duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: muzeu

3 articole
Eveniment

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur. Muzeul Județean Buzău reevaluează decizia de a împrumuta diadema descoperită la Gherăseni, considerată o piesă de tezaur național, pentru expoziția „Attila the Hun” din Ungaria. Descoperită într-un mormânt care ar fi aparținut unei „prințese” cu craniul alungit, diadema a fost subiectul mai multor studii și expoziții internaționale. Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur Expoziția programată pentru sfârșitul anului 2025 își propune să reunească artefacte din perioada hunică, inclusiv piese descoperite pe teritoriul României. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Muzeul Județean Buzău deține mai multe obiecte din secolele IV-V, precum bijuterii și catarame, care reflectă influența hunilor în zonă. Conducerea muzeului ia în considerare măsurile de securitate necesare înainte de a lua o decizie finală privind împrumutul diademei. Riscurile legate de protecția patrimoniului cultural, mai ales în contextul recentelor evenimente internaționale, sunt factori esențiali în această analiză. Expoziția din Ungaria Directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, a declarat pentru Agerpres: "În Ungaria a fost o solicitare pentru o expoziţie foarte interesantă ca tematică, , expoziţie care reunea obiecte de interes arheologic, artefacte descoperite şi pe teritoriul României, în legătură cu prezenţa hunilor aici, dar şi obiecte de artă, tablouri care zugrăveau aspecte din perioadă sau portrete realizate. Muzeul Judeţean Buzău are foarte multe piese care să înfăţişeze perioada secolelor IV-V, piese care au fost descoperite pe teritoriul judeţului nostru la Gherăseni, la Grindu". Caracteristicile diademei Diadema de la Gherăseni este realizată din bronz acoperit cu foiță de aur, măsoară 19,5 x 4,5 cm și este decorată cu 143 de almandine. Valoarea sa istorică și artistică o plasează printre cele mai importante artefacte descoperite în România, consolidând importanța deciziei privind participarea la expoziția din Ungaria.

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur (sursa: historia.ro)
Scandalul Brauner și banii managerului MNAR (sursa: Facebook/Calin Stegerean)
Investigații

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR. Călin Stegerean, managerul Muzeului Național de Artă al României, și-a adus aminte în 2024 că are de încasat despăgubiri de 85.000 de euro de la Ministerul Culturii după ce fusese revocat din funcție ilegal în anul 2017, atunci când ministerul era condus de pesedistul Lucian Romașcanu. Citește și: Despre falsurile lui Adrian Năstase expuse drept lucrări autentice de Brauner la MNAR se știa chiar de la inaugurarea expoziției, pe 1 decembrie 2023. Conducerea MNAR l-a acoperit pe fostul premier Numele managerului Călin Stegerean a apărut într-o serie de scandaluri care au bulversat cultura românească. La începutul anului, în expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult" au fost expuse mai multe lucrări suspectate a fi falsuri, care proveneau din colecția familiei fostului premier Adrian Năstase. Șapte angajați ai Muzeului Național de Artă al României l-au acuzat pe Stegerean de abuz de putere, de atacuri la persoană, de umiliri, ba chiar și de hărțuire cu tentă sexuală. Director un an, demis de Romașcanu Călin Alexiu Stegerean a câștigat concursul pentru funcția de manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) în primăvara anului 2016. Funcția a preluat-o în mod practic după ce s-a semnat Contractul de Management nr. 65 din 24 iunie 2016. În urma evaluării anuale pentru jumătatea lui 2016 și a contestației subsecvente, ambele notate cu insuficient, a fost demis din funcția de manager. Decizia a fost luată de ministru Culturii de atunci, pesedistul Lucian Romașcanu. Câștig pe toată linia în instanță Ordinul de ministru prin care a fost demis a fost contestat în instanță. Călin Stegerean a câștigat procesul la Tribunalul București în 2019, apoi la Curtea de Apel București, în aprilie 2021. "Obligă pârâtul (Ministerul Culturii - n.r.) la reluarea procedurii de evaluare a activităţii de management aferentă perioadei 24.06.2016 – 31.12.2016. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum şi obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remuneraţiei lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 şi până la punerea în executare a prezentei hotărâri", se menționează în decizia instanței. Liberalul Gheorghiu i-a prelungit mandatul Ministerul Culturii, sub conducerea liberalului Bogdan Gheorghiu, a respectat doar parțial decizia instanței. Adică l-a reinstalat în funcția de manager pe Călin Stegerean în data de 22 aprilie 2021, dar fără să îi mai plătească despăgubirile stabilite de instanță. Apoi, ministrul Bogdan Gheorghiu a decis să-i prelungească mandatul de manager până la data de 5 februarie 2025 printr-un act adițional la contractul de management semnat în iunie 2016. Scandalul Brauner și banii managerului MNAR Înțelegerea dintre Călin Stegerean și Ministerul Culturii a ținut până în 29 februarie 2024, la scurt timp după ce a început scandalul legat de falsurile din expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult". Atunci, Stegerean a notificat Ministerul Culturii să îi plătească despăgubirile câștigate în instanță, conform titlului executoriu al sentinței civile nr. 706/25.02.2019. Plata a fost aprobată în martie 2024 de ministrul Raluca Turcan. Aceasa a emis un ordin de ministru prin care a decis să achite sume de 424.591 lei, echivalentul a 85.000 de euro, în trei tranșe egale. Prima tranșă a fost deja plătită. Stegerean invocă sentința civilă DeFapt.ro i-a cerut lui Călin Stegerean părerea în legătură cu prelungirea mandatului prin act adițional până în 2025. Stegerean nu a vrut să răspundă. Întrebat, de asemenea, de ce a solicitat despăgubirile în 2024, deși avea sentința din 2019, managerul MNA a refuzat din nou dialogul. Managerul Călin Stegerean s-a prevalat de decizia instanței și a declarat doar atât: "Toate aspectele la care faceți referire au ca motiv conținutul sentinței civile la care faceți referire, aspectele și consecințele legale incidente".

Bojdeuca lui Creangă din Iași, muzeu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bojdeuca lui Creangă din Iași, muzeu

Bojdeuca lui Creangă din Iași, muzeu. Ansamblul muzeal care are în centrul său faimoasa bojdeucă a lui Ion Creangă din Iași se va redeschide la vară. Bojdeuca lui Creangă din Iași, muzeu Lucrările de restaurare începute cu un an în urmă se vor încheia în iulie. Până acum nu s-au ivit probleme care să impună decalarea lucrărilor, ne-a spus Gheorghe Băean, directorul tehnic al Iaşicon, firma care se ocupă de reabilitarea complexului. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front Proiect este inclus în seria celor propuse de CJ Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi pentru obţinerea finanţării europene „la pachet” cu proiecte din Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră