sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: multinationale

7 articole
Politică

Val de sprijin pentru multinaționale și supermarketuri

Val de sprijin pentru multinaționale și supermarketuri deținute de companii străine după ce Călin Georgescu a cerut boicotarea acestora. Pe rețelele sociale sunt tot mai multe apeluri ca luni, 10 februarie, cei care i se opun lui Georgescu să-și facă cumpărăturile la Lidl, Carrefour, Kaufland, MegaImage sau alte supermarketuri aflate în proprietatea unor investitori străini. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” În plus, sunt distribuite masiv informații care arată că investitorii străini își plătesc corect taxele, iar angajații beneficiază de salarii decente. Val de sprijin pentru multinaționale și supermarketuri „Mâine mi-am propus să mă duc la supermarket și să cumpăr tot ce am nevoie pentru o săptămână. (...) Voi citi atent etichetele la produsele pe care nu le cunosc, pe care le cumpăr pentru prima dată. Într-un supermarket, simți că alegerile îți aparțin într-o măsură mult mai mare decât la un magazin mic, dintre blocuri. Unde, pe fiecare tip de produs căutat, ai maxim 2-3 opțiuni, la prețuri mult mai mari decât în supermarket. Ne vedem la supermarket mâine! Nu ratați ofertele de Boicot!”, a scris, pe Facebook, economistul Cristian Păun. „Îmi iau liber pe 10 februarie. Nu voi rata niciun supermarket din București”, anunță M.E. „Dacă vreți să-i lăsați fără job pe românii care lucrează în supermarket-uri, atunci faceți pe 10 februarie ce zice socialistul Simion (cum zicea Dragnea in 2017-2019 sau Ciolacu in 2022,2023). Cât cinism să-ți promovezi agenda politică distrugând viețile oamenilor (...) Doar o economie de piață funcțională reduce preturile!!! Ar trebui să cereți mai multe supermarketuri (competiție) nu să le alungați pe cele pe care le avem. It is the economy, stupid! Boicotati statul! Înfometați bestia! Nu omorâți sectorul privat care este și așa în genunchi din cauza guvernării socialiste. Nu le mai finanțați deficitul, de exemplu!”, a arătat fostul premier Florin Cîțu. „La care supermarket vă veți petrece boicotul? Cum spune acest Zamolxis al candidaților: «Este esențial! Despre asta este vorba!»”, întreabă Project-E. „Intrucat sambata si duminica voi avea foarte mult de lucru, cumparaturile saptamanale le voi face luni, in cel mai apropiat supermarket, dupa ce voi participa la hramul unei biserici din Bucuresti care il are ocrotitor pe Sfantul Haralambie (10 februarie)”, anunță profesorul universitar Radu Carp. „Toate țepele au fost 100% ROMÂNEȘTI” A devenit virală și o postare scrisă de Marin Ioan în apărarea multinaționalelor: „La care din aceste mutinaționale ai pierdut bani? NORDiS, Caritas, Bancorex, Dacia Felix, Credit Bank, Bankcoop, Columna, Banca Agricolă, BPR, BRS, BIR, SAFI, FNI, ADAS, Euroasig, Metropol, Carpatica ASIG, Astra Asigurări, City Insurance, Hexi Pharma, Blue Air... Niciuna nu a fost multinațională. Toate țepele au fost 100% ROMÂNEȘTI”.

Val de sprijin pentru multinaționale și supermarketuri Foto: Captură video/Facebook
Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor, după ce Călin Georgescu a făcut apel la boicotarea supermarketurilor: „Nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Alex Moldovan într-un mesaj preluat masiv pe rețelele sociale. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Acesta a arătat că nu mai puțin de 62.000 de oameni lucrează în supermarketurile deținute de companii străine, iar în total în multinaționale lucrează două milioane de cetățeni. În plus, „50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale”. Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor „De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Moldovan. „1. Retail (Multinaționale) Kaufland România (Germania) - 13.827 angajați Lidl România (Germania) - 10.086 angajați Carrefour România (Franța) - 18.000 angajați Auchan România (Franța) - Peste 10.000 angajați Mega Image (Belgia) - Peste 10.000 angajați 2. Industria Auto (Multinaționale) Automobile Dacia (Renault, Franța) - 12.195 angajați Ford Otosan România (SUA/Turcia) - 5.581 angajați Continental România (Germania) - Peste 20.000 angajați Delphi Packard România (SUA) - Peste 10.000 angajați Bosch România (Germania) - Peste 8.000 angajați 3. Tehnologie și IT (Multinaționale) Endava România (Marea Britanie) - 4.588 angajați Amazon Development Center România (SUA) - 4.234 angajați IBM România (SUA) - 3.177 angajați NTT Data România (Japonia) - Peste 3.000 angajați UiPath (SUA/România) - Peste 2.000 angajați Energie, Telecomunicații, Farmaceutice și Transport 4. Energie (Multinaționale) OMV Petrom (Austria) - 7.228 angajați Enel România (Italia) - Peste 3.100 angajați Rompetrol Rafinare (KazMunayGas, Kazahstan) - 1.124 angajați E.ON România (Germania) - Peste 1.000 angajați Schneider Electric România (Franța) - Peste 800 angajați 5. Telecomunicații (Multinaționale) Orange România (Franța) - Peste 3.000 angajați Vodafone România (Marea Britanie) - Aproximativ 2.500 angajați Ericsson România (Suedia) - Peste 500 angajați Telekom România (Germania) - Aproximativ 5.000 angajați Hewlett Packard Enterprise România (SUA) - Peste 1.500 angajați 6. Farmaceutice (Multinaționale) Pfizer România (SUA) - Peste 500 angajați Sanofi România (Franța) - Peste 300 angajați Roche România (Elveția) - Peste 400 angajați Novartis România (Elveția) - Peste 250 angajați Bayer România (Germania) - Peste 300 angajați 7. Transport și Logistică (Multinaționale) DHL România (Germania) - Peste 1.000 angajați FedEx România (SUA) - Aproximativ 500 angajați UPS România Cât contribuie multinaționalele la economia României? Hai să vedem câteva cifre clare despre cât de mult contribuie multinaționalele la bugetul și economia țării noastre: 50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale. În 2023, acestea au realizat venituri de 290 miliarde USD. 2 milioane de români lucrează în multinaționale, având un salariu mediu net de 1.622 USD, cu 40% mai mare decât media națională de 1.156 USD. În 2023, multinaționalele au plătit la buget: 24,4 miliarde USD contribuții la pensii, sănătate și impozite pe venituri salariale – pensii pentru 3 milioane de români. 11,1 miliarde USD TVA – jumătate din încasările bugetare din TVA. 2,7 miliarde USD impozit pe profit. Multinaționalele stimulează economia locală prin colaborarea cu furnizori români, cumpărând bunuri și servicii de peste 95,3 miliarde USD. Chiar dacă reprezintă doar 0,2% din totalul companiilor active, ele generează locuri de muncă bine plătite, contribuie la bugetul țării și susțin indirect mii de alte firme locale. De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală", a arătat Alex Moldovan. Articolul a apărut, inițail, pe rețelele sociale, în jurul datei de 29 decembrie 2024. Grafica: Ziarul Financiar

Grindeanu: Susţin total impozitarea multinaţionalelor Foto: News.ro
Politică

Grindeanu: Susţin total impozitarea multinaţionalelor

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat: „Susţin total impozitarea multinaţionalelor pe cifra de afaceri”. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Azi, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, aprecia că deficitul a ajuns deja la 5,5% din PIB, mult peste ținta de 4,4%, pentru tot anul. Grindeanu: Susţin total impozitarea multinaţionalelor „E un fel de impozit pe lux, o taxă pe lux. Eu, ca om de stânga, sigur că sunt de acord cu aşa ceva. Să nu spună cineva care are casă de peste 500.000 de euro că dacă îi pui impozit de 0,5% e sărac, că nu-i sărac. Şi are maşină de 75.000 de euro. Nu-i sărac”, a mai spus demnitarul PSD, cunoscut pentru faptul că nu circulă cu metroul, iar în deplasările prin țară preferă elicopterul. „În acest moment trebuie să iei anumite decizii. De ce? Pentru că dacă vom continua în acelaşi mod, nu ne vom înscrie în ţinta de deficit. Dacă nu ne înscriem în ţinta de deficit, avem suspendate fondurile europene şi plătim amendă 0,5 la sută din PIB. Eu, ca ministru al Transporturilor, să ştiţi că nu îmi permit să trec printr-o perioadă în care am avea suspendate fondurile europene. Nu există proiect în România, în momentul ăsta, pe transporturi, proiect major, care să nu fie finanţat din fonduri europene. Ar însemna că toate lucrurile se stopează. Eu nu pot să susţin aşa ceva. Atunci trebuie luate anumite decizii”, a declarat Grindeanu, citat de news.ro. Citește și: EXCLUSIV Tânăra gravidă moartă la Botoșani a primit în spital doar ser fiziologic, No-Spa și Algocalmin, deși sângera masiv și fătul murise. Șapte ore nu s-a mai ocupat nimeni de ea Grindeanu ar ataca și băncile, dar nu-l lasă Isărescu „De fiecare dată, ministrul Finanţelor, indiferent cine e el, vine şi spune: dacă avem această decizie, avem impact bugetar de atât şi în coaliţie se va lua acea decizie. Nu ştiu să vă spun ultimele lucruri. Cert este că nu putem continua în acest mod, fiindcă nu vom respecta acea ţintă de deficit. Susţin total impozitarea multinaţionalelor pe cifra de afaceri, dar e părerea mea. Susţin impozitarea şi creşterea impozitului pe transferul profitului în afara ţării. Nu ştiu dacă nu trebuie calculat dacă şi la noi n-ar fi bine să aplicăm ce au făcut italienii acum vreo două săptămâni şi anume impozit pe profitul băncilor. Am spus că trebuie văzut. Sigur că o să iasă domnul Isărescu şi o să ne spună că nu e bine, dar eu zic că trebuie să ne uităm mai atent”, a adăugat Grindeanu.

Ciolacu vrea supraimpozitarea afacerilor foarte mari (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu vrea supraimpozitarea afacerilor foarte mari

Ciolacu vrea supraimpozitarea afacerilor foarte mari. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat, miercuri, că nu îşi schimbă părerea şi crede în continuare că este nevoie de supraimpozitare, cu caracter temporar, a marilor afaceri, de peste 100 de milioane de euro. Ciolacu vrea supraimpozitarea afacerilor foarte mari "Sunt în jur de 320 de mari companii în România, cu cifra de afaceri de peste 100 de milioane de euro, iar acestea plătesc în medie cam 0,8% din impozit pe profit, adică mai puţin de acel 1% pe care îl achită microîntreprinderile româneşti. Această situaţie nu poate reprezenta un mediu de afaceri concurenţial şi echitabil, de aceea, în ciuda opiniilor dure ale unor analişti sau oameni de afaceri, eu nu îmi schimb părerea că este nevoie de supraimpozitare, cu caracter temporar, a marilor afaceri, de peste 100 de milioane de euro. Dacă ar exista acest curaj politic pentru o asemenea soluţie am avea fonduri suplimentare pentru domenii cruciale precum Educaţia şi Sănătatea. Rămân consecvent şi cred că ar fi corect, pe o perioadă limitată de timp, până trec toate aceste crize, să venim cu o astfel de abordare de impozitare a marelui capital", a explicat Ciolacu în discursul ținut la Topul Naţional al Firmelor Private din România, eveniment care se desfăşoară la Ateneul Român. "Reguli care să se aplice tuturor" El a menţionat că reprezintă un partid care doreşte să protejeze capitalul românesc "într-o competiţie cel mai adesea inegală cu marile companii". "Nu vreau să ne luptăm cu multinaţionalele, dimpotrivă, credem că investiţiile străine sunt necesare şi pot dezvolta România. Vrem să stabilim însă nişte reguli care să se aplice tuturor. Până vom construi acest cadru, datoria noastră este să susţinem din toate puterea mediul antreprenorial românesc. Tocmai de aceea, de când am venit la guvernare, ne-am propus ca una din priorităţile noastre economice să fie finanţarea IMM-urilor din România. Anul acesta am lansat programe de sprijin împreună cu preşedintele dumneavoastră, pentru companiile româneşti, de aproape patru miliarde de euro. La acestea se adaugă schemele de sprijin pentru industria agricolă de 500 de milioane de euro, pentru producţia agricolă realizată în România, bani de la bugetul de stat. Am făcut acest lucru deoarece investiţia în companiile româneşti este una cu un profit major pe termen lung", a afirmat Marcel Ciolacu. Reglementarea prețurilor la energie Preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că una dintre soluţiile urgente pe care orice antreprenor o aşteaptă de la coaliţia de guvernare este reglementarea preţurilor la energie, pe cel puţin doi ani. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO "Este singura soluţie care poate garanta că populaţia, economia şi locurile de muncă vor fi protejate. Vrem să limităm preţul maxim pe care companiile din România îl plătesc pentru factura la curent la un nivel decent şi sustenabil. Nu e posibil să îţi ceară trei sau patru lei pe Kwh şi tu, antreprenor, să speri că poţi produce competitiv. Trebuie să ducem preţul maxim din piaţă undeva de două - trei ori mai jos, pentru a proteja economia şi a calma inflaţia", a transmis liderul PSD.

200.000 de oameni au rămas fără salariiFoto: AFLOE News Network
Internațional

200.000 de oameni au rămas fără salarii

Efectul plecării multinaționalelor din Rusia: 200.000 de oameni au rămas fără salarii, scrie presa din această țară. Este pentru prima oară când Moscova recunoaște impactul acestor decizii, combinate cu sancțiunile aplicate regimului de la Kremlin. 200.000 de oameni au rămas fără salarii Până acum, și-au anunțat plecarea din Rusia peste 400 de mari companii. Potrivit experților citați de Novaya Gazeta, în aceste companii lucrau circa 200 000 de oameni. Pe 16 martie, președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov a declarat că volumul producției la uzina KAMAZ s-ar putea reduce cu 40%. În consecință, circa 15 000 de angajați ar putea rămâne fără serviciu (reprezentanții uzinei au apreciat că acesta ar fi cel mai negativ scenariu). Potrivit datelor serviciului „Action Buhalteria” («Актион Бухгалтерия»), circa 20% din întreprinderile mici și-au trimis angajații în concediu sau au început să facă reduceri de personal. Autoritățile ruse nu neagă că ar exista problema creșterii bruște numărului de șomeri. Pe 24 martie, vice-ministrul rus al Muncii, Elena Muxtiarova, a declarat că angajatorii au anunțat „eliberarea” a 59 000 de angajați, iar alți 95 000 sunt într-o perioadă de „inactivitate”, ca urma a suspendării activității întreprinderilor, scrie newsmaker.md. „Aproape 14.000 de angajați sunt în concediu fără plată. Acest indicator nu s-a schimbat practic de la începutul lunii martie. Disponibilizările vizează circa 59.000 de oameni, ceea ce constituie cu 10% mai mult decât la data de 1 martie”, a declarat oficialul de la Moscova. Analiștii portalului hh.ru au menționat că, din 24 februarie, piața muncii din Rusia a început să se schimbe. Mai precis, numărul locurilor de muncă vacante scade, iar cel al persoanelor în căutare de serviciu – crește. În medie, numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut cu 8%. Au fost afectate domeniile asigurărilor (minus 19%), auto, media și divertisment (minus 13%, fiecare sector), transport și resurse umane (scădere de 11%). Citește și: Mulțumită lui Putin, Ucraina are mai multe tancuri decât la începutul războiului – analiză surse publice, citată de presă

Putin anunță că va naționaliza multinaționalele Foto: News.ro
Internațional

Putin anunță că va naționaliza multinaționalele

Vladimir Putin anunță că va naționaliza multinaționalele care au plecat din Rusia. Într-un discurs ținut azi el a spus că a activitatea economică trebuie să continue, iar aceste întreprinderi vor fi transferate celor care vor să lucreze. Nu este clar cum va suplini Rusia plecarea unor companii precum McDonald's sau Victoria Secret. Ieri, George Simion a cerut naționalizarea petrolului. El a susținut și că românii nu au pentru ce lupta, câtă vreme „noi, românii, nu avem nimic”. „Vă place cât e benzina la pompe? Acuma veniți la protest? 40% din petrol e din România! NAȚIONALIZARE”, este un mesaj, pe Facebook, al lui Simion. Putin anunță că va naționaliza multinaționalele „În ceea ce îi priveşte pe cei care urmează să-şi închidă unităţile de producţie, trebuie să acţionăm decisiv şi în niciun caz să nu permitem să se producă vreo daună furnizorilor locali de componente ruseşti. Trebuie, aşa cum a sugerat premierul nostru, să introducem administraţie externă şi să transferăm ulterior aceste întreprinderi către cei care doresc să lucreze”, a declarat Putin. ”Există suficiente instrumente legale, de piaţă şi nu este nevoie să se permită arbitraritatea”, a mai spus el. Liderul de la Kremlin a promis protecție pentru multinaționalele care rămân în Rusia. „Drepturile investitorilor şi colegilor noştri străini care rămân şi lucrează în Rusia trebuie protejate în siguranţă. Cer guvernului să nu piardă acest aspect din vedere”, a subliniat Putin, citat de news.ro. Rusia va putea găsi soluţii la toate problemele împreună cu alte ţări care nu recunosc sancţiunile impuse Rusiei, a mai afirmat liderul rus, citat de Interfax. ”Împreună cu partenerii noştri, cei care nu recunosc aceste acţiuni ilegale, vom găsi fără îndoială soluţii la toate acele probleme pe care încearcă să ni le creeze”, a adăugat el. Citește și: George Simion cere naționalizarea petrolului. Plus un mesaj defetist pe fondul conflictului din Ucraina: românii nu au pentru ce lupta Putin a ținut acest discurs în cadrul unei ședințe de guvern.

Mircea Marian
Opinii

O lecție de etică de la multinaționalele

Acum câteva zile, când Jeffrey Sonnenfeld de la Universitatea Yale a redactat prima listă a companiilor mari care au plecat din Rusia lui Putin, erau circa 100 de nume pe listă. Peste circa o săptămână, erau aproape 200. Azi, depășesc 300. Pe măsură ce presiunea publicului din țările democratice creștea, multinaționalele se grăbeau să rupă orice legături cu regimul unui dictator dezechilibrat care amenință omenirea cu folosirea bombei atomice. Aceste companii pierd sume uriașe părăsind Rusia. Putin a anunțat deja că planul este să le confiște afacerile. British Petroleum, una din primele companii care și-au abandonat legăturile cu firmele rusești, anticipa faptul că va pierde circa 25 de miliarde de dolari - adică aproximativ 10% din PIB-ul României. Equinor, o companie norvegiană de petrol și gaze, are în Rusia investiții pe termen lung de 1,2 miliarde de dolari. Pleacă și ei, va pierde enorm. Mult hulita companie australiană de minerit, Rio Tinto, rupe orice legături cu firme rusești, deși îi va cauza uriașe probleme financiare și logistice. Exemple ar mai fi, dar cred că este clar ce am vrut să arăt. Mult hulitele naționale au dezvoltat o anume etică profesională - inclusiv sub presiunea propriilor angajați, tinerii „corporatiști”...- și se tem de reacția consumatorilor. Politicienii, nu. Ei se tem și nu prea de electorat...Politicienii sunt aleși la patru ani și, mai ales în țările estice, speră ca orice măgărie pe care o fac să se uite sau să o acopere cu ajutorul presei aservite. Cel mai bun exemplu în acest sens este premierul Ungariei, Viktor Orban. Prietenul lui Putin. Singura țară NATO de la granița Ucrainei care n-a permis tranzitarea armamentului către Kiev. România și Polonia au permis acest tranzit, iar Slovacia a livrat armament. Va trebui să nu-l uităm pe acest laș care, din păcate, controlează politic UDMR-ul. Al doilea exemplu este al localnicului George Simion. Care ar putea să intre în istorie cu „protestul” ridicol de 35 de secunde în fața Ambasadei Rusiei de la București. Simion a scris, miercuri, pe Facebook că românii n-ar trebui să-și apere țara fiindcă nu dețin „nimic”. În primul rând că este o minciună: resursele naturale aparțin statului, conform Constituției. Ele pot fi concesionate. În al doilea rând, ce dețineau soldații români care au plecat la război în 1877 sau 1916? Cu adevărat nimic, mulți dintre ei. Abia în 1917 s-a dus regele Ferdinand pe front și le-a promis pământ. Vizunea liderului AUR, pe Facebook: „Cine deține petrolul și restul bogățiilor Țării să angajeze și armate. Noi, românii, nu avem nimic deci nu avem pentru ce lupta”. Este bine că domnul Simion ne-a arătat că el unul nu face nimic fără să primească ceva în schimb. În loc de concluzie: dacă domnul Simion era, prin absurd, la putere, azi companiile de stat românești ar fi fost băgate până peste cap în afaceri dubioase cu Rusia lui Putin. Exact asta se întâmplă în Ungaria lui Viktor Orban, nu-i o speculație lipsită de temei. Naționalizarea auristă ar însemna întoarcerea României în epoca ceaușistă, într-un CAER al loserilor strânși în jurul lui Putin. Pentru România, sărăcie crâncenă și lipsuri. Pentru domnul Simion și clica din jurul său, averi uriașe, exact așa cum se întâmplă în Rusia lui Putin și a oligarhilor săi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră