duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

305 articole
Eveniment

Armata obligatorie în România, măsură urgentă

Armata obligatorie în România, măsură urgentă. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Armata obligatorie în România, măsură urgentă "Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Citește și: Gabriela Firea și-a găsit stilul, în sfârșit: leită Caytlin Jenner, nu știi care-i mai naturală Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport", a spus preşedintele, în cadrul evenimentului "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional. România, în NATO de 20 de ani Iohannis a menţionat că România, împreună cu aliaţii NATO, va continua să ofere "sprijin politic şi practic multidimensional" Kievului. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal"O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi de F-16, la centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în cadrul Uniunii Europene, pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei, pe toate palierele. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar De asemenea, România rămâne un ferm susţinător al legăturii transatlantice şi colaborării intensificate dintre NATO şi UE, în spiritul sinergiei eforturilor şi complementarităţii, reciproc benefice", a precizat Iohannis. La evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", organizat de Ministerul Apărării Naţionale, au mai participat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, personalităţi politice şi militare din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Armata obligatorie în România, măsură urgentă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente
Internațional

Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente

Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente, urmare a războiului din Ucraina, arată chiar statisticile Moscovei, citate de NATO. Numărul celor uciși este însă păstrat secret de oficialii de la Kremlin. Citește și: Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente Mai mult de jumătate de milion de bărbați ruși aflați la o vârstă la care pot fi mobilizați au fost înregistrați ca fiind invalizi, după primul an al războiului din Ucraina. Kremlinul a secretizat numărul celor uciși în invazia din Ucraina, dar statisticile din sistemul de asistență socială arată numărul uriaș al celor răniți în război. Un document public al serviciilor de informații ale NATO, care citează cifrele oficiale ale Moscovei și care a fost prezentat la Bruxelles în timp ce alianța sărbătorea, joi, cea de-a 75-a aniversare, a arătat o creștere cu 30% a bărbaților încadrați drept invalizi în anul de după invazia din februarie 2022. „Conform statisticilor rusești privind pensiile, doar din 2022 până în 2023, numărul bărbaților cu vârste cuprinse între 31 și 59 de ani cu dizabilități a crescut cu 30%, adică cu 507.000", a declarat un înalt oficial NATO, citat de The Times. În mai 2022, președintele Putin a aprobat o lege care permite persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani să se înroleze în forțele armate, iar în iulie 2023 vârsta maximă la care bărbații pot fi mobilizați pentru a lupta în Ucraina a fost majorată cu până la zece ani. Potrivit unei legi aprobate de parlament, bărbații care și-au încheiat serviciul obligatoriu pot fi rechemați în armată până la vârsta de 55 de ani, iar rezerviștii de grad înalt pot fi rechemați în serviciu până la 70 de ani. Documentul NATO mai susține că atacurile aeriene ale Ucrainei au degradat capacitățile de rafinare ale Rusiei cu cel puțin 10% și că, în ciuda lipsei de muniție, creativitatea armatei ucrainene îi face viața grea lui Putin.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO Foto: Facebook
Eveniment

Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, anunță că îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO. Potrivit unei evaluări a publicației De Telegraaf sunt 28 de țări din alianță care ar susține candidatura lui Rutte. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Kallas a declarat, în noiembrie 2023, că ar fi interesată de poziția de secretar general al NATO, dar ulterior a renunțat. În 2023, Estonia a alocat 2,89% din PIB pentru Apărare, în timp ce România a cheltuit 1,6%, în pofida deciziilor CSAT, care prevedeau un minim de 2%. În plus, din bugetul Apărării, România a consumat aproape 60% pentru personal, Estonia - doar 22,9%. Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte „Pentru o #NATO puternică, trebuie să avem o viziune clară asupra Rusiei, să creștem disuasiunea și cheltuielile de apărare, să sprijinim aderarea Ucrainei și echilibrul geografic. Am discutat în profunzime acest aspect cu @markrutte și el se angajează să respecte aceste priorități. Estonia îl poate susține pentru funcția de secretar general al NATO”, a scris Kallas pe Twitter. For a strong #NATO, we need to be clear-eyed on Russia, boost deterrence and defence spending, back Ukraine's membership, and geographic balance.I have discussed this in depth with @markrutte and he commits to these priorities. Estonia can back him for NATO's Secretary General.— Kaja Kallas (@kajakallas) April 2, 2024 Ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith, a afirmat că speră ca statele membre să poată lua o decizie cu privire la succesorul șefului NATO, Jens Stoltenberg, „în următoarele săptămâni”, a relatat publicația olandeză De Telegraaf. „În culise se aude de ceva vreme că președintele României nu are nicio șansă. România ar putea avea o șansă la un alt post de conducere în NATO sau UE. Rezistența Ungariei față de Rutte, în special, este văzută ca o problemă. Dar Budapesta și-a schimbat poziția de multe ori în trecut, de obicei în schimbul a altceva”, se afirmă în articolul publicat azi. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Potrivit acestei publicații, ambasadoarea Smith a reconfirmat susținerea SUA pentru Rutte.

România, posibil trupe NATO în Ucraina (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

România, posibil trupe NATO în Ucraina

România, posibil trupe NATO în Ucraina. Trimiterea de trupe NATO în Ucraina nu mai este o ipoteză fără legătură cu realitatea, ci un scenariu cât se poate de plauzibil. România, posibil trupe NATO în Ucraina Cel puțin asta afirmă profesorul Radu Carp, foarte apropiat de cercurile puterii liberale de la București. Citește și: Putin nu exclude un conflict cu NATO, dar crede că asta ar însemna că lumea ar fi „la doar un pas de un al treilea război mondial” "NATO nu poate permite ca regiunea Odesa sa ajunga in posesia Federatiei Ruse. Problema nu este doar invecinarea, ci accesul Federatiei Ruse la peste jumatate din Marea Neagra. Daca fortele ruse inainteaza prea mult, li se va opune o linie de fortificatii la marginea regiunii Odesa. Daca aceasta nu rezista, o cu baza in Romania este pregatita sa intervina.", a scris Carp pe contul său de Facebook. Scenariu "discutat deloc la București" Profesorul universitar a mai arătat că Bucureștiul menține o tăcere foarte surprinzătoare în legătură cu acest scenariu de lucru. "Spre surprinderea mea, acest scenariu, atat de dezbatut in capitalele statelor NATO nu e discutat deloc la Bucuresti. Nu, nu e propaganda rusa. Propaganda rusa preia date corecte si le deformeaza, prin supralicitare si introducerea, greu de sesizat la prima vedere, a unor elemente false. Nu este nimic altceva decat realitatea dura a unui razboi care se poarta aproape de granitele Romaniei. Se va ajunge la aceasta , va fi depasita? Nu stim in prezent.", a adăugat Radu Carp. "Nu e propagandă rusă" Mai jos, postarea integrală: "Intrucat domeniul meu preferat este analiza steategica, constat ca NIMENI pana acum in Romania nu a facut o corelatie simpla intre urmatoatele informatii: - largirea capacitatii bazei militare de l Cincu pentru a gazdui un maxim de 6000 militari francezi - planul de investii masiv de la baza Kogalniceanu - afirmarea prezentei personalului militar NATO in Ucraina, ca instrument de detterence - interceptarea agresiva a convorbirilor pe linie militara - mai intai Bundeswehr, apoi legat de vizita lui Shapps si Radajin la Odesa. - tintirea deliberata de catre rusi a oficialilor europeni - vizita Mitsotakis la Odesa. - vizite repetate oficiali occidentali la Odesa - planul de fortificatii ucrainean pe linia frontului dar si in zona Odesa - declaratii repetate Macron legate de "linia rosie" privind Odesa - declaratii Medvedev despre Odesa ca parte a russky mir. Daca legam cu un creion invizibil toate aceste evolutii si declaratii, rezulta: NATO nu poate permite ca regiunea Odesa sa ajunga in posesia Federatiei Ruse. Problema nu este doar invecinarea, ci accesul Federatiei Ruse la peste jumatate din Marea Neagra. Daca fortele ruse inainteaza prea mult, li se va opune o linie de fortificatii la marginea regiunii Odesa. Daca aceasta nu rezista, o "coalitie de vointa" cu baza in Romania este pregatita sa intervina. Spre surprinderea mea, acest scenariu, atat de dezbatut in capitalele statelor NATO nu e discutat deloc la Bucuresti. Nu, nu e propaganda rusa. Propaganda rusa preia date corecte si le deformeaza, prin supralicitare si introducerea, greu de sesizat la prima vedere, a unor elemente false. Nu este nimic altceva decat realitatea dura a unui razboi care se poarta aproape de granitele Romaniei. Se va ajunge la aceasta "linie rosie", va fi depasita? Nu stim in prezent."

Putin nu exclude conflictul cu NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu exclude conflictul cu NATO

Putin nu exclude conflictul cu NATO. Un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin duminică seară, la o conferinţă de presă la Moscova pentru a marca victoria sa în alegerile prezidenţiale, însoţite de acuzaţii de manipulare. Putin nu exclude conflictul cu NATO În cazul unui conflict pe scară largă cu NATO, lumea ar fi la doar un pas de un al treilea război mondial, a spus liderul de la Kremlin, citat de agenţia de presă de stat TASS. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic "Cred că este puţin probabil ca cineva să fie interesat de acest lucru", a adăugat el. Potrivit lui Putin, numeroşi soldaţi din statele membre ale NATO sunt deja desfăşuraţi în Ucraina. "Ştim deja asta", a spus el, adăugând că pe câmpul de luptă au fost auzite limbile franceză şi engleză. "Nu este nimic bun, mai ales pentru ei, pentru că mor acolo în număr mare", a declarat Putin, fără a susţine cu dovezi această afirmaţie. De la 77%, la 88% Ucraina se apără împotriva Rusiei cu ajutorul Occidentului de mai bine de doi ani. Comisia Electorală a Rusiei a anunţat că Putin a obţinut un rezultat record de puţin sub 88% din voturi, după ce aproape un sfert din buletinele de vot au fost numărate. La alegerile prezidenţiale anterioare, din 2018, el câştigase cu 76,7% din voturi. Niciun candidat autentic de opoziţie nu a primit permisiunea să participe la scrutinul prezidenţial, care a durat de vineri până duminică.

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Internațional

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident. Candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO nu a stârnit dezbateri în presa occidentală. Mass media importante, precum BBC, WELT sau Le Point, au ignorat cu totul anunțul candidaturii. Citește și: Furie împotriva României la Moscova în legătură cu returnarea tezaurului. „Românii nu sunt o națiune”, spune Medvedev. Zaharova (MAE) susține că Bucureștiul datorează bani Rusiei Celelalte doar au consemnat. S-a amintit, printre altele, că preșdintele Iohannis a pierdut de multă vreme simpatia românilor, fiind un președinte mai degrabă "absent". Presa germană vorbește de un președinte "distant" În Germania, Der Spiegel publică un articol informativ despre anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Publicația face numai un scurt comentariu despre ambițiile președintelui României; acesta nu mai poate candida la funcția de șef al statului, însă în competiția la vârful NATO este doar un "outsider". Tagesschau alocă un spațiu mai generos, argumentând că Iohannis ar fi primul est-european care ar conduce alianța transatlantică. Unul dintre atuurile lui Iohannis: investițiile masiv ale României în apărare, cauzate de războiul din Ucraina. Suddeutsche etichetează anunțul președintelui Iohannis drept unul "surprinzător", de vreme ce președintele în exercițiu și-a pierdut de multă vreme simpatia publică: "Este văzut ca fiind un mare absent, un președinte din ce în ce mai distant". Suddeutsche mai comentează că, deși NATO nu organizează alegeri publice pentru postul de secretar general, președintele Iohannis și-a planificat pașii bine: după două mandate, nu mai are voie să candideze la funcția de șef al statului. Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident Dintre marile cotidiene din Franța, doar Le Figaro consemnează, pe scurt, anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Jurnaliștii francezi amintesc însă că, în ciuda ambițiilor, președintele Iohannis are un concurent foarte puternic. Mark Rutte are de partea sa marile puteri ale alianței: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța. Singura țară care se opune este Ungaria. Articol de trei paragrafe în Spania Nici presa din Spania nu a fost mai interesată. El Mundo alocă un articol de trei paragrafe candidaturii lui Klaus Iohannis. Articolul consemnează anunțul și citează puțin din discursul președintelui României. El Pais este mai generos și citează mai mult din discursul lui Iohannis. Jurnaliștii mai amintesc că România este țară membră NATO din 2004 și că a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei. În noiembrie anul trecut, scrie El Pais, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina. Presa maghiară, ceva mai generoasă Articole mai multe au apărut în presa maghiară, însă majoritatea se limitează doar să anunțe candidatura. Singurele care au alocat un spațiu mai generos au fost Index, 444 și Magyar Nemzet. Index a lansat întrebarea dacă președintele României ar putea fi următorul șef al NATO. După o trecere în revistă a discursului președintelui, Index amintește de vizita delegației române în Estonia, la Tallinn, pentru a câștiga sprijinul estonienilor. Jurnaliștii maghiari insinuează că președintele Iohannis ar avea o șansă, de vreme ce statele baltice, Turcia și Suedia, recent aderată, nu au indicat încă public că îl vor sprijini pe Mark Rutte. Și este amintită Ungaria: ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat oficial că nu îl va sprijini în nici un fel pe Rutte. Potrivit site-ului 444, dacă Mark Rutte a fost până acum singurul politician care a aplicat pentru postul de secretar general al NATO, Klaus Iohannis este de acum un "challenger". Alegerea unui secretar general al NATO va fi interesantă, susțin jurnaliștii, având în vedere poziția Ungariei, care nu îl sprijină în nici un fel pe Rutte, iar pentru o decizie este necesar votul unanim. Pe de altă parte, Magyar Nemzet amintește de declarația lui Kelemen Hunor, potrivit căruia "negocierile sunt în derulare, și ar putea apărea un al treilea candidat".

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea Foto: Focuspress
Politică

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea

Ultimul raport NATO, publicat joi, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august 2023. NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea În plus, România este una din țările NATO care cheltuie cel mai mult cu plata personalului, în timp ce plățile pentru achiziții majore de armament sunt printre cele mai mici. Cum a involuat procentul din PIB alocat Apărării 2,01% în 2020, deși era pandemie. Premier era Ludovic Orban, air ministru al Apărării, Nicolae Ciucă 1,85% - 2021 1,72% - 2022 1,60% - 2023 Pentru comparație, Germania a alocat, în 2023, 1,66% din PIB pentru Apărare, Polonia - 3,92%, Estonia - 2,89%, Bulgaria - 1,87% (o creștere substanțială față de 1,59% în anul anterior) sau Slovacia - 2,05%. Cheltuielile cu Apărarea au scăzut, în termeni reali, cu 4,97%, în 2023 față de 2022, România fiind una din țările cu cea mai mare scădere. Cum s-au redus, anual, sumele alocate Apărării În plus, România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se duce către achiziții majore de armament. Cum se împart cheltuielile cu Apărarea: 59,7% se duc către angajați, doar 21,9% către achiziții majore de armament În octombrie 2023, premierul Marcel Ciolacu mințea spunând că „începând din 2023, am alocat un buget de 2,5% la Apărare”. El știa, la acel moment, că aceste cheltuieli sunt blocate, pentru a încerca să țină deficitul sub control. Guvernul a abrogat, joi, hotărârea privind circumstanţele şi procedura aferente Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Conform unui comunicat transmis de Executiv, decizia a fost luată deoarece câştigătorul licitaţiei nu şi-a menţinut oferta şi nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Totodată, „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător” a operatorului economic de pe locul următor.

România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

România a notificat NATO candidatura Iohannis secretar general

Corespondenta Bloomberg la Casa Albă, Jennifer Jacobs, anunță pe X/Twitter că România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general al alianței nord-atlantice. Ea apreciază că acest demers va „complica” eforturile altor aliați de a-l plasa pe fostul premier olandez Mark Rutte în acest post. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general „Scoop: România i-a notificat pe ceilalți membri NATO că intenționează să îl nominalizeze pe președintele său, Klaus Iohannis, drept candidat la funcția de secretar general al NATO, potrivit@nat_droz @PeterMartin_PCM Va complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a scris Jacobs. Scoop: Romania has notified other NATO members that it plans to nominate its president, Klaus Iohannis, as a candidate for NATO secretary general, per @nat_droz @PeterMartin_PCM. Will complicate other allies’ effort to install Mark Rutte as the next secretary general.— Jennifer Jacobs (@JenniferJJacobs) February 22, 2024 Natalia Drozdiak, @nat_droz, se ocupă de politica externă a NATO și UE, tot la agenția de presă Bloomberg. Peter Martin, @PeterMartin_PCM, este corespondentul Bloomberg pentru apărare și intelligence. Termenul folosit de Jacobs, „scoop”, presupune o exclusivitate, o știre publicată înaintea tuturor celorlalți. Regatul Unit a anunțat joi că îl susține pe premierul olandez Mark Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO. Politico a scris, ieri, că și președintele SUA, Joe Biden, l-ar susține pe fostul premier olandez. Ulterior, un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că „președintele Biden susține puternic candidatura premierului Rutte să fie următorul secretar general al NATO”.

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze Foto: X/Twitter
Internațional

Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei și potențial candidat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pozție deținută acum de Josep Borrell. Numele ei a apărut și pe lista potențialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Susținere masivă pentru Ucraina Kallas a devenit celebră în spațiul internațional prin pozițiile ei ferme de susținere a Ucrainei, după agresiunea neprovocată a Rusiei. Ea vorbește patru limbi: estonă, rusă, franceză și engleză. Estonia a oferit asistență militară Ucrainei în valoare de aproape 500 de milioane de euro, adică mai mult de 1,4% din PIB, arată ministerul de Externe al acestei țări. Printre donații s-au aflat rachete Javelin, obuziere, mine antitanc, mortiere sau echipamente de comunicații. În cooperare cu Germania, Estonia a donat Ucrainei două spitale de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 15 milioane de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Estonia donează Ucrainei un al treilea spital de campanie în cooperare cu Olanda și Norvegia, care au oferit un sprijin de 7,8 milioane de euro pentru acest proiect. Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată. Kallas s-a născut în 1977 și a absolvit dreptul la universitatea din Tartu. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost premier al Estoniei, între 2002 și 2003 și comisar european, din 2004 în 2014. Kaja Kallas a intrat în politică în 2011, când a fost aleasă deputat din partea Partidului Reformei, un partid liberal. Ea este premier din ianuarie 2021. În martie anului 2023, în Estonia au avut loc alegeri, iar Partidul Reformei a câștigat trei locuri în plus în legislativul estonian. În ianuarie 2024, Politico a scris că ea ar putea fi viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Avertisment: NATO are între trei și cinci ani pentru a se pregăti „Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian pentru The Times. Subliniind sentimentul de precaritate, Kaja Kallas a devenit, de asemenea, primul lider NATO care a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să fie în mod deliberat îndreptată împotriva membrilor NATO. După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului. Un document german foarte discutată a sugerat că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a spus că ar putea fi considerabil mai scurt. «Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea provoacă agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia», a spus ea”, pentru The Times.

Al doilea radar NATO la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Al doilea radar NATO la Iași

Al doilea radar NATO la Iași. Alianța are acum doi "ochi" la Iaşi prin care vede mişcările ruşilor aflaţi la 250 de kilometri depărtare de România. Al doilea radar NATO la Iași Radarul "bilă" de la Bârnova are astfel un "frate" instalat alături de cel existent. Ieşenii care merg către Ciurea şi Mogoşeşti pot vedea cele două "bile" în pădurea de la Bordea. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Radarul se află la câţiva kilometri de DJ 248 (şoseaua spre Scânteia-Vaslui): înainte de Bordea se face stânga spre Poiana cu Cetate, iar la un moment dat trebuie să se vireze iar stânga, pe drum forestier. Calea de acces este interzisă circulaţiei publice, însă ruta este folosită de mulţI biciclişti, turişti şI automobileşti ca drum alternativ spre Dobrovăţ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trump subminează securitatea NATO, spune Stoltenberg (sursa: politico.eu)
Internațional

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat duminică împotriva afirmaţiilor care "subminează securitatea" Alianţei, după ce fostul preşedinte american Donald Trump, care are mari şanse de a fi reales în noiembrie, a evocat posibilitatea de a nu mai apăra statele aliate a căror contribuţie financiară este insuficientă. Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg "Orice sugestie în sensul că Aliaţii nu se vor apăra reciproc ne subminează securitatea, a noastră a tuturor, inclusiv a Statelor Unite, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni la un risc sporit", a reacţionat Stoltenberg într-un comunicat. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM În timpul unui miting, sâmbătă, în Carolina de Sud, Donald Trump a relatat între altele o conversaţie cu unul dintre şefii de stat din NATO, fără a-l numi. "Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?", a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile". Trump s-a arătat adesea sceptic, uneori ostil, în ceea ce priveşte continuarea ajutorului american pentru Ucraina şi a ameninţat chiar că va părăsi NATO dacă se va întoarce la Casa Albă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât le revin.

Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin

Premierul PSD Marcel Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Vladimir Putin, când afirmă că, „cu certitudine”, Rusia nu va ataca România. Se poate constata o diferență radicală între afirmațiile liderului PSD și îngrijorarea altor lideri politici și militari din NATO. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin Iată cum a evoluat retorica lui Ciolacu, prin comparație cu cea a altor demnitari sau comandanți militari NATO. Vladimir Putin la 12 decembrie: „Rusia nu are motive, nu are interese - nici geopolitice, nici economice, politice ori militare - să lupte cu ţări NATO” Vladimir Putin la 9 februarie, pentru Tucker Carlson: „Nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva. De ce am face asta? Pur și simplu nu avem niciun interes. Este doar o amenințare neinspirată. Este absolut exclus”. Cum îl confirmă premierul PSD: Marcel Ciolacu, 10 februarie: „Federaţia Rusă nu a făcut niciun atac intenţionat asupra României şi vă spun cu certitudine că nici nu o va face. Nu se justifică acest lucru” Ce afirmații au făcut alți lideri politici și militari din NATO: Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, la 9 februarie: „Nu este exclus ca, într-o perioadă de trei până la cinci ani, Rusia să testeze articolul 5 și solidaritatea NATO. Nu aceasta a fost evaluarea NATO în 2023. Acestea sunt informații noi care ies acum în evidență” Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, 19 ianuarie 2024: „Auzim amenințări de la Kremlin aproape în fiecare zi… așa că trebuie să luăm în considerare faptul că Vladimir Putin ar putea chiar să atace într-o zi o țară NATO (...) Experții noștri se așteaptă la o perioadă de cinci până la opt ani în care acest lucru ar putea fi posibil” Estimarea premierului eston, Kaja Kallas, la 15 ianuarie 2024, privind șansele unui atac al Rusiei asupra NATO: „Serviciile noastre de informații estimează că va dura între trei și cinci ani, iar acest lucru depinde în mare măsură de modul în care ne vom gestiona unitatea și ne vom menține poziția față de Ucraina” Comandantul militar al armatei Suediei, generalul Micael Bydén: „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este doar un pas, nu un joc final”. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz: „Rusia sfidează logica. Ceea ce s-a întâmplat în 2022 părea imposibil. Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”. Declarațiile lui Marcel Ciolacu sunt însă asemănătoare cu afirmațiile senatoarei Diana Șoșoacă. „Nu cred că vreodată, mai ales după cum a decurs războiul din Ucraina, ruşii nu ne vor ataca. Încă mai avem statut de ţară şi oameni care au menţinut relaţiile diplomatice cu Rusia. Am putea să fim atacaţi doar în condiţiile în care atacăm. De aceea Ucraina, la instigarea politicienilor de peste ocean, a încercat să instige menționând că Rusia a aruncat cu bombe în România. În decursul aşa zisului război, obuze româneşti au explodat pe teritoriul Rusiei. Dacă avea chef, ne făceau pulbere”, a spus Șoșoacă, la 18 decembrie 2023, potrivit unei transcrieri de pe site-ul RTV.

Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei Foto: Facebook Ministerul Apărării
Politică

Parlamentul blochează legislația României ofensivă Rusiei

Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an: aceste fapte au fost relatate de generalul Vlad Gheorghiță, cel care, din decembrie 2023, este șeful Statului Major al Apărării. Gheorghiță a dat acest interviu pentru postul Europa Liberă România. El a spus că „populația României trebuie să se pregătească pentru apărare”, întrucât Rusia nu se va opri în Ucraina. „Țările NATO și toată Europa sunt în postura de a cumpăra timp. Timpul este o resursă prețioasă și cred că nu trebuie irosită nicio secundă”, a mai arătat generalul. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Avertismente extrem de asemănătoare au lansat în ultima vreme șefii militari ai armatelor din Marea Britanie și Germania. Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei Principalele declarații făcute de generalul Gheorghiță la Europa Liberă: „În fapt, este un război al Rusiei cu lumea democrată. Nu este un război cu Ucraina (...) Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova”. „Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic (...) Eu cred că, după ce se trece de acest val de alegeri consecutive, va fi luat în discuție cu prioritate (...) Eu mi-aș dori să se întâmple anul acesta, dar sunt puțin îngrijorat”. „Rezerva noastră a rămas la nivelul anului 2007. Asta înseamnă că acum sunt undeva în vârstă de 48 de ani. Este foarte îmbătrânită pentru luptă. Imaginați-vă o persoană la 50 de ani, cu un sac de spate, o raniță, cum este cunoscut popular, de 80 de litri în spinare.” „Dacă în NATO nu se folosește decât calibru 155, noi degeaba producem în țară calibru 152! Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152 (...) La nivelul actual de cerințe, ne-ar trebui 30 de ani pentru ca industria națională de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie.”. Despre dronele rusești care au căzut în Dobrogea: „Nu avem legislația corespunzătoare (...) Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”. „În maximum un an, o să avem un alt bocanc, care va fi mult mai bun decât cel actual. Acesta e un bocanc de vară, dar este foarte bun. Bocancul de iarnă este cel care provoacă mai multe neplăceri militarilor români”. Născut în 1969, generalul Vlad Gheorghiță absolvit Liceul Militar„Dimitrie Cantemir” în anul 1988, Şcoala Militară de ofiţeri activi de Tancuri din Piteşti în anul 1991 şi și-a început cariera în funcţia de comandant de pluton tancuri la Regimentul 22 Tancuri în Bucureşti. El are un master în Studii Strategice, U.S. Army War College - Carlisle, SUA.

Claudiu Târziu, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei Foto: Facebook
Politică

Târziu, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei

Liderul AUR, Claudiu Târziu, cunoscut pentru declarațiile favorabile Moscovei, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei: într-un discurs ținut la Iași el a susținut că România nu va fi „suverană” până nu va recupera sudul Basarabiei, nordul Bucovinei și Ținutul Herței, teritorii aflate acum în granițele Ucrainei. Citește și: VIDEO Viralul săptămânii: Șoșoacă și-a organizat la Iași primire de președinte. Fanfara satului i-a cântat marșul de întâmpinare al Armatei Române, iar senatoarea a răspuns: „Să trăiți!” Filmarea a apărut prima oară pe site-ul În Linie Dreaptă și pe pagina de X/Twitter a lui Costin Andrieș. Claudiu Târziu a anunțat în urmă cu două zile la Iași că este pregătit să sacrifice statutul României de membru NATO, ca să anexeze 4 bucăți din Ucraina.În mijlocul avertismentelor, care zboară din toate direcțiile spunând că Rusia se pregătește să își refacă prin forță… pic.twitter.com/BBWjuXAmmg— Costin Andries (@CostinAndriess) January 26, 2024 Târziu, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei Târziu preia mesajele lui Șoșoacă, autoarea unui proiect de lege care propune modificarea Tratatului de buna vecinătate dintre România și Ucraina, semnat în 1997: „România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.” Claudiu Târziu, care este președintele Consiliului Național de Coordonare al AUR, afirma, după invadarea Ucrainei de către Rusia, în martie 2022: „Cred că e nevoie de dezghețarea relațiilor dintre România și Rusia, admit necesitatea unei bune colaborări dintre România și Rusia, sunt gata să pun umărul în acest sens, dar numai după ce Rusia va da dovadă că și ea vrea toate acestea”. Acum, el a spus: „Noi nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reîntregi statul român în granițele lui firești! - Bucovina de nord nu poate fi uitată! - Sudul Basarabiei nu poate fi uitat! - Ținutul Herța, - Transcapatia, tot ce-a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele aceluiași stat!”. Una din condițiile primirii României în NATO a fost încheierea unor tratate de pace cu țările vecine, tratate prin care Bucureștiul recunoștea granițele actuale.

Rusia începe să ia în serios folosirea armelor nucleare Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia începe să ia în serios folosirea armelor nucleare

Rusia începe să ia în serios folosirea armelor nucleare, estimând că Statele Unite nu vor avea curaj să răspundă, apreciază un important think tank britanic, International Institute for Strategic Studies (IISS). Autorul raportului este William Alberque, fost director al Centrului NATO pentru controlul armelor, dezarmare și neproliferare a armelor de distrugere în masă. Citește și: Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de patru ori mai mare decât salariul din 2019. Soția sa a câștigat bani din pariuri Rusia începe să ia în serios folosirea armelor nucleare „Știind că Occidentul are aversiune la pierderi și la riscuri, Rusia ar putea căuta să folosească suficientearme nucleare non-strategice pentru a provoca daune care să prevină propria înfrângere, știind că SUA nu ar fi dispusă să treacă pragul nuclear ca represalii, și ar putea fi dispusă să să pună capăt conflictului mai devreme”, se arată în raport. Armele nucleare non-strategice sunt focoase nucleare concepute pentru a fi utilizate pe câmpul de luptă. Ele au o raze de acțiune și randamente mai mici decât rachetele nucleare strategice, care pot distruge orașe. Documentul apreciază că Rusia și-a pierdut încrederea în propriile forțe armate convenționale, după pierderile din Ucraina. The Times scrie azi că unii oficiali și analiști occidentali au apreciat că există un risc ridicat ca Rusia să atace un stat membru NATO dacă va ieși victorioasă în Ucraina. Citește și: Patronul unei firme de transport cu câștiguri nete de peste zece milioane de lei/an se alătură protestelor: vrea subvenții pentru că face profit. În 2016 a fost racolat de PSD Bostonul distrus, pentru a răspunde la atacarea Poznan? „Forțele de la Kiev sunt supuse unei presiuni tot mai mari pe măsură ce livrările de arme americane se epuizează, pe fondul unei dispute în Congres cu privire la finanțarea suplimentară pentru Ucraina (...) Anul trecut, Serghei Karaganov, unul dintre președinții Consiliului de politică externă și de apărare, care consiliază Kremlinul, a declarat că Rusia ar trebui să lanseze un atac preventiv asupra unuia dintre aliații europeni ai Ucrainei pentru a forța țările occidentale să renunțe la sprijinul militar acordat Kievului. «Aceasta este o alegere teribilă din punct de vedere moral - folosim armele lui Dumnezeu, condamnându-ne la pierderi spirituale grave. Dar dacă nu se face acest lucru, nu numai Rusia poate pieri, ci, cel mai probabil, întreaga civilizație umană va lua sfârșit», a scris el. Karaganov a prezis, de asemenea, că Statele Unite nu vor fi dispuse să riposteze la loviturile nucleare rusești asupra Europei și «să sacrifice, să zicem, Boston pentru, să zicem, Poznan»”, mai arată The Times.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră