vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: negociere

15 articole
Internațional

Zelenski pare optimist: Trump ar fi dispus să preia propuneri ucrainene în planul de pace

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că există o deschidere din partea Statelor Unite și a unor state europene pentru a integra o „viziune ucraineană” în planul de pace transmis recent Kievului de administrația președintelui Donald Trump. Zelenski negociază planul lui Trump Versiunea inițială a documentului fusese considerată prea favorabilă Rusiei atât la Bruxelles, cât și la Kiev. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării „În acest moment, există înțelegerea faptului că propunerile americane pot lua în considerare o serie de elemente bazate pe viziunea ucraineană și care sunt de o importanță critică pentru interesele naționale ale Ucrainei”, a transmis Zelenski pe Telegram și X. Obiectivul prioritar: oprirea războiului și asigurarea păcii durabile Potrivit liderului ucrainean, Ucraina depune eforturi diplomatice intense pentru ajustarea documentului astfel încât acesta să fie eficient în atingerea obiectivului major: „să punem capăt odată pentru totdeauna vărsării de sânge și războiului”. Delegatul principal al Ucrainei la discuțiile de la Geneva este Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, care coordonează procesul de negociere pentru „a pune capăt războiului, a restabili pacea și a garanta o securitate durabilă”. Zelenski a calificat relansarea dialogului diplomatic drept „pozitivă”, subliniind că discuțiile au loc fără participarea Rusiei în această etapă. Întâlniri diplomatice la nivel înalt la Geneva Duminică dimineață, Andrii Iermak s-a întâlnit cu consilierii de securitate ai Regatului Unit (Jonathan Powell), Franței (Emmanuel Bonne) și Germaniei (Gunter Sautter). Următoarea reuniune, dedicată prezentării versiunii actualizate a planului în 28 de puncte elaborat de administrația Trump, este programată la sediul Misiunii SUA pe lângă ONU din Geneva. La această întâlnire vor participa secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special pentru misiuni de pace Steve Witkoff și secretarul armatei, Dan Driscoll. Termen-limită impus de Donald Trump Administrația Trump i-a acordat lui Zelenski termen până joi, 27 noiembrie, pentru a răspunde asupra planului transmis în mod surprinzător pe 20 noiembrie. Cu toate acestea, președintele american a precizat că nu este vorba despre „ultima ofertă”. Planul revizuit reflectă prioritățile-cheie ale Kievului Rustem Umerov, șeful Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că noua versiune a planului american reflectă „cea mai mare parte a priorităților-cheie” ale Ucrainei, chiar dacă documentul se află încă în etapa finală de aprobare. El a salutat cooperarea cu SUA, pe care a descris-o drept „constructivă”, subliniind atenția acordată observațiilor ucrainene. Puncte controversate interpretate de Kiev drept concesii periculoase Unele prevederi ale planului sunt interpretate de Kiev ca fiind echivalentul unei capitulări în fața Moscovei. Printre cele mai sensibile se numără: Cedarea regiunii Donbas către Rusia Recunoașterea Crimeei ca parte a teritoriului rus Reducerea efectivelor armatei ucrainene de la 900.000 la 600.000 de militari Președintele rus Vladimir Putin a declarat că textul american poate „servi drept bază pentru o reglementare definitivă” a conflictului, încercând să preseze Kievul să negocieze. Zelenski caută alternative și garanții de securitate Zelenski a respins inițial planul, promițând Washingtonului alternative bazate pe interesele strategice ale Ucrainei. Acum însă, discuțiile par să se îndrepte spre o versiune revizuită care să includă prioritățile Kievului privind pacea, securitatea durabilă și restabilirea integrității teritoriale.

Zelenski negociază planul lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Trump nu exclude negocierea planului de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pare că dă înapoi după critici dure: planul de pace propus pentru Ucraina "nu este final"

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu reprezintă oferta finală. Afirmațiile sale vin în contextul în care Ucraina și mai mulți aliați europeni au transmis că planul poate constitui o „bază de discuție”, însă necesită „eforturi suplimentare” și clarificări. Trump nu exclude negocierea planului de pace „Războiul trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, a spus Trump jurnaliștilor. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Întrebat dacă actuala propunere este varianta finală, liderul de la Casa Albă a răspuns scurt: „Nu”, lăsând astfel loc pentru eventuale modificări sau completări. Reacții critice din partea senatorilor americani Senatori democrați, republicani și un independent au transmis sâmbătă un comunicat comun în care și-au exprimat „îngrijorările serioase cu privire la detaliile planului” propus de Donald Trump. Aceștia atrag atenția că o pace durabilă nu poate fi obținută prin „concesie după concesie lui Putin” sau prin limitarea capacității Ucrainei de a se apăra. „Istoria ne-a învățat că Putin înțelege doar forța și nu va respecta niciun acord decât dacă este garantat prin constrângere”, se arată în comunicatul celor patru senatori. Solicitarea unei abordări coordonate cu Ucraina și NATO Parlamentarii americani subliniază că Statele Unite trebuie să se consulte strâns cu Ucraina și partenerii NATO pentru a găsi o cale de urmat. De asemenea, aceștia cer intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a o determina să participe la negocieri în condiții echitabile. Critici privind ideea de cedare a teritoriilor Ucrainei Republicanul Roger Wicker, președintele Comitetului Forțelor Armate din Senat, a emis o declarație separată în care se declară „extrem de sceptic” cu privire la eficiența planului. „Ucraina nu ar trebui să fie forțată să cedeze teritorii unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a afirmat acesta. Wicker a mai subliniat că dimensiunea și dispunerea forțelor armate ale Ucrainei reprezintă „o alegere suverană a guvernului și a poporului său”, respingând ideea ca aceste aspecte să fie negociate în cadrul planului de pace.

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului după eșecul negocierilor nucleare

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului. Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eșecul negocierilor dintre Teheran și puterile occidentale pe tema programului nuclear. ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului Măsurile au intrat în vigoare la ora 20:00 (ora New York-ului), la zece ani după ridicarea lor. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Pachetul include un embargo asupra armelor, dar și restricții economice severe. Occidentul insistă pe relansarea diplomației Deși sancțiunile au fost restabilite, liderii occidentali au subliniat că diplomația rămâne deschisă. Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Teheranului să accepte „discuții directe, cu bună credință” și a solicitat tuturor statelor să aplice imediat sancțiunile pentru a crește presiunea. Miniștrii de externe britanic, francez și german au transmis într-un comunicat comun că obiectivul lor rămâne împiedicarea Iranului să se doteze cu arma nucleară și au cerut evitarea oricărei escaladări. Nivel alarmant de îmbogățire a uraniului Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară fără arme nucleare care îmbogățește uraniul la 60%, aproape de pragul tehnic de 90% necesar pentru producerea unei bombe. Stocul actual al Teheranului, de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, ar putea fi transformat în opt până la zece bombe nucleare, potrivit experților europeni. Iranul respinge acuzațiile și susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile, în special producerea de energie electrică. Condițiile occidentale și poziția Teheranului Țările europene din grupul E3 au cerut Iranului să îndeplinească trei condiții: reluarea negocierilor directe cu SUA; acces deplin pentru inspectorii AIEA la siturile nucleare sensibile; garantarea securității stocului de uraniu îmbogățit. Președintele iranian Masud Pezeshkian a calificat drept „inacceptabilă” solicitarea americană de a preda întregul stoc de uraniu îmbogățit în schimbul unei suspendări temporare a sancțiunilor. Impact economic și temeri interne în Iran Reimpunerea sancțiunilor a agravat deja situația economică. Pe piața neagră, 1 dolar se tranzacționa cu 1,12 milioane de riali, un nivel record. Locuitorii Teheranului s-au grăbit să cumpere aur din Marele Bazar, văzut ca refugiu în perioade de criză.  Mulți iranieni se tem de o escaladare militară, după raidurile americane și israeliene din iunie. Rusia și China contestă decizia Rusia și China au încercat fără succes să prelungească acordul nuclear (JCPOA) cu încă șase luni pentru a oferi mai mult timp diplomației. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul de „sabotarea diplomației”, susținând că reactivarea sancțiunilor este „invalidă din punct de vedere legal”. De la acordul JCPOA la prăbușirea negocierilor Acordul nuclear (JCPOA), semnat în 2015 între Iran și marile puteri, limita nivelul de îmbogățire a uraniului la 3,67%. În schimb, sancțiunile internaționale au fost ridicate. În 2018, SUA s-au retras unilateral din acord, în timpul mandatului lui Donald Trump, și au reimpus sancțiuni. În replică, Teheranul a renunțat la o parte dintre angajamente, crescând treptat nivelul de îmbogățire a uraniului. Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat recent la ONU că „Iranul nu a urmărit și nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică”, dar criza actuală ridică noi semne de întrebare asupra intențiilor regimului de la Teheran.

Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR Foto: X Ursula von der Leyen
Politică

Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR: „Negocierile erau din august anul trecut blocate complet, pentru că România nu voia să recunoască niște lucruri evidente”. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Pîslaru nu l-a nominalizat însă nici pe Ciolacu, care era premier, nici pe Adrian Câciu, care era ministru al Proiectelor Europene, sau pe Sorin Grindeanu, care conducea transporturile - toți trei fiind membri PSD. Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR Pîslaru a arătat ce refuza „România” să recunoască: „n-a respectat niște proceduri de achiziție publică – și vizează direct domeniile de infrastructură” „are întârzieri majore pe anumite proiecte” „nu există o cale să le mai termine până pe 31 august 2026, pentru că din 2021 până în 2025 nu s-au mișcat lucrurile cum trebuie” În plus, demnitarul, susținut de PNL, a arătat că PNRR era supracontractat. „Considerat planul de țară al României din ultimii ani, a avut în spate, din păcate, un model destul de păcătos de a umfla investițiile și a supracontracta, astfel încât acum pe foarte multe zone sunt încă portofolii întregi de investiții care multe dintre ele încă nici n-au început. Această diluare, fracționare și supracontractare a PNRR a creat foarte multe întrebări”, a afirmat el, la postul B1 TV.  „Ceea ce voi face la MIPE – și am vorbit cu Ilie Bolojan – voi publica într-un tablou de bord, transparent, toate proiectele de pe PNRR, inclusiv cele pe transport, așa încât lumea să urmărească toate obiectivele pe care le avem până pe 31 august 2026”, a mai precizat ministrul Dragoș Pîslaru.  

Ghid pentru chiriași, drepturi și obligații (sursa: Pexels/Kaboompics.com)
Eveniment

Cum să negociezi un contract de închiriere în România: drepturile și obligațiile chiriașilor

Ghid pentru chiriași, drepturi și obligații. În fiecare toamnă, piața chiriilor din România intră în cea mai aglomerată perioadă a anului. Studenții revin la cursuri, familiile caută locuințe mai spațioase, iar proprietarii se pregătesc de afaceri bănoase. În acest context, chiriașii trebuie să fie mai atenți ca oricând atunci când negociază un contract de închiriere. Cum va evolua piața chiriilor în România Contextul economic actual complică lucrurile pentru chiriași. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Creșterea TVA-ului și a impozitelor, dar și inflația, pun presiune atât pe proprietari, cât și pe chiriași. Potrivit Eurostat, în iunie 2025 România a înregistrat cea mai mare creștere a chiriilor din Uniunea Europeană comparativ cu iunie 2024. Chiriile au crescut în țara noastră cu 5,8%, într-un ritm de peste două ori mai mare comparativ cu media Uniunii Europene de 2,3%. Singura țară membră a Uniunii care a mai raportat o creștere cu peste 5% a chiriilor a fost Estonia. Ghid pentru chiriași, drepturi și obligații În orașe universitare precum Iași, București sau Cluj-Napoca, competiția pentru apartamente este acerbă, iar proprietarii știu să profite de această presiune pentru a ridica prețurile. Nu e vorba doar despre preț, ci și despre clauzele contractuale, care pot face diferența între o experiență locativă decentă și una marcată de abuzuri. Drepturile chiriașilor în România În primul rând, trebuie să știm că drepturile chiriașilor sunt reglementate de Codul Civil și detaliate în numeroase ghiduri juridice practice. Potrivit legii, principalele drepturi ale unui chiriaș sunt: - Dreptul la o locuință în stare bună de folosință. Proprietarul este obligat să predea apartamentul într-o condiție corespunzătoare și să remedieze eventualele defecte ascunse. - Dreptul la liniște și intimitate Proprietarul nu are voie să intre în locuință fără acordul chiriașului, decât în situații de urgență. - Dreptul la reparații majore Problemele structurale, defecțiunile instalațiilor și alte aspecte care țin de întreținerea majoră cad în sarcina proprietarului. - Dreptul la reducerea chiriei Dacă locuința devine parțial neutilizabilă (de exemplu, probleme cu instalațiile sau lipsa încălzirii), chiria poate fi diminuată proporțional. Garanția, un aspect important Un alt aspect important este legat de garanție. Proprietarul nu are voie să oprească garanția pentru orice motiv. Banii depuși ca garanție trebuie restituiți integral la finalul contractului, dacă apartamentul este predat în condiții bune și nu există datorii la utilități. Obligațiile chiriașului Pe de altă parte, chiriașul are și el o serie de obligații clare, prevăzute de lege. În calitate de chiriaș, plata chiriei trebuie făcută la termenul stabilit în contract. Folosirea apartamentului trebuie făcută conform destinației. Chiriașul nu poate transforma un apartament de locuit într-un spațiu comercial fără acordul proprietarului. Întreținerea locuinței intră de asemenea în obligațiile chiriașului. Acesta trebuie să facă reparațiile minore, precum înlocuirea unui bec sau a unei garnituri. Respectarea regulamentului de conviețuire, de pildă, regulile asociației de proprietari sau liniștea blocului, intră de asemenea la capitolul obligații. În plus, chiriașul trebuie să anunțe imediat proprietarul despre eventualele defecțiuni majore. Dacă acestea nu sunt semnalate și problema se agravează, chiriașul poate fi tras la răspundere pentru daune. Ce trebuie să conțină un contract de închiriere Un contract de închiriere bine redactat îți oferă siguranță juridică. Documentul trebuie să conțină câteva elemente obligatorii, menționate atât în Codul Civil, cât și în ghidurile de specialitate. Pe scurt, un contract de închiriere trebuie să conțină - datele de identificare ale părților. - descrierea apartamentului (adresă, suprafață, număr camere). - durata contractului. - valoarea chiriei și modalitatea de plată. - garanția depusă și condițiile de returnare. - obligațiile părților privind reparațiile și întreținerea. - condițiile de reziliere și termenul de preaviz. Un detaliu mai puțin cunoscut este că proprietarul are obligația să înregistreze contractul la ANAF. În paralel, proprietarii trebuie să notifice și asociația de proprietari în maximum zece zile de la semnarea contractului. Cum să negociezi un contract de închiriere Negocierea nu înseamnă doar obținerea unui preț mai bun, ci și stabilirea unor clauze clare care să-ți protejeze interesele. Câteva aspecte cheie pe care un chiriaș le poate negocia sunt, de exemplu, durata contractului. Pentru stabilitate, e necesar să obțină o perioadă mai lungă, cu preaviz rezonabil pentru reziliere. Garanția e, de asemenea, negociabilă. Poate fi limitată la echivalentul unei luni de chirie și nu la două sau trei. Clauzele de renovare sau reparații trebuie discutate cu atenție. Dacă locuința are nevoie de îmbunătățiri, e necesar să se stabilească cine anume le face și în ce condiții. Accesul proprietarului trebuie clarificat de la bun început. Pentru aceasta poate fi inclusă o clauză care precizează că vizitele se fac doar cu notificare prealabilă. Un sfat bun pentru negociere: pot fi propuse concesii avantajoase pentru proprietar. De exemplu, un contract pe termen mai lung sau plata chiriei în avans pe câteva luni poate justifica o reducere a chiriei lunare. Sfaturi practice pentru chiriași Nu acceptați înțelegeri verbale. Doar contractul scris oferă protecție legală. Citiți cu atenție fiecare clauză. Orice ambiguitate poate fi interpretată în defavoarea voastră. Cereți chitanțe pentru fiecare plată. Ele sunt dovada dumneavoastră în caz de litigiu. Verificați cu atenție apartamentul înainte de semnare. Notați eventualele defecțiuni într-un proces verbal. Informați-vă înainte despre cheltuielile de întreținere. Liniște, nu doar un preț mai mic Negocierea unui contract de închiriere nu înseamnă doar obținerea celui mai mic preț, ci asigurarea unei relații echilibrate și corecte cu proprietarul. Un chiriaș informat știe ce drepturi are, ce obligații trebuie să respecte și ce clauze poate adăuga în contract pentru a se proteja.

Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova (sursa: gagauzinfo.md)
Internațional

„Spălătoria Kremlinului”: Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar, a negociat în secret la Moscova

Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova. Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Republica Moldova, a fost arestat pe 22 iulie 2025 în Grecia, la solicitarea Interpol, în legătură cu dosarul „spălătoriei moldovenești” – o schemă masivă prin care s-ar fi spălat peste 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia. Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova Documente obținute de publicația The Insider arată că Plahotniuc a vizitat Moscova în repetate rânduri, folosind un pașaport fals emis pe numele „Mikhail Taushanov”. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În ciuda faptului că este vizat de acuzații grave de spălare de bani, oligarhul a reușit nu doar să evite problemele legale în Rusia, ci chiar să participe la negocieri de nivel înalt cu oficiali de la Kremlin. Suspiciuni privind protecția oferită de Moscova Autoritățile moldovene și ruse cer ambele extrădarea lui Plahotniuc, însă oficiali din Republica Moldova ridică semne de întrebare. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cerneucanu, susține că solicitarea Rusiei ar putea fi, de fapt, o manevră menită să-i ofere protecție. Există precedent: Rusia a emis mandate de arestare împotriva altor oligarhi moldoveni fugiți, precum Ilan Șor, care trăiește acum în Rusia cu pașaport rusesc. Mai mult, autoritățile ruse au încercat anterior să fabrice cazuri împotriva unor proprii agenți pentru a-i extrăda, cum s-a întâmplat cu spionul Sergei Cherkasov în Brazilia și cu Artyom Uss, fiul unui fost guvernator, scos de sub arest la domiciliu de agenți ruși în Italia. 20 de acte false descoperite asupra lui Plahotniuc Potrivit unui raport al poliției, la arestarea lui Plahotniuc au fost găsite peste 20 de acte de identitate false, inclusiv pașapoarte ucrainene, rusești și bulgare. Toate emise pe numele „Mikhail Taushanov”, născut la 22 februarie 1962. Sub această identitate, Plahotniuc a intrat de mai multe ori în Rusia, participând la întâlniri confidențiale cu oficiali de la Kremlin – fără să fie deranjat de autoritățile ruse. Întâlniri cu Dmitri Kozak, emisarul lui Putin În aprilie 2025, proiectul jurnalistic moldovean Malenkaya Strana a publicat interceptări în care Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova, admitea că a organizat vizita secretă a lui Plahotniuc la Moscova. Scopul: o întâlnire cu Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse și emisar al lui Vladimir Putin. Potrivit convorbirilor interceptate, Plahotniuc urma să ajungă la Moscova pe 4 iunie 2024, să se cazeze la Hotelul Național și să nu părăsească camera timp de trei zile. Pentru a nu fi recunoscut, a fost sfătuit să poarte o șapcă și ochelari închisi la culoare. A fost dus de la aeroport cu o mașină fără însemne oficiale, cu plăcuțe speciale pentru a evita controalele. Oligarhul a plătit pentru a avea sala de fitness închisă exclusiv pentru el, dar a fost avertizat să evite salonul de masaj, unde lucra o moldoveancă din Bălți care l-ar fi putut recunoaște. Călătorii frecvente în Rusia, în plin haos politic la Chișinău Datele din baza de zboruri confirmă: pe 4 iunie 2024, un bărbat cu pașaportul lui „Taushanov” a zburat din Dubai spre Moscova și a plecat pe 7 iunie. Alte călătorii similare au avut loc în iulie și octombrie 2024, apoi în martie și aprilie 2025. Interceptările sugerează că discuțiile dintre Plahotniuc și Kozak vizau revenirea oligarhului în politica moldovenească, considerată de interlocutori „un circ” fără prezența sa. Kozak l-a mustrat pentru haosul creat în trecut: „Tu înțelegi că tot ce se întâmplă acum e în mare parte vina ta? Ai avut toată puterea și te-ai jucat cu ea.” Plahotniuc a răspuns că vrea să repare greșelile, dar nu poate reveni singur, motiv pentru care a cerut sprijinul Kremlinului. Kremlinul, implicat masiv în alegerile prezidențiale din Moldova Călătoriile lui Plahotniuc la Moscova coincid cu o perioadă extrem de tensionată în Republica Moldova, marcată de alegerile prezidențiale din toamna lui 2024 și de referendumul pentru integrarea europeană. Pe lângă Plahotniuc, Moscova l-a susținut și pe oligarhul fugar Ilan Șor, care a creat Blocul Victoriei, o formațiune pro-rusă. Inițial, banii pentru mită electorală erau transportați cu curieri pe ruta Chișinău–Istanbul–Moscova. Când autoritățile moldovene au început să-i oprească, rețeaua a fost mutată în Transnistria: votanții primeau carduri Mir, încărcate cu bani rusești. Diaspora moldovenească, folosită ca armă electorală Pe 20 octombrie 2024, mii de moldoveni din Rusia au fost transportați cu autobuzele la secțiile de vot din apropierea ambasadei Moldovei la Moscova. Au primit mese gratite și au fost plimbați prin orașe precum Minsk, Baku sau Ankara pentru a vota. În turul al doilea, mita s-a extins în Uniunea Europeană. În Italia și Estonia, alegătorii erau filmați la intrarea în secții, iar în Bologna, un cameraman rus s-a dat drept observator din partea unei organizații inexistente. Strategia dublă a Kremlinului: blocuri rivale, dar controlabile Când nu a reușit să obțină o majoritate pro-rusă prin fraudă, Kremlinul a schimbat tactica: a susținut simultan două blocuri electorale opuse. Blocul pro-rus, format din patru partide conduse de foști membri ai Partidului Comunist: Partidul Socialiștilor (Igor Dodon), Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin), Inima Moldovei (Irina Vlah) și Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev). Blocul „pro-european” Alternative, format din Mișcarea Alternativa Națională a primarului Ion Ceban, partidul lui Ion Chicu, Congresul Civic al lui Mark Tkaciuk și partidul lui Alexandr Stoianoglo. Prin această strategie duală, Kremlinul încearcă să slăbească Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu, dar să păstreze influența politică în orice scenariu. Plahotniuc, o piesă-cheie în planul de influență rusă Revenirea lui Vladimir Plahotniuc pe scena politică nu este o simplă întâmplare. Cu sprijinul structurat al Kremlinului, el joacă un rol esențial în tentativa Rusiei de a-și recâștiga influența în Republica Moldova. De la pașapoarte false la negocieri secrete și până la implicarea în rețele de corupere a votului, traseul său sugerează o agendă coordonată de la Moscova. 

Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul dă semnale clare că este gata să negocieze pe programul nuclear, dar cere "respect"

Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear. Iranul este dispus să transfere stocurile sale de uraniu îmbogățit către o altă țară, în cazul în care se va ajunge la un acord cu Statele Unite privind programul nuclear, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Amir-Saeid Iravani. Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear Potrivit diplomatului, un transfer al uraniului îmbogățit la 20% și 60% nu reprezintă o linie roșie pentru Teheran. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Alternativ, Iranul ar putea păstra materialul pe teritoriul propriu, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Dreptul de a îmbogăți uraniu pe plan intern Deși Iranul pare deschis la negocieri, ambasadorul Iravani a subliniat că țara sa nu va renunța la dreptul de a produce uraniu îmbogățit în interiorul granițelor, o condiție respinsă categoric de administrația americană. Totodată, diplomatul iranian a exclus posibilitatea impunerii unor restricții asupra programului de rachete balistice, reiterând că orice nou acord va depinde de ridicarea sancțiunilor internaționale. Avertismente din partea Teheranului Declarațiile vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a transmis printr-o postare pe platforma X că Iranul este „în principiu” dispus să reia negocierile cu SUA. În același timp, l-a îndemnat pe Donald Trump să își tempereze limbajul la adresa liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. „Dacă președintele Trump este sincer în dorința sa de a obține un acord, ar trebui să renunțe la tonul lipsit de respect față de Liderul Suprem și să înceteze să jignească milioanele sale de adepți sinceri”, a scris Araghchi. „Bunăvoința atrage bunăvoință, iar respectul naște respect.” SUA și Israelul, acțiuni militare împotriva Iranului Tensiunile dintre Iran și Occident au escaladat puternic în urma unui conflict militar declanșat de Israel pe 13 iunie, în contextul acuzațiilor că Iranul se apropie periculos de posibilitatea de a dezvolta arma nucleară. Atacurile israeliene au vizat situri nucleare, orașe, infrastructură energetică și poziții defensive. Conflictul a durat 12 zile, timp în care și SUA au intervenit prin bombardamente asupra instalațiilor nucleare iraniene. Donald Trump a susținut ulterior că aceste atacuri au întârziat cu ani buni programul nuclear iranian. Întrebat dacă va ordona alte bombardamente dacă Iranul continuă să îmbogățească uraniu, Trump a răspuns afirmativ. Iranul suspendă cooperarea cu AIEA, dar nu notifică oficial Ca reacție la aceste atacuri, parlamentul iranian a votat o lege de suspendare a cooperării cu AIEA. Totuși, Teheranul nu a notificat oficial Agenția, iar experții avertizează că negocierile nu pot continua fără supravegherea tehnică a AIEA. Iranul insistă că programul său nuclear are exclusiv scopuri civile. Stocuri mari de uraniu îmbogățit: risc nuclear crescut Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează că Iranul a produs aproximativ 400 kg de uraniu cu o puritate de 60%. Potrivit experților, dacă acest uraniu ar fi îmbogățit până la 90%, el ar putea fi utilizat pentru fabricarea câtorva arme nucleare. Nu este clar, în acest moment, ce s-a întâmplat cu stocul după atacurile israeliene și americane.

Zelenski va negocia doar cu Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Zelenski nu se poate întâlni decât cu Putin în Turcia, doar el poate lua decizii, spune Kievul

Zelenski va negocia doar cu Puțin. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu este dispus să se întâlnească joi în Turcia cu niciun alt reprezentant al Federației Ruse în afară de Vladimir Putin. Informația a fost confirmată de consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, în cadrul unei emisiuni difuzate marți la televiziunea ucraineană. Zelenski va negocia doar cu Putin Întrebat dacă Zelenski ar fi dispus să accepte o întâlnire cu un oficial rus de rang inferior, Podoliak a fost categoric: Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% „Nu, desigur că nu. Nu acesta este formatul.” Potrivit acestuia, în structura de putere a Rusiei doar președintele Vladimir Putin are autoritatea reală de a lua decizii privind continuarea sau încetarea războiului: „Chiar și miniștrii ruși nu au mandatul necesar pentru a lua asemenea decizii. Numai Putin poate decide asupra războiului.” Propunerea lui Putin: discuții directe fără încetarea focului Președintele rus nu a oferit încă un răspuns clar la invitația lui Zelenski de a se întâlni pe 15 mai în Turcia. Duminică, Putin a lansat o contra-propunere: începerea contactelor directe la Istanbul, în aceeași zi, dar fără a declara mai întâi încetarea focului – o condiție cerută insistent de Ucraina și de partenerii săi occidentali. Zelenski îl așteaptă pe Putin în Turcia, chiar fără armistițiu Zelenski a reacționat rapid la propunerea lui Putin, declarând că îl așteaptă joi în Turcia pentru ceea ce ar putea fi prima întâlnire față în față între cei doi lideri de la începutul invaziei rusești în Ucraina, acum mai bine de trei ani. Deși Rusia nu a acceptat încetarea focului de 30 de zile solicitată de Ucraina, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze chiar și în aceste condiții, considerând întâlnirea o oportunitate istorică. Trump s-ar putea alătura negocierilor din Turcia Președintele american Donald Trump a salutat ideea unei întâlniri între Zelenski și Putin, declarând că ia în considerare o deplasare în Turcia pentru a fi prezent la reuniune, dacă aceasta va avea loc. În același timp, Zelenski a discutat luni cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru a pregăti detaliile posibilei întâlniri. Putin ar putea trimite emisari, fără a merge personal Experții ucraineni și occidentali se arată sceptici în privința prezenței lui Vladimir Putin în Turcia. Aceștia cred că liderul de la Kremlin ar putea trimite doar oficiali de rang inferior, încercând astfel să tragă de timp fără a strica relațiile cu Donald Trump. Rusia avansează pe front În prezent, armata rusă continuă să câștige teren pe frontul din estul Ucrainei, iar Kremlinul rămâne reticent în privința unei eventuale pauze a ostilităților. Moscova condiționează o posibilă încetare temporară a focului de oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina.

Zelenski îl așteaptă personal pe Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski îl va aștepta pe Putin "în persoană" în Turcia pe 15 mai pentru negocieri

Zelenski îl așteaptă personal pe Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică, pe platforma X, că este pregătit să se întâlnească personal cu omologul său rus, Vladimir Putin, în Turcia. Zelenski îl așteaptă personal pe Putin Întâlnirea este propusă pentru joi, în contextul în care liderul de la Kremlin a sugerat anterior posibilitatea unor negocieri directe la Istanbul. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Zelenski a cerut un armistițiu total și durabil începând de luni, pentru a crea cadrul necesar unui dialog diplomatic. Liderul ucrainean a subliniat că această oprire a focului ar trebui să fie „completă, durabilă și de încredere”, oferind o bază solidă pentru negocieri. Putin vrea discuții „fără condiții prealabile” Vladimir Putin a propus discuții directe cu Ucraina „fără condiții prealabile”, declarând că este deschis la ideea unui armistițiu, dar că accentul negocierilor ar trebui pus pe cauzele profunde ale conflictului. Încă nu este clar dacă va da curs invitației lui Zelenski. Trump îndeamnă la întâlnire fără întârziere Donald Trump a intervenit în discuție, îndemnând Rusia și Ucraina să se întâlnească cât mai curând posibil pentru a discuta o posibilă soluție pașnică. Apelul său adaugă presiune asupra ambelor părți într-un moment crucial pentru viitorul regiunii.

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin trage de timp când propune negocieri directe cu Ucraina fără încetarea focului, spune Macron

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică, în orașul polonez Przemysl, că propunerea lui Vladimir Putin de a relua negocierile directe cu Ucraina este „o primă mișcare”, dar „insuficientă” în contextul actual. Comentariul său a venit după ce liderul de la Kremlin a respins ideea unei încetări necondiționate a focului, cerută de Kiev și susținută de aliații occidentali. Macron, sceptic față de oferta Kremlinului Potrivit președintelui francez, încetarea focului necondiționată trebuie să fie un gest unilateral de bună credință, nu un subiect de negociere. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic „Încetarea focului necondiţionată nu este precedată de negocieri, prin definiţie”, a explicat Macron în fața jurnaliștilor, imediat după ce a coborât din trenul care îl aducea înapoi din Ucraina. Putin vrea doar să câștige timp Macron consideră că inițiativa lui Putin are mai degrabă scopul de a amâna luarea unor decizii. „Această contrapropunere arată că Vladimir Putin caută o cale, dar există la el în continuare dorinţa de a câştiga timp”, a declarat liderul francez. Președintele Franței s-a aflat sâmbătă în capitala ucraineană împreună cu omologii din Marea Britanie, Germania și Polonia, unde, alături de Volodimir Zelenski, au lansat un ultimatum către Moscova: fie acceptă o încetare completă a focului timp de 30 de zile, fie se va confrunta cu sancțiuni masive, coordonate cu Statele Unite. Putin propune negocieri, dar refuză armistițiul cerut de Occident În noaptea ce a urmat vizitei la Kiev, Vladimir Putin a anunțat că este dispus să negocieze „fără nicio condiție prealabilă”, începând de joi, la Istanbul. Totuși, liderul rus a respins ideea de a institui o încetare a focului până la începerea acestor negocieri. Macron a reacționat: „Este un mod de a nu răspunde”. Ambiguitate strategică din partea Kremlinului Emmanuel Macron a mai adăugat că Vladimir Putin nu putea respinge frontal propunerea occidentală fără să riște să fie perceput negativ pe plan internațional. „Este un mod de a arăta că se angajează şi de a încerca să aibă o ambiguitate faţă de americani”, a comentat președintele francez. Liderul de la Élysée consideră că reacția comună a aliaților trebuie să rămână fermă. „Cred că trebuie să rezistăm împreună cu americanii şi să spunem că încetarea focului este necondiţionată şi, după aceea, putem discuta restul”, a subliniat el. Kievul nu poate negocia sub bombardamente Macron a mai spus că propunerea Moscovei este inacceptabilă pentru partea ucraineană, întrucât nu poate exista dialog real în timp ce atacurile continuă. „Este inacceptabil pentru ucraineni să accepte discuţii paralele, în timp ce continuă să fie bombardaţi”, a insistat el. Istanbul, loc cu precedent „complicat” pentru Ucraina În final, președintele francez a pus sub semnul întrebării și locul propus pentru negocieri, Istanbul. Acesta a amintit că acolo au avut loc, în 2022, primele runde de discuții ruso-ucrainene după invazie, care s-au încheiat fără rezultat. Un precedent care face dificilă acceptarea reluării dialogului în același cadru.

SUA amenință cu retragerea din negocieri (sursa: Facebook/Vice President JD Vance)
Internațional

SUA amenință iar că se retrag din negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia

SUA amenință cu retragerea din negocieri. Vicepreședintele american JD Vance a transmis miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Agra, India, un avertisment categoric adresat Moscovei și Kievului: dacă nu acceptă propunerea prezentată de Statele Unite, Washingtonul va renunța la eforturile de a media un armistițiu între cele două părți. SUA amenință cu retragerea din negocieri „Am prezentat o propunere foarte explicită rușilor și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună «da», sau ca SUA să se retragă din acest proces”, a declarat Vance, după vizita la Taj Mahal. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Declarația vicepreședintelui american a fost făcută în aceeași zi în care oficiali din Statele Unite, Ucraina și Europa s-au reunit la Londra pentru o nouă rundă de negocieri privind conflictul din Ucraina. Vance: „Este momentul unei decizii majore pentru pace” „Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni (…) vom îngheţa liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi”, a subliniat Vance, marcând finalul vizitei sale de patru zile în India. Vicepreședintele SUA a precizat că un eventual acord de pace presupune compromisuri teritoriale din partea ambelor părți implicate. „Aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie, și unii și alții, să abandoneze o parte din teritoriul pe care îl dețin în prezent”, a adăugat el. Promisiunile lui Trump Donald Trump, a promis în campania sa electorală că va reuși să medieze un acord între Rusia și Ucraina în doar 24 de ore. Pe de altă parte, Kremlinul a avertizat marți împotriva oricărei grabe în procesul de negociere, subliniind că armistițiul nu trebuie să fie impus în mod pripit, după mai bine de trei ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.    

China avertizează asupra negocierilor cu SUA (sursa: Pexels/Kaboompics.com)
Internațional

China critică dur țările care negociază cu SUA privind taxele vamale

China avertizează asupra negocierilor cu SUA. Beijingul a lansat un atac ferm la adresa țărilor care aleg „calmarea” în negocierile comerciale cu Statele Unite, avertizând că se opune cu tărie oricărui acord ce i-ar putea submina interesele. Pe fondul escaladării tensiunilor comerciale cu Washingtonul, China promite măsuri de retorsiune și respinge orice compromis perceput ca fiind unilateral. China avertizează asupra negocierilor cu SUA Guvernul chinez a transmis un mesaj clar: fiecare stat implicat în disputa comercială dintre China și Statele Unite va trebui să aleagă o tabără. Citește și: Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa - interpelare Simion În timp ce unii parteneri comerciali ai SUA, afectați de taxe vamale de cel puțin 10%, au primit o suspendare temporară de 90 de zile și negociază condiții mai bune, Beijingul adoptă o strategie dură. Răspunsul chinez: taxe de până la 125% pe produse americane Ca reacție, China a impus taxe suplimentare de până la 125% pentru importurile americane, afirmând că este pregătită să ducă acest „război comercial” până la capăt. Washingtonul a răspuns cu noi taxe de 145% pentru majoritatea produselor chinezești, care pot ajunge chiar la 245% în cazul vehiculelor electrice. „Compromisurile nu vor fi respectate” Purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului din China a declarat că „calmarea nu aduce pacea și compromisurile nu vor fi respectate”. El a mai subliniat că orice acord realizat în detrimentul Chinei „nu va fi niciodată acceptat” și că Beijingul va adopta contramăsuri ferme. Piețele financiare, destabilizate de escaladarea tensiunilor Această escaladare comercială a provocat o undă de șoc pe piețele financiare globale, alimentând temerile privind o posibilă recesiune mondială. În ciuda tensiunilor, Donald Trump a declarat recent că există discuții în desfășurare cu partea chineză, însă Beijingul nu a confirmat oficial aceste negocieri. China acuză unilateralismul și protecționismul SUA Ministerul Comerțului de la Beijing a condamnat din nou „unilateralismul” și „protecționismul” american, avertizând că se conturează o revenire la o ordine internațională dominată de „legea junglei”. „Atunci când cei puternici exploatează pe cei slabi, toate statele ajung să fie victime”, a transmis oficialul chinez. Vizita lui JD Vance în India Declarațiile Chinei vin în contextul în care Statele Unite intensifică discuțiile cu alți parteneri comerciali. Vicepreședintele american JD Vance se află în India pentru o vizită oficială de patru zile, unde discută cu premierul Narendra Modi despre un posibil acord comercial bilateral. India încearcă să evite taxe americane New Delhi negociază pentru a evita taxele vamale americane de până la 26% aplicabile exporturilor sale. Deși Donald Trump l-a numit pe Modi un „foarte bun prieten”, a subliniat că India „nu a tratat bine” SUA. Totuși, cele două țări lucrează la un acord comercial „reciproc avantajos”. India, partener cheie pentru SUA Statele Unite reprezintă o piață esențială pentru serviciile și sectorul IT din India, în timp ce New Delhi este un client important al industriei americane de armament. După anunțul taxelor globale, India analizează cu atenție atât implicațiile, cât și oportunitățile economice posibile.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Dacă Ucraina cade, rușii sunt la Sulina rapid. Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina

Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi. Și asta, dacă nu se grăbesc. Nu le va lua mult timp nici să ajungă la București. O să ocupe câteva județe doar așa, de distracție. Apoi Trump o să negocieze cu Putin: rușii rămân cu ce au ocupat deja în România, dar trimite el, președintele SUA, niște companii americane să exploateze ceva pe aici - niște gaz, niște aur. Iar asta, desigur, îl va împiedica pe Putin să ocupe și restul țării. Iar garanții de securitate să ofere Bruxelles-ul. Acum e un pic mai clar ce voia Zelenski la Casa Albă? P.S. Trump nu vrea pace pentru Ucraina, Trump vrea doar să nu-l deranjeze pe Putin și să mai facă o afacere pe spatele Ucrainei. Rusia e o mafie cu o benzinărie iar Trump e polițistul corupt (al planetei) care vrea o parte din profitul benzinăriei, indiferent cu ce costuri pentru restul lumii și chiar pentru SUA. P.P.S. NATO? Sigur că articolul 5 etc., dar acest Trump va mai da ordinul de luptă ca trupele americane să participe la misiunile Alianței? 

Moldova, mulțumită dacă Zelenski ar negocia situația Transnistriei Foto: eurointegration.com.ua
Eveniment

Moldova Zelenski negocia situația Transnistriei

Moldova ar fi mulțumită dacă Zelenski ar negocia cu Rusia situația Transnistriei, spune un vicepreședinte al Parlamentului Moldovei, Mihai Popșoi, membru al PAS. El a apreciat că influențarea autorităților transnistrene va fi dificlă, câtă vreme Republica Moldova depinbde curentul furnizat de centrala de la Cuciurgan. Moldova, mulțumită dacă Zelenski ar negocia situația Transnistriei „Dar suntem enorm de recunoscători președintelui Zelenski, care a punctat, inclusiv public, că diferendul transnistrean va fi discutat ca și parte a negocierilor, când se va ajunge la ele, între Ucraina și Federația Rusă. Și s-ar putea să existe o fereastră de oportunitate, important e să fim pregătiți pentru asta”, a spus Popșoi, într-un interviu pentru Vocea Basarabiei. El a spus că „președintele Zelenski a anunțat că unul din punctele de negociere, de fapt, una din precondiții pentru a negocia, pentru a discuta cu Kremlinul este soluționarea conflictului transnistrean”. Popșoi a menționat că în aceste condiții „s-ar putea să existe o fereastră de oportunitate, dar în același timp trebuie să avem un optimism, așa, rezervat, având în vedere că noi am mai fost, cu mare regret, în situații mulți ani în urmă”. „Și în 2008, și mai devreme, când s-a părut că a existat o fereastră de oportunitate, care apoi s-a adeverit a nu fi tocmai o fereastră, și nu tocmai o oportunitate”, a precizat el. „E puțin probabil să ne imaginăm că s-ar putea mișca carul din loc într-un mod serios atât timp cât Federația Rusă și Ucraina sunt în stare de război”, a adăugat Popșoi. Chișinăul speră să nu mai depindă de curentul din Transnistria Liderul PAS a arătat că influențarea autorităților din Transnistria este dificilă atâta vreme cât Republica Moldova depinde de curentul furnizat de centrala de la Cuciurgan: „Atât timp cât procuri energie electrică și ești dependent de energia electrică de la Cuciurgan e mai greu să convingi pe cineva. Uite, când vom ajunge în situația, și sperăm cât de curând să ajungem în situația să nu mai avem această dependență, să putem procura suficientă energie electrică fie din Ucraina, unde sunt probleme cu volumele de energie electrică, fie din România sau de pe întreaga piață europeană prin România, pe termen lung aceasta va fi cea mai sustenabilă și cea mai bună soluție, atunci probabil va fi mai ușor să-i convingem pe prietenii noștri așa-ziși din Tiraspol, dar...”. Citește și: Ucraina, marcată de scandaluri de corupție: un ministru adjunct, arestat, conducerea Apărării convocată la Parlament

Progresiștii Biden să negocieze cu Rusia (sursa: voanews.com)
Eveniment

Progresiștii: Biden să negocieze cu Rusia

Progresiștii: Biden să negocieze cu Rusia. Congresmeni din aripa stângă a Partidului Democrat i-au cerut luni preşedintelui Joe Biden, care a deblocat miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei în faţa invaziei ruse, să sporească eforturile diplomatice şi să angajeze negocieri directe cu Moscova, având ca obiectiv încheierea rapidă a războiului. Progresiștii: Biden să negocieze cu Rusia Este pentru prima dată când un astfel de apel vine chiar din partea partidului preşedintelui. "Vă îndemnăm să însoţiţi sprijinul economic şi militar pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei cu un impuls diplomatic proactiv şi să vă dublaţi eforturile pentru a căuta un cadru realist pentru o încetare a focului", au spus aleşii în scrisoarea lor, arătând clar că sunt împotriva invaziei "ilegale şi scandaloase" a Ucrainei şi că orice soluţie ar urma să fie aprobată de Kiev. "Dar, în calitate de parlamentari responsabili pentru modul în care zeci de miliarde de dolari ai contribuabililor americani sunt cheltuiţi în asistenţă militară în conflict, credem că o astfel de implicare în acest război creează, de asemenea, responsabilitatea Statelor Unite de a explora în mod serios toate căile posibile", au adăugat ei. Printre aceştia se numără Alexandria Ocasio-Cortez, Ilhan Omar şi Pramila Jayapal, figuri ale aripii progresiste a partidului. Price: Rușii nu vor diplomație și dialog Aleşii i-au preşedintelui Biden "să desfăşoare eforturi diplomatice viguroase în sprijinul unei reglementări negociate şi încetării focului, să se angajeze în discuţii directe cu Rusia şi să exploreze perspectivele unui nou acord de securitate european acceptabil pentru toate părţile". Întrebat despre această scrisoare, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a afirmat că "nimeni nu vrea să vadă acest război încheindu-se mai mult decât omologii noştri ucraineni". "Nu ştim când se va întâmpla asta (...), pentru că nu am văzut niciun indiciu din partea ruşilor că sunt pregătiţi să se angajeze în această diplomaţie şi dialog", a adăugat el. "Le furnizăm partenerilor noştri ucraineni ceea ce au nevoie pe câmpul de luptă pentru ca, atunci când va apărea o masă de negocieri, ei să fie în cea mai puternică poziţie posibilă", a mai spus Ned Price. Republicanii amenință să taie fondurile pentru Ucraina În ceea ce o priveşte pe purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, ea a spus că executivul a fost "foarte clar: nimic despre Ucraina fără Ucraina". Citește și: Biden admite că există, cu adevărat, riscul unui „Armaghedon nuclear”, pentru prima oară de la criza rachetelor din Cuba De la începutul invaziei, administraţia Biden a plătit zeci de miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei, cu acordul ambelor partide din Congres, deşi unii reprezentanţi ai aripii drepte a republicanilor au protestat. Un influent ales republican a avertizat recent că partidul său nu va semna un "cec în alb" Ucrainei dacă va câştiga, după cum prevăd sondajele, majoritatea locurilor în Camera Reprezentanţilor la alegerile de la jumătatea mandatului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră