duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: negociere

29 articole
Eveniment

VIDEO Kovesi nu uită și nu iartă - avertismentul lui Sebastian Lăzăroiu: „I-a luat pe toți”

Laura Codruța Kovesi nu va ține cont de nici un sprijin politic care i-a fost acordat la un moment dat, avertizează Sebastian Lăzăroiu. Declarațiile lui Nicușor Dan, criticate Într-un interviu acordat pentru Context.ro, fosta șefă a DNA susține că mesajele transmise de președintele Nicușor Dan privind „negocierea” funcțiilor de procuror general și șef al DNA au descurajat procurori valoroși să își depună candidatura. Kovesi afirmă că procedura de numire a creat impresia că deciziile erau deja stabilite în culise, ceea ce a afectat încrederea magistraților în competiția pentru aceste funcții. „Atunci când președintele statului declară și în timpul campaniei electorale, și după, voi negocia numirile pentru funcțiile de procuror general și DNA, transmite un anumit semnal”, a declarat șefa EPPO. Potrivit acesteia, mai mulți procurori din sistem au ales să nu participe la selecție tocmai pentru că au considerat că rezultatul fusese deja decis. „Îi doresc președintelui mult somn, un somn bun” În cadrul interviului, Laura Codruța Kovesi a reacționat și la declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan, care afirmase că „înclină să creadă” că în perioada în care aceasta conducea DNA au existat abuzuri ale procurorilor. Fosta șefă a DNA a spus că astfel de afirmații afectează nu doar imaginea sa, ci și credibilitatea instituției și a procurorilor care au lucrat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. „Faptul că ai obținut un scor bun la olimpiade internaționale de matematică nu te califică să faci astfel de afirmații”, a spus Kovesi. Ea a continuat într-un ton ironic, afirmând că funcția de președinte este una extrem de solicitantă și că România are nevoie de un lider „în formă bună”. „Îi doresc președintelui mult somn, un somn bun. Țara are nevoie de el să revină în formă bună”, a declarat procurorul-șef european. Lăzăroiu: Kovesi le-a făcut dosare celor care au numit-o la DNA Declarațiile lui Kovesi nu pot fi ignorate: potrivit sociologului Sebastian Lăzăroiu, un fost apropiat al lui Traian Băsescu, actuala șefă a Parchetului European nu are loialități politice. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, Lăzăroiu a amintit episodul numirii lui Kovesi la DNA după o negociere între președintele Traian Băsescu și șeful PSD Victor Ponta. Sociologul a arătat cum, în ciuda sprijinului politic, DNA condusă de Kovesi le-a făcut apoi dosare lui Victor Ponta, Elenei Udrea și Ioanei Băsescu.  

Kovesi nu uită și nu iartă - avertismentul lui Sebastian Lăzăroiu: „I-a luat pe toți care au negociat numirea ei la DNA” (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Războiul din Iran, atu pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Războiul din Iran, avantaj pentru Ucraina: criza globală, un atu în negocierile cu Rusia

În timp ce atenția lumii este captată de conflictul din Iran, Ucraina joacă o carte surprinzătoare: transformă un context geopolitic aparent nefavorabil într-o oportunitate strategică. Departe de a fi marginalizat, Kievul încearcă să își consolideze poziția militară, diplomatică și economică înaintea unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, arată o analiză BBC. Diplomația dronelor: cum își „vinde” Ucraina expertiza de război Apariția președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în luna martie, nu a fost doar un gest diplomatic, ci un semnal clar: Ucraina nu așteaptă pasiv evoluțiile globale, ci le exploatează. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Vizita lui Zelenski în Golf a avut un obiectiv explicit: „consolidarea protecției vieților”. În realitate, miza a fost mai largă: valorificarea experienței acumulate pe front, în special în domeniul dronelor. Kievul a semnat acorduri cu state precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, toate afectate recent de atacuri iraniene. Ucraina oferă expertiză și tehnologie, iar în schimb își consolidează alianțele și deschide ușa unor viitoare acorduri de apărare. „Vrem să le ajutăm să se apere. Și vom continua să construim astfel de parteneriate”, a declarat Zelenski. Presiunea energetică: un avantaj temporar pentru Rusia La început, războiul din Iran părea să joace în favoarea Moscovei. Donald Trump risca să își deturneze atenția de la Ucraina, iar Rusia profita de creșterea prețurilor la petrol. Blocajele din Strâmtoarea Hormuz au permis Moscovei să vândă mai mult petrol, la prețuri mai mari, alimentând astfel bugetul de război. Cu cât Rusia are mai multe resurse financiare, cu atât își poate susține mai mult ofensiva în Ucraina. Ucraina schimbă regulile jocului În ciuda acestor dezavantaje inițiale, Ucraina reușește din nou să întoarcă situația în favoarea sa. Strategia Kievului este clară: acumularea de avantaje înaintea unei eventuale mese de negocieri. Donald Trump a sugerat recent că o „soluție” pentru Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”, după o discuție cu Vladimir Putin. Totuși, astfel de declarații au mai existat, fără rezultate concrete. Drona, arma care schimbă echilibrul Unul dintre cele mai importante atuuri ale Ucrainei este războiul dronelor. Rusia folosește intensiv dronele Shahed-136, de origine iraniană, dar Ucraina a găsit metode eficiente și ieftine de interceptare. Dacă o dronă costă până la 130.000 de dolari, sistemele de apărare pot costa de zece ori mai puțin. Această eficiență a atras atenția NATO și a partenerilor europeni. Ucraina a semnat acorduri majore de apărare cu Norvegia și Germania, în valoare de miliarde de dolari. Atacuri strategice asupra economiei ruse Un alt câștig tactic al Ucrainei este lecția învățată din conflictul iranian: lovirea infrastructurii energetice. Dronele ucrainene vizează acum instalațiile petroliere ruse, generând pierderi semnificative. Potrivit Kievului, aceste atacuri au redus veniturile Rusiei cu aproximativ 1 miliard de dolari într-o singură săptămână. Sprijin financiar european de amploare Ucraina a obținut și un sprijin financiar esențial: un împrumut de 90 de miliarde de euro susținut de Uniunea Europeană. Blocajul impus anterior de Viktor Orbán a fost depășit după schimbările politice din Ungaria, permițând deblocarea fondurilor necesare pentru echipamente militare. Negocieri blocate și tensiuni diplomatice În ciuda acestor progrese, negocierile de pace rămân în impas. Trimișii administrației Trump, inclusiv Jared Kushner și Steve Witkoff, nu au vizitat Kievul, fiind concentrați pe Orientul Mijlociu. Zelenski a calificat această absență drept „lipsită de respect”, sugerând o diminuare a interesului american pentru Ucraina. SUA își schimbă prioritățile Noua strategie de securitate a Washingtonului nu mai consideră Rusia o amenințare directă, punând accent pe stabilitate și potențiale parteneriate. Această abordare este favorabilă Kremlinului și ridică semne de întrebare în rândul aliaților europeni. Rusia intensifică atacurile Între timp, Rusia nu dă semne că ar dori pacea. Din contră, își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene, profitând de faptul că atenția globală este concentrată în altă parte. Europa, între sprijin și ezitare Europa continuă să susțină Ucraina, dar evită decizii radicale, precum utilizarea activelor rusești înghețate. Criticii acuză liderii europeni că gestionează conflictul, în loc să îl încheie. Pacea, încă departe În acest context complicat, Ucraina încearcă să își consolideze poziția cât mai mult. Zelenski mizează pe vizibilitate și pe menținerea Ucrainei în centrul atenției internaționale, sperând că SUA își vor redirecționa prioritățile. Deocamdată însă, în ciuda tuturor mișcărilor strategice, perspectiva unui armistițiu cu Rusia rămâne incertă.

Ministrul Sănătății negociază cu Pfizer (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

România, negocieri cu Pfizer: cum ar putea fi convertite pierderile financiare în beneficii

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, va efectua, în perioada 14–18 aprilie, o vizită oficială la Washington DC, unde are programate întâlniri cu reprezentanții Banca Mondială și ai unor companii de top din domeniul sănătății, inclusiv Pfizer. Vizita face parte din strategia autorităților de a valorifica pierderile financiare generate de achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, prin facilitarea accesului la tratamente inovatoare pentru pacienții din România. Pierderi inevitabile, oportunități limitate Pandemia a determinat statele europene să achiziționeze cantități mari de vaccinuri, într-un context de incertitudine și presiune. Citește și: Frustrare maximă la AUR după înfrângerea lui Viktor Orban: „Sataniștii demenți au câștigat” Ulterior, scăderea cererii a dus la surplusuri și pierderi financiare. Uniunea Europeană a contractat miliarde de doze, iar mai multe state au fost nevoite să renegocieze sau să amâne livrările pentru a limita costurile. În acest context, ideea „valorificării pierderilor” reprezintă o schimbare de abordare: nu doar reducerea costurilor, ci utilizarea relațiilor create în timpul pandemiei pentru a obține beneficii suplimentare. Accesul la tratamente inovatoare: primul câștig posibil Una dintre principalele direcții este accelerarea accesului la tratamente inovatoare, în special în domenii precum oncologia sau bolile cronice. În multe state europene, accesul la medicamente noi este întârziat de proceduri administrative și de limitări bugetare. Potrivit unui raport al European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations, pacienții din Europa Centrală și de Est așteaptă, în medie, semnificativ mai mult pentru acces la terapii inovatoare decât cei din Europa de Vest. În acest context, parteneriatele directe cu companii precum Pfizer sau Eli Lilly ar putea facilita acces mai rapid la medicamente de ultimă generație. De asemenea, ar putea fi facilitate programe de tratament dedicate unor patologii specifice și introducerea timpurie a terapiilor inovatoare în sistemul public. Totuși, aceste beneficii depind de capacitatea sistemului de a integra noile tratamente. Infrastructura și tehnologia: o condiție esențială Accesul la tratamente moderne nu este posibil fără infrastructură adecvată. În acest sens, întâlnirile cu companii precum GE HealthCare sau Medtronic pot avea o relevanță strategică. Un raport al World Health Organization arată că investițiile în infrastructură și tehnologie medicală sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor clinice și pentru reducerea inegalităților în accesul la servicii. În practică, astfel de parteneriate ar putea însemna modernizarea echipamentelor medicale, digitalizarea sistemului de sănătate, dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament Fără aceste elemente, introducerea unor terapii noi riscă să rămână limitată la nivel teoretic. Finanțarea și sustenabilitatea: rolul Băncii Mondiale Întâlnirile cu Banca Mondială indică o altă dimensiune importantă: finanțarea reformelor. Banca Mondială a subliniat în repetate rânduri că eficiența sistemelor de sănătate depinde nu doar de nivelul finanțării, ci și de modul în care resursele sunt alocate și utilizate. În acest sens, cooperarea cu instituții financiare internaționale poate sprijini: - reforme structurale - optimizarea cheltuielilor - dezvoltarea unor modele de finanțare sustenabile Aceste elemente sunt esențiale pentru ca eventualele beneficii obținute prin parteneriate să fie menținute pe termen lung. Obstacolele: de la contracte la capacitate administrativă Experiența europeană arată că transformarea unei pierderi în câștig nu este un proces simplu. Un prim obstacol este reprezentat de rigiditatea contractelor. În cazul vaccinurilor anti-COVID-19, mai multe state au încercat să reducă livrările sau să renegocieze condițiile, dar au întâmpinat dificultăți juridice și financiare. Un al doilea obstacol este capacitatea administrativă. Introducerea de noi tratamente și tehnologii necesită proceduri clare, personal calificat, coordonare între instituții Fără aceste elemente, beneficiile potențiale nu ajung la pacienți. Lecțiile internaționale: ce funcționează În alte state, beneficiile pentru pacienți au apărut în urma unor strategii integrate. De exemplu, programele de parteneriat public–privat au permis introducerea rapidă a unor tehnologii medicale, investițiile în digitalizare au îmbunătățit accesul la servicii, reformele de finanțare au crescut eficiența sistemelor Un raport al OECD arată că sistemele care combină investițiile în tehnologie cu reforme structurale obțin cele mai bune rezultate în ceea ce privește accesul și calitatea serviciilor medicale. Ce ar însemna un beneficiu real pentru pacienți Din perspectiva pacienților, beneficiile nu se măsoară în contracte sau întâlniri, ci în rezultate concrete: - timp mai scurt de așteptare pentru tratamente - acces la terapii moderne - servicii medicale mai eficiente Aceste obiective pot fi atinse doar dacă inițiativele externe sunt integrate într-o strategie internă coerentă. Între oportunitate și capacitatea sistemului românesc Vizita ministrului Sănătății în Statele Unite și discuțiile cu actori globali din domeniul sănătății reprezintă, fără îndoială, o oportunitate. Însă transformarea unei pierderi financiare într-un beneficiu pentru pacienți nu depinde doar de negocieri, ci și de capacitatea sistemului național de a se adapta. Experiența internațională sugerează că astfel de inițiative pot produce rezultate doar atunci când sunt susținute de reforme structurale, investiții în infrastructură și o gestionare eficientă a resurselor. În absența acestor condiții, „valorificarea pierderilor” riscă să rămână un obiectiv ambițios, dar dificil de realizat. În schimb, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, inițiativa ar putea deveni un exemplu de transformare a unei crize într-o oportunitate pentru sistemul de sănătate și, implicit, pentru pacienți.

Negocieri pentru armistițiu între SUA și Iran (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Se negociază o încetare a focului pentru 45 de zile în Orientul Mijlociu (Axios)

Statele Unite, Iran și mai mulți mediatori regionali discută un posibil acord de încetare a focului pentru 45 de zile, care ar putea deschide calea către încheierea definitivă a conflictului, potrivit Axios. Negocieri pentru armistițiu între SUA și Iran Planul analizat include două etape, prima fiind o pauză temporară a ostilităților în care ar urma să fie negociate condițiile păcii. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Ulterior, a doua etapă ar presupune un acord final pentru încheierea războiului, cu posibilitatea extinderii armistițiului dacă discuțiile necesită mai mult timp. Ultimatumul lui Donald Trump și riscul escaladării Președintele Donald Trump a avertizat că termenul-limită pentru redeschiderea Strâmtoarea Ormuz expiră marți seară, în caz contrar Iranul riscând atacuri militare masive. Declarația, făcută pentru The Wall Street Journal, amplifică tensiunile din regiune și pune presiune pe negocieri. Condițiile Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene au transmis că reluarea traficului prin strâmtoare depinde de compensații financiare pentru pierderile suferite în conflict. „În conformitate cu un nou regim juridic, pagubele suferite de pe urma războiului impus vor fi compensate integral din veniturile obţinute din taxa de tranzit”, a declarat Mehdi Tabatabaei, purtător de cuvânt al administrației prezidențiale, pe platforma X. Reacții dure și acuzații reciproce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a subliniat că Strâmtoarea Ormuz nu va reveni la situația anterioară, în special pentru SUA și Israel. În același timp, Tabatabaei l-a criticat pe liderul american, afirmând că acesta a recurs la insulte „din disperare şi furie” și acuzându-l că alimentează conflictul în Orientul Mijlociu.

Ucraina așteaptă emisarii lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Emisarii din cercul apropiat de Trump, așteptați la Kiev: negocieri reluate pentru pacea cu Rusia

Ucraina se pregătește pentru o vizită importantă a emisarilor președintelui american Donald Trump, în contextul reluării eforturilor diplomatice pentru un posibil acord de pace cu Rusia. Șeful serviciilor militare ucrainene, Kiril Budanov, a anunțat că delegația americană ar urma să ajungă la Kiev după Sărbătorile Pascale. Cine sunt emisarii SUA așteptați la Kiev Potrivit informațiilor publicate de Ukrinform și Ukrainska Pravda, delegația americană ar putea include figuri influente din cercul apropiat al lui Trump precum Steve Witkoff, Jared Kushner și Lindsey Graham. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Kushner, Witkoff, Lindsey Graham, aceştia sunt cei aşteptaţi să vină. Cine va mai fi acolo, vom vedea”, a spus Budanov. Senatorul Lindsey Graham este cunoscut pentru pozițiile sale ferme împotriva Rusiei și pentru sprijinul constant acordat Ucrainei. Declarațiile controversate ale lui Lindsey Graham Într-o discuție cu Volodimir Zelenski în 2023, senatorul american a afirmat că sprijinul militar acordat de SUA Kievului este o investiție bună adăugând:„Ruşii mor”. Declarația a fost catalogată de Rusia drept o „ruşine” pentru SUA, alimentând tensiunile diplomatice. Kievul vizează garanții de securitate mai puternice Vizita delegației americane este văzută ca o oportunitate pentru Ucraina de a obține angajamente ferme din partea Washingtonului în eventualitatea unui acord de pace. „Am definit cu mult timp în urmă ceea ce dorim. Cred că va fi implementat în curând. Ceea ce va urma este o altă problemă. Dar în ceea ce priveşte garanţiile de securitate, am făcut cu siguranţă progrese”, a declarat Budanov. Posibilă deplasare la Moscova Potrivit Ukrinform, delegația americană ar putea continua discuțiile și la Moscova, într-o încercare de a relansa dialogul direct între părți. Vizita vine după întâlnirea din 23 martie, desfășurată în Florida, între oficiali ucraineni și emisarii americani, fără participarea reprezentanților ruși. Negocieri înghețate pe fondul tensiunilor internaționale Procesul de pace dintre Ucraina și Rusia, mediat de SUA, este în prezent blocat. Contextul geopolitic tensionat, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, a contribuit la stagnarea discuțiilor. Ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17-18 februarie la Geneva, nu a produs progrese semnificative, în afara unor schimburi de prizonieri și discuții privind mecanismele de verificare a unui eventual armistițiu. Puncte de blocaj: Donbasul și refuzul Kievului Una dintre principalele divergențe rămâne statutul regiunii Donbas. Rusia insistă ca Ucraina să cedeze integral acest teritoriu, inclusiv zone aflate încă sub control ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski respinge această condiție și susține că o eventuală decizie de cedare ar trebui validată prin referendum. Însă Zelenski consideră că populația ar respinge o astfel de măsură.

Războiul din Iran, negocieri în impas (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Negocierile pentru un armistițiu între SUA, Israel și Iran, în impas (The Wall Street Journal)

Eforturile internaționale de mediere pentru obținerea unei încetări a focului între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, se află în impas, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal. Mai multe state, în special Pakistan, încearcă să faciliteze dialogul, însă fără rezultate concrete până în acest moment. Iranul refuză discuțiile directe cu SUA Potrivit publicației americane, Teheranul a transmis mediatorilor că nu este dispus să participe la întâlniri cu oficiali americani la Islamabad în perioada următoare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În plus, autoritățile iraniene consideră că solicitările formulate de Washington sunt inacceptabile, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere. Schimb de acuzații între Washington și Teheran Ministerul de Externe iranian a respins declarațiile președintelui american Donald Trump, pe care le-a calificat drept „false și nefondate”. Liderul american susținuse anterior că „noul preşedinte al regimului iranian, mult mai puţin radicalizat şi mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut SUA o încetare a focului” în urma unor negocieri. Condițiile impuse de SUA pentru un armistițiu Donald Trump a precizat că ar lua în considerare o încetare a focului doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții stricte. Acesta a declarat că o eventuală acceptare a armistițiului ar putea avea loc doar după ce „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă şi fără obstacole”. „Până atunci, aruncăm Iranul în nefiinţă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră”, a ameninţat liderul american. Ultimatum amânat pentru reluarea negocierilor Președintele SUA a anunțat că a amânat până pe 6 aprilie termenul limită acordat Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Decizia a fost justificată prin dorința de a permite continuarea negocierilor, despre care Trump a afirmat că ar fi deja în desfășurare. Totuși, Iranul a negat existența unor negocieri directe, precizând că schimburile cu Washingtonul au loc doar prin intermediari. Declarații privind evoluția conflictului Anterior, liderul american a sugerat că SUA s-ar putea „retrage” din Iran în „două sau trei săptămâni”, susținând că obiectivele militare stabilite au fost atinse. Printre acestea se numără împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare. Planul de pace propus de Washington Pakistanul a confirmat implicarea în eforturile de mediere, alături de alte state precum Turcia și Egipt. Totodată, oficialii au confirmat existența unei propuneri de plan de pace venite din partea SUA. Potrivit informațiilor publicate de The New York Times, planul prevede mai multe condiții pentru Iran. Printre acestea, predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunțarea la sprijinirea grupărilor armate din regiune și limitarea programului de rachete. În schimb, Iranul ar putea beneficia de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Teheranul respinge propunerile SUA Ministerul iranian de Externe a catalogat propunerile Washingtonului drept „excesive și iraționale”. Oficialii iranieni au amintit, de asemenea, că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în perioade în care erau în curs negocieri, atât în iunie anul trecut, cât și în acest an.  

Negocierile SUA–Iran, Qatar neagă implicarea (sursa: X/Ministry of Foreign Affairs – Qatar)
Internațional

Qatarul respinge afirmațiile lui Donald Trump: „Nu mediem discuții între SUA și Iran”

Qatarul a declarat marți că nu mediază în prezent discuții între Statele Unite și Iran, respingând afirmațiile făcute de președintele american Donald Trump privind existența unor negocieri între Washington și Teheran. Poziția oficială a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majid al-Ansari. Reacția Doha după declarațiile lui Donald Trump Majid al-Ansari a subliniat că autoritățile din Qatar nu sunt implicate în niciun proces de mediere între cele două state. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „Nu suntem implicați în aceste discuții”, a declarat oficialul, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre afirmațiile lui Donald Trump. Liderul american susținuse recent că Washingtonul ar purta „discuții productive” cu Iranul și că ar fi amânat atacuri asupra unor instalații energetice iraniene în acest context. Prioritatea Qatarului: securitatea națională și soluțiile diplomatice Oficialii de la Doha au precizat că, în actualul context tensionat, prioritatea principală este protejarea securității naționale. „Preocuparea noastră principală și focalizarea în prezent sunt pe protejarea țării noastre și luarea măsurilor diplomatice pentru a ne asigura de aceasta”, a afirmat al-Ansari. „Distrugerea Iranului nu este o opțiune”: apel la dialog în Golf Purtătorul de cuvânt al diplomației qatareze a transmis un mesaj clar privind necesitatea evitării escaladării conflictului. „Distrugerea totală a Iranului nu este o opțiune. Noi, în Golf, credem în coexistență. Credem în dialogul cu Iranul”, a declarat acesta. Oficialul a adăugat că regiunea traversează un moment extrem de dificil, dar a exprimat încrederea că va fi găsită o soluție diplomatică. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Qatarul a fost implicat anterior în eforturi diplomatice alături de aliați regionali pentru reducerea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, în încercarea de a evita o confruntare militară directă. Situația s-a deteriorat însă după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, conflictul extinzându-se rapid în Orientul Mijlociu. Teheranul a răspuns prin lovituri asupra Israelului și asupra unor instalații energetice și militare ale statelor din Golf aliate cu Washingtonul.

Negocieri SUA-Iran, Trump anunță progrese (sursă: Facebook/The White House)
Internațional

Trump insistă că negociază cu Iranul și chiar anunță progrese: puncte majore de acord

Președintele american Donald Trump a declarat luni că Statele Unite și Iranul au înregistrat progrese importante în urma unor discuții recente, sugerând că un acord ar putea fi încheiat în curând pentru a detensiona conflictul din regiune. Negocieri intense purtate de emisarii americani Liderul de la Casa Albă a precizat că trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și consilierul său apropiat Jared Kushner au purtat discuții cu oficiali iranieni duminică, iar negocierile au continuat și luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Am avut discuţii foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aş spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuţii foarte solide, domnul Witkoff şi domnul Kushner le-au avut”, a declarat Trump în faţa reporterilor în Florida. Ulterior, într-o declarație făcută la Memphis, Tennessee, Trump a subliniat că există șanse reale pentru un acord: „Cu Iranul, negociem de mult timp, iar de data aceasta, ei vorbesc serios”. Termen limită de cinci zile pentru un posibil acord Donald Trump a anunțat că administrația americană acordă un interval scurt pentru finalizarea negocierilor. „Acordăm cinci zile, apoi vom vedea unde ne duce asta. Aş spune că, la sfârşitul acestei perioade, cred că ar putea fi o înţelegere foarte bună pentru toată lumea”, a declarat președintele SUA. Totuși, acesta a refuzat să precizeze cu exactitate cine sunt liderii iranieni implicați în discuții, menționând doar că nu este vorba despre liderul suprem. „Discutăm cu omul despre care cred că e cel mai respectat şi lider”, a spus Trump. În schimb, agenția iraniană Fars a negat existența unor contacte directe sau indirecte cu Statele Unite. SUA amână atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene Într-un gest de detensionare, Trump a anunțat că va amâna orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului, inclusiv asupra centralelor electrice. Decizia vine după ce Iranul amenințase că va lovi rețelele electrice din Israel și instalațiile care alimentează bazele americane din Golf, în cazul unui atac american. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Anterior, Trump avertizase că infrastructura energetică iraniană ar putea fi distrusă dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz pentru transportul maritim. Această rută strategică, esențială pentru comerțul global, a fost afectată de atacuri iraniene, blocând aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. „Strâmtoarea Ormuz va fi "deschisă foarte curând" dacă discuţiile vor funcţiona”, a declarat Trump, sugerând inclusiv ideea unui control comun asupra acesteia. „Poate eu. Poate eu. Eu şi ayatollahul, oricine ar fi ayatollahul, oricine ar fi următorul ayatollah...”, a adăugat liderul american. Impact global: piețe afectate și temeri privind inflația Conflictul declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel a avut deja consecințe majore la nivel global. Peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața, iar piețele internaționale au fost puternic afectate. În plus, amenințările privind atacuri asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului au ridicat temeri legate de perturbarea sistemelor de desalinizare a apei și de noi șocuri pe piața petrolului.

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA pentru a ataca forțele regimului de la Teheran

Grupări armate kurde din Iran au purtat în ultimele zile discuții cu oficiali americani despre posibilitatea lansării unor atacuri împotriva forțelor de securitate iraniene în vestul țării. Potrivit unor surse citate de CNN, aceste consultări au loc în contextul escaladării conflictului regional și al bombardamentelor asupra unor ținte iraniene de către Statele Unite și Israel. Planuri de atac din zona Kurdistanului irakian Coaliția milițiilor kurde iraniene, concentrată în apropierea frontierei dintre Iran și Irak, în regiunea autonomă Kurdistanul irakian, se pregătește pentru eventuale operațiuni militare. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Liderii acestor grupări speră că atacurile asupra forțelor de securitate ale Republicii Islamice ar putea slăbi regimul de la Teheran și ar crea condițiile pentru o revoltă internă împotriva autorităților iraniene. Discuții cu SUA și solicitări de sprijin militar Potrivit surselor citate, grupările kurde au cerut sprijin militar din partea Statelor Unite și au purtat discuții cu reprezentanți americani privind livrarea de arme prin intermediul CIA. Lideri politici din Erbil și Bagdad ar fi fost, de asemenea, în contact cu administrația președintelui Donald Trump pentru a analiza scenariile unei posibile operațiuni terestre în Iran. Nici o decizie finală privind momentul operațiunii În prezent, nu a fost luată o decizie definitivă privind declanșarea atacurilor sau calendarul unei eventuale operațiuni. Surse apropiate discuțiilor au precizat că planificarea militară este încă în curs, iar orice acțiune ar necesita un sprijin semnificativ din partea armatei și serviciilor de informații americane. Rolul bazelor americane din Kurdistanul irakian Experții consideră că o ofensivă împotriva Iranului lansată din Irak ar depinde în mare măsură de infrastructura militară americană din regiune. Pentagonul a confirmat că bazele americane din Erbil au sprijinit în trecut coaliția internațională în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (ISIS). Istoria relațiilor dintre SUA și grupările kurde Formațiunile kurde din Kurdistanul irakian au o lungă tradiție de colaborare cu Statele Unite, inclusiv în timpul războiului din Irak și în campania împotriva ISIS. Cu toate acestea, schimbările de alianțe și orientările ideologice diferite ale unor grupări kurde au creat uneori tensiuni în relațiile cu Washingtonul. Posibile consecințe pentru stabilitatea Iranului O revoltă armată a kurzilor iranieni ar putea avea efecte majore asupra stabilității Iranului. Există temeri că o astfel de evoluție ar putea alimenta și mișcarea separatistă a minorității baluchi, care are legături cu grupări din provincia pakistaneză Baluchistan, o zonă cunoscută pentru instabilitate. Reacțiile și temerile Turciei Situația este urmărită atent și de Turcia, care se opune înarmării grupărilor kurde din apropierea frontierelor sale. Ankara a avertizat în trecut că ar putea lansa operațiuni militare împotriva unor formațiuni kurde din Siria și încearcă în prezent să avanseze pe calea negocierilor de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de autoritățile turce.

OpenAI, posibil parteneriat cu Pentagonul (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Războiul Pentagonului cu AI: rupe contractul cu Anthropic, negociază cu OpenAI

Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a dezvăluit că poartă negocieri cu Departamentul Apărării al SUA pentru implementarea modelelor de inteligență artificială, însă niciun acord nu a fost încă semnat. Potrivit informațiilor publicate de presa americană, discuțiile sunt în desfășurare și ar putea eșua, în funcție de condițiile stabilite de ambele părți.  „Linii roșii” privind utilizarea AI în domeniul militar Într-o notă internă transmisă angajaților, Sam Altman a subliniat că orice eventual contract ar trebui să respecte principiile OpenAI și să excludă utilizări considerate ilegale sau nepotrivite, precum supravegherea domestică și armele autonome ofensive fără intervenție umană. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea OpenAI ar analiza soluții tehnice care să limiteze utilizarea tehnologiei exclusiv în cloud și să prevină integrarea acesteia în sisteme militare extreme. Compania ar urma, de asemenea, să implementeze măsuri suplimentare de protecție și să colaboreze direct cu autoritățile pentru a asigura respectarea standardelor etice. Tensiuni în industria AI: cazul Anthropic Negocierile OpenAI au loc pe fondul disputelor dintre Pentagon și compania rivală Anthropic, al cărei director, Dario Amodei, a refuzat să permită „toate utilizările legale” ale modelului său AI în lipsa unor interdicții explicite privind supravegherea în masă și armele autonome. Sam Altman a declarat că nu susține folosirea Legii privind producția de apărare (Defense Production Act) pentru a constrânge companiile private să colaboreze cu guvernul. El a pledat pentru un parteneriat voluntar între firmele de tehnologie și Departamentul Apărării, bazat pe garanții legale și bariere clare privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în domeniul militar.

Trump presează Ucraina pentru negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe Ucraina: Să vină repede la masa negocierilor

Președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să negocieze „rapid” un acord, înaintea noii runde de discuții trilaterale dintre SUA, Rusia și Ucraina, programată la Geneva. Trump presează Ucraina pentru negocieri Liderul de la Casa Albă a făcut afirmațiile luni, la bordul Air Force One, în drum spre Washington, subliniind că Kievul ar trebui „să vină la masa negocierilor cât mai repede”. Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale Întâlnirea de la Geneva reprezintă a treia rundă de contacte din acest an, în încercarea de a identifica o soluție negociată pentru conflictul declanșat de invazia rusă. Atac masiv al Rusiei cu rachete și drone Cu doar câteva ore înaintea negocierilor, Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, folosind un număr mai mare decât de obicei de rachete de croazieră și drone. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, proiectilele au vizat regiuni din nordul, centrul, sudul și vestul țării, iar operațiunile au continuat până în primele ore ale dimineții. Președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior, citând informații ale serviciilor de informații, asupra posibilității unui astfel de bombardament. Odesa, lovită înaintea negocierilor În cursul serii de luni, orașul Odesa a fost atacat, fiind avariată o infrastructură neprecizată și o clădire civilă, iar două persoane au fost rănite, potrivit autorităților regionale. Până în prezent, Kievul nu a comunicat un bilanț complet al atacului masiv declanșat în noaptea de luni spre marți. Rusia anunță distrugerea a peste 150 de drone ucrainene La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au distrus și interceptat 151 de drone ucrainene în noaptea de 17 februarie. Potrivit Moscovei, 38 de drone au fost doborâte deasupra Peninsulei Crimeea, 50 deasupra Mării Negre și 29 deasupra Mării Azov. Mihail Razvoiadiev, guvernatorul Sevastopolului, a declarat că a fost „unul dintre cele mai lungi atacuri din ultima perioadă”, raportând mai mulți răniți, inclusiv un copil.

Șefii SRI și SIE, negocieri la pachet (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Șefii serviciilor și cei ai parchetelor, negocieri la pachet între Nicușor Dan și partide

Numirea conducătorilor serviciilor de informații SRI și SIE ar urma să fie discutată „la pachet” cu desemnarea șefilor marilor parchete, potrivit unor surse politice citate de mai multe publicații. Discuțiile au loc într-un context politic intens și vizează configurarea noii arhitecturi de conducere în zona de securitate și justiție. Mai multe variante luate în calcul pentru conducerea SRI și SIE Conform surselor politice, în acest moment există „patru – cinci” variante pentru pozițiile de directori ai serviciilor speciale. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Printre scenariile analizate se regăsesc atât opțiuni tehnocrate, cât și persoane cu profil politic. Sursele au precizat că sunt evaluate inclusiv nume din zona politică pentru preluarea conducerii SRI și SIE, ceea ce indică un posibil echilibru între experiența instituțională și reprezentarea politică. Nicușor Dan a vorbit despre o „listă scurtă” În luna septembrie, președintele Nicușor Dan declara că dispune de o „listă scurtă” privind persoanele care ar putea prelua conducerea serviciilor de informații. Șeful statului sublinia că discuțiile se poartă în principal cu liderii partidelor politice. „Este o discuție cu liderii partidelor, asta pot să vă spun. E discuție serioasă. Tocmai din încrederea pe care o am față de ei, nu vreau să o deteriorez prin afirmații pe care le fac în spațiul public”, afirma președintele într-o emisiune televizată. Deciziile se iau „în cadru restrâns” Nicușor Dan a repetat în mai multe rânduri că negocierile privind conducerile SRI și SIE se desfășoară „în cadru restrâns”. Președintele a insistat asupra nevoii de stabilitate și predictibilitate instituțională. „România are nevoie de stabilitate, nu suntem în situația în care să facem un joc din asta: eu cumva să propun, Parlamentul să respingă, eu să acuz Parlamentul, ei să mă acuze pe mine. Asta în mod cert nu se va întâmpla”, declara președintele la Antena 1. Ce profil ar trebui să aibă viitorii directori SRI și SIE Întrebat ce fel de persoane ar vedea potrivite pentru aceste funcții, șeful statului sublinia necesitatea unui profil complex, care combină experiența și abilitatea de coordonare. „Niște oameni care să aibă experiență de viață, care să fie capabili să coordoneze mulți oameni și care să aibă o abilitate politică de a se mișca între foarte multe interese, multe legitime”, preciza Nicușor Dan.

Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Mâna dreaptă a lui Maduro a negociat în secret cu SUA în 2025. Delcy Rodriguez conduce azi Venezuela

În primele zile ale lui ianuarie 2026, după capturarea lui Nicolás Maduro de către forțe americane și instalarea rapidă a lui Delcy Rodríguez ca lider interimar, în spațiul public au reapărut relatări despre negocieri discrete purtate la Doha (Qatar) între reprezentanți ai guvernului venezuelean și persoane asociate administrației SUA. În centrul acestor relatări se află Delcy Rodríguez, vicepreședinta Venezuelei și ministru al petrolului, descrisă de mai multe surse media drept actorul care ar fi folosit canale secrete („backchannel”) pentru a discuta o posibilă reconfigurare a relației cu Washingtonul. Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA Este important de precizat din start: nu există, în acest moment, o confirmare publică completă și oficială (de tip comunicat guvernamental detaliat) din partea SUA, Venezuelei sau Qatarului despre conținutul exact al acestor discuții. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Dar există investigații jurnalistice și declarații atribuite unor surse apropiate discuțiilor, plus elemente publice care sugerează că Doha a fost folosită ca spațiu de intermediere în diverse dosare internaționale și că Venezuela a avut contacte diplomatice cu Qatar în mod repetat. Unul dintre materialele care au alimentat discuția despre așa-numitul „pact de la Doha” este un articol care susține că Delcy Rodríguez și fratele ei, Jorge Rodríguez, ar fi participat la întâlniri discrete în Doha, fără ca Maduro să fie parte directă a acestor reuniuni. Potrivit acestui articol, întâlnirile ar fi urmărit o înțelegere menită să reducă riscurile pentru nucleul de putere chavist într-un scenariu de tranziție, în timp ce SUA ar fi obținut o schimbare de conducere (sau cel puțin o schimbare de comportament) la Caracas. Această interpretare se bazează pe surse anonime și pe analize ale dinamicii politice interne. Negocieri în schimbul garanțiilor Un alt material, publicat de Miami Herald, afirmă că Delcy și Jorge Rodríguez ar fi folosit „Doha backchannels” pentru a comunica Washingtonului un plan de tranziție „gestionată”, în care persoane din aparatul actual ar rămâne relevante politic, în schimbul unor garanții și al unei resetări treptate a relației cu SUA. Articolul descrie această idee ca o ofertă politică făcută prin intermediari, într-un context în care sancțiunile și dosarele judiciare internaționale cresc costurile menținerii suveranității statului venezuelean. Și aici, elementul central este că discuțiile ar fi fost neoficiale și purtate într-un cadru care permite negarea plauzibilă a părților implicate.  „Ziua de după” În același registru se înscriu și texte care invocă o investigație publicată în octombrie (fără ca în materialul de sinteză să fie reproduse integral probele), potrivit căreia Delcy Rodríguez ar fi intrat încă din 2025 în discuții cu reprezentanți ai SUA despre „ziua de după” și despre condiții minimale pentru cooperare. Aceste relatări tind să lege „canalul Doha” de ideea că o parte din elita de la Caracas ar fi căutat o ieșire negociată, în eventualitatea unui colaps politic sau a unei intervenții externe. „Trădarea” lui Maduro Pot fi interpretate drept „trădare” a lui Maduro aceste întâlniri ale vicepreședintei de ieri Delcy Rodríguez, actuala președintă de azi? Ce se poate spune este că s-a vehiculat ipoteza că o parte din cercul de putere ar fi preferat o tranziție controlată (cu Delcy Rodríguez în frunte) în locul unui scenariu de prăbușire totală sau de înlăturare violentă a întregii structuri. Poziția centrală a lui Rodríguez Contextul din ianuarie 2026 amplifică această ipoteză. Delcy Rodríguez a fost învestită formal ca președinte interimar, după îndepărtarea lui Maduro, și subliniază poziția ei centrală în arhitectura chavistă și în dosarul energetic. În paralel, presa internațională a observat o schimbare de ton: Rodríguez a adoptat mesaje mai conciliatoare față de SUA, sugerând disponibilitate pentru „o agendă de cooperare” — un semnal care, într-un astfel de moment, este interpretat inevitabil ca parte dintr-o negociere politică mai largă. 

UE negociază viitorul denumirii „burger vegetarian” (sursa: Facebook/Kai Pro)
Eveniment

Burgerul vegetarian, bătălie pe viață și pe moarte la Bruxelles în jurul denumirii

Statele membre ale Uniunii Europene și europarlamentarii reiau miercuri negocierile privind interzicerea unor denumiri precum „burger vegetarian” sau „cârnați vegetali”, măsură cerută insistent de crescătorii de animale. UE negociază viitorul denumirii „burger vegetarian” Parlamentul European a alimentat disputa în octombrie, când a votat pentru eliminarea termenilor asociați tradițional cu produsele din carne în cazul alternativelor pe bază de plante. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Inițiatoarea proiectului, eurodeputata Celine Imart, afirmă că dorește să evite confuzia și să protejeze munca fermierilor, insistând pe utilizarea „corectă” a etichetelor alimentare. Rezistență puternică din partea Germaniei și a retailerilor Negocierile sunt complicate de reticența unor state membre, în special Germania, cea mai mare piață europeană pentru produsele vegetariene. Lanțuri precum Lidl și Aldi se opun interdicției, susținând că termenii sunt deja familiari consumatorilor și că schimbarea lor ar afecta vânzările. Controversa atrage și sprijin internațional: Paul McCartney și un grup de parlamentari britanici au semnat o scrisoare în apărarea etichetelor pe bază de plante, argumentând că publicul nu confundă aceste produse cu carnea și că legislația actuală este suficientă. Producătorii de carne cer restricții, instanțele intervin Asociațiile din industria cărnii, precum Interbev, reclamă că alternativele vegetale „slăbesc recunoașterea” produselor naturale și folosesc terminologia cărnii în scop de marketing. Franța a încercat în 2024 să interzică etichetarea vegetală prin decret, însă Consiliul de Stat a anulat măsura la începutul lui 2025, după o decizie a Curții de Justiție a UE. La Bruxelles, schimbarea echilibrului politic în favoarea dreptei și extremei drepte a permis revigorarea proiectelor de restricționare a denumirilor. Dezbatere intensă între eurodeputați și impactul pieței vegetariene Chiar și în rândul grupurilor conservatoare există opoziție: Manfred Weber, liderul PPE, a respins ideea interdicției, spunând că „nu este o prioritate” și că „consumatorii nu sunt proști”. Ecologiștii au acuzat influența puternică a „lobby-ului cărnii”, în timp ce produsele vegetale care imită carnea continuă să câștige teren, susținute de interesul pentru alimentație sănătoasă și reducerea impactului asupra mediului, într-un sector unde creșterea animalelor rămâne o sursă majoră de emisii de CO2.

Zelenski negociază planul lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski pare optimist: Trump ar fi dispus să preia propuneri ucrainene în planul de pace

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că există o deschidere din partea Statelor Unite și a unor state europene pentru a integra o „viziune ucraineană” în planul de pace transmis recent Kievului de administrația președintelui Donald Trump. Zelenski negociază planul lui Trump Versiunea inițială a documentului fusese considerată prea favorabilă Rusiei atât la Bruxelles, cât și la Kiev. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării „În acest moment, există înțelegerea faptului că propunerile americane pot lua în considerare o serie de elemente bazate pe viziunea ucraineană și care sunt de o importanță critică pentru interesele naționale ale Ucrainei”, a transmis Zelenski pe Telegram și X. Obiectivul prioritar: oprirea războiului și asigurarea păcii durabile Potrivit liderului ucrainean, Ucraina depune eforturi diplomatice intense pentru ajustarea documentului astfel încât acesta să fie eficient în atingerea obiectivului major: „să punem capăt odată pentru totdeauna vărsării de sânge și războiului”. Delegatul principal al Ucrainei la discuțiile de la Geneva este Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, care coordonează procesul de negociere pentru „a pune capăt războiului, a restabili pacea și a garanta o securitate durabilă”. Zelenski a calificat relansarea dialogului diplomatic drept „pozitivă”, subliniind că discuțiile au loc fără participarea Rusiei în această etapă. Întâlniri diplomatice la nivel înalt la Geneva Duminică dimineață, Andrii Iermak s-a întâlnit cu consilierii de securitate ai Regatului Unit (Jonathan Powell), Franței (Emmanuel Bonne) și Germaniei (Gunter Sautter). Următoarea reuniune, dedicată prezentării versiunii actualizate a planului în 28 de puncte elaborat de administrația Trump, este programată la sediul Misiunii SUA pe lângă ONU din Geneva. La această întâlnire vor participa secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special pentru misiuni de pace Steve Witkoff și secretarul armatei, Dan Driscoll. Termen-limită impus de Donald Trump Administrația Trump i-a acordat lui Zelenski termen până joi, 27 noiembrie, pentru a răspunde asupra planului transmis în mod surprinzător pe 20 noiembrie. Cu toate acestea, președintele american a precizat că nu este vorba despre „ultima ofertă”. Planul revizuit reflectă prioritățile-cheie ale Kievului Rustem Umerov, șeful Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că noua versiune a planului american reflectă „cea mai mare parte a priorităților-cheie” ale Ucrainei, chiar dacă documentul se află încă în etapa finală de aprobare. El a salutat cooperarea cu SUA, pe care a descris-o drept „constructivă”, subliniind atenția acordată observațiilor ucrainene. Puncte controversate interpretate de Kiev drept concesii periculoase Unele prevederi ale planului sunt interpretate de Kiev ca fiind echivalentul unei capitulări în fața Moscovei. Printre cele mai sensibile se numără: Cedarea regiunii Donbas către Rusia Recunoașterea Crimeei ca parte a teritoriului rus Reducerea efectivelor armatei ucrainene de la 900.000 la 600.000 de militari Președintele rus Vladimir Putin a declarat că textul american poate „servi drept bază pentru o reglementare definitivă” a conflictului, încercând să preseze Kievul să negocieze. Zelenski caută alternative și garanții de securitate Zelenski a respins inițial planul, promițând Washingtonului alternative bazate pe interesele strategice ale Ucrainei. Acum însă, discuțiile par să se îndrepte spre o versiune revizuită care să includă prioritățile Kievului privind pacea, securitatea durabilă și restabilirea integrității teritoriale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră