sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: muntenegru

5 articole
Internațional

Beat, a împușcat mortal zece persoane

Beat, a împușcat mortal zece persoane. Un bărbat înarmat și în stare de ebrietate a ucis zece persoane, inclusiv doi copii, și a rănit alte patru după o altercație într-un restaurant din sudul Muntenegrului, înainte de a se sinucide. UPDATE Un bilanț al poliției, ulterior publicării acestei știri, arată că numărul deceselor a urcat la 12. Trei din cei patru răniți sunt în stare gravă. Beat, a împușcat mortal zece persoane Incidentul a avut loc miercuri, în satul Bajice, lângă Cetinje. Șeful poliției, Lazar Scepanovic, a declarat: "După o ceartă cu un client, suspectul a consumat cantități mari de alcool, a mers acasă, a luat o armă și a ucis patru persoane." Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Agresorul, în vârstă de 45 de ani, a continuat atacul în alte trei locuri, ucigând încă șase persoane, inclusiv un membru al familiei sale, proprietarul restaurantului și cei doi copii ai acestuia, în vârstă de 10 și 13 ani. Scepanovic a explicat: "A încercat să omoare alte patru persoane, dar viețile lor nu mai sunt în pericol." Fără legături cu crima organizată După ce a fost localizat de poliție, suspectul s-a sinucis. Potrivit lui Scepanovic, "Când agenții i-au cerut să lase arma jos, s-a împușcat în cap. Am încercat să-l transportăm la spital, dar a murit din cauza rănilor." Premierul Milojko Spajic a declarat doliu național timp de trei zile și a anunțat restricții suplimentare privind deținerea armelor de foc: "Această tragedie ne face să ne întrebăm cine poate avea arme în Muntenegru." Potrivit relatărilor, poliția a blocat accesul la locul tragediei, în timp ce zeci de oameni, vehicule de poliție și o ambulanță erau prezente. Poliția a precizat că atacul "nu a fost rezultatul unei confruntări între grupuri de crimă organizată." 245.000 de arme de foc în Muntenegru Problemele de crimă organizată și corupție afectează de mult Muntenegru. În iunie, o explozie în Cetinje a ucis două persoane și a rănit alte trei, membri ai unui grup criminal. În septembrie, un alt membru al unui clan mafiot a fost ucis de un lunetist. Potrivit Small Arms Survey, Muntenegru are aproximativ 245.000 de arme de foc în circulație la o populație de 630.000. Președintele Jakov Milatovic a scris pe X: "Gândurile noastre se îndreaptă spre familiile îndurerate. Tot Muntenegrul împărtășește durerea voastră și ne rugăm pentru recuperarea răniților."

Beat, a împușcat mortal zece persoane (sursa: Uprava policije)
Djukanovic, învins de un economist de 37 de ani, Jakov Milatovic Foto: Twitter
Eveniment

Djukanovic, învins de un economist, Jakov Milatovic

Alegeri prezidențiale în Muntenegru: eternul președinte Milo Djukanovic, care deține această funcție din 2006, învins de un economist de 37 de ani, Jakov Milatovic. Milatovic pare să fi obținut circa 60% din voturi, scrie Reuters. Prezența la vot a fost de 70%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Djukanovic îl acuză pe Milatovic că va duce o politică pro-Serbia, dar acesta susține că va continua demersurile de aderare la UE. Djukanovic, învins de un economist de 37 de ani, Jakov Milatovic Sub egida preşedintelui în exerciţiu, Milo Djukanovic, Muntenegru a aderat la NATO în 2017, negociază aderarea la UE din 2012 şi a părăsit sfera de influenţă a Rusiei. Jakov Milatovic a ocupat funcţia de ministru al Dezvoltării Economice într-un guvern format după alegerile din 2020. El a părăsit un post la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a se alătura cabinetului. Descris de unii drept populist, el este unul din fondatorii, în 2022, a mişcării Europe Now. Djukanović was no role model democrat, but the likely win by faux ‘pro-EU’ @JakovMilatovic is bad news for Montenegro:▪️ Economic populist who served in the clericalist/Serb nationalist gov▪️ Backed by the pro-Serbian/Russian bloc, he openly argues for closer ties w/ Belgrade pic.twitter.com/vj9DiopjY8— Jakub Bielamowicz (@KubaBielamowicz) April 2, 2023 „După ce și-a terminat studiile economice la Universitatea din Podgorica, Milatovic a fost bursier timp de un an la Universitatea de Stat din Illinois, în Statele Unite, iar apoi a studiat la Viena și la Roma. A continuat să obțină un master în economie la Oxford. După studiile universitare, a lucrat la o bancă regională și apoi la Deutsche Bank, înainte de a se alătura Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) ca economist la Londra și Podgorica”, îl descrie Europa Liberă.

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc - analiză Wall Street Journal. Ponta și Dragnea visau să implice România în planuri asemănătoare Foto: Guvernul României
Economie

Mega-proiectele străinătate Chinei comuniste prăbușesc

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc, arată Wall Street Journal (WSJ), care începe analiza sa cu relatarea de la un baraj uriaș din Ecuador, construit cu ajutorul Beijingului și care azi are mii de fisuri. Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc „În ultimul deceniu, China a acordat un trilion de dolari în împrumuturi internaționale ca parte a inițiativei Belt and Road a Beijingului, menită să dezvolte comerțul și să extindă influența Chinei în Asia, Africa și America Latină. Aceste împrumuturi au făcut din Beijing cel mai mare creditor guvernamental pentru lumea în curs de dezvoltare, împrumuturile sale totalizând aproape la fel de mult ca cele ale tuturor celorlalte guverne combinate, potrivit Băncii Mondiale (…) Acum, lucrările de calitate scăzută a unora dintre proiecte riscă să paralizeze infrastructura cheie și cresc costurile pentru anii următori, pe măsură ce încearcă să remedieze problemele. «Suferim astăzi din cauza calității proaste a echipamentelor și a pieselor» în proiectele construite în China, a declarat René Ortiz, fostul ministru al energiei din Ecuador și fost secretar general al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol”, arată Wall Street Journal. Lucrări de proastă calitate Publicația face un inventar al proiectelor cu probleme: În Pakistan, oficialii au închis hidrocentrala Neelum-Jhelum anul trecut, după ce au detectat fisuri într-un tunel care transportă apa printr-un munte pentru a pune în mișcare o turbină. Închiderea costă 44 de milioane de dolari pe lună. Compania de producere a energiei din Uganda a declarat că a identificat peste 500 de defecte de construcție la o hidrocentrală de 183 de megawați construită în China pe râul Nil, care a suferit defecțiuni de când a intrat în funcțiune în 2019. China International Water & Electric Corp., care a condus construcția hidrocentralei Isimba, nu a reușit să construiască un braț plutitor pentru a proteja barajul de buruienile de apă și alte resturi, ceea ce a dus la turbine înfundate și întreruperi de curent, potrivit Uganda Electricity Generation Co., sau UEGC. Finalizarea unei alte hidrocentrale construite de China, tot pe Nil, proiectul Karuma Hydro Power, de 600 de megawați, are trei ani întârziere, o întârziere pe care oficialii ugandezi au pus-o pe seama defectelor de construcție, inclusiv pereți crăpați. În Angola, la 10 ani după ce primii chiriași s-au mutat în Kilamba Kiaxi, un vast proiect de locuințe sociale în afara capitalei Luanda, mulți localnici se plâng de pereți crăpați, tavane mucegăite și construcții proaste. Finanțarea unor proiecte lipsite de sens: exproprierea a mii de acri de teren agricol într-o vale andină pentru a construi o nouă metropolă numită Yachay City, care trebuia să transforme Ecuadorul într-o putere tehnologică regională. Banca Export-Import din China a oferit un împrumut de 200 de milioane de dolari pentru lucrările de infrastructură timpurii. Astăzi, proiectul a fost abandonat, cu un supercomputer de 6,3 milioane de dolari care ar fi trebuit să fie folosit de cercetători stând în aer liber și nefolosit. Muntenegru, salvat în ultima clipă Wall Street Journal nu oferă acest exemplu, dar în iulie 2021 Muntenegru a început să ramburseze un împrumut de aproape un miliard de dolari luat de la o bancă din China pentru construirea unei autostrăzi, o datorie care a dus statul la un pas de incapacitate de plată. Secțiunea de 44 de kilometri, care are un sfert din lungimea totală a autostrăzii, a costat 20 de milioane de euro pe kilometru, fiind una dintre cele mai scumpe autostrăzi din lume. Contractul a fost semnat de fostul guvern socialist al țării, care a fost demis în luna august a anului trecut, după 30 de ani la cârma țării. Asta deși două studii de fezabilitate, realizate în 2006 și 2012, arătau că șoseaua de mare viteză nu este viabilă din punct de vedere economic. România era la un pas să fie implicată de guvernările PSD controlate de Victor Ponta și Liviu Dragnea în proiecte asemănătoare. Cei doi doreau să ofere Chinei contracte pentru trenuri de mare viteză, autostrada Ploiești-Brașov sau construcția reactoarelor III și IV de la Cernavodă. Actualul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD), a luat bani de la o firmă de PR pentru a face reclamă Huawei și a critica un acord strategic cu SUA. Citește și: Germania nu se va opune ca Polonia să transfere tancuri Leopard către Ucraina, spune ministrul de Externe. Polonia: așteptăm confirmarea lui Scholz

Lavrov interzis în UE (sursa: Facebook/Sergej Lavrov)
Internațional

Lavrov, interzis în UE

Ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, şi-a anulat o vizită de două zile în Serbia, planificată mai demult, după ce trei ţări care se învecinează cu teritoriul sârb au decis să-şi închidă spaţiul aerian, informează agenţia de presă Interfax, preluată luni de dpa. Macedonia de Nord, Bulgaria şi Muntenegru au refuzat toate trei să-i permită avionului lui Lavrov să folosească spaţiul lor aerian, potrivit cotidianului sârb Vecernje Novosti. Lavrov, interzis în UE Anularea vizitei a fost confirmată de un oficial de rang înalt al Ministerului de Externe rus, care a declarat pentru Interfax: "Diplomaţia noastră încă nu stăpâneşte teleportarea". Serghei Lavrov se află pe lista de sancţiuni a Occidentului în contextul războiului declanşat de Rusia asupra Ucrainei. Uniunea Europeană (UE) şi-a închis la rândul său spaţiul aerian pentru avioanele ruse în urma invaziei. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Lavrov urma să efectueze luni şi marţi o vizită în Serbia, pentru a discuta despre căile de aprovizionare cu energie a acestei ţări. Sâmbătă, înaintea acestei vizite, Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că desfăşoară o "politică criminală" în Balcani - îndeosebi în Bosnia-Herţegovina (BiH) şi Kosovo. În opinia sa, Occidentul vrea să interzică popoarelor din Bosnia-Herţegovina "cultura, tradiţia şi moştenirea lor". Totodată, şeful diplomaţiei ruse a apreciat drept ilegitimă numirea înaltului reprezentant al ONU pentru această ţară, Christian Schmidt, potrivit Agerpres. Serbia, care şi-a exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Europeană, este singurul stat european care nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei ca urmare a invaziei declanşate de această ţară în Ucraina şi constituie unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei de pe Bătrânul Continent.

Unde fug iahturile oligarhilor ruși
Internațional

Unde fug iahturile oligarhilor ruși

Unde fug iahturile oligarhilor ruși, pentru a nu fi confiscate: trei super-iahturi, valorând circa 100 de milioane de dolari, aparținând unor oligarhi ruși, au ajuns deja în Maldive. Această țară nu are tratat de extrădare cu SUA, iar proprietarii lor se tem că vor fi confiscate. Unde fug iahturile oligarhilor ruși Una din nave, Ocean Victory, are 140 de metri și este al 12-lea iaht din lume, ca lungime. Îi aparține lui Viktor Rashnikov, un magnat rus al oțelului. Nirvana are 88,5 metri și este deținută de Vladimir Potanin, cel mai bogat om din Rusia. În sfârșit, în Maldive a ajuns și iaht lui Oleg Deripaska, Clio, în lungime de 77,6 metri. O a 4-a navă, aparținând lui Alexei Mordashov, alt magnat al oțelului, a plecat din Seychelles spre Maldive. O altă țară în care iahturile rusești găsesc azil este Muntenegru, o altă țară care nu are tratat de extrădare cu SUA. Galactica Super Nova, nava lui Vagit Alekperov, președintele Lukoil, a fugit de la Barcelona într-un port din Muntenegru. Circa 7-10% din flota mondială de superiahturi aparține unor magnați ruși. Marți, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că navele și locuințele oligarhilor ruși care îl sprijină pe Putin vor fi confiscate. „Ne unim forţele cu aliaţii europeni să le găsim şi să le confiscăm iahturile, apartamentele de lux, avioanele private”, a afirmat Biden. Departamentul de Justiţie al SUA va alcătui un grup special împotriva oligarhilor ruşi, a anunţat Biden, în discursul despre Starea Uniunii. „Ne unim forţele cu aliaţii europeni să le găsim şi să le confiscăm iahturile, apartamentele de lux, avioanele private”, a subliniat el. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani Preşedintele american a arătat că vor fi vizate câştigurile obţinute pe căi ilegale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră