duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: moldova

234 articole
Eveniment

Maia Sandu, la Bucha, alături de Zelenski

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se află la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacru. Ea a ținut un discurs la summitul care comemorează crimele comise de militarii ruși în acest oraș. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Maia Sandu, la Bucha, alături de Zelenski „Astăzi, eu, dar și oamenii din Moldova suntem alături de comunitatea globală în amintirea terorii provocate în orașul Bucea în urmă cu un an. Admirăm curajul și hotărârea apărătorilor care au alungat invadatorii ruși. Onorăm și deplângem victimele nevinovate – bărbați, femei, părinți și copii – sute de oameni uciși, mulți alții violați, torturați sau traumatizați. Suferința lor – un semn că s-ar putea să nu existe o limită pentru brutalitatea fără sens a invaziei ruse în Ucraina. Am simțit asta în Moldova. Mulți dintre oamenii noștri au urmărit cu tristețe și groază sângerarea din Bucea și Ucraina. Am vizitat orașele îndurerate Bucea, Irpin și Borodeanka în iunie anul trecut pentru a vedea cu ochii mei consecințele agresiunii Rusiei. Crimele comise aici mă marchează și astăzi. Nu există cuvinte pentru a descrie tragedia dumneavoastră. Pe măsură ce acest război brutal se prelungește, rămânem fermi în condamnarea agresiunii Rusiei, atrocităților pe care le-am văzut cu toții lângă Kiev și în alte regiuni din Ucraina, ocupate sau bombardate de trupele ruse. Statele democratice trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că aceste atrocități sunt investigate și pedepsite. Trebuie să semnalăm lumii că violența nu va fi tolerată – în Ucraina sau oriunde altundeva. Crima are consecințe. Crimele împotriva umanității trebuie să ducă la consecințe grave pentru ca istoria să nu se repete. Datorăm asta celor din Bucha – celor care au murit, celor care au fost strămutați și celor care și-au apărat orașul. Moldova sprijină puternic vecinii și prietenii noștri din Ucraina. Când a venit războiul, am fost alături de toți ucrainenii care fugeau de război. Am oferit adăpost sutelor de mii de refugiați, jumătate dintre ei fiind copii. Vom continua să facem acest lucru până când fiecare ucrainean se va putea întoarce acasă, în siguranță. Domnule Președinte, Credem în victoria Ucrainei în această luptă nedreaptă pentru existența ca stat, ca națiune, cu restabilirea completă a integrității teritoriale a țării dumneavoastră. Și cerem dreptate. Fără dreptate, nu poate exista niciodată pace. Glorie Ucrainei!”, a spus Maia Sandu. Puteți urmări aici Mesajul Maiei Sandu, la Summitul Bucha 2023 Potrivit presei ucrainene, citate de newsmaker.md, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski împreună cu șefa statului Maia Sandu, prim-ministrul slovac Eduard Heger, premierul sloven Robert Golob și prim-ministrul croat Andrej Plenkovic vor participa la summitul „Bucha – Rusia este responsabilă de crimele din Ucraina”.

Maia Sandu, la Bucha, alături de Zelenski Foto: Twitter
Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor rusești din Moldova. Dar România nu este printre statele semnatare Foto: Facebook
Eveniment

Opt premieri est-europeni Big Tech capăt dezinformărilor

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. Însă România nu este printre semnatarii scrisorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor Scrisoarea, publicată miercuri, le cere liderilor companiilor din Big Tech, inclusiv Meta, compania mamă a Facebook, să ia măsuri „împotriva dezinformării care subminează pacea și stabilitatea” și să stopeze încercările „de a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina pe fondul războiului de agresiune al Rusiei”. „Platformele tehnologice au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările bazate pe fapte. Anunțurile plătite pe platformele Meta, inclusiv Facebook, sunt adesea folosite pentru a îndemna la tulburări sociale cu scopul de a destabiliza guvernele”, se arată în scrisoare. În document se cere, printre altele: „Platformele ar trebui să aloce personal și resurse financiare pentru a răspunde în mod eficient provocărilor legate de moderarea conținutului, în special în domeniul complex al discursului instigator la ură, unde algoritmii automatizați pot fi insuficienţi, iar examinarea umană este esențială”. În plus, „proiectele algoritmice ar trebui să prioritizeze acurateţea și veridicitatea în detrimentul implicării, atunci când promovează conținut”. In an open letter by eight European leaders to #bigtech companies, we stress the urgent need to take more efficient steps against disinformation.Social media should not be used to destabilise democracies. Tech platforms also have a responsibility to make sure it doesn't happen. pic.twitter.com/2uLxKPXSkP— Kaja Kallas (@kajakallas) March 29, 2023 Scrisoare a fost semnată de prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Slovace, Eduard Heger și prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD

Rusia amenință cu armele din Transnistria. Aici, imagine de la parada militară de la Tiraspol din 2020 (sursa: oryxspioenkop.com)
Internațional

Rusia amenință cu armele din Transnistria

Rusia amenință cu armele din Transnistria. Moscova poartă responsabilitatea pentru cetăţenii ruşi din Transnistria, iar mandatul contingentului rus de menţinere a păcii din stânga Nistrului îşi păstrează pe deplin actualitatea, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat marţi agenţiei ruse de presă de stat TASS. Rusia amenință cu armele din Transnistria "În Transnistria trăiesc, din câte ştiu, 250.000 de cetăţeni ruşi. Bineînţeles, suntem responsabili pentru ei", a declarat ministrul rus. "În primul rând, este vorba de contingentul nostru de menţinere a păcii şi de grupul de trupe care păzeşte uriaşul depozit de muniţii din Kobasna", a adăugat Lavrov, referindu-se la Grupul operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) , format din rămăşiţele Armatei a XIV-a a URSS. "Noi avem un mandat convenit la vremea respectivă de toate părţile", a afirmat Lavrov, subliniind că "noi credem că acest mandat îşi menţine pe deplin actualitatea şi ne vom ghida după el". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acelaşi interviu, Lavrov a acuzat Kievul că ar încerca să se amestece în situaţia din Transnistria, inclusiv prin utilizarea forţei. "Conducerea ucraineană joacă un rol foarte negativ, subversiv, deoarece a luat fără echivoc partea Chişinăului şi susţine în toate modurile posibile aspiraţiile belicoase ale acestuia, aspiraţii distructive faţă de Transnistria, încălcând statutul său de mediator în formatul de negocieri ", a declarat Lavrov. Potrivit acestuia, Ucraina ridică fortificaţii la graniţa cu Transnistria, arătându-se gata să se amestece în situaţia de acolo, inclusiv militar, conform TASS. "Politica de confruntare, mioapă" a Maiei Sandu "Dacă vorbim despre situaţia în general din Transnistria, desigur, aceasta s-a degradat ca urmare a politicii pe care guvernul moldovean, condus de preşedintele [Maia] Sandu, a decis să o urmeze. Această politică este vădit antirusă, antitransnistreană, dacă vreţi", a declarat Lavrov în interviul pentru TASS. Evocând legea împotriva separatismului, votată recent la Chişinău, ministrul rus de Externe a declarat că Moscova "nu vede sentimente separatiste în Transnistria". "Vedem la conducerea transnistreană o dorinţă puternică de a pune în aplicare acele acorduri care au fost încheiate în formatul , care au ca scop o soluţionare deplină, reciproc acceptabilă privind statutul Transnistriei", a afirmat şeful diplomaţiei ruse. Serghei Lavrov a spus că formatul de negocieri "5+2" (Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi OSCE, plus UE şi SUA, ca observatori) este în esenţă îngheţat. "În mare măsură, la acest lucru a contribuit politica Occidentului, care a decis să ia în propriile mâini, să impună această reglementare Tiraspolului şi să susţină pe deplin politica de confruntare, mioapă şi de blocaj a preşedintelui Sandu", a declarat Lavrov. Vandali pro-ruși, arestați la Chișinău Acest interviu apare în contextul în care Chişinăul şi Occidentul acuză Rusia de un "război hibrid" în Republica Moldova pentru destabilizarea situaţiei cu scopul de a bloca parcursul european al republicii. Citește și: VIDEO George Simion, turbat după ce a fost acuzat că s-a întâlnit cu un ofițer FSB (ex-KGB) în Ucraina. Dezvăluirea, făcută de Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova La 12 martie, poliţia de la Chişinău a anunţat arestarea membrilor unei reţele pe care o suspectează că ar fi orchestrată de Moscova. Se presupune că, pentru destabilizarea situaţiei, aceştia urmau să organizeze tulburări în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale care zdruncină de mai multe luni capitala Republicii Moldova. SUA au acuzat Moscova că "încearcă să slăbească guvernul Republicii Moldova", cu scopul de a instala un guvern favorabil cauzei sale

Bolojan, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei Foto: Facebook Cristian Leon Țurcanu
Politică

Bolojan, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei

Președintele Consiliului Județean Oradea, Ilie Bolojan s-a aflat, la 27 martie, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei cu România, cu ocazia inaugurării unui parc din localitatea Băcioi, de lângă Chișinău. Tot ieri s-a aflat la Chișinău și președintele PSD, Marcel Ciolacu, însă acesta nu a avut în program vreo întâlnire cu Maia Sandu. Presa din Republica Moldova a ignorat, în mare măsură, această vizită. De altfel, PSD vrea să trimită în funcția de șefă a ICR Chișinău o fostă apropiată a oligarhului Vladimir Plahotniuc, care însă a contribuit la înființarea Partidului Social Democrat European din Moldova, de facto o filială a PSD România. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD Bolojan, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei „Noi am beneficiat în ultimii ani de transferuri de bune practici, de sprijin financiar din partea UE și este rândul nostru să facem acest lucru pentru comunitățile din R. Moldova. Fiecare investiție reprezintă un punct în plus pentru servicii publice mai bune și o viață mai bună. Noi venim în R. Moldova cu recunoștință, respect și speranță. Cu recunoștință pentru toți martirii, pentru toți oamenii României și Basarabiei, care au făcut istorie. Venim cu respect pentru dvs. Dacă pentru unii istoria și geografia au fost niște oportunități, pentru dvs. istoria și geografia a fost provocări și o luptă zi de zi. Pentru asta vă respectăm. Venim cu speranța pentru un viitor mai bun, pentru prosperitate și o viață mai bună. Dumnezeu să aibă în pază România și Moldova”, a declarat Ilie Bolojan, conform ziarulnational.md. Foto: Ziarul National Moldova Antena 3 a consemnat faptul că Marcel Ciolacu a efectuat, luni, o vizită în Republica Moldova şi a participat, în localitatea Ialoveni, la festivităţile prilejuite de dezvelirea busturilor lui Alexandru Marghiloman şi Ion Inculeţ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD vrea să trimită șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“, fostul oligarh, acum refugiat în străinătate, un adversar al Maiei Sandu. Jurnalista Paula Erizanu, care colaborează cu The Guardian, consemnează faptul că viitoarea șefă a ICR Chișinău, Monica Babuc, este fondatoarea filialei din Republica Moldova a PSD, formațiunea condusă de Marcel Ciolacu.

Capacităţile de producere a energiei surse regenerabile au crescut de trei ori Foto: Facebook
Mediu

Capacităţile producere energiei surse regenerabile

Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW, faţă de 61,6 MW la finele anului 2018, arată Agenţia pentru Eficienţă Energetică din Republica Moldova. Capacităţile de producere a energiei surse regenerabile au crescut de trei ori „Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile înregistrează o creştere semnificativă în Republica Moldova. Potrivit datelor din oficiu disponibile ale Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, capacităţile instalate de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice ce valorifică surse regenerabile de energie (centrale electrice fotovoltaice, eoliene, hidroelectrice şi în cogenerare pe biogaz), au crescut de 3 ori din anul 2018”, arată agenţia, citată de news.ro. Astfel, la finele anului 2022, puterea totală instalată constituia 206,81 MW, faţă de 61,6 MW la finele anului 2018. Eolienele, principala sursă Mai mult de jumătate din totalul capacităţilor de generare a energiei electrice din surse de energie regenerabile revin instalaţiilor eoliene (56%), urmate de centralele electrice fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, cu 29%, centralele hidroelectrice cu 8% din capacităţi şi centralele electrice în cogenerare pe biogaz cu o pondere de 7%. Instalaţiile fotovoltaice au înregistrat un salt semnificativ în evoluţia capacităţilor de producere a energiei electrice – de aproape 15 ori în 5 ani. Astfel, capacităţile de producere a energiei electrice prin intermediul instalaţiilor fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, au crescut de la 4,02 MW, în anul 2018, la 60,13 MW în 2022. Contorizarea netă include capacităţile de producere ale consumatorilor, persoane fizice sau juridice, care deţin în proprietate centrale electrice pentru consum propriu şi care au dreptul să livreze în reţea surplusul de energie produsă. La sfârşitul anului 2022, au fost înregistraţi 1.886 de beneficiari ai mecanismului de sprijin Contorizare netă, număr cumulativ pentru perioada 2018-2022, cu o putere totală cumulativă de 33,47 MW. La finele anului 2018 erau doar 57 de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă, cu o capacitate cumulativă de 542,3 kW. Citește și: Albania: Ultimul râu sălbatic din Europa, declarat parc naţional Capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul instalaţiilor eoliene a crescut de circa 3 ori – de la 35,6 MW în 2018 la 115,1 MW în 2022. Totodată, capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice în cogenerare pe biogaz au crescut de aproape 2,7 ori sau de la 5,7 MW la 15,3 MW.

Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari

După zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari americani, bani strânși când lucra la Banca Mondială, arată o comparație între declarațiile ei de avere. Astfel, în 2012, când a intrat în politică, fiind desemnată ministru al Educației, ea avea două conturi bancare în dolari și unul în lei, pe care deținea în total peste 164.000 de dolari. Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari O investigație Rise Project din 2016 arată că, în primii trei ani de politică, conturile ei s-au redus substanțial: pe 30 iulie 2015 mai deținea doar aproximativ 89.000 de dolari. În ultima declarație de avere, depusă în martie 2023, ea mai avea 600 de dolari. La o bancă din Chișinău ea mai deține 13.000 de lei, adică aproximativ 6.500 de euro. În 2022, ea a avut un salariu lunar de circa 21.500 lei moldovenești, adică puțin sub 1.100 de euro pe lună. În 2020, șeful statului moldovenesc avea un salariu de circa 18.900 de lei moldovenești pe lună. Diurna pentru deplasări peste hotare a fost de 61.900 lei moldovenești, adică circa 3.100 de euro. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Sandu are același apartament de 74,5 m2, pe care îl deținea din 2003 și o mașină Toyota RAV 4, cumpărată în 2012.

Politică

Moldova face reformă pentru care România nu are curaj

Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună, unitate administrativ-teritorială, nu va mai exista fără să aibă măcar 3.000 de locuitori și care să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați. Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030, scrie Europa Liberă Moldova. Moldova face o reformă pentru care România nu are curaj Pentru existența unei unități administrativ teritoriale mai este nevoie: să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi; distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni. Citește și: Asociația Pro Infrastructură: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Plus: „Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960” După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor - în zece districte. România are 3.228 de primari care administrează tot atâtea „unități administrativ-teritoriale“ (UAT), respectiv comune, orașe sau municipii. Însă 375 de comune au sub 1.500 de locuitori, arată datele din 2020 ale Ministerului Dezvoltării. Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 decetățeni. În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenitorașe. Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile.

Putin vrea Moldova rusificată și dependentă (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin vrea Moldova rusificată și dependentă

Putin vrea Moldova rusificată și dependentă. Rusia a elaborat o strategie pentru a subordona politic şi economic Republica Moldova, pentru a împiedica apropierea sa de NATO şi UE, mai ales prin intermediul României vecine, şi pentru a impune limba rusă în fosta republică sovietică, relatează miercuri EFE. Putin vrea Moldova rusificată și dependentă Toate acestea apar într-un document elaborat în 2021 de către Kremlin împreună cu Serviciul de Informaţii Externe (SVR), cu Serviciul Federal de Securitate (FSB) şi Serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU) şi alte servicii speciale din Rusia, document în posesia căruia a intrat un consorţiu internaţional de jurnalişti şi Centrul Dossier (Ţentr Dosie), al opozantului rus în exil şi fost oligarh Mihail Hodorkovski. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Este o strategie pentru subordonarea politică şi economică a Republicii Moldova", afirmă platforma de investigaţie în limba rusă, care adaugă că "Kremlinul intenţionează, de asemenea, să împiedice apropierea ţării de România şi să impună limba rusă" în republică. Autorii strategiei stabilesc obiective ce trebuie atinse în acest deceniu (până în 2030) cum ar fi generarea unei opoziţii la influenţa NATO şi UE în Republica Moldova, forţarea republicii să participe la alianţa militară postsovietică Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) şi alte proiecte internaţionale ruseşti. Transnistria, statut special Planul cuprinde ca obiectiv soluţionarea conflictului din regiunea separatistă prorusă Transnistria (din estul R. Moldova) prin acordarea unui statut special şi, ca întotdeauna, cu Rusia (care menţine trupe în regiune) ca mediator. De asemenea, planul urmăreşte să creeze un sentiment pro-rusesc în societate prin propagandă şi programe educaţionale. Iniţial, Rusia a vrut să evite restricţiile asupra presei ruse din Republica Moldova. Totuşi, acest proiect a eşuat, întrucât anul trecut autorităţile moldovene au închis şase canale de televiziune ruseşti pentru a proteja cetăţenii de dezinformare. Prin urmare, Kremlinul şi-a propus să-şi consolideze influenţa în alt mod, prin crearea unei reţele de organizaţii neguvernamentale în republică, în care să activeze "agenţi de influenţă" ai Rusiei. Un astfel de ONG este Uniunea de afaceri moldo-rusă, înfiinţată de fostul preşedinte socialist prorus al Republicii Moldova Igor Dodon împreună cu Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei, potrivit Ţentr Dosie. Rusificare, nu românizare "Următorul pas al Kremlinului va fi creşterea electoratului politicienilor moldoveni pro-ruşi, formarea sentimentelor pro-ruse în rândul elitelor moldovene şi abandonarea politicii de ", conform documentului citat. De asemenea, în acest document se afirmă că Rusia ar trebui să profite de dependenţa de importurile de gaze ruseşti pentru a "neutraliza" politica pro-europeană a actualului guvern şi parlament de la Chişinău, care contravine intereselor Kremlinului. Una dintre principalele metode de exercitare a influenţei ruse în Republica Moldova este presiunea economică, susţine Ţentr Dosie, motiv pentru care este important să se menţină volumul livrărilor de gaze către această ţară, unde partidul populist, pro-rus, al lui Ilan Şor organizează proteste antiguvernamentale de câteva luni. Rusia ameninţă deseori Chişinăul cu întreruperea livrărilor de gaze sau cu reducerea volumelor de gaze pe motiv că nu şi-a plătit datoriile acumulate la importul de gaze. Militar, Rusia a pierdut avantajul Documentul intitulat "Obiectivele strategice ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova" provine de la aceeaşi Direcţie prezidenţială pentru cooperare transfrontalieră care a realizat o strategie similară privind planurile Rusiei de a anexa Belarusul, notează portalul Deschide.md. Printre iniţiativele eşuate ale Rusiei cuprinse în planul respectiv, Deschide.md menţionează deschiderea unui consulat în Găgăuzia, la Comrat, o idee intens promovată de fostul preşedinte Igor Dodon încă din 2012. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit "Documentul arată că ei sunt cu un pas în urmă faţă de situaţia generală din cauza războiului în Ucraina şi datorită capacităţii regionale a ţărilor UE şi a altor organizaţii internaţionale de a se mobiliza şi de a face faţă intenţiilor Rusiei de a realiza acest lucru", remarcă miercuri, într-un comentariu pentru RISE Moldova, Sergiu Diaconu, şeful de cabinet al premierului moldovean Dorin Recean. "Din punct de vedere militar, în acest moment, ei nu au resursele şi circumstanţele de a face mare lucru. Ei nu pot avansa pe partea Transnistriei. Nu sunt destul de aliniaţi. Dar în ceea ce priveşte creşterea nesiguranţei, a fricii şi anxietăţii şi a finanţării protestelor şi diferitor tipuri de destabilizare, ei asta încearcă să facă. Şi asta coincide cu agenda acestor grupuri care, în mod normal, trebuie să fie la închisoare, iar banii lor - recuperaţi de guvernare, pentru că ei au furat banii de la oameni", a declarat premierul Dorin Recean, într-o reacţie pentru RISE Moldova.

Poliția din Moldova a dejucat un plan de destabilizare Foto: Facebook Newsmaker.md
Eveniment

Poliția din Moldova a dejucat un plan de destabilizare

Poliția din Moldova susține că a dejucat un plan de destabilizare al serviciilor secrete rusești: nu mai puțin de 10 grupări a câte zece persoane au fost instruite pentru provocări la mitingul care se desfășoară la această oră la Chișinău. La miting deja s-au produs altercații între oamenii legii și protestatari, după ce au încercat să forțeze cordonul format din polițiști. Protestul de azi este organizat de partidul ȘOR. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Poliția din Moldova a dejucat un plan de destabilizare „Agentul nostru sub acoperire, infiltrat în această grupare, a intrat în contact cu persoane din Federația Rusă, care se prezenta drept „main Sandu”. Al doilea cetățean al Federației Ruse, Andrei, a venit în Moldova și avea scopul de a organiza instructajul. Acesta a mai fost în Moldova. Și-a schimbat numele de familie și actele de câteva ori, pentru a nu putea fi urmărit”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției naționale, IGP, citat de newsmaker.ro. „Din toamna anului 2022 au apărut informații privind organizarea dezordinilor în masă în timpul protestelor organizate de unele partide. Poliția, de comun cu procuratura a stabilit câteva repere de lucru privind destabilizarea situației în țară, care urmau să aibă loc în Chișinău. Astfel, s-a stabilit că în acest proces de organizare sunt implicate servicii speciale din Federația Rusă”, a mai arătat comandantul poliției. Șeful poliției din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu El susține că au fost formate 10 grupuri, a câte 10 persoane, care trebuiau să fie instruite pentru provocări. Coordonarea tuturor acțiunilor ar fi organizată de către o persoană din Federația Rusă. Pentru anumite acțiuni, persoanele ar fi primit 10.000 de dolari, menționează șeful IGP. Suma era acordată pentru fiecare diversionist. El spune că persoanelor implicate le-a fost promis suport din partea unor forțe politice din Moldova. Sâmbătă seara au fost reținute 7 persoane, din 25, care au fost duse la poliție. Pe parcursul zilei de 11 martie persoanele au fost reținute și interogate. Șeful IGP a făcut publice înregistrări cu camera ascunsă din timpul instructajelor.

Moldova și SUA, apropiere fără precedent (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldova și SUA, apropiere fără precedent

Moldova și SUA, apropiere fără precedent. Administraţia preşedintelui american Joe Biden va oferi Republicii Moldova 300 de milioane de dolari ca asistenţă în sectorul energetic şi va împărtăşi informaţii cu această ţară pe care Rusia încearcă să o destabilizeze, a anunţat vineri Casa Albă. Moldova și SUA, apropiere fără precedent Purtătorul de cuvânt pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a declarat presei că, deşi Statele Unite nu observă vreo ameninţare imediată la adresa Republicii Moldova, administraţia americană crede că Rusia caută să slăbească această mică ţară, să orchestreze acolo o insurecţie şi să instaleze un guvern mai favorabil Moscovei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Noi credem că Rusia caută să slăbească guvernul (Republicii) Moldova, cu siguranţă cu obiectivul final de a vedea o administraţie mai favorabilă" la conducerea acestei ţări, a indicat el. Kirby a mai spus că Statele Unite au indicii conform cărora actori aflaţi în legătură cu guvernul rus ar putea instrui manifestanţii antiguvernamentali din Republica Moldova. "Actori ruşi, aflaţi cu siguranţă în legătură cu serviciile de informaţii ruse, încearcă să orchestreze manifestaţii în (Republica) Moldova şi să se folosească de acestea pentru a instiga la o insurecţie împotriva guvernului" de la Chişinău, a continuat purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Washingtonul colaborează informativ cu Chișinăul Dar "avem încredere în instituţiile democratice şi economice moldovene şi în capacitatea lor de a răspunde acestor ameninţări şi, în mod evident, vom continua să le furnizăm un sprijin important", a adăugat el. Astfel, a precizat Kirby, Statele Unite şi-au consolidat comunicarea de informaţii cu liderii Republicii Moldova asupra activităţilor ruse în această ţară pentru "ca ei să poată ancheta mai mult" şi "să contracareze planurile ruse". Proteste antiguvernamentale şi împotriva preşedintei Maia Sandu, organizate în special de partidul prorus Şor, au loc periodic la Chişinău de mai multe săptămâni. Administraţia preşedintelui Biden crede în plus că Rusia încearcă să răspândească dezinformări despre stabilitatea de ansamblu a Republicii Moldova, cum ar fi de exemplu declaraţiile Moscovei conform cărora Ucraina s-ar pregăti să invadeze regiunea separatistă pro-rusă Transnistria pentru a captura depozitul de muniţii de la Cobasna, relatează CNN. Lavrov, frustrat Într-un interviu acordat mai devreme vineri televiziunii publice ruse, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a remarcat abordarea diferită a Occidentului faţă de protestele din Georgia şi din Republica Moldova, întrucât opoziţia (prorusă - n. r.) din Republica Moldova nu corespunde intereselor occidentale. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM "Opoziţia georgiană nu doar că este autorizată, dar este chiar obligată să facă tot ce vrea, în timp ce în (Republica) Moldova protestele împotriva actualului guvern sunt condamnate, pentru că în timp ce opoziţia georgiană reflectă interesele Occidentului, opoziţia din (Republica) Moldova reflectă interese diferite şi interesele occidentale sunt reprezentate de guvern şi de preşedinte", a explicat ministrul rus, potrivit agenţiei TASS.

Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile

Un sondaj efectuat în Republica Moldova de către CBS-Research pentru WatchDog arată că Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile. Cercetarea sociologică arată însă că opiniile favorabile Rusiei sunt în ușoară creștere. Sondajul a avut un eșantion de 1000 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult și a fost realizat prin interviu telefonic moderat de intervievator. Perioada de culegere a datelor a fost 24 februarie – 3 martie 2023, iar marja de eroare de 3,1%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 46,5% dintre cei deciși să meargă la vot ar alege PAS, pe locul II fiind blocul comuniștilor, BECS, cu 31,7% din voturi, iar pe locul III s-ar situa partidul lui Ilan Șor, cu 10,4%. Alte formațiuni nu ar trecede pragul electoral, deci PAS ar putea păstra majoritatea parlamentară. Intenția de vot pentru PAS a crescut cu 5%, față de ianuarie. În ceea ce privește votul pentru funcția de președinte, Maia Sandu este preferată de 41,7% dintre cei deciși să se prezinte la urne, Igor Dodon - 25,1%, iar Ion Ceban - 6,7%. Citește și: Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs” Moldovenii vor în UE, nu în NATO Însă cetățenii Republicii Moldova nu vor în NATO - circa 56% sunt împotriva aderării la alianța militară - iar circa 45% nu cred nici că Rusia ar fi atacat Moldova dacă ocupa Ucraina și nici că Moscova ar organiza diversiuni în această țară. Cei chestionați au fost întrebați: „Cum credeți, cine poartă cea mai mare vină pentru provocarea războiului din Ucraina?”. Dintre aceștia, 21% au spus că „Putin personal”, 19,5% au menționat că Federația Rusă, 19,2% – SUA, 11,7% – conducerea Ucrainei, 9,9% – NATO. Totodată, 4,5% din respondenții sondajului au spus că de vină sunt ambele țări, pe când 1,6% au indicat UE, iar 12,2% nu au avut un răspuns. Față de ianuarie 2023, a scăzut ponderea celor care dau vina pe Vladimir Putin – cu 4,1%. A crescut însă răspunderea Federației Ruse (+1,5%) și a SUA (+2,5%). Aproape 52% consideră că „Rusia a fost ameninţată de faptul că Ucraina dorea să devină membră NATO și să aibă astfel baze militare” și „Rusia de fapt luptă cu NATO în Ucraina”. Circa 26% dintre cei chestionați cred că Rusia apără republicile „populare” din Donbas - procent în ușoară creștere - iar 13% spun că Rusia desfășoară o acțiune de eliberare a Ucrainei de nazism. Peste 63% din cei chestionați cred că Maia Sandu ar trebui să meargă în Rusia pentru a negocia prețurile la gaz, însă procentul este în scădere față de ianuarie. Aproape 12% spun că Moldova ar trebui să susțină Rusia „în schimbul gazului ieftin”. Sondajul arată că 51,9% dintre cetățenii moldoveni ar vota pentru aderarea la UE și doar 21,6% pentru aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică.

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova Foto: Twitter
Mediu

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova

Poluarea cu plastic este tot mai acută în Moldova, arată Jurnal.md, citat de Rador. În ultimii zece ani, cantitatea de materiale plastice folosite în Republica Moldova a înregistrat o creștere constantă de circa patru la sută anual. Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova În ultimii trei ani, se atestă o creștere a cantității de pungi biodegradabile importate în Republica Moldova, datorită noilor modificări legislative în vigoare. Totuși, potrivit autorilor studiului, trecerea la ambalaje biodegradabile nu vine cu beneficii pentru mediul înconjurător dacă nu sunt luate măsuri de colectare și reciclare corespunzătoare. Articolele din plastic „biodegradabile”, inclusiv pungile și recipientele de plastic de unică folosință, se descompun complet numai dacă sunt expuse la temperaturi ridicate prelungite de peste 50°C. În Republica Moldova sunt autorizați 28 de operatori care au printre tipurile de activități desfășurate inclusiv gestionarea deșeurilor din plastic. Cantitatea de deșeuri din plastic colectată anual de operatorii analizați variază de la 8 tone la 2400 tone. Studiul recomandă elaborarea unui plan național de acțiuni pentru reducerea poluării cu deșeuri de plastic și implementarea principiilor economiei circulare. Autorii sugerează reducerea și eliminarea treptată a produselor de unică folosință din plastic. Autoritățile sunt încurajate să promoveze conceptul de reutilizare, să implementeze sistemul de depozit pentru ambalajele din plastic. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Cercetarea a fost elaborată de Asociația Obștească „Verde e Moldova”, în parteneriat cu Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”, cu sprijinul financiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF), implementat de PNUD.

Comandantul Forței pentru Misiuni Cibernetice vine în Moldova Foto: Twitter US Cyber Command
Eveniment

Comandantul Forței Misiuni Cibernetice vine în Moldova

Încă un semnal major că SUA sprijină regimul de la Chișinău: Comandantul Forței Naționale a SUA pentru Misiuni Cibernetice, generalul-maior William J. Hartman, vine în Republica Moldova. Acum câteva zile, Statele Unite au anunțat că vor acorda un ajutor de 300 de milioane de dolari pentru sectorul energetic al R. Moldova. În plus, președintele SUA, Joe Biden, a menționat-o pe Maia Sandu, în discursul său de la Varșovia: „Doamnă Sandu, suntem mândri că suntem astăzi alături de dumneavoastră! Aplauze pentru doamna președinte!”. Comandantul Forței pentru Misiuni Cibernetice vine în Moldova Vizita la Chișinău a generalului Hartman de la comandamentul pentru msiuni cibernetice a fost anunțată de ambasada SUA la Chișinău. „În timpul aflării sale în Republica Moldova, acesta se va întâlni cu oficiali pentru a discuta cooperarea dintre Statele Unite și Republica Moldova în contracararea amenințărilor cibernetice noi și emergente”, precizează ambasada Statelor Unite la Chișinău. Citește și: Mircea Cărtărescu, după ce Academia Română a refuzat să-l primească: „M-am simțit foarte ușurat și am înțeles că așa trebuia să fie” Generalul Hartman ocupă funcția actuală din august 2019.

Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu Foto: captură video
Eveniment

Biden cere aplauze pentru Maia Sandu

Președintele SUA, Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs. Aplauze pentru dna. preşedinte Sandu!”. Discursul lui Joe Biden la Varşovia - susţinut în grădina Palatului Regal în faţa a mii de oameni, care s-au adunat aici în ciuda vremii rele - vine după ce preşedintele american a purtat discuţii cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre consolidarea flancului estic al NATO şi după ce luni a luat prin surprindere făcând o vizită chiar la Kievul aflat în bătaia rachetelor lui Putin. Este al doilea discurs pe care Biden îl rosteşte în acest loc în mai puţin de un an, subliniind relaţia din ce în ce mai apropiată dintre SUA şi Polonia, în timp ce războiul din Ucraina continuă să se înteţească. Biden cere aplauze pentru Maia Sandu Maia Sandu se află la Varșovia, în audiența care ascultă discursul lui Biden. Președintele SUA a menționat și lupta pentru libertate a cetățenilor Republicii Moldova. „Oamenii din Moldova își doresc trăiască în libertate”, a spus el. În discursul său, Biden a promis că ucrainenilor li se va face dreptate, iar Rusia va răspunde pentru ceea ce a făcut. Citește și: GALERIE FOTO Discursul „istoric” al lui Putin: atmosferă de înmormântare și personaje adormite în sală. Prigojin, șeful Wagner, n-a fost invitat – semn al căderii în dizgrație „Anul viitor voi găzdui toţi membrii NATO, pentru a 75-a aniversare a celei mai puternice alianţe. Ne asumăm responsabilitatea pentru Art. 5: un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor, e un jurământ solemn”, a reiterat Joe Biden. President Biden’s reference to the fact that Russia is stealing children is not only creating awareness about this horrific crime, it is also very powerful reminder in the US where conservative circles especially took note of this.#Ukraine #Poland #USA pic.twitter.com/MecKvHaimd— (((Tendar))) (@Tendar) February 21, 2023 El a promis ca sprijinul pentru Ucraina va continua şi a declarat că vor fi anunţate noi sancţiuni. Preşedintele şi-a încheiat discursul cu mulţumiri şi binecuvântări, în timp ce pe scenă au urcat copii de diverse naţionalităţi cu steaguri americane în mână, pe fondul sonor al melodiei Coldplay „Sky Full of Stars”.

Noul guvern începe să retragă Moldova din CSI Foto: Facebook
Politică

Noul guvern începe să retragă Moldova din CSI

Noul guvern de la Chișinău începe să retragă Republica Moldova din CSI: premierul Dorin Recean a anunțat că acordurile vor fi „gradual denunțate”. Declarația a fost făcută de prim-ministrul desemnat Dorin Recean, în cadrul ședinței Parlamentului în care noul premier și echipa sa au primit votul de investitură. În timpul sesiunii de întrebări, deputatul socialist Adrian Lebedinschi l-a întrebat pe premierul desemnat care este opinia sa vizavi de această structură. Noul guvern începe să retragă Moldova din CSI „Obiectivul strategic al Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană, urmărind interesele cetățenilor republicii noastre. Este evident că anumite acorduri din Comunitatea Statelor Independente nu funcționează. Cred că o parte din aceste acorduri vor fi gradual denunțate”, a răspuns Dorin Recean, citat de newsmaker.md. Maia Sandu a explicat, recent, că relația Moldovei cu CSI are la bază sute de acorduri, dintre care unele bilaterale. Ea a spus că aceste acorduri sunt analizate, pentru a se vedea din care este posibilă retragerea și care ar urma să fie păstrate. În luna mai 2022, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că după finalizarea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, conducerea R. Moldova va trebui să ia o decizie politică cu privire la statutul de membru al CSI. De altfel, el a spus că conducerea țării nu vede necesitatea participării la evenimentele Comunității. Citește și: Firea cere ca PNL, USR și PMP să-i retragă sprijinul lui Nicușor Dan: „Faptele constatate de Agenţia Naţională de Integritatea au fost sesizate de către PSD Bucureşti” Republica Moldova plătește anual 5,7 milioane de lei moldovenești pentru calitatea de membru al CSI și 3,8 milioane lei moldovenești către Adunarea interparlamentară a CSI, echvalentul a 475.000 de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră