miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nave

8 articole
Internațional

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă. Iranul va ataca navele care încearcă să tranziteze zona

Comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim și a avertizat că Iranul va incendia orice navă care va încerca să traverseze acest punct strategic. Decizia are implicații majore pentru piața energetică globală, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului din statele Golfului. Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru exporturile de petrol din Golf Strâmtoarea Ormuz face legătura între Golful Persic și Golful Oman, fiind un coridor maritim vital pentru exporturile de petrol și gaze naturale lichefiate provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak și Qatar. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Potrivit estimărilor internaționale, un procent semnificativ din petrolul tranzacționat la nivel mondial trece zilnic prin acest punct strategic. Orice blocaj în zonă generează imediat reacții pe piețele energetice și temeri privind securitatea aprovizionării. Deși autoritățile iraniene au negat anterior că ar fi închis oficial strâmtoarea, în contextul atacurilor aeriene lansate sâmbătă împotriva Iranului de către SUA și Israel, în realitate traficul era deja afectat. Mai mulți operatori maritimi au ales să evite zona din cauza riscului crescut de conflict, ceea ce a dus la o închidere de facto a rutei. Iranul susține că a atacat un petrolier cu legături americane În cursul aceleiași zile, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lovit cu două drone un petrolier aflat în Strâmtoarea Ormuz, despre care susțin că ar avea legături cu Statele Unite. Nava vizată este petrolierul Athe Nova, care navighează sub pavilionul statului Honduras. Până la acest moment, operatorul navei nu a oferit informații clare cu privire la starea vasului sau la eventualele pagube produse.

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă (sursa: cbc.ca)
După articolul DeFapt.ro despre navele IGSU noi nefolosite, MAI susține că a găsit soluția: va transfera comandanți de la Poliția de Frontieră (sursa: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania)
Investigații

EXCLUSIV Navele noi ale IGSU, nefolosite de doi ani, vor avea comandanți de la Poliția de Frontieră

DeFapt.ro a scris ieri în exclusivitate că două nave maritime multirol noi ale IGSU, destinate stingerii incendiilor și salvării de vieți omenești pe mare, zac la cheu de peste doi ani. Motivul: navele, care au costat 45 de milioane de euro, nu au nici personal suficient, nici comandanți. Citește și: EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani din cauza lipsei de marinari militari. Au costat 45 de milioane de euro, acum se degradează Într-un mesaj nesemnat trimis de pe o adresă a Ministerului de Interne după publicarea articolului DeFapt.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență al MAI, condus de secretarul de stat Raed Arafat, susține că a găsit soluția. Comandanți temporari de la Poliția de Frontieră Potrivit mesajului primit pe adresa redacției DeFapt.ro, „la începutul anului, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne a fost identificată soluția operativă temporară de detașare a personalului necesar încadrării funcțiilor de comandant de navă din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, pe o perioadă determinată. Această măsură are caracter tranzitoriu și vizează asigurarea funcționării capabilităților navale până la momentul în care ofițerii din cadrul Detașamentului Special Naval (structură a IGSU - n.r.) vor acumula experiența profesională cerută de lege pentru ocuparea acestor funcții.” „Dreptul la replică” nesemnat al lui Arafat După publicarea de către DeFapt.ro a articolului intitulat „EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani din cauza lipsei de marinari militari. Au costat 45 de milioane de euro, acum se degradează”, o structură a Ministerului de Interne a trimis un e-mail intitulat „Dreptul la replică”. E-mail-ul nu este semnat, însă este trimis de pe adresa [email protected]. Mai jos, integral, textul din e-mail: „Urmare a materialului publicat pe tema navelor multirol din dotarea IGSU, dorim să facem următoarele precizări: Decizia achiziției celor două nave multirol aflate în dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost luată ca urmare a unui audit extern, care a stabilit că lipsa unor mijloace de intervenție pe mare, reprezintă o vulnerabilitate majoră a sistemului de urgență. Concluziile auditului s-au bazat inclusiv pe faptul că România a avut în dotare, până la sfârșitul anilor 80, cinci astfel de capabilități, care au fost casate, iar reluarea activității de intervenție pe mare (stingere incendii, căutare-salvare etc.) este absolut necesară. Astfel, în anul 2022 a fost lansată licitația pentru achiziția a două nave multirol. În acest context, în luna noiembrie 2022, a fost semnat contractul de achiziție. Navele au fost livrate în decembrie 2023, iar achiziția a fost finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2021- Viziune 2020. Încă de la momentul semnării contractului de achiziție a navelor maritime multirol au fost inițiate demersuri instituționale pentru asigurarea resursei umane specializate necesare operării acestora. În acest sens, la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea" al județului Constanța a fost înființat Detașamentul Special Naval, structură destinată încadrării și operării capabilităților naval. Mai mult, în cadrul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" au fost prevăzute locuri special destinate absolvenților pentru IGSU. Personalul noii structuri provine atât din rândul absolvenților Academiei Navale, pentru activitățile specifice de navigare și întreținere, cât și din rândul pompierilor, care asigură intervenția efectivă în operațiunile de pe mare. Această din urmă categorie, mai exact 188 de pompieri au urmat cursuri de instruire în stingerea incendiilor și cautare-salvare pe mare, în Hamburg, Germania. De la începutul acestui proces, principala dificultate a fost reprezentată de încadrarea funcțiilor de comandant de navă, specialitate militară deficitară la nivel național. La acest moment, niciun cadru militar din cadrul Detașamentului Special Naval nu întrunește condițiile minime legale pentru ocuparea funcției de comandant de navă, condiții care presupun o experiență profesională specifică, reglementată prin legislația în vigoare. Precizăm că, în prezent, personalul existent la nivelul Detașamentului Special Naval este suficient pentru operarea navelor al specialităților necesare, însă lipsa încadrării funcției de comandant de navă face imposibilă desfășurarea activităților de operare în condițiile prevăzute de lege. În acest context, la începutul anului, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne a fost identificată soluția operativă temporară de detașare a personalului necesar încadrării funcțiilor de comandant de navă din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, pe o perioadă determinată. Această măsură are caracter tranzitoriu și vizează asigurarea funcționării capabilităților navale până la momentul în care ofițerii din cadrul Detașamentului Special Naval vor acumula experiența profesională cerută de lege pentru ocuparea acestor funcții. De asemenea, precizăm că, la acest moment, una dintre nave (cea destinată stingerii incendiilor) se află în proces de curățare — operațiune tehnică normală și periodică pentru acest tip de ambarcațiune - iar după finalizarea acestora, urmează să fie operaționalizată, urmând ca cea de-a doua navă să intre în procesul de curățare.”

Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani din cauza lipsei de marinari militari. Au costat 45 de milioane de euro, acum se degradează (sursa: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania)
Investigații

EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani: nu se pot angaja marinari militari

45 de milioane de euro a plătit din fonduri europene Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru achiziția a două nave maritime multirol destinate stingerii incendiilor și salvării de vieți omenești pe mare. Dar, după ce au fost inaugurate cu mare fast, navele noi au fost abandonate în Șantierul Naval Mangalia. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE Oricum, navele nu pot participa la misiuni pe mare din cauza lipsei de personal navigant, inclusiv comandanți: au nevoie de 141 de marinari, inclusiv comandanți militari, dar angajările sunt blocate pe termen nelimitat. Contractul pentru achiziția celor două nave a fost semnat cu compania olandeză Damen în octombrie 2022, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, actualul secretar general al NATO. Bani UE pentru două nave multirol  În primăvara anului 2020, la începutul pandemiei de COVID, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 628 de milioane euro pentru programul „Viziune 2020”, în cadrul căruia urma să se facă o serie de achiziții majore propuse de partea română: ambulanțe, autospeciale, containere, elicoptere și nave maritime multirol. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, i s-a încredințat misiunea de a organiza o licitație pentru achiziția a două nave maritime multirol. Una urma să fie folosită la stingerea incendiilor, cealaltă - la salvarea de vieți omenești. 223 de milioane de lei pentru Damen Pe 8 august 2022 s-au deschis ofertele și s-a constatat că cea mai bună ofertă a fost cea depusă de compania olandeză Damen.  Pentru „nava multirol pentru stingerea incendiilor”, Damen a depus o ofertă de 122,84 milioane de lei, iar pentru „nava multirol de căutare și salvare”, 100,5 milioane de lei. În total, 223,34 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 45 de milioane euro. Semnarea contractului s-a amânat până pe data 11 octombrie 2022, cu o zi înainte de vizita oficială a premierului olandez de atunci, Mark Rutte, actualul secretar general al NATO, care se opunea aderărării României la Schengen.  Lansare la apă: iunie-iulie 2023 Cele două nave au fost lansate la apă pe 30 iunie, respectiv pe 19 iulie 2023 în prezența mai multor demnitari români care au ținut să fie prezenți la eveniment. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dădea asigurări atunci că navele vor interveni în cele mai dificile misiuni: „Colegii de la IGSU vor trebui să asigure funcționalitatea ei, exerciții continue, pregătirea de personal pentru că această navă va sta în așteptare și sperăm să nu fie nevoie de ea. Asta înseamnă că personalul va trebui să facă foarte multă pregătire și exerciții pentru când va fi provocat de o situație reală, care necesită intervenția lor.” Predoiu: „Această navă, o bijuterie tehnică” Șeful direct al lui Raed Arafat, ministrul Cătălin Predoiu nu s-a lăsat mai prejos. „Această navă, aflată în stânga mea, în fața dumneavoastră, este o bijuterie tehnică. Are capacitatea de a efectua misiuni, în mod autonom, timp de trei zile, are capacitatea de a interveni la incendii pe mare, de efectuare de misiuni de căutare-salvare, de sprijin a navelor aflate în derivă, de salvare a naufragiaților, de evacuare medicală de urgență. Într-un cuvânt, are capacitatea de a salva vieți, de a veni în slujba și în sprijinul celor care, în situații de urgență, se află în stare de nevoie, au nevoie urgentă de ajutor”, declara ministrul Cătălin Predoiu. Cele două nave au fost recepționate în perioada 15-20 decembrie 2023. Nave abandonate, garanție expirată în decembrie 2025 După ce s-au pozat cu cele două nave, ministrul Cătălin Predoiu și secretarul de stat Raed Arafat le-au abandonat. La solicitarea DeFapt.ro, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis că producătorul olandez a oferit o garanție de 60 de luni pentru corpul navei. Dar pentru instalația de propulsie, aparatura de navigație și comunicații, echipamente de observare pe timp zi/noapte, instalații de bord, precum și pentru celelalte echipamente, instalații și aparatură, garanția a fost de doar 24 de luni. „Garanția a expirat la data de 18.12.2025 pentru Nava multirol de căutare și salvare, respectiv 20.12.2025 pentru Nava mutirol de stingere a incendiilor”, a precizat Biroul de Presă al IGSU. Surse din cadrul IGSU au declarat pentru DeFapt.ro că în acest moment nu au fost alocate fonduri pentru mentenanță și întreținerea navei, respectiv pentru obținerea unei noi garanții pentru echipamentele afectate. E nevoie de 160 de marinari, au fost angajați doar 39 Marea problemă o reprezintă însă lipsa personalului navigant pentru cele două nave. Pentru fiecare navă sunt necesari 80 de ofițeri și maiștri militari. Adică 160 de oameni, în total. Dar, din vara anului 2023, atunci când au fost lansate la apă cele două nave, și până în prezent, au fost angajate doar 39 de persoane. Efedctul: cele două nave nu pot participa la nici un fel de misiune din - nu lipsesc doar echipajele, ci și comandanții de navă multirol. „O condiție sine qua non pentru ca aceste mijloace de intervenție marină să poată executa misiuni operative este reprezentată de încadrarea funcției de comandant de navă multirol. (...) În prezent niciun ofițer secund încadrat pe echipajele celor două nave nu are vehimea necesară pentru a se încadra pe un pos de Comandant navă multirol”, a transmis IGSU. E nevoie de procedură IGSU/MAI pentru angajări Cele două nave au fost repartizate Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al Județului Constanța, la conducerea căruia se află colonelul Mihail Cristian Amarandei. Contactat de către DeFapt.ro, colonelul Mihail Amarandei a declarat că cele două nave se află la Mangalia. Una este andocată chiar în Șantierul Naval. Șeful ISU „Dobrogea” susține că angajarea diferenței de 141 de marinari, inclusiv a comandanților de navă, ridică mai multe probleme. Pe de-o parte, trebuie demarată o procedură la nivelul MAI, respectiv IGSU, prin care să poată fi identificați specialiști pentru fiecare categorie de personal navigant. Nu există comandanți disponibili Pe de altă parte, comandanții de nave trebuie să fie militari. „Aici este problema! Se va demara o procedură, dar, așa cum știm din legislația subsecventă, sunt blocate încadrările. Nu se pot face angajări. Pe mine mă interesează operațional. Intervin sau nu intervin?”, a declarat colonelul. Întrebat dacă, în caz de urgență, vreuna din cele două nave ar putea fi folosită cu personalul actual, colonelul Mihail Amarandei a spus că nu este posibil. „În primul rând, nu am echipajul minim. Niciunul din cei pe care îi avem nu poate fi numit comandant de navă”, a mai precizat șeful ISU „Dobrogea”.   Deși nu au navigat, navele au nevoie de mentenanță Navele cumpărate din bani europeni zac acum nefolosite în Mangalia. Starea elicelor aflate în dotarea celor două nave nu prezintă degradări sau deformări. Însă, conform răspunsului transmis de IGSU, „în urma verificărilor periodice, au fost constatate depuneri marine specifice mediului în care sunt acostate, aspecte care sunt normale și care necesită efectuarea lucrărilor de mentenanță.” ________ După publicarea articolului de mai sus, o structură a Ministerului de Interne a trimis un e-mail intitulat „Dreptul la replică”. E-mail-ul nu este semnat, însă este trimis de pe adresa [email protected]. Mai jos, integral, textul din e-mail: „Urmare a materialului publicat pe tema navelor multirol din dotarea IGSU, dorim să facem următoarele precizări: Decizia achiziției celor două nave multirol aflate în dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost luată ca urmare a unui audit extern, care a stabilit că lipsa unor mijloace de intervenție pe mare, reprezintă o vulnerabilitate majoră a sistemului de urgență. Concluziile auditului s-au bazat inclusiv pe faptul că România a avut în dotare, până la sfârșitul anilor 80, cinci astfel de capabilități, care au fost casate, iar reluarea activității de intervenție pe mare (stingere incendii, căutare-salvare etc.) este absolut necesară. Astfel, în anul 2022 a fost lansată licitația pentru achiziția a două nave multirol. În acest context, în luna noiembrie 2022, a fost semnat contractul de achiziție. Navele au fost livrate în decembrie 2023, iar achiziția a fost finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2021- Viziune 2020. Încă de la momentul semnării contractului de achiziție a navelor maritime multirol au fost inițiate demersuri instituționale pentru asigurarea resursei umane specializate necesare operării acestora. În acest sens, la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea" al județului Constanța a fost înființat Detașamentul Special Naval, structură destinată încadrării și operării capabilităților naval. Mai mult, în cadrul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" au fost prevăzute locuri special destinate absolvenților pentru IGSU. Personalul noii structuri provine atât din rândul absolvenților Academiei Navale, pentru activitățile specifice de navigare și întreținere, cât și din rândul pompierilor, care asigură intervenția efectivă în operațiunile de pe mare. Această din urmă categorie, mai exact 188 de pompieri au urmat cursuri de instruire în stingerea incendiilor și cautare-salvare pe mare, în Hamburg, Germania. De la începutul acestui proces, principala dificultate a fost reprezentată de încadrarea funcțiilor de comandant de navă, specialitate militară deficitară la nivel național. La acest moment, niciun cadru militar din cadrul Detașamentului Special Naval nu întrunește condițiile minime legale pentru ocuparea funcției de comandant de navă, condiții care presupun o experiență profesională specifică, reglementată prin legislația în vigoare. Precizăm că, în prezent, personalul existent la nivelul Detașamentului Special Naval este suficient pentru operarea navelor al specialităților necesare, însă lipsa încadrării funcției de comandant de navă face imposibilă desfășurarea activităților de operare în condițiile prevăzute de lege. În acest context, la începutul anului, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne a fost identificată soluția operativă temporară de detașare a personalului necesar încadrării funcțiilor de comandant de navă din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, pe o perioadă determinată. Această măsură are caracter tranzitoriu și vizează asigurarea funcționării capabilităților navale până la momentul în care ofițerii din cadrul Detașamentului Special Naval vor acumula experiența profesională cerută de lege pentru ocuparea acestor funcții. De asemenea, precizăm că, la acest moment, una dintre nave (cea destinată stingerii incendiilor) se află în proces de curățare — operațiune tehnică normală și periodică pentru acest tip de ambarcațiune - iar după finalizarea acestora, urmează să fie operaționalizată, urmând ca cea de-a doua navă să intre în procesul de curățare.”

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO. Alianţa Nord-Atlantică a anunţat vineri că două avioane de luptă ruseşti s-au apropiat în mod periculos şi neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave NATO care navigau în Marea Baltică într-o operaţiune de rutină. Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO Incidentul a avut loc marţi dimineaţă, când cele două avioane ruseşti s-au apropiat de nave la "o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri", fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO. "NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor", potrivit unui comunicat. "Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente", conform NATO. Comunicatul informează că forţele NATO "au acţionat în mod responsabil" în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. "NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare". Baltica, importanță strategică uriașă Alianţa Nord-Atlantică şi-a sporit prezenţa navală în Marea Baltică şi Marea Nordului după exploziile care au afectat gazoductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Forţa NATO la Marea Baltică, formată din nave olandeze, norvegiene şi daneze, a desfăşurat operaţiuni pentru a creşte cooperarea cu Finlanda şi Suedia, care sunt pe cale să se alăture alianţei. Decizia acestor ţări nordice de a renunţa la politica lor de lungă durată de nealiniere şi de a se alătura NATO a înfuriat Kremlinul.

România, două nave, buget de una (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

România, două nave, buget de una

România, două nave, buget de una. 44 de milioane de euro. Atât este valoarea contractului semnat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea ministerului de Interne, cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Navele vor fi plătite din banii alocați prin programul „Viziune 2020”, proiect finanțat de Uniunea Europeană. Defapt.ro a consultat documentele programului „Viziune 2020” din care rezultă că inițial s-au alocat bani doar pentru o navă multirol, nu pentru două. Contractul a fost semnat, culmea, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, care se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis pe tema aderării la Spațiul Schengen. Oferta companiei Damen a fost deschisă în urmă cu peste două luni. Contract semnat cu o zi înainte de vizita lui Rutte Olanda se opune de 11 ani aderării României la Spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct că în spatele acestei decizii se află interese meschine. Cum ar fi cedarea Portului Constanța către o companie olandeză și contractul pentru corvete. Contract pe care compania olandeză Damen l-a primit inițial direct printr-o Hotărâre de Guvern emisă de fostul premier Dacian Cioloș în anul 2016. Dar care HG a fost abrogată pentru că nu avea acordul Parlamentului. Cu legătură sau nu cu Schengen, în ajunul vizitei lui Mark Rutte la București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea lui Raed Arafat, respectiv a ministrului de Interne Lucian Bode, a semnat un contract de 44 de milioane de euro cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Astăzi, 11 octombrie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc activitatea prilejuită de semnarea contractului privind achiziția de către IGSU a două nave multirol de stingere a incendiilor, respectiv de căutare-salvare pe mare, finanțat în cadrul Proiectului Viziune 2020 - Program Operațional Infrastructură Mare", a anunțat IGSU. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, oferta depusă de Damen a fost deschisă în data de 8 august. Adică în urmă cu mai bine două luni. "Viziune 2020" Comisia Europeană a decis pe 25 martie 2020 să aloce 628 milioane de euro proiectului "Viziune 2020". Anunțul a fost făcut de Ministerul Fondurilor Europene. Care a menționat într-un comunicat de presă că banii vor fi cheltuiți pentru achiziția de ambulanțe, autospeciale, containere și elicoptere care ar urma să intre în dotarea IGSU, IGAv și SABIF. Aceste instituții sunt aflate în coordonarea directă a lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit documentului citat, de organizarea licitațiilor și a negocierilor competitive urma să se ocupe direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul-locotenent Dan Paul Iamandi, recrutat de Securitate cu numele conspirativ "Ioan Popa". România, două nave, buget de una Ministerul Fondurilor Europene și Inspectratul General pentru Situații de Urgenă au făcut publică lista de cumpărături în valoare de 628 de milioane euro: pe lângă zeci de speciale și autospeciale, containere, drone și elicoptere, proiectul prevedea și achiziționarea unei nave multirol și a trei șalupe multirol. Ce a făcut IGSU? A cumpărat două nave multirol. "Cele 2 nave multirol sunt ambarcațiuni de căutare-salvare, cu capabilităţi de a recupera persoane şi de a avea la bord 50 de supravieţuitori, între 2 şi 4 pacienţi critici sau 12 pacienţi necritici, pe tărgi. Una dintre aceste nave este clasificată ca navă de intervenție pentru pompieri, având o capacitate mare de stingere cu apă şi dacă este nevoie chiar cu apă şi spumă, rol în decontaminare şi în limitarea poluării. Aceste 2 nave multirol vor creşte nivelul de securitate şi siguranţă în zona maritimă, zona de port şi în larg, ambele nave putând să intervină în condiţii extreme”, potrivit IGSU. Grindeanu se ceartă cu Arafat pe ARSVOM Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) se află în subordinea Ministerului Transporturilor. În mandatul său de ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă a decis ca ARSVOM să treacă în subordinea IGSU, care urma să achiziționeze mai multe nave multirol. Totodată, la conducerea ARSVOM a fost plantat lt. col. Ionuț Voicu, detașat pe funcția de director general de la Centrul Operațional Județean ISU Dobrogea Constanța. Planurile secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, au fost blocate de actualul ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu. „Nu e cazul de schimbări. Nu văd un motiv ca ARSVOM să treacă la ISU. Rămâne în continuare la Ministerul Transporturilor”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu. Dar nici pe subordonatul lui Arafat nu l-a schimbat din funcție. Raed Arafat încearcă în continuare să facă presiuni asupra Guvernului Ciucă să emită o Ordonanță de Urgență prin care ARSVOM să treacă în subordinea IGSU.

Turcia, interdicție navelor de război rusești (sursa: Facebook/Володимир Зеленський)
Internațional

Turcia, interdicție navelor de război rusești

Turcia, interdicție navelor de război rusești. Aproape de miezul nopții de sâmbătă spre duminică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un bilanț diplomatic al zilei. Zelenski a enumerat, într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, liderii politici și religioși ai lumii cu care a avut convorbiri sâmbătă și ce sprijin a primit de la aceștia. Turcia, interdicție navelor de război rusești Printre ei, președintele Ucrainei l-a menționat pe Erdogan. Căruia i-a mulțumit și în legătură cu care a spus următoarele: "Am convenit azi că interdicția ca navele rusești de război să treacă în Marea Neagră este extrem de importantă. Au făcut-o." Zelenski a accentuat pe "Au făcut-o", privind direct în cameră, apoi făcând o scurtă pauză. Sâmbătă după-amiază, președintele ucrainean i-a mulțumit printr-un tweet omologului turc pentru interdicția asupra navelor rusești de a trece în Marea Neagră prin Bosfor și Dardanele. Citește și: Erdoğan îl abandonează pe Putin, potrivit lui Zelenski: Turciar fi interzis navelor ruse de război intrarea în Marea Neagră La câteva ore după, câteva articole din presa internațională, citând surse confidențiale, arătau că o decizie nu ar fi fost luată la Ankara pe acest subiect. Citește și: Zelenski i-a mulțumit lui Erdoğan că a interzis accesul navelor de război ruse în Marea Neagră. Erdoğan tace. Reuters și alte surse indică indecizie la Ankara Marile agenții internaționale de presă păstrează, deocamdată, tăcerea pe subiect.

Erdoğan, indecis pe interdicția navelor rusești (sursa: Facebook/RTE)
Internațional

Erdoğan, indecis pe interdicția navelor rusești

Erdoğan, indecis pe interdicția navelor rusești. Turcia ar fi interzis trecerea navelor de război rusești prin Marea Neagră, potrivit unei postări pe Twitter a președintelui Ucrainei. Volodimir Zelenski i-a mulțumit președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan. Erdoğan, indecis pe interdicția navelor rusești Oficial, însă, președintele Turciei nu a făcut nici un comentariu pe subiect. Mai mult, potrivit publicației Middle East Eye, care citează un oficial turc, Erdoğan nu i-ar fi spus lui Zelenski că închide Bosfor și Dardanele pentru vasele de război ruse. "Turcia încă nu s-a decis în legătură cu acest subiect", a spus înaltul oficial turc, citat de Middle East Eye. Citește și: Erdoğan îl abandonează pe Putin, potrivit lui Zelenski: Turciar fi interzis navelor ruse de război intrarea în Marea Neagră Agenția Reuters are un articol similar, publicat sâmbătă seara, în care citează, de asemenea, o sursă confidențială din guvernul turc. "Turcia nu a decis să închidă strâmtoarea pentru navele rusești", titrează Reuters. Middle East Eye a mai notat că tweet-ul lui Zelenski de sâmbătă după-amiază ar fi avut scopul, probabil, să-i forțeze mâna președintelui turc.

Turcia, interdicție navelor de război ruse (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia, interdicție navelor de război ruse

Turcia, interdicție navelor de război ruse. Turcia ar fi interzis trecerea navelor de război rusești prin Marea Neagră, potrivit unei postări pe Twitter a președintelui Ucrainei. Volodimir Zelenski i-a mulțumit președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan. Turcia, interdicție navelor de război ruse "Îi mulțumesc prietenului meu, domnului președinte al Turciei Erdogan și oamenilor din Turcia pentru sprijinul lor puternic. Interzicerea trecerii navelor de război rusești în Marea Neagră și sprijinul militar și umanitar semnificativ pentru Ucraina sunt extrem de importante astăzi. Oamenii din Ucraina nu vor uita asta niciodată!", a scris Zelenski sâmbătă pe Twitter. I thank my friend Mr. President of ?? @RTErdogan and the people of ?? for their strong support. The ban on the passage of ?? warships to the Black Sea and significant military and humanitarian support for ?? are extremely important today. The people of ?? will never forget that!— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 26, 2022 Deocamdată, nu există o altă confirmare a acestei informații. Citește și: Zelenski i-a mulțumit lui Erdoğan că a interzis accesul navelor de război ruse în Marea Neagră. Erdoğan tace. Reuters și alte surse indică indecizie la Ankara Liderul turc s-a întâlnit, la începutul lunii februarie, la Kiev cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Cu acea ocazie, Erdoğan şi-a reiterat oferta ca Turcia să medieze criza cu Rusia, ofertă salutată de partea ucraineană. El s-a oferit de asemenea să găzduiască o întâlnire între liderii ucrainean şi rus. Citește și: Rusia se izolează extrem. Medvedev: Nu mai avem nevoie de relații diplomatice cu Occidentul. E timpul să se pună lacătul pe ambasade Turcia, ţară cu ieşire la Marea Neagră, membră a NATO şi care de mai mulţi ani menţine un echilibru instabil în geopolitica regională, s-a oferit încă din noiembrie 2021 să medieze criza legată de Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră