duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

moldova

276 articole
Politică

Fostul secretar de stat în MAE Iulian Fota acuză: „Nu mai avem nici un demnitar cu experiență pe situația din Estul Europei, în special pe Rusia, Ucraina sau Moldova”

Fostul secretar de stat în MAE, Iulian Fota, acuză: „Nu mai avem nici un demnitar cu experiență pe situația din Estul Europei, în special pe Rusia, Ucraina sau Moldova”. Fota a fost demis în februarie 2024. El a fost cel care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, ceea ce i-a atras criticile AUR. Citește și: Judecătorii de la Înalta Curte, atenți cu fostul decan al Baroului Dolj: prins beat la volan, acesta va putea conduce pe perioada de supraveghere. Numele avocatului, anonimizat în dosar Acum, el scrie pe Facebook că nu mai există nici un demnitar specializat în problemele Europei de Est în instituțiile cu atribuții de politică externă. Nici un demnitar cu experiență pe situația din Estul Europei „În timp ce pro-rusii se adună, la Chișinău românii se ceartă între ei. Care e mai roman moldovean și mai pro-european!!! Iar la București, atât guvernamental cât și statal nu mai avem nici un demnitar român cu experiență pe situația din Estul Europei, în special pe Rusia, Ucraina sau RMD. Nici în MAE și nici la MApN, Guvern sau Administrația Prezidențială. Ca atare, viziune și strategie ioc! Da pe cine mai interesează. Noi suntem în faza în care încercam să salvăm Bucureștiul de interlopi. Nu România sau RMD, Bucureștiul!!! Atât mai putem! Până la propășirea națională mai întâi trebuie să se salveze boierii”, a scris Fota. Pe 19 februarie, cu o zi înainte de demiterea sa, liderul AUR, George Simion, anunța demiterea, jubilând: „Oricum, faptul că un secretar de stat din Ministerul de Externe și-a permis să ofere garanții de securitate din partea României, total netransparent, unui stat care este într-un conflict armat, este ceva extrem de grav”. Și presa pro-AUR a anunțat cu o zi înainte plecarea lui Fota. „Trădătorul de țară Iulian Fota va fi schimbat din funcția de secretar de stat în Ministerul de Externe, după negocierile cu Ucraina”, a scris 60m.ro.

Fostul secretar de stat în MAE Iulian Fota acuză: „Nu mai avem nici un demnitar cu experiență pe situația din Estul Europei, în special pe Rusia, Ucraina sau Moldova”
Suma uriașă pe care fugarul Ilan Șor dorea să o aducă în Moldova, folosind oameni săraci, pentru a-i finanța noua structură politică
Politică

Suma uriașă pe care fugarul Ilan Șor dorea să o aducă în Moldova, folosind oameni săraci, pentru a-i finanța noua structură politică

Suma uriașă pe care fugarul Ilan Șor dorea să o aducă în Republica Moldova, folosind oameni săraci, pentru a-i finanța noua structură politică: în două transporturi, folosind două curse de pasageri de la Moscova, urmau să ajungă la Chișinău peste un milion de euro. Citește și: Judecătorii de la Înalta Curte, atenți cu fostul decan al Baroului Dolj: prins beat la volan, acesta va putea conduce pe perioada de supraveghere. Numele avocatului, anonimizat în dosar Suma uriașă pe care Șor dorea să o aducă în Moldova Suma era distribuită la 135 de pasageri, fiecare transportând circa 9.000 de euro, sub bariera de 10.000 de euro care ar fi trebuit să fie declarată. Însă autoritățile de la Chișinău i-au percheziționat pe pasageri și le-au confiscat banii. „La Moscova, la crearea blocului „Победа” („Victorie”) s-au dus nu doar politicienii afiliați grupării criminale Șor (termen utilizat de procurorii moldoveni), dar și câteva avioane cu susținători (oameni vizibil amărâți), care l-au aplaudat pe Șor și au dansat după eveniment pe muzică moldovenească interpretată de câțiva artiști ruși (...) Foto: Telegraph Moldova Luni și marți, politicienii pro-Kremlin și oamenii simpli care l-au aplaudat pe Șor la Moscova au revenit acasă iar pe aeroportul din Chișinău erau așteptați de oamenii legii pentru verificări amănunțite. Conform legislației moldovenești, o persoană poate introduce în țară până la 10.000 de euro fără să-i declare. Oamenii legii au suspectat că cetățenilor simpli le-a fost organizată deplasarea la Moscova pentru ca, la întoarcere, să li se dea bani pe care să-i introducă în țară pentru finanțarea ulterioarelor acțiuni de destabilizare. Suspiciunea s-a confirmat în timpul celor peste 150 de percheziții efectuate la aeroport și în diferite locuri din țară luni seară și marți dimineață. Poliția, procurorii și conducerea Serviciului Vamal au anunțat marți că în timpul perchezițiilor au fost ridicate echivalentul (în diferite valute) a 20.040.700 de lei moldovenești și 128 de telefoane mobile cu informații prețioase. În schimbul serviciilor de curierat, cei implicați în transportarea banilor au fost remunerați cu sume cuprinse între 300 și 500 de euro”, relatează Deutsche Welle. „Am văzut cum grupul criminal Șor utilizează deja bătrânii. Asta e foarte cinic, să utilizezi bătrânii în calitate de transportatori de bani în numerar”, a comentat premierul Dorin Recean.

Banca Națională a Moldovei, condusă de Anca Dragu, blochează cardurile rusești primite cadou de locuitorii Găgăuziei
Eveniment

Banca Națională a Moldovei, condusă de Anca Dragu, blochează cardurile rusești primite cadou de locuitorii Găgăuziei

Banca Națională a Moldovei, condusă de Anca Dragu, blochează cardurile rusești primite cadou de locuitorii Găgăuziei, scrie Newsmaker Moldova. Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a anunțat de la Moscova că găgăuzii vor primi 2 mii de lei prin intermediul cardurilor „Mir”, bancă rusească care se află pe listele sancțiunilor UE. Citește și: Averea consistentă a bugetarului pe care PSD vrea să-l facă primar la Tulcea: 2-3 ani în funcția de viceprimar și a achiziționat o casă, două apartamente și mai multe terenuri în intravilan Banca Națională a Moldovei blochează cardurile rusești BNM a declarat pentru NewsMaker că „este singura instituție pe teritoriul Republicii Moldova care licențiază, reglementează şi supraveghează, pe bază individuală şi, după caz, pe bază consolidată, activitatea băncilor persoane juridice din Republica Moldova şi a sucursalelor băncilor din alte state”. Reprezentanții instituției au precizat că potrivit legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, orice „persoană juridică care intenționează să opereze o schemă sau aranjament de plată pe teritoriul Republicii Moldova înaintează Băncii Naționale o cerere de autorizare, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile autorităților de guvernanță a schemelor/aranjamentelor de plată, stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale””. „Momentan, BNM nu a recepționat o astfel de cerere din partea „Промсвязьбанк”. De asemenea, în conformitate cu Regulamentul cu privire la cardurile de plată, inițierea de către prestatorii de servicii de plată a activității în cadrul unui astfel de sistem de plăți cu carduri poate fi efectuată doar după obținerea autorizației din partea BNM, iar Banca Națională nu a emis o astfel de autorizație”, au comunicat reprezentanții instituției. Se mai precizează că „ținând cont de aceste prevederi legale, folosirea cardurilor sistemului rus de plăți „МИР” prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova este fizic imposibilă”.

Fostul vicepremier al Rusiei, Dmitri Rogozin, redistribuie mesajul lui Șoșoacă, în care cere Republicii Moldova să nu mai „facă presiuni” asupra Transnistriei
Eveniment

Fostul vicepremier al Rusiei, Dmitri Rogozin, redistribuie mesajul lui Șoșoacă, în care cere Republicii Moldova să nu mai „facă presiuni” asupra Transnistriei

Fostul vicepremier al Rusiei, Dmitri Rogozin, redistribuie mesajul lui Șoșoacă,în care cere Republicii Moldova să nu mai „facă presiuni” asupra Transnistriei. Rogozin a fost dat afară în iulie 2022 din funcția de director al Roscosmos și acum este senator de Zaporojie, un teritoriu din Ucraina ocupat de Federația Rusă. Citește și: Nicușor Dan explică cum acționează mafia imobiliară în București: „Mai întâi s-a dat autorizație de patru etaje, apoi de șase, primăria sectorului a dat opt”. DNA a clasat dosarul Rogozin redistribuie mesajul lui Șoșoacă „Veștile sunt neliniștitoare din acest punct de vedere: Moldova face presiuni asupra Transnistriei, dar nu de capul ei, ci la îndemnul stăpânilor euroatlantici. Moldova nu își permite singură să provoace Rusia, acest lucru e clar, deci tot acest joc se desfășoară la nivel înalt, iar Moldova este doar mingea de ping-pong a marilor puteri. Moldova riscă să devină o nouă Ucraina, împinsă pe calea războiului de Soros, un apropiat al Maiei Sandu, de fapt stăpânul ei. Dar Moldova nu contează prin ea însăși în acest conflict, ci prin faptul că poate atrage România în același conflict, care este stat membru UE și NATO. Soluția pe care o propun este detensionarea situației și întoarcerea la formatul de negociere 5+2. Moldova vrea să scoată Rusia din acest format, dar acest lucru este imposibil de vreme ce Rusia are 220.000 de cetățeni ruși în Transnistria, și, conform amendamentului la Legea federală a Federației Ruse din 9 noiembrie 2009, intitulat «Modificarea Legii federale „Cu privire la apărare”», Rusia are dreptul să intervină militar acolo unde cetățenii ei sunt amenințați. O situație asemănătoare are loc și în Găgăuzia, altă regiune autonomă din Republica Moldova, care vrea protecția Rusiei în fața presiunilor Moldovei. Așadar, Moldova joacă rolul de provocator aici pentru că Maia Sandu execută ordinele lui Soros”, a declarat Șoșoacă, citată de BZI. „Diana Iovanovic-Shoshoaca, senator român, ne-a cerut să-i publicăm declarația în Senatul României la 05.03.2024”, a scris Rogozin pe canalul VK, înainte să îi publice mesajul lui Șoșoacă.

Moldoveni, nepalezi, srilankezi - topul muncitorilor străini angajați legal în Iași. Cât de important e rolul firmelor de recrutare
Economie

Moldoveni, nepalezi, srilankezi - topul muncitorilor străini angajați legal în Iași. Cât de important e rolul firmelor de recrutare

Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași. La Iaşi, criza forţei de muncă a deschis noi orizonturi. Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași Angajatorii îşi acoperă deficitul de personal cu muncitori străini, cetăţeni din Uniunea Europeană, Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Australia sau din zone aflate în război. Citește și: Viitorii pensionari speciali de la Parchetul Curții de Apel Iași au produs 11 rechizitorii în 2023. 123 de dosare, închise prin prescriere. Șeful parchetului câștigă 29.000 lei/lună În acest moment, în evidenţele Forţei de Muncă Iaşi se află peste 4.000 de angajaţi din alte ţări, în venirea cărora un rol important au avut firmele de recrutare. Acestea primesc solicitările şi caută oamenii potriviţi, în funcţie de calificare şi de cerinţele angajatorilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, sugerează că liderul AUR lucrează pentru Moscova: „George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova”
Politică

Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, sugerează că liderul AUR lucrează pentru Moscova: „George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova”

Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, sugerează că liderul AUR lucrează pentru Moscova: „George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova”. El a făcut această afirmație într-un interviu pentru Pro TV Chișinău. Citește și: Ministerul lui Rafila anunță că prețul digitalizării CNAS crește de la astronomica sumă de 70 de milioane de euro la 100 de milioane de euro Simion face parte din efortul de destabilizare în Moldova „Instituțiile statului au determinat că George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova, și acest lucru i l-am comunicat și premierului Ciolacu. Înseamnă că participă la un efort de destabilizare în Republica Moldova. Este o decizie a instituțiilor care instituțiile au determinat acest factor de risc și au luat decizia corespunzătoare”, a declarat premierul Recean. George Simion a fost expulzat pe 1 octombrie 2018 din Republica Moldova, fiind declarat persona non grata pentru o perioadă de 5 ani. Ulterior, decizia a fost prelungită cu încă cinci ani. „În Republica Moldova, străinii pot fi declarate persoane indezirabile dacă aceștia au desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice în privința acestora că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică”, a arătat Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Internedin Republica Moldova, pentru Newsmaker.md. Recent, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va cere premierilor Ucrainei și Republicii Moldova să explice motivele pentru care preşedintele AUR George Simion are interdicţie de a intra în aceste două ţări. Ciolacu a spus că are acces la informație, însă nu ar avea posibilitatea să o facă publică.

Regimul Maia Sandu i-a interzis lui George Simion să intre în Moldova până în 2028. De la începutul agresiunii rusești în Ucraina, 98 de persoane au fost declarate indezirabile
Politică

Regimul Maia Sandu i-a interzis lui George Simion să intre în Moldova până în 2028. De la începutul agresiunii rusești în Ucraina, 98 de persoane au fost declarate indezirabile

Regimul Maia Sandu i-a interzis lui George Simion, președintele AUR, să intre în Moldova până în 2028. De la începutul agresiunii rusești în Ucraina, 98 de persoane au fost declarate indezirabile. Citește și: Dramoletă la Botoșani: primarul PSD al municipiului a fost denunțat la DNA de soțul amantei. Acum, toți sunt despărțiți Informația apare într-un răspuns al Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne către site-ul newsmaker.md. Ministru de Interne al Republicii Moldova este Adrian Efros, un militar de carieră care a urmat mai multe cursuri de perfecționare în SUA. Foto: Facebook Regimul Maia Sandu i-a interzis lui George Simion să intre în Moldova „În Republica Moldova, potrivit Legii 200/2010 străinii pot fi declarați persoane indezirabile dacă aceștia au desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice în privinţa acestora că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Astfel, de la începutul războiului din proximitate, Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne, în baza Legii 200/2010 a luat măsura asigurătorie de declararea ca indezirabili în cazul a 98 de străini. Cu privire la persoana de cetățenie română, în legătură cu care faceți solicitarea, vă informăm că autoritatea competentă pentru străini a Republicii Moldova a emis o decizie de prelungire a termenul declarării străinului ca persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de încă 5 ani, potrivit prevederilor legale (Legea 200/2010). Menționăm că, autoritățile competente ale Republicii Moldova, au informat autoritățile din România despre decizia adoptată cu privire interzicerea intrării pe teroitoriul R. Moldova a persoanei în cauză. Subsidiar, vă informăm că actualmente IGM se află într-un litigiu cu cetățeanul român care a contestat în instanță măsura impusă”, se arată în documentul Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova. Simion a fost expulzat pe 1 octombrie 2018 din Republica Moldova, fiind declarat persona non grata pentru o perioadă de 5 ani.

Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată
Politică

Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată

Noul negociator al Republicii Moldova în relația cu UE, Cristina Gherasimov, are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În prezent, ea este ministru pentru Afaceri Europene, în guvernul Dorin Recean. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg În schimb, omologul ei din România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a făcut facultatea la o controversată universitate privată, Româno-Americană. Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la Rutgers Gerasimov are două masterate, unul în studii internaționale și europene avansate, luat la Institutul European pentru Studii Internaționale Avansate, Nisa (Franța) și Berlin (Germania), și altul în relații internaționale, la Universitatea Wroclaw, din Polonia. Ea are și un doctorat în științe politice la Universitatea Rutgers. În clasamentul ARWU, această universitate este pe pozițiile 101-150 la nivel internațional și 39-51 în SUA. Gherasimov a fost lector la Rutgers, din 2013 în 2017, după care a lucrat pentru mai mult organizații nonguvernamentale, inclusiv la Consiliul German pentru Afaceri Externe (DGAP), Centrul Robert Bosch pentru Europa Centrală şi de Est, Rusia şi Asia Centrală, Berlin, din Germania, până în 2021. Adrian Câciu a fost bugetar în aproape întreaga sa carieră, fiind co-autor al programului de guvernare al PSD. El a fost plătit pentru a scrie în favoarea controversatei companii chinezești Huawei, ocazie cu care a criticat acorduri critice între România și SUA.

Cinci noi poduri peste Prut, spre Republica Moldova, cu finanțare europeană, intră în linie dreaptă
Politică

Cinci noi poduri peste Prut, spre Republica Moldova, cu finanțare europeană, intră în linie dreaptă

Cinci noi poduri peste Prut, spre Republica Moldova, cu finanțare europeană, intră în linie dreaptă, a anunțat azi secretarul de stat din ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash El a arătat că a fost validată de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) documentația de atribuire pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru patru poduri rutiere noi peste Prut. La un al cincilea pod, primul la nivel de autostradă care se va construi peste Prut, „a fost ridicată suspendarea licitației”. Cinci noi poduri peste Prut, spre Republica Moldova În consecință, până la 29 februarie trebuie depuse oferte pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru podurile: ??? ??? ?????? (??) - ???????? (??): Amplasamentul se va desfășura pe teritoriului județului Botoșani și al Raionului Rîșcani, la sud de actualul punct vamal, ce funcționează pe DN29E ??? ??? ??????? (??) - ????? (??): Amplasamentul va fi localizat în estul României, la nivelul județului Vaslui și în sud-vestul Republicii Moldova, la nivelul Raionului Leova. ??? ??? ?????? (??) - ???? (??): Amplasamentul viitorului obiectiv se va desfășura pe teritoriul județului Vaslui și al Raionului Cantemir ??? ??? ?????????? (??) - ????????? (??): Amplasamentul se află localizat în estul României, la nivelul județului Iași și în vestul Republicii Moldova, la nivelul Raionului Nisporeni Pentru cel de-al cincilea pod, până la 31 ianuarie se pot depune oferte pentru construirea sa. Primul pod la nivel de autostradă Este vorba de ??????? (??) – ??????? (??), pod care face parte din proiectul Autostrăzii A8 și care va avea și punct de trecere a frontierei. România a demarat deja demarat procedurile și pentru reabilitarea podurilor de la Albița (RO) - Leușeni (MD), unde lucrările presupun demolarea podului vechi și reconstrucție pod nou pe 4 benzi, Sculeni (RO) - Sculeni (MD) și Oancea (RO) - Cahul (MD). Într-un răspuns la această postare, Scrioștenu amintește că „tocmai am obținut finanțare europeană pentru un nou pod peste Dunare în zona județului Giurgiu - prima etapă de proiectare”.

Rusia va relua tentativele de a destabiliza Republica Moldova în primăvara acestui an, potrivit Maiei Sandu
Eveniment

Rusia va relua tentativele de a destabiliza Republica Moldova în primăvara acestui an, potrivit Maiei Sandu

Rusia reia asaltul destabilizator asupra Moldovei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, sâmbătă, la Timişoara, că Federaţia Rusă a încercat, în toată această perioadă, să destabilizeze ordinea şi puterea de la Chişinău, de fiecare dată încercând să folosească regimul din regiunea transnistreană, dar ţara sa întreprinde toate acţiunile de contracarare a acestor tentative. Moscova se folosește de regimul de la Tiraspol "În toată această perioadă, Rusia a încercat să destabilizeze ordinea şi puterea de la Chişinău, de fiecare dată încercând să folosească regimul din regiunea transnistreană. Noi suntem conştienţi de aceste riscuri şi întreprindem toate acţiunile ca să nu permitem aceste destabilizări. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Le vorbim şi le comunicăm cetăţenilor despre aceste riscuri, aşa cum am făcut şi anul trecut, când intenţia Rusiei era să răstoarne Guvernul (de la Chişinău - n.r.). Împreună cu cetăţenii şi cu instituţiile statului încercăm să ne protejăm de aceste riscuri, dar avem încă de lucru, există încă vulnerabilităţi", a afirmat Maia Sandu, într-o conferinţă de presă. Rusia reia asaltul destabilizator asupra Moldovei Ea a subliniat că Republica Moldova contează pe sprijinul României şi al comunităţii internaţionale în acest sens. "Ştim că în această primăvară Rusia îşi va relua acţiunile de încercare de destabilizare a situaţiei", a arătat Maia Sandu. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit sâmbătă Premiul "Timişoara pentru valori europene", înfiinţat în acest an de Municipiul Timişoara pentru a onora personalităţi recunoscute pe plan internaţional care, cu determinare, curaj şi creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul şi în afara Uniunii Europene.

Judecătorul român Danileț a ratat oportunitatea de a deveni procurorul general al Republicii Moldova
Justiție

Judecătorul român Danileț a ratat oportunitatea de a deveni procurorul general al Republicii Moldova

Danileț nu ajunge procuror-general în Moldova. Anunțul judecătorului Cristi Danileț că a decis să ceară pensionarea din magistratură la doar 48 de ani a readus în discuție zvonurile că ar putea fi numit procuror general al Republicii Moldova. Danileț nu ajunge procuror-general în Moldova Scenariul în care Danileț ar fi devenit procuror general la Chișinău a devenit și mai intens discutat după ce, pe 22 decembrie 2023, Anca Paliu Dragu, senator USR, a preluat funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Mai mult, din noiembrie 2022, judecătorul Danileț deține și cetățenia moldovenească. Iar anunțul că va cere CSM să-i aprobe demisia din magistratură, la numai câteva zile de la începerea lui 2024, a făcut ca numele lui Danileț să fie asociat și mai mult cu poziția din Parchetul General moldovenesc. Într-adevăr, chiar în această perioadă, la Chișinău se derulează procedura de numire a unui procuror general. Doar că, încă de pe 29 decembrie 2023, s-a încheiat etapa de depunere a dosarelor. Astfel, în cursă sunt acum șase persoane iar Danileț nu este una dintre acestea.

O șansă pentru doamna Șoșoacă: Putin le oferă cetățenie rusă tuturor străinilor care luptă, voluntar, pe frontul din Ucraina. Și familiile lor vor primi pașaport rusesc
Politică

O șansă pentru doamna Șoșoacă: Putin le oferă cetățenie rusă tuturor străinilor care luptă, voluntar, pe frontul din Ucraina. Și familiile lor vor primi pașaport rusesc

O șansă pentru doamna Șoșoacă: Putin le oferă cetățenie rusă tuturor străinilor care luptă, voluntar, pe frontul din Ucraina. Și familiile lor vor primi pașaport rusesc. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” O șansă pentru doamna Șoșoacă Senatoarea independentă Șoșoacă, președintele SOS România, este o susținătoare a Rusiei, ea cerându-și scuze, în public, pentru că un grup de români a protestat în fața ambasadei Moscovei la București față de masacrele comise în teritoriile anexate în 1940 de URSS. Potrivit Reuters, printre voluntarii străini care luptă de partea Rusiei împotriva Ucrainei se află cubanezi - care câștigă de circa 100 de ori salariul mediu din țara lor - și trei cetățeni din Africa, însă doi dintre aceștia au fost uciși. Vladimir Putin a semnat joi un decret ce permite ca cetăţenii străini care luptă pentru Rusia în Ucraina să obţină cetăţenia rusă pentru ei şi familiile lor, scrie News.ro citând Reuters. Decretul semnat de Putin Foto: Twitter Decretul prevede că persoanele care au semnat contracte în timpul a ceea ce Moscova numeşte „operaţiunea sa militară specială” în Ucraina pot solicita să obţină paşapoarte ruseşti pentru ei înşişi şi pentru soţii, copiii şi părinţii lor. Aceştia trebuie să furnizeze documente care să arate că au semnat contractele pentru o perioadă de cel puţin un an. Rusia oferă acces ușor la cetățenie pentru cetățenii moldoveni Printre cei eligibili se numără persoanele care au semnat contracte cu forţele armate regulate sau cu alte „formaţiuni militare” - o descriere care s-ar putea aplica unor grupuri precum organizaţia de mercenari Wagner. Citește și: VIDEO Șoșoacă, manelistă de limbă rusă: a cântat Katiușa la o petrecere, cu dedicație pentru Ciolacu și Iohannis Pe de altă parte, Putin a semnat la 18 decembrie 2023 un decret prin care simplifică procedura de obţinere a cetăţeniei ruse pentru cetăţenii din Republica Moldova, Kazahstan şi Belarus. În reacţie, prim-ministrul de la Chişinău, Dorin Recean, a calificat decizia lui Putin drept o încercare a regimului de la Moscova de a recruta „carne de tun” pentru invazia rusă asupra Ucrainei. În prezent, în Rusia se află între 150.000 şi 200.000 de cetăţeni moldoveni, scrie NewsMaker.md.

Decizie foarte importantă și pentru România: Maia Sandu anunță că va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova și va organiza referendum pentru aderarea la UE
Politică

Decizie foarte importantă și pentru România: Maia Sandu anunță că va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova și va organiza referendum pentru aderarea la UE

Maia Sandu anunță că, în 2024, va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova și va organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de șefa statului moldovean astăzi, 24 decembrie, când se împlinesc trei de la învestirea ei în funcția de președinte. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Ea a publicat pe rețelele de socializare un videoclip în care sunt prezentate evenimentele majore care i-au marcat mandatul: pandemia de Covid, invazia rusă asupra Ucrainei și începerea negocierilor de aderare la UE. Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte „Mi-am asumat să fac tot ce ține de mine pentru a duce la capăt misiunea integrării europene. Am obținut sprijinul statelor membre pentru acest parcurs și am nevoie de sprijinul vostru, dragi moldoveni, pentru a reuși. Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Pe acest drum suntem foarte mulți – moldoveni din toate profesiile și din toate colțurile lumii. Indiferent de funcțiile în care suntem, de luptele pe care le purtăm, drumul nostru are aceleași obiective – în țară să domnească pacea, dreptatea și buna înțelegere și toți cetățenii să aibă posibilitatea să trăiască bine acasă”, a declarat Maia Sandu. În același videoclip ea a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a unui referendum de aderare la UE. „În aceste zile Uniunea Europeană a spus un «Da» ferm pentru parcursul nostru european. (…) Tocmai de aceia cred că este necesar să spunem clar, toată țara, ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a spus Maia Sandu. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul

O parohie din opt din Republica Moldova a trecut la Patriarhia Română, însă Patriarhia Moscovei controlează încă 85% din preoții moldoveni
Eveniment

O parohie din opt din Republica Moldova a trecut la Patriarhia Română, însă Patriarhia Moscovei controlează încă 85% din preoții moldoveni

Kirill versus Daniel, bătaie pe enoriași. Vremurile sunt grele pentru ramura moscovită a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, criticată de enoriaşi după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei vecine, relatează duminică AFP, într-un reportaj intitulat "În Moldova, rebeliunea preoţilor ortodocşi împotriva ferulei (cârjă episcopală - n.r.) Moscovei". "Luptă între frați ortodocși" Situat la 30 de kilometri de capitala Republicii Moldova, satul Cimişeni, cu o populaţie de 2.850 de locuitori, majoritatea românofoni, a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei, în cadrul Patriarhiei Române, conduse de Patriarhul Daniel. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Ideea apăruse încă înainte de războiul din Ucraina, însă părintele Ioan Solonaru se temea la acea dată că vor exista "certuri" pe marginea subiectului. Ofensiva Kremlinului, "realizată cu binecuvântarea patriarhului rus Kirill", a servit drept catalizator, explică preotul pentru AFP. "Această luptă între fraţi ortodocşi i-a revoltat pe oameni", subliniază el. De asemenea, primirea de refugiaţi ucraineni, care au venit în număr mare în Republica Moldova, a trezit conştiinţele. Membrii parohiei "au început să-mi spună că nu mai vor să vină în biserica lui Kirill pentru a primi împărtășania", potrivit relatării preotului de 55 de ani. La mijlocul lui august, el a făcut oficial pasul, trecând sub tutela Patriarhiei Române. În total, circa 50 de preoţi din Republica Moldova au decis să facă la fel, potrivit Mitropoliei Basarabiei. În această fostă republică sovietică, care speră să adere la Uniunea Europeană, "nimic nu ne mai leagă de Moscova", afirmă Ioan Solonaru. "Nici măcar nu avem frontiere comune cu Rusia!", adaugă el, spunând că nu înţelege "nostalgia unora pentru Uniunea Sovietică". Kirill versus Daniel, bătaie pe enoriași Într-o scrisoare recentă, mitropolitul Vladimir, capul Mitropoliei Moldovei legată de Moscova, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu plecarea preoţilor şi "marginalizarea" Bisericii sale "din cauza apartenenţei la Patriarhia Moscovei, percepută de societate drept un avanpost al Kremlinului". "Poporul moldav aspiră se se apropie de România", îşi exprimă mitropolitul Vladimir îngrijorarea, cerând o soluţie pentru "a ieşi din criză", continuă AFP. O reuniune a celor mai înalţi prelaţi a avut loc ulterior, care au luat decizia de a menţine statutul actual al Bisericii. "Noi nu ne simţim în pericol", susţine episcopul Ioan de Soroca, exprimându-şi de asemenea regretul cu privire la decizia unor preoţi. "Aceste suflete pierdute trebuie să revină la raţiune", a spus el. În ceea ce priveşte războiul împotriva Ucrainei, el dezminte orice sprijin. "Noi nu suntem mână în mână cu cei care promovează aceste acţiuni", afirmă episcopul Ioan, însă fără a condamna explicit acţiunile patriarhului Kirill. Ramura moscovită revendică circa 1.350 de parohii în Republica Moldova, departe de ramura română, care numără puţin peste 200. Biserica și integrarea europeană "A trebuit să plecăm de la zero după reactivarea noastră în 1992", în urma proclamării independenţei Republicii Moldova, explică purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei, Constantin Olaru. "Cei care doresc (să ni se ralieze), vor fi primiţi cu braţele deschise", adaugă el, apreciind această tendinţă drept inevitabilă, în condiţiile în care Republica Moldova se pregăteşte să înceapă negocierile de aderare la UE. "Acesta este un semnal pro-european", subliniază Constantin Olaru. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj similar. "Cum poate Biserica Rusă să susţină războiul şi uciderea de oameni nevinovaţi? (...) În aceste condiţii, Biserica nu poate rămâne deoparte şi pretinde că nu vede ceea ce se întâmplă", a reacţionat Maia Sandu în noiembrie, la radioul public. "Întreaga societate trebuie să fie unită, inclusiv Biserica", pentru "pace", "pe drumul integrării europene", a îndemnat Maia Sandu. Războiul a provocat divizare şi pe scena religioasă ucraineană. Altădată cea mai populară, Biserica legată de Moscova, care în ultimii ani şi-a pierdut influenţa, este vizată de o măsură de interdicţie, potrivit unui text adoptat în octombrie de Parlamentul de la Kiev. Acum a rămas doar ramura ucraineană, declarată independentă de Patriarhia Moscovei în 2019, după secole de tutelă rusă. Pentru prima dată în acest an, Biserica Ucraineană va sărbători Crăciunul pe 25 decembrie - la fel ca ortodocşii români şi catolicii - în loc de 7 ianuarie, cum era până acum, mărturie a "puternicii renaşteri a naţiunii ucrainene".

Republica Moldova intenţionează să părăsească CSI până la finele anului 2024
Politică

Republica Moldova intenţionează să părăsească CSI până la finele anului 2024

Republica Moldova intenţionează să părăsească CSI până la finele anului 2024, organizaţia post-sovietică în care este membră, a afirmat miercuri preşedinta Comisiei de Politică Externă a parlamentului de la Chişinău, Doina Gherman, într-o declaraţie acordată postului Exclusiv-TV, transmite Reuters. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Moldova intenţionează să părăsească CSI „Ne-am stabilit ca obiectiv să încheiem totul până la sfârşitul lui 2024", a spus Doina Gherman. "Aceasta nu înseamnă că nu vor fi mici întârzieri, dar, în cea mai mare parte, aproape toate evaluările ministerelor individuale arată că suntem în stadiul final", a completat ea. Anunţul survine după ce Republica Moldova şi-a diminuat implicarea în cadrul CSI de când Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei. Guvernul de la Chişinău a denunţat deja zeci de acorduri cu această organizaţie şi a anunţat luna trecută că în 2024 nu-şi va mai plăti contribuţia în cadrul CSI, contribuţie pe care şi-a diminuat-o pentru anul în curs. Unul dintre efectele imediate ale retragerii Republicii Moldova din mai multe organizații din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) este economia de resurse financiare, scria mold-street.com, la 19 decembrie. Astfel un proiect de hotărâre de Guvern prevede ajustarea Listei organizațiilor internaționale și regionale cărora Republica Moldova urma să achite cotele de membru și datoriile din bugetul de stat pentru anul 2023, prin eliminarea a nouă structuri din cadrul CSI. Atât din acest motiv, dar și ca urmare evoluției cursul de schimb al monedei naționale față de principalele valute străine, valoarea cotizațiilor de membru al unor structuri internaționale ce urmează a fi achitate în acest an de Republica Moldova, se diminuează cu circa 16 milioane lei moldovenești, de la 66,55 milioane lei, la 50,55 milioane lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră