luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ministru

37 articole
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 EUR pe sedii parlamentare fantomă

Pesedistul Ciprian Constantin Șerban, deputat și ministru al Transporturilor, primește lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, dar în același timp beneficiază de servicii de transport, pază și protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Practic, statul român îi plătește transportul de două ori. Mai mult, Șerban abuzează de suma forfetară primită în calitate de deputat de Neamț de la Camera Deputaților. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Astfel, statul îi decontează chiria pentru trei sedii în care funcționează scriptic biroul său de parlamentar, două în Piatra Neamț și unul în Zănești, pe care le ține mai mereu închise. Pentru „buna” funcționare a celor trei sedii în care ar trebui să își desfășoare activitatea de parlamentar, pesedistul Ciprian Constantin Șerban a cerut și primit anul trecut nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Vilă de protocol de la Camera Deputaților, apartament de la Transporturi Ciprian Constantin Șerban este deputat PSD de Neamț și ministru al Transporturilor și profită din plin de pe urma statului de demnitar. În perioada decembrie 2024 – iunie 2025, Șerban a fost președintele Camerei Deputaților. Pentru primele două luni și jumătate în funcție i s-a decontat o chirie de 4.600 lei pe lună. În total: 10.832 lei. Mai mult, în tot acest timp i se amenaja o vilă de protocol adecvată funcției, care a fost închiriată de Camera Deputaților de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). „Nu știu să vă spun cât se plătea chiria. Nimic! Nu știu cum deconta Camera”, a declarat ministrul Ciprian Constantin Șerban pentru DeFapt.ro. A predat vila de protocol în vara anului 2025, după ce a făcut rocada pe funcții cu șeful său de partid, Sorin Grindeanu: Șerban a preluat postul de ministru al Transporturilor, iar Sorin Grindeanu, pe cel de președinte al Camerei Deputaților. Însă ministrul Ciprian Șerban nu a rămas pe drumuri: Ministerul Transporturilor i-a închiriat imediat un apartament spațios de la RAAPPS. „Nu am primit nici o locuință de la minister. Locuințele sunt de la RAAPPS. Ministerul plătește o anumită sumă. Eu nu o să vă fac publică locuința mea”, a spus nervos pesedistul Ciprian Șerban. Bani de transport de la Camera Deputaților, deși are mașină cu șofer de la SPP Pesedistul Ciprian Șerban a fost numit ministru al Transporturilor în iunie 2025. De atunci, beneficiază non-stop de pază și protecție din partea Serviciul de Protecție și Pază, care îi asigură inclusiv transportul cu mașinile SPP. Costurile pentru paza și transportul demnitarului sunt suportate de către SPP din banii alocați de la bugetul de stat. Dar Șerban nu s-a mulțumit doar cu atât, a cerut lună de lună să i remită suma forfetară pentru cheltuielile de transport din circumscripția de parlamentar. Adică 1.400 de lei pe lună, conform răspunsurilor oficiale primite de către DeFapt.ro de la Camera Deputaților. Bani care ar trebui să îi acopere costul cu deplasarea din circumscripția Piatra Neamț în București pentru a participa la ședințele Camerei Deputaților. Ceea ce nu se întâmplă de când a fost uns ministru. Întrebat de ce a solicitat lunar suma de 1.400 de lei, în contextul în care transportul său este asigurat de către SPP, ministrul Ciprian Șerban a pus că e posibil să nu ridice indemnizația de transport. Dar răspunsul oficial al Camerei Deputaților îl contrazice. Chirii de 4.800 lei pentru trei birouri mai mult închise Pe lângă mica ciupeală cu banii de transport, pesedistul Ciprian Șerban mai primește lunar, tot de la Camera Deputaților, în jur de 4.800 lei pentru chiria a trei spații în care funcționează cabinetul său de parlamentar. Două sedii sunt în Piatra Neamț, iar unul, în localitatea Zănești din județul Neamț. Scopul biroului parlamentar este de a facilita legătura dintre parlamentar și alegători, permițând organizarea de audiențe și informarea cetățenilor despre inițiativele legislative. Dar cele trei spații închiriate din banii statului român de către pesedistul Ciprian Șerban sunt închise. Mai mult, pe cabinetul său parlamentar nu a fost angajat nici un consilier   Întrebat de către DeFapt.ro de ce sunt închise cele trei sedii ale cabinetului său de parlamentar și de ce nu are angajați consilieri care să păstreze legătura cu votanții, ministrul Ciprian Șerban a declarat sec: „Le-am închiriat pentru că acolo merg periodic. Audiențele, toată lumea vrea să vorbească cu deputatul, nu cu consilierul. Nu merg acasă în fiecare weekend, nu-mi mai permite timpul acum. Când merg, merg la cabinetele parlamentare și îmi țin audiențele”. 83.640 euro pentru funcționarea birourilor-fantomă Chiar dacă trece din ce în ce mai rar pe la sediile cabinetului său de parlamentar, pesedistul Ciprian Șerban cere lunar de la Camera Deputaților suma forfetară „pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare conform art. 38 alin.1 din Legea 96/2006”. Până la finalul anului 2025, suma forfetară a fost de 35.568 de lei lunar pentru fiecare parlamentar, dar pentru anul 2026 a fost redusă cu 10%. Practic, pe lângă indemnizația de parlamentar, în cuantum de 11.000 lei, fiecare parlamentar mai primește 32.011 lei, echivalentul a 6.400 de euro, pentru funcționarea cabinetului de deputat sau senator.  Această sumă, conform Legii 96/2006, este destinată exclusiv funcționării cabinetului și nu este un venit personal al parlamentarului, trebuind, în teorie, să fie justificată prin documente contabile. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că deputatul Ciprian Șerban a primit pentru funcționarea celor trei sedii de parlamentar, în perioada decembrie 2024 – decembrie 2025, nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Doar că birourile de parlamentar ale pesedistului Ciprian Șerban nu prea au mai fost deschise. 

Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat deși e plimbat de SPP (sursa: Facebook/Ciprian Serban)
Mihai Dimian, noul ministru al Educației (sursa: Facebook/Mihai Dimian)
Eveniment

Mihai Dimian, noul ministru al Educației. Nicușor Dan a semnat decretul de numire

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației. Potrivit Administrației Prezidențiale, noul ministru va depune jurământul de învestitură astăzi, de la ora 16:00. Mihai Dimian preia portofoliul Educației după demisia lui Daniel David, la finalul lunii decembrie. În perioada de interimat, atribuțiile au fost exercitate de premierul Ilie Bolojan. Numire la propunerea PNL Partidul Național Liberal (PNL) a decis, într-o ședință online desfășurată luni seara, să îl susțină pe Mihai Dimian pentru funcția de ministru al Educației. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Propunerea a venit din partea liderului PNL și premierului Ilie Bolojan și a fost singura variantă prezentată în cadrul ședinței. Potrivit protocolului coaliției de guvernare, portofoliul Educației revine liberalilor, iar desemnarea lui Dimian a fost validată fără alte nominalizări. După demisia fostului ministru Daniel David, funcția a fost ocupată interimar de șeful Guvernului, până la oficializarea noii numiri prin decret prezidențial. Cine este Mihai Dimian, noul ministru al Educației Mihai Dimian are o carieră academică solidă, cu experiență atât în România, cât și în străinătate. Este licențiat în matematică și fizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și deține un doctorat în inginerie electrică obținut în Maryland, Statele Unite. Din 2024, ocupă funcția de rector al Universitatea din Suceava. Anterior, a predat până în 2016 în SUA, la Universitatea Howard din Washington D.C. Mihai Dimian a fost asistent de cercetare în Franța, la Universitatea din Versailles, cercetător la Institutul Max Planck din Germania și profesor asistent, ulterior profesor asociat și conducător de doctorat în inginerie electrică și electronică la Universitatea Howard.

Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe (sursa: Facebook/Alexandru Nazare, Romaqua)
Investigații

EXCLUSIV Nazare, 25.000 EUR de la șeful Romaqua, companie care a cerut ajutor de stat de la Finanțe

Liberalul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a primit un împrumut de 25.000 de euro de la masonul pesedist Florin Răducu Lăzăroiu, directorul general al companiei Romaqua. Contactat de către DeFapt.ro, Lăzăroiu a refuzat să spună care a fost motivul pentru care i-a dat bani ministrului de Finanțe.  Dar a ținut să precizeze că Alexandru Nazare este prietenul său. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis DeFapt.ro a dezvăluit că Nazare ia des bani cu împrumut de la oameni de afaceri. Astfel, firma controlată de ministrul Alexandru Nazare, Comunicare SRL, a fost creditată cu 727.000 lei de partenera sa de afaceri, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, prin firma SIS Finance Consulting SRL. Valérie Semenescu este soția lui Ovidiu Semenescu, reținut de procurorii DNA în toamna anului 2015 în dosarul de corupție „Apa Nova”. Anchetatorii îl acuzau atunci de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor. Nazare a luat 25.000 de euro împrumut Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a menționat în cea mai recentă declarație de avere că a luat cu împrumut în anul 2024 suma de 25.000 de euro de la persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu. Bani pe care trebuie să îi returneze până în 2029. Liberalul Alexandru Nazare, totuși, nu ducea lipsă de bani: în conturile declarate avea, la momentul împrumutului, în jur de 35.000 de euro. Sumă rămasă după ce își împrumutase propria firmă, Comunicare SRL, cu 650.000 de lei.  „PF” Florin Răducu Lăzăroiu - directorul general al Romaqua (Borsec), membru PSD, mason Persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu (în dreptul numelui căruia Nazare a ținut să menționeze, în declarația de avere, „PF”) este nimeni altul decât directorul general al companiei Romaqua Group SA, producătorul apelor minerale Borsec. Lăzăroiu a fost consilier local din partea PSD în Consiliul Local Borsec până în 2020, dar și candidat PSD la Consiliul Județean Harghita în 2024. Din ultima declarație de avere, din aprilie 2024, reiese că Florin Răducu Lăzăroiu deține o vilă de 380 mp în Borsec și două apartamente în Timișoara, trei mașini, plus un cont bancar în care se aflau 10.000 de euro. În declarația de interese, Lăzăroiu a menționat că este este mason, membru în Marea Lojă Națională din România, și membru PSD. Ministrul tace, Lăzăroiu invocă „o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare” DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Nazare să comunice care este relația sa cu directorul general Romaqua – Borsec, Florin Răducu Lăzăroiu, și de ce a împrumutat bani de la acesta. Ca de fiecare dată când a primit solicitări de la DeFapt.ro, ministrul Nazare a refuzat să răspundă. Însă directorul Romaqua a fost ceva mai comunicativ. „Este o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare, așa că nu fac comentarii pe acest subiect”, a declarat Florin Răducu Lăzăroiu.   Șeful Romaqua: „vă rog să nu mă mai deranjați” DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Lăzăroiu despre posibilitatea unui conflict de interese între Alexandru Nazare, ca ministru de Finanțe, și compania Romaqua, în urma acordării împrumutului. Directorul general al Romaqua a răspuns vizibil deranjat: „Stimate domn, de ce insistați? Este o problemă privată între mine și dl. Nazare întâmplată înainte ca dumnealui să ajungă ministru, iar faptul că îmi solicitați opinia mie ca persoană privată, care nu sunt publică, mă deranjează. Vă mulțumesc! Și vă rog să nu mă mai deranjați, și nici să apelați la telefoanele din centrala fabricii, sau mailurile firmei.” Tot în 2024, anul împrumutului, Romaqua a cerut ajutor de stat de la Finanțe Dar, cu totul întâmplător, în toamna anului 2024, compania Romaqua a solicitat un ajutor de stat în valoare de 33,22 milioane lei. Romaqua, însă, nu s-a încadrat în limita bugetului aferent sesiunii respective de ajutoare de stat acordate de Guvern. Ajutoarele de stat pentru companii sunt acordate de Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală Ajutor de Stat, după ce schemele de ajutor de stat sunt aprobate prin Hotărâre de Guvern.     În anul fiscal 2024, Romaqua Group SA a avut venituri de 1,2 miliarde de lei (240 de milioane de euro) și profit net de 103,8 milioane de lei (aproape 21 de milioane de euro) cu 2.193 de angajați. Firma lui Nazare, creditată cu 727.000 de Semenescu Comunicare SRL este deținută de ministrul Alexandru Nazare (95,24%) și de SIS Finance Consulting (4,76%). Societatea SIS Finance Consulting a fost înființată de controversatul afacerist Ovidiu Semenescu, dar părțile sociale au fost preluate ulterior de soția sa, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu. Ovidiu Semenescu a ajuns în atenția opiniei publice în toamna anului 2015, atunci când a fost reținut de procurorii DNA în dosarul de corupție „Apa Nova”. DNA l-a acuzat oficial pe Semenescu de de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor, dar dosarul a fost clasat în cele din urmă. În mod neuzual, asociatul ultraminoritar din Comunicare SRL, SIS Finance Consulting, a creditat firma controlată de Alexandru Nazare cu suma de 727.000 lei în perioada 2023 – 2024. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Bani cu ajutorul cărora, în anul 2024, firma lui Nazare a achiziționat două apartamente într-un complex de lângă Mall Vitan în suprafață de 81,8 metri pătrați, respectiv 48,7 metri pătrați, plus două locuri de parcare. 

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu

Ministrul Florian Bodog (PSD), care a ocupat portofoliul Sănătății între ianuarie 2017 și ianuarie 2018, a fost, azi, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”, a explicat Curtea, într-un comunicat.  Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Boddog a fost acuzat de procurorii DNA că a angajat o consilieră personală și a făcut demersurile pentru ca aceasta să fie plătită timp de un an, fără ca ea să se fi prezentat la serviciu sau să presteze munca pentru care era plătită. Procurorii au susținut  că, deși Bodog știa acest lucru, ar fi semnat hârtii care să ateste în mod nereal că femeia a fost la muncă. Consiliera lui Bodog a primit salarii totale de aproape 78.000 de lei (aproape 17.000 de euro), sumă care este considerată prejudiciu adus Ministerului Sănătății. Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Însă, azi, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției”. „Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate. Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional”, se arată în comunicatul ICCJ. Sentința este definitivă.  Procurorii DNA au arătat: „În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte. Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară (...) În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice”.   

Premierul Bolojan preia interimatul Educației (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Nu s-a găsit ministru la Educație în PNL, Bolojan a preluat interimatul ministerului

Premierul Ilie Bolojan i-a transmis marți președintelui României, Nicușor Dan, propunerea oficială de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a lui Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei acestuia. Bolojan preia interimatul Educației Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, propunerea de revocare a fost formulată în mod formal și transmisă Administrației Prezidențiale, în conformitate cu procedurile constituționale privind încetarea mandatului unui membru al Executivului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Conform aceleiași surse, interimatul la conducerea Ministerului Educației și Cercetării ar urma să fie asigurat de premierul Ilie Bolojan, până la desemnarea unui nou titular al portofoliului. „Premierul Ilie Bolojan a transmis președintelui României, Nicușor Dan, propunerea de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a domnului Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României”, se arată în comunicatul Guvernului. Revocarea din funcție și numirea interimatului urmează să fie oficializate prin decret prezidențial, semnat de președintele Nicușor Dan, conform prevederilor legale în vigoare.

Noile numiri la Apărare și Economie, în "Monitorul Oficial" (sursa: Facebook/Irinel Darău)
Eveniment

Oficial: noile numiri la Apărare și Economie, publicate în "Monitorul Oficial"

Decretele de numire în funcție a noilor miniștri ai Apărării și Economiei au fost publicate marți în Monitorul Oficial, marcând oficial schimbările din Guvern. Semnătura președintelui Nicușor Dan și ceremonia de învestire Președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire, iar ceremonia de învestire a celor doi miniștri USR este programată pentru ora 15:00, la Palatul Cotroceni. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Radu Miruță preia oficial funcția de ministru al Apărării Naționale și va ocupa, totodată, poziția de vicepremier în Cabinetul Bolojan. Acesta a asigurat interimatul la Ministerul Apărării începând cu 28 noiembrie, după semnarea decretului de către președinte prin care se lua act de demisia lui Ionuț Moșteanu. Irineu Darău a fost numit ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, portofoliu care reunește domenii-cheie pentru dezvoltarea economică și modernizarea României. Validarea în Comitetul Politic al USR Cei doi miniștri au fost validați pentru aceste funcții vinerea trecută de Comitetul Politic al USR, înainte de semnarea decretelor prezidențiale. Demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării a venit în urma controverselor apărute în spațiul public cu privire la CV-ul său, situație care a determinat numirea unui interimat și, ulterior, desemnarea oficială a lui Radu Miruță.

Marilen Pirtea, posibil ministru al Educației (sursa: Facebook/Marilen Gabriel Pirtea)
Politică

Marilen Pirtea se mai gândește dacă vrea să fie ministru al Educației

Rectorul Universitatea de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, deputat PNL, a declarat pentru AGERPRES că va reflecta asupra propunerii de a prelua conducerea Ministerul Educației și Cercetării, după demisia lui Daniel David. Decizia finală urmează să fie luată după perioada sărbătorilor. Bugetul, condiția esențială pentru reforme Marilen Pirtea a subliniat că viitoarele politici din Educație depind decisiv de bugetul alocat, avertizând că, în lipsa unor resurse consistente, măsurile riscă să fie percepute ca simple constrângeri, nu ca investiții strategice. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Potrivit acestuia, așteptările pentru anul următor trebuie corelate realist cu finanțarea disponibilă. Propunerea, venită de la premier Deputatul PNL a confirmat că propunerea de a prelua portofoliul Educației a venit din partea premierului Ilie Bolojan. Pirtea a precizat că va lua o decizie doar după o analiză atentă a contextului bugetar și a obiectivelor asumate de Guvern. Demisia lui Daniel David și explicațiile sale Daniel David și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, invocând motive clare și transparente, fără „rațiuni ascunse”. Fostul ministru le-a mulțumit președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru colaborare, subliniind că plecarea sa este una amiabilă, după două mandate exercitate ca tehnocrat susținut de PNL.

Moțiunea simplă împotriva ministrului Justiției, respinsă (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Avocatul interlopilor craioveni, ministrul Marinescu de la Justiție - moțiune simplă respinsă

Moțiunea simplă depusă de parlamentarii Alianța pentru Unirea Românilor împotriva ministrului Justiției, Radu Marinescu, a fost respinsă luni în plenul Camerei Deputaților. În urma votului, s-au înregistrat 95 de voturi „pentru”, 153 „împotrivă” și trei abțineri. USR explică de ce nu a susținut moțiunea AUR Deputatul Uniunea Salvați România Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a anunțat că USR nu va vota moțiunea inițiată de AUR, invocând faptul că documentul nu abordează problema centrală a funcționării sistemului judiciar. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Acesta a susținut că AUR ar sprijini, în opinia sa, rețele informale de influență din justiție și că moțiunea evită o confruntare reală cu problemele structurale ale sistemului. Critici dure la adresa funcționării sistemului judiciar În intervenția sa, Stelian Ion i-a reproșat ministrului Justiției lipsa de reacție față de semnalele privind corupția și promovările netransparente din sistem. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru "Măgaru'", cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Deputatul USR a afirmat că, deși aceste probleme au fost semnalate încă de la începutul mandatului, situația a rămas neschimbată după un an. El a subliniat necesitatea recunoașterii publice a disfuncționalităților pentru a putea fi inițiate reforme reale în justiție. George Simion acuză USR de dublu discurs politic Liderul AUR, George Simion, a acuzat USR de inconsecvență politică, susținând că partidul ar face parte, în fapt, din aceeași structură de guvernare cu Partidul Social Democrat. Simion a afirmat că dezbaterea din jurul moțiunii ar fi fost un „teatru politic”, care nu ar fi adus soluții reale pentru cetățenii care întâmpină dificultăți în accesarea justiției și în obținerea unor procese rapide și previzibile. Poziția ministrului Justiției: statul de drept și democrația În discursul său din plen, ministrul Radu Marinescu a declarat că dezbaterea parlamentară face parte din funcționarea normală a democrației. El a făcut referire la simbolistica lunii decembrie și la Revoluția din 1989, subliniind importanța unei justiții independente și imparțiale într-un stat de drept. Ministrul Justiției a invocat evaluările observatorilor internaționali asupra statului de drept din România, arătând că acestea indică atât progrese, cât și domenii unde sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea sistemului judiciar.

Procurorii DNA, descinderi la Răzvan Cuc (sursa: Facebook/Răzvan Cuc)
Eveniment

Percheziții DNA la fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, într-un dosar de dare de mită

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție efectuează marți percheziții la fostul ministru al Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, precum și la un om de afaceri, într-un dosar ce vizează fapte de dare de mită și complicitate la dare de mită. Suspiciuni privind un contract de 23 de milioane de lei Potrivit acelorași surse, ancheta vizează un contract-cadru în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Suma presupusei mite ar reprezenta circa 6% din valoarea acestui contract, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind modul de atribuire și derulare a procedurilor. Dosar penal pentru dare de mită și complicitate Fostul ministru și omul de afaceri sunt cercetați pentru dare de mită și complicitate la dare de mită, infracțiuni aflate în competența DNA. Procurorii analizează probele ridicate în urma perchezițiilor pentru a stabili rolul fiecărei persoane în mecanismul presupuselor fapte de corupție. Sursele judiciare au precizat că Alexandru-Răzvan Cuc și omul de afaceri vizat vor fi aduși cu mandat la sediul central al Direcției Naționale Anticorupție, unde urmează să fie audiați în cursul zilei.

Ministrul Justiției, acuzații de imixtiune politică (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Ministrul PSD al Justiției promovează un articol denigrator despre judecătoarea Marinaș

Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, este acuzat într-un articol EpochTimes România că ar fi făcut o mișcare „din culise” împotriva judecătoarei Sorina Marinaș, magistrat al Curții de Apel Craiova și una dintre vocile cele mai vizibile ale demersurilor de reformare a sistemului judiciar, apărute după documentarul Recorder „Justiție capturată”. Judecătoarea Sorina Marinaș, figură centrală în dezbaterea despre reformarea justiției Sorina Marinaș a devenit, în ultimele săptămâni, una dintre principalele figuri asociate cu apelurile la „curățarea” sistemului judiciar, pe fondul reacțiilor generate de investigația Recorder privind presupuse disfuncționalități și relații de putere din interiorul justiției. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Pozițiile sale publice au fost apreciate de o parte a magistraților și a societății civile, dar au atras și critici dure. Gestul ministrului Justiției: promovarea unui articol controversat Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Radu Marinescu ar fi distribuit pe grupul oficial de WhatsApp al Baroului Dolj un articol publicat de Gândul, care o vizează direct pe judecătoarea Sorina Marinaș. Grupul este unul instituțional, iar administratorul acestuia este chiar decanul Baroului Dolj. Articolul respectiv este considerat de judecătoare drept denigrator, iar distribuirea lui de către ministrul Justiției ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor de neutralitate și echidistanță impuse de funcția ministerială. Controverse privind imparțialitatea ministrului Justiției Funcția de ministru al Justiției presupune, prin natura sa, o poziție de imparțialitate față de magistrați și față de conflictele interne din sistemul judiciar. În acest context, gestul lui Radu Marinescu este interpretat de critici ca o formă de presiune sau de aliniere la o campanie de discreditare a unui magistrat implicat în dezbaterea publică despre reformă. Reacții și mize într-un moment tensionat pentru justiție Incidentul are loc într-un moment de tensiune accentuată în sistemul judiciar, marcat de reacții publice ale unor judecători, proteste civice și dezbateri aprinse despre independența justiției, rolul conducerilor instanțelor și limitele intervenției politice. Cazul Sorinei Marinaș și gestul atribuit ministrului Justiției riscă să amplifice suspiciunile privind relația dintre puterea politică și sistemul judiciar, într-un context în care tema independenței justiției se află din nou în centrul atenției publice.

Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Ministrul Justiției, după documentarul Recorder: România, succese importante pe anticorupție

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că orice interferență politică în actul de justiție este „absolut inacceptabilă” și a subliniat că nu va cere niciodată autorităților judiciare să soluționeze cauze în funcție de opinii sau interese politice. Reacția vine după apariția documentarului Recorder despre problemele din sistemul judiciar. Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder Marinescu afirmă că a urmărit materialul în pofida unor deplasări oficiale și recunoaște rolul critic al presei într-o societate democratică. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Potrivit ministrului, documentarul ridică acuzații privind manipularea unor dosare prin practici abuzive sau decizii controversate. Marinescu precizează însă că responsabilitatea aplicării corecte a legislației revine exclusiv magistraților. Eventualele abateri disciplinare sau penale trebuie investigate de Inspecția Judiciară și CSM, iar Ministerul Justiției nu are dreptul să intervină în soluționarea cauzelor. Reforma din 2022: legile justiției și prescripția penală Ministrul amintește că România a adoptat în 2022 OUG 71 privind prescripția penală, după deciziile CCR, și a adoptat noile legi ale justiției, evaluate pozitiv în rapoartele privind statul de drept. Aceste legi reprezintă jaloane asumate în PNRR, pentru care urmează să fie depusă cererea de plată numărul 4, ceea ce confirmă îndeplinirea obligațiilor din domeniul justiției. Ministerul Justiției nu poate interveni în alegerea CSM Radu Marinescu subliniază că ministerul nu are competențe în alegerea membrilor CSM sau în procedurile disciplinare din interiorul sistemului. Aprecierea unor afirmații legate de „capturarea instituțiilor” nu intră în mandatul său. Ministrul reiterează că principiul independenței justiției impune lipsa totală a ingerinței politice, iar CSM este, prin Constituție, garantul acesteia. Abuzurile trebuie investigate, iar justiția modernizată Marinescu afirmă că orice caz concret de abuz, neglijență, corupție sau favorizare trebuie investigat prompt. Ministerul susține ferm combaterea oricărei forme de pervertire a actului de justiție. El adaugă că instituția pe care o conduce implementează strategia națională pentru justiție, contribuie la evaluările internaționale anticorupție, este în grafic cu proiectele PNRR—precum digitalizarea prin ECRIS V—și lucrează la simplificarea și eficientizarea procedurilor judiciare. „Interferența politică este inacceptabilă” Ministrul Justiției reafirmă că nu va solicita neaplicarea legii sau intervenția politică în dosare. Ministerul este deschis reformelor care respectă independența justiției, constituționalitatea și eficiența sistemului. Marinescu admite că există încă probleme de corectat în sistem, dar subliniază că acestea trebuie rezolvate profesionist și responsabil.

Sikorski îl trimite pe Musk „pe Marte” (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Elon Musk atacă UE, ministrul de Externe al Poloniei îi răspunde tranșant: „Du-te pe Marte”

Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, i-a transmis un mesaj tăios lui Elon Musk, după ce miliardarul american a cerut public „eradicarea Uniunii Europene”. Reacția vine în urma unei postări în care Musk a întrebat pe platforma X „cât va mai dura până când UE va dispărea”, însoțind mesajul de hashtagul „AbolishTheEU”. Replica acidă a lui Radosław Sikorski Într-un răspuns direct, Sikorski l-a îndemnat pe Musk să „plece pe Marte”, adăugând că acolo „nu există cenzură pentru salutul nazist”. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Comentariul face trimitere la un episod controversat din ianuarie, când Musk ar fi fost surprins făcând un gest interpretat de unii comentatori drept un salut nazist, în timpul ceremoniei de inaugurare a președintelui Donald Trump. Medvedev intervine și susține mesajele lui Musk Postările lui Musk despre eliminarea UE au atras și atenția fostului președinte rus Dmitri Medvedev, cunoscut pentru declarațiile sale provocatoare. În prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Medvedev a comentat mesajul lui Musk, afirmând „Exact”, după ce miliardarul a sugerat că suveranitatea ar trebui „returnată țărilor europene”. Reacția Poloniei: retorica anti-UE avantajează Rusia Răspunsul Moscovei a generat o nouă intervenție a lui Sikorski, care a redistribuit comentariul lui Medvedev și a subliniat cine profită cu adevărat de discursul anti-european. „Dacă cineva se întreabă cui servesc toate aceste discuții anti-UE despre suveranitate: celor care vor să profite de semănarea urii și celor care vor să cucerească Europa”, a scris ministrul polonez.

Fost ministru chinez, condamnat la moarte (sursa: caixinglobal.com)
Internațional

Fost ministru al Agriculturii, condamnat la moarte pentru corupție, au decis judecătorii chinezi

Fost ministru chinez, condamnat la moarte. Fostul ministru chinez al Agriculturii, Tang Renjian, a fost condamnat duminică la moarte pentru fapte de corupție, cu o suspendare a execuției de doi ani. Fost ministru chinez, condamnat la moarte Decizia a fost anunțată de Tribunalul Popular din Changchun, provincia Jilin. Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB Potrivit instanței, Tang a acceptat mită în bancnote și bunuri în valoare totală de peste 268 de milioane de yuani (aproximativ 32 de milioane de euro) între anii 2007 și 2024. Pierderi grave „pentru stat și popor” În comunicatul tribunalului se arată că mita a „cauzat pierderi extrem de grave intereselor statului și poporului, justificând pedeapsa cu moartea”. Magistrații au precizat că Tang Renjian și-a recunoscut faptele și a exprimat remușcări pentru „crimele” sale. Parte a campaniei anticorupție a lui Xi Jinping Condamnarea fostului ministru este cea mai recentă din campania anticorupție declanșată de președintele Xi Jinping, care a vizat mai mulți oficiali de rang înalt. Susținătorii campaniei susțin că aceasta favorizează o guvernare curată și responsabilă, în timp ce criticii afirmă că liderul de la Beijing folosește anchetele pentru a-și consolida puterea și a elimina rivalii politici. Cariera lui Tang Renjian înainte de condamnare Tang Renjian a fost ministru al Agriculturii între 2020 și 2024. Înainte, a ocupat funcția de guvernator al provinciei Gansu (nord-vest) și cea de vicepreședinte al regiunii autonome Guangxi (sud). Căderi similare în rândul altor miniștri Cazul lui Tang survine după anchete anticorupție împotriva foștilor miniștri ai Apărării Li Shangfu și Wei Fenghe. Li Shangfu a fost demis la doar șapte luni după numire și exclus din Partidul Comunist Chinez pentru infracțiuni legate, în special, de corupție. Actualul ministru al Apărării, Dong Jun, ar fi fost și el vizat de o anchetă pentru corupție, potrivit informațiilor apărute în presa de stat.

Averea nejustificată a ministrului Florin Manole (sursa: Facebook/Petre Florin Manole)
Eveniment

Ministrul Muncii susține că a muncit pe salariul minim, dar refuză să-și justifice averea

Averea nejustificată a ministrului Florin Manole. Ministrul Muncii a muncit pe salariul minim. Florin Manole, ministrul Muncii, a declarat la emisiunea Insider Politic de la Prima TV că este un „susținător fervent” al majorării salariului minim pe economie. El a explicat că a trăit personal experiența muncii pe salariul minim și știe cât de dificil este să supraviețuiești în aceste condiții. Însă nu a explicat cum a ajuns să acumuleze o avere impresionantă. Florin Manole a muncit pe salariul minim Manole a povestit că, atunci când a lucrat în București pe salariul minim, veniturile lunare nu îi ajungeau nici măcar pentru plata chiriei. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” „Este absolut nedrept ca un muncitor să nu poată asigura un trai decent din opt ore de muncă pe zi. Nu vorbim de lux sau apartamente în centru, ci de subzistență și un nivel de trai minim decent”, a subliniat ministrul. Legătura dintre productivitate și salariul minim Ministrul recunoaște că discuția despre productivitate este importantă, dar consideră că aceasta nu trebuie să fie un argument împotriva creșterii salariului minim. „Un muncitor care nu are suficiente resurse pentru un trai decent nu poate fi acuzat că are un salariu prea mare”, a punctat Manole. Experiențe personale: agricultură și muncă sezonieră Manole a dezvăluit că a muncit încă din tinerețe, în agricultură și la clacă, înainte de a termina facultatea. Totuși, spune că nu susține ideea ca tinerii să intre pe piața muncii înainte de a-și finaliza studiile. „Educația trebuie să fie prioritară pentru tineri” „Eu nu cred că e bine să încurajăm tinerii să meargă la muncă înainte de a-și termina studiile. Trebuie să-i încurajăm să obțină cât mai multă educație, iar apoi să intre pe piața muncii”, a concluzionat ministrul Muncii. Averea nejustificată a ministrului Florin Manole DeFapt.ro a arătat că, în ultimii ani, Florin Manole a acumulat sume impresionante în conturi și a oferit împrumuturi de sute de mii de lei, deși singurele sale surse de venit sunt din bani publici, de aproximativ 30.000 de euro anual. Ministrul Manole (PSD) refuză să răspundă la solicitările DeFapt.ro de a explica sursa banilor din conturi și a celor acordați drept împrumuturi, potrivit declarațiilor sale de avere.

Ministru turc, amendat pentru viteză excesivă (sursa: X/Abdulkadir URALOĞLU)
Internațional

VIDEO Ministrul turc al Transporturilor s-a filmat conducând cu 225 km/h pe autostradă

Ministru turc, amendat pentru viteză excesivă. Ministrul transporturilor din Turcia, Abdulkadir Uraloglu, a primit o amendă după ce a publicat pe X un videoclip în care conducea cu 225 km/h pe autostrada Ankara–Nigde, aproape dublul vitezei legale. Imaginile au stârnit un val de critici pe rețelele sociale. Ministru turc, amendat pentru viteză excesivă Clipul, însoțit de muzică folk și fragmente dintr-un discurs al președintelui Recep Tayyip Erdogan, îl arăta pe ministru depășind rapid alte mașini pe banda de viteză. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Videoclipul a fost perceput ca o promovare a infrastructurii realizate de guvern. Poliția rutieră aplică sancțiunea Poliția turcă a emis o amendă de 9.267 lire turcești (aproximativ 280 de dolari) pentru depășirea limitei de viteză, la circa 50 km de Ankara. Limita maximă legală pe autostrăzile din Turcia este de 140 km/h. Scuze publice după reacția negativă Confruntat cu numeroase critici, Uraloglu a publicat pe X o imagine cu amenda primită, însoțită de mesajul: „Prezint scuze națiunii noastre”. Potrivit datelor oficiale, anul trecut peste 6.300 de persoane au murit în aproape 1,5 milioane de accidente rutiere în Turcia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră