special de SUA și Israel. Apelul opoziției: forțele de securitate să fie alături de popor Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, a cerut public forțelor armate și de securitate să se alăture populației și să refuze reprimarea protestelor. În paralel, manifestații de susținere au avut loc în diaspora iraniană, inclusiv la Londra, unde protestatarii au înlocuit simbolic steagul Republicii Islamice cu cel al fostei monarhii.

Întâlnire Zelenski-Trump pe 28 decembrie la Mar-a-Lago (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Întâlnire Zelenski-Trump pe 28 decembrie la Mar-a-Lago. Pe agendă, posibile schimburi teritoriale

Întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump ar putea avea loc duminică, 28 decembrie, la reședința acestuia din Mar-a-Lago, Florida, potrivit cotidianului Kyiv Post, care citează surse diplomatice. 2025 încă poate aduce multe lucruri Informațiile apar după ce Zelenski a anunțat că o întrevedere cu Trump este iminentă. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Recent, Zelenski a subliniat că aspectele sensibile, inclusiv eventualele compromisuri teritoriale, trebuie discutate la nivel de șefi de stat, iar Kievul a solicitat o întâlnire față în față cu Trump. „Nu pierdem nici o zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel – cu președintele Trump în viitorul apropiat”, a transmis Zelenski vineri, pe X. El a precizat că discuțiile au avansat după ce Rustem Umerov, principalul negociator al Ucrainei în cadrul tratativelor de pace, a informat despre cele mai recente contacte cu partea americană. „Multe pot fi decise înainte de Anul Nou”, a mai scris Zelenski.

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina care ar putea avea loc la Miami, spune Zelenski

SUA propun reluarea negocierilor directe dintre Ucraina și Rusia, primele discuții față în față din ultimele șase luni, întâlnire care ar urma să aibă loc la Miami, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean: doar SUA pot opri războiul Liderul de la Kiev afirmă că Washingtonul joacă rolul decisiv în presarea Moscovei pentru încheierea conflictului. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Zelenski a subliniat că „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, menționând posibilitatea suplimentării armamentului pentru Ucraina și extinderii sancțiunilor asupra întregii economii ruse. În opinia sa, „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, iar doar SUA ar avea influența necesară pentru a determina Rusia să oprească războiul. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a adăugat Zelenski. Ginerele lui Trump, implicat în negocieri Între timp, emisarul rus Kiril Dmitriev a sosit sâmbătă la Miami, unde sunt deja prezente delegații ucrainene și europene. Discuțiile sunt conduse de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Pe teren, Rusia continuă ofensiva asupra orașului Odesa și a zonelor din sudul Ucrainei. Atacurile au provocat sâmbătă un incendiu major la cel mai mare terminal de ulei vegetal din țară, incident soldat cu un mort. Atacuri în valuri asupra Odesei Raidurile au lăsat zeci de mii de oameni fără curent electric și sunt considerate represalii pentru atacurile ucrainene asupra petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei. „Inamicul distruge în mod deliberat infrastructura logistică a regiunii Odesa și terorizează civilii”, a transmis pe Telegram vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba. La rândul său, Zelenski avertizează că „Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”.

SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva: Washingtonul propune cedarea Donbasului și Crimeei

Statele Unite au exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un plan de pace destinat încheierii războiului cu Rusia, în cadrul negocierilor desfășurate duminică la Geneva, potrivit unei surse implicate în discuții. SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva Deși presiunea directă a Washingtonului s-a diminuat în timpul întâlnirii, interlocutorul afirmă că există în continuare o „presiune globală” pentru obținerea unui acord. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Planul de pace propus de SUA, structurat în 28 de puncte, a fost primit cu reacții negative din partea Ucrainei și a susținătorilor săi europeni, care au formulat o contrapropunere și poartă negocieri cu Washingtonul pentru modificarea documentului. În urma discuțiilor, SUA și Ucraina au anunțat o declarație comună privind elaborarea „unui cadru de pace rafinat”, fără a oferi detalii concrete. Concesii teritoriale majore propuse Ucrainei Versiunea inițială a planului american prevedea ca Ucraina să cedeze integral regiunile Donbas și Crimeea Rusiei, acestea fiind recunoscute de facto ca teritorii rusești. Zonele din Donbas aflate în prezent în afara controlului Moscovei ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto de-a lungul liniei actuale a frontului. Retrageri limitate ale Rusiei în schimbul recunoașterii teritoriale În schimbul acestor concesii, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ocupate în provinciile Dnipropetrovsk și Harkov, ceea ce ar marca singura concesie teritorială semnificativă a Moscovei în cadrul acestui plan. Negocierile continuă în condițiile unor diferențe majore de poziționare între Kiev, Washington și capitalele europene.

Ucraina și SUA, negocieri în Elveția (sursa: Facebook/Rustem Umerov)
Internațional

Negocieri între Ucraina și SUA, în Elveția, pe planul de pace al lui Trump

Ucraina se pregătește să intre într-o nouă fază a dialogului diplomatic, urmând să poarte negocieri cu Statele Unite în Elveția pentru a discuta planul președintelui american Donald Trump privind încheierea războiului cu Rusia. Ucraina și SUA, negocieri în Elveția Anunțul a fost făcut sâmbătă de Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine „În zilele următoare, vom lansa consultări în Elveția între înalți oficiali ucraineni și americani cu privire la posibilii parametri ai unui viitor acord de pace”, a transmis Rustem Umerov într-o postare pe Facebook. Acesta a subliniat că Ucraina abordează procesul cu o înțelegere clară a intereselor naționale și că întâlnirile reprezintă „o nouă etapă în dialogul care durează de câteva zile și care își propune armonizarea viziunii pentru următorii pași”. Umerov a apreciat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții substanțiale. Postarea sa inițială menționa și participarea unor parteneri europeni, însă referirea a fost ulterior eliminată, fără explicații. Delegație ucraineană cu profil militar și strategic Președintele Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă un decret prin care a fost înființată delegația oficială responsabilă de procesul de negocieri cu Statele Unite, partenerii internaționali ai Ucrainei și reprezentanții Rusiei. Delegația va fi condusă de Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale și mâna dreaptă a lui Zelenski. Din componența echipei vor face parte, printre alții, Rustem Umerov, șefii serviciilor de securitate și informații, precum și șeful Statului Major General, ceea ce conferă delegației un caracter majoritar militar-strategic. Kievul respinge planul american în forma actuală Cu o zi înainte, vineri, Zelenski a respins planul american de pace, afirmând că intenționează să propună soluții alternative Washingtonului. Documentul îngrijorează Kievul deoarece include mai multe cerințe formulate anterior de Rusia. Printre prevederile controversate se numără concesii teritoriale din partea Ucrainei, reducerea dimensiunii armatei, dar și oferirea unor garanții de securitate occidentale pentru Kiev. Atât Donald Trump, cât și Vladimir Putin ar fi exercitat presiuni asupra președintelui Zelenski pentru a accepta acordul.

Negocieri secrete SUA-Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina

Statele Unite poartă negocieri confidențiale cu Rusia pe baza unui plan în 28 de puncte, care vizează oprirea războiului din Ucraina, oferirea de garanții de securitate pentru Europa și redefinirea relațiilor Washingtonului atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Surse americane și ruse au confirmat informațiile pentru publicația Axios, precizând că la elaborarea planului nu au participat nici Ucraina, nici aliații europeni. Plan inspirat din strategia pentru Gaza Documentul a fost negociat de Steve Witkoff, reprezentantul special al președintelui SUA pentru Rusia și Orientul Mijlociu, și trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, inspirându-se din planul de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Scopul este conturarea unui acord care să includă aspecte militare, diplomatice și de securitate regională. Întâlniri amânate, discuții active la nivel înalt Witkoff avea programată o întâlnire la Istanbul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă vizita a fost amânată. Totuși, planul a fost deja discutat la Miami cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului în dialogul cu Rusia. Implicații diplomatice majore și informarea aliaților europeni Zelenski se află la Ankara pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui administrație a găzduit recentele negocieri ucraineano-ruse. Potrivit unui oficial american, administrația SUA a început să informeze oficialii europeni cu privire la propunerea diplomatică, însă Casa Albă nu a oferit încă un comentariu oficial.

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul, afirmă surse care au participat la discuții. Ei au spus că doresc ca pensia lor specială să fie 65% din salariul brut, ceea ce ar fi mai mult decât salariul net. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” De altfel, încă de marți, un vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu a invocat acest procent, de 65%, peste ceea ce este acum, de 55%. Magistrații știu că Guvernul nu-și poate permite ca noul proiect de lege să fie atacat din nou la CCR, pentru că legea trebuie adoptată până la final de noiembrie pentru ca România să recupereze peste 200 de milioane de euro din PNRR, bani „suspendați” deocamdată.  Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net „Noi am dori ca pensiile magistraților să respecte standardul european de a fi apropiate de ultimul salariu în plată. Ce înseamnă acest «apropiat», într-adevăr, este o chestiune care trebuie discutată. Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist, dar acum este 55% din brut. Așa cum au militarii și alte categorii sociale, 65% ar fi rezonabil”, a susținut procurorul. În schimb, liderii coaliției de guvernare au propus ca pensia să fie 75% din salariul net, iar perioada de tranziție să fie de 10 până la 13 ani, maximul posibil fiind de 17 ani. Chiar și premierul Bolojan a acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani.  Diferența de pensie dintre varianta Guvernului și cea a magistraților este de câteva mii de lei. La un salariu net de 23.000 de lei, brutul este de 40.000 de lei. În varianta Guvernului (75% din net) pensia specială a unui magistrat ar fi de 17.250 de lei, net. În varianta magistraților, ea ar ajunge la 26.000 lei, net - deci cu peste 10% peste salariu.  Ministrul Muncii, Florin Manole, a dezvăluit, la 24 decembrie, că cea mai mare pensie de magistrat, în plată, este de 69.343 de lei (peste 13.800 de euro), care net înseamnă 56.700 lei (11.340 de euro). El a precizat că, pentru această pensie, din bugetul de asigurări sunt 21.000 de lei şi 48.200 lei din bugetul de stat.

Ucraina negociază în SUA noi acorduri militare (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Zelenski, în vizită la producătorul rachetelor Tomahawk

O delegație ucraineană de rang înalt, aflată în Statele Unite, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanți ai marilor companii americane de armament, printre care Raytheon și Lockheed Martin, în contextul posibilei livrări către Kiev a rachetelor de croazieră Tomahawk. Vizita are loc cu doar două zile înainte de întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu liderul american Donald Trump, programată pentru vineri. Întâlniri cu giganții industriei militare americane Delegația ucraineană, condusă de premierul Iulia Sviridenko și de șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak, a discutat la Washington despre extinderea cooperării militare dintre SUA și Ucraina. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Cooperarea noastră continuă să crească”, a transmis Andrii Iermak pe rețelele de socializare, după întâlnirile cu reprezentanți ai Lockheed Martin și Raytheon. Raytheon este compania care produce rachetele Tomahawk, armament de ultimă generație pe care Washingtonul ar putea decide să-l furnizeze Ucrainei pentru a consolida apărarea în fața agresiunii ruse. Trump amenință Rusia cu livrări de Tomahawk către Kiev Președintele american Donald Trump a sugerat duminică faptul că ar putea folosi posibilitatea livrării de rachete Tomahawk Ucrainei drept instrument de presiune asupra Kremlinului. Trump a declarat că îl va „amenința pe Vladimir Putin” cu această măsură dacă Rusia nu acceptă să pună capăt războiului declanșat în 2022. În replică, liderul rus Vladimir Putin a avertizat că trimiterea acestor arme către Kiev ar constitui o „nouă escaladare”, capabilă să tensioneze suplimentar relațiile dintre Moscova și Washington. Obiectivul Ucrainei: cooperare militară și producție locală Ucraina își dorește o cooperare mai strânsă cu aliații occidentali în domeniul producției de armament, pentru a-și reduce dependența de livrările externe și a-și consolida capacitatea internă de apărare. „Ucraina trebuie să devină un partener activ în producția de arme moderne, nu doar un beneficiar al ajutorului militar”, a subliniat Iermak. Companiile americane Lockheed Martin și Raytheon sunt esențiale în acest parteneriat, fiind producătoare ale celor mai performante sisteme de apărare aeriană și rachete tactice folosite de forțele NATO. Întâlniri economice și energetice la Washington În cadrul vizitei, premierul Iulia Sviridenko s-a întâlnit și cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru a discuta despre investiții comune și cooperare în domeniul energetic. Aceasta a subliniat importanța susținerii sectorului energetic ucrainean, grav afectat de bombardamentele rusești. „Reconstrucția infrastructurii energetice este vitală pentru a asigura lumină și căldură milioanelor de ucraineni în prag de iarnă”, a afirmat Sviridenko. Ucraina, sub presiunea atacurilor asupra infrastructurii energetice În ultimele zile, Ucraina a fost ținta unui nou val de bombardamente rusești, care au vizat instalațiile sale energetice. Aceste atacuri amenință să lase milioane de oameni fără electricitate și încălzire, în condițiile apropierii sezonului rece. Guvernul ucrainean încearcă să obțină sprijin logistic și financiar din partea partenerilor occidentali pentru a repara rețeaua energetică și pentru a asigura funcționarea sistemelor esențiale de iarnă.

Moscova vizează retragere NATO din Europa (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Rusia vizează diminuarea prezenței NATO în Europa, în negocierile pentru Ucraina

Moscova vizează retragere NATO din Europa. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că Rusia intenționează să includă tema reducerii prezenței trupelor NATO în orice discuții referitoare la viitorul Ucrainei. Declarația vine cu două zile înaintea summitului dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump, programat în Alaska. Moscova vizează retragere NATO din Europa „Am auzit în ultimele zile că rușii ar dori foarte mult să includă discuții despre reducerea prezenței NATO, de exemplu în Polonia, în negocierile despre viitorul Ucrainei”, a afirmat Donald Tusk. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Premierul liberal polonez a subliniat importanța menținerii unui „grup puternic și unit de state” atât în relația cu Rusia, cât și cu aliați precum Statele Unite. Polonia, ultima țară din Europa din care SUA ar retrage trupe Viceministrul polonez al apărării, Pawel Zalewski, a declarat recent că Polonia se așteaptă să fie ultima țară europeană din care Statele Unite și-ar retrage trupele, în contextul discuțiilor de la Washington privind reducerea prezenței militare americane pe continent. „Toate discuțiile pe care le avem cu americanii indică faptul că Polonia este ultima țară din care americanii ar dori să își retragă trupele”, a spus Zalewski. Importanța strategică a Poloniei pe flancul estic al NATO Potrivit oficialului polonez, există un raționament strategic clar pentru menținerea trupelor americane în Polonia. Aceasta joacă un rol esențial ca element de descurajare împotriva Rusiei, în special după invazia Ucrainei. Reducerea bugetului Pentagonului și prioritățile strategice ale SUA Reducerea bugetului Pentagonului ar putea determina diminuarea prezenței militare americane în Europa, pentru a elibera resurse destinate regiunii Indo-Pacific. Oficialii administrației Trump consideră această zonă mai importantă strategic pentru Statele Unite. În prezent, aproximativ 100.000 de soldați americani sunt staționați în Europa.

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina și Rusia, la a treia rundă de negocieri în Istanbul: puține speranțe pentru pace

Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul. Negociatorii ucraineni și ruși urmează să se întâlnească miercuri seară, la Istanbul, pentru a treia rundă de discuții din luna mai. Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul Discuțiile sunt programate să aibă loc miercuri seară, la ora locală 19:00, ora Moscovei și a Kievului, în cadrul somptuosului Palat Ciragan din Istanbul. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Cu toate acestea, așteptările privind un progres semnificativ în încheierea războiului rămân reduse, întrucât cele două părți continuă să adopte poziții „diametral opuse”. Zelenski: Încetarea focului nu este pe ordinea de zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile nu vor include discuții detaliate despre o încetare a focului. Prioritățile delegației ucrainene vizează: returnarea prizonierilor de război ucraineni, readucerea copiilor răpiți și pregătirea unei posibile întâlniri directe între președinții celor două țări. „Avem nevoie de mai mult elan în negocieri pentru a pune capăt războiului”, a subliniat Zelenski. Kremlinul: Este nevoie de „muncă diplomatică majoră” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că părțile vor discuta pe marginea unor memorandumuri sau foi de parcurs deja schimbate. Totodată, el a avertizat că va fi nevoie de eforturi diplomatice considerabile pentru a se ajunge la un acord privind încetarea conflictului. Poziții ireconciliabile În timp ce Ucraina cere încetarea necondiționată a focului ca precondiție pentru pace, Rusia insistă pe retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile ocupate ilegal – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Negocierile dintre cele două părți au fost reluate pentru prima dată în mai bine de trei ani în luna mai. Până acum, aceste discuții au dus la schimburi importante de prizonieri de război, inclusiv soldați răniți grav și tineri sub 25 de ani. Cine conduce delegațiile de la Istanbul Potrivit Kremlinului, Vladimir Medinski, consilier prezidențial și fost ministru al culturii, va conduce din nou delegația rusă. Din partea Ucrainei, echipa este condusă de Rustem Umerov, fost ministru al apărării și actual șef al Consiliului Național de Securitate și Apărare, numit recent prin decret prezidențial. Componența delegației ucrainene este formată din 14 membri, printre care: Oleksandr Bevz, consilier al administrației prezidențiale, Oleksandr Diakov, șef adjunct al Statului Major al Forțelor Navale, Serghii Kislița, prim-adjunct al ministrului de externe Delegația include și reprezentanți ai agențiilor de securitate, ai forțelor armate și ai Parlamentului.

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: România susține Comisia Europeană în negocierile cu SUA pentru evitarea taxelor vamale

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA. Președintele Nicușor Dan a transmis duminică, pe platforma X, că România sprijină pe deplin eforturile Comisiei Europene și ale președintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor comerciale cu Statele Unite, în vederea evitării introducerii unor taxe vamale suplimentare. Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA „România susţine pe deplin eforturile Comisiei Europene şi ale preşedintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor astfel încât să ajungă la un acord cu SUA înainte de 1 august. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” De asemenea, susţinem abordarea UE privind o soluţie negociată cu SUA, în interesul cetăţenilor şi afacerilor noastre şi al parteneriatului transatlantic", a precizat șeful statului. Ursula von der Leyen: UE e pregătită să răspundă Sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor decide impunerea unor taxe vamale de 30% asupra bunurilor europene, începând cu 1 august. Într-un comunicat oficial, von der Leyen a afirmat că UE dorește continuarea negocierilor: „Suntem în continuare pregătiţi să lucrăm pentru obţinerea unui acord până la 1 august.” Bruxelles avertizează: contramăsuri proporționale În cazul în care Washingtonul va impune noile taxe, Uniunea Europeană ar putea adopta contramăsuri proporționale, a subliniat von der Leyen: „Vom face toţi paşii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar.” Taxele propuse de SUA ar afecta grav comerțul transatlantic Președinta Comisiei Europene a atras atenția că introducerea unor taxe vamale de 30% ar avea efecte negative majore asupra economiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului: „Impunerea de taxe vamale de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile de aprovizionare transatlantice esenţiale, în detrimentul întreprinderilor, consumatorilor şi pacienţilor de pe cele două părţi ale Atlanticului.” Von der Leyen a mai subliniat că Uniunea Europeană rămâne una dintre cele mai deschise economii din lume, angajată în respectarea regulilor comerțului internațional și a practicilor echitabile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră