luni 09 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

ministerul transporturilor

10 articole
Eveniment

Trafic paralizat timp de 14 ore pe șoseaua care asigură legătura cu Serbia, DN6, tăcere la București. Ce trebuiau să facă autoritățile

Un accident între două autotrenuri a blocat timp de aproape 14 ore drumul național DN6, o șosea crucială pentru legătura cu Serbia, dar și Ungaria, pentru transportatorii care vin din sudul României. În acest timp, autoritățile nu au asigurat o informare eficientă a șoferilor, ceea ce a dus la formarea unor cozi uriașe.  Citește și: Magistrații încep să dea statul în judecată pentru pensii mai mari. Și câștigă pensii peste salariu – presă Accidentul s-a produs în noaptea de duminică spre luni, la ora 00.50, iar traficul a fost reluat la 14.30.  Pentru eliberarea drumului a fost nevoie de o automacara de mare tonaj. „În acest interval, șoferii au întâmpinat coloane extinse pe DN 6 și pe centura Severinului, iar efectele blocajului s-au resimțit și pe DN 56A. Pentru cei prinși în trafic, așteptarea îndelungată a însemnat întârzieri și tensiune (...)  În cazul unui accident grav, intervenția în condiții de siguranță este esențială. Totuși, aproape 14 ore până la redeschiderea completă a drumului ridică întrebări cu privire la gestionarea blocajului și la comunicarea estimărilor. Termenele succesive, amânate de dimineață până la prânz, au făcut dificilă anticiparea duratei intervenției și au sporit incertitudinea pentru participanții la trafic”, scrie Oltenia Online.  Un angajat al Jandarmeriei din Caraș-Severin, Adrian Borcean, critică dur modul în care a acționat statul român: „Paralizarea traficului timp de aproape 14 ore pe una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei de Sud-Est este simptomul unui eșec sistemic major, în care infrastructura precară se împletește cu nepăsarea și impunitatea instituțională” „În zona defileului și a viaductelor din Mehedinți, România oferă zero rute ocolitoare viabile pentru TIR-uri. Când un autotren se răstoarnă pe un viaduct îngust, traficul internațional moare. „Alternativa” înseamnă ocoluri absurde de sute de kilometri prin munți, pe drumuri oricum suprasaturate” „Imunitate pentru Administratori: Deși OUG 195/2002 obligă Poliția să sancționeze administratorul drumului dacă infrastructura nu asigură siguranța, focusul se mută exclusiv pe vinovăția șoferului” „Este inacceptabil ca deblocarea unei șosele europene să dureze 14 ore pentru că autoritățile nu dispun de utilaje grele proprii, poziționate strategic în punctele critice” „Traficul greu nu a fost oprit sau deviat din timp de la granițe (Calafat, Giurgiu). Camioanele au fost lăsate să înainteze spre ambuteiaj, creând un dop kilometric ce a blocat inclusiv centurile orașelor vecine și a îngreunat accesul echipelor de intervenție” „Blocajul de 14 ore de pe DN6 reprezintă o palmă dură pe obrazul logisticii românești” Ce a explicat Borcean pe Facebook: „DN6 și Iluzia Tranzitului European: Cum a Blocat un Singur Accident Jumătate de Continent Evenimentul recent de pe DN6, din zona viaductului Padina Virului (sectorul Drobeta-Turnu Severin – Orșova), depășește granițele unui simplu accident de circulație. Paralizarea traficului timp de aproape 14 ore pe una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei de Sud-Est este simptomul unui eșec sistemic major, în care infrastructura precară se împletește cu nepăsarea și impunitatea instituțională.   Aceasta nu este doar o problemă rutieră locală; este o vulnerabilitate de securitate logistică ce a ținut ostatice economiile din Balcani timp de o zi, din cauza incapacității statului român de a gestiona o situație de criză. Gâtul de Sticlă al Europei: Zero Redundanță pe o Rută Critică   DN6 nu este un simplu drum național, ci o componentă vitală a Coridorului Orient/Est-Mediteranean, ruta principală care leagă Turcia, Grecia și Bulgaria de Europa Centrală.   Fără Alternative pentru Transportul Greu: În zona defileului și a viaductelor din Mehedinți, România oferă zero rute ocolitoare viabile pentru TIR-uri. Când un autotren se răstoarnă pe un viaduct îngust, traficul internațional moare. „Alternativa” înseamnă ocoluri absurde de sute de kilometri prin munți, pe drumuri oricum suprasaturate.   Capcana de pe Viaduct: Geometria drumului (curbe strânse, lipsa separatoarelor fizice de sens) transformă orice eroare umană într-un dezastru logistic total. O infrastructură modernă trebuie proiectată să fie „iertătoare” — să atenueze impactul unei greșeli, nu să blocheze jumătate de continent.   Pasivitatea ca Politică de Stat: Rolul de Simplu „Constatator”   Revolta publică este pe deplin justificată atunci când privim comportamentul instituțiilor de forță și control (Poliția Rutieră și CNAIR). Acestea par să fi abdicat de la rolul lor activ, preferând o postură confortabilă de observatori: Imunitate pentru Administratori: Deși OUG 195/2002 obligă Poliția să sancționeze administratorul drumului dacă infrastructura nu asigură siguranța, focusul se mută exclusiv pe vinovăția șoferului.   Logistica Improvizației: Este inacceptabil ca deblocarea unei șosele europene să dureze 14 ore pentru că autoritățile nu dispun de utilaje grele proprii, poziționate strategic în punctele critice. Statul român a așteptat ore în șir după automacarale ale unor firme private din alte județe, în timp ce pierderile financiare ale transportatorilor creșteau exponențial.   Lipsa Managementului de Criză: Traficul greu nu a fost oprit sau deviat din timp de la granițe (Calafat, Giurgiu). Camioanele au fost lăsate să înainteze spre ambuteiaj, creând un dop kilometric ce a blocat inclusiv centurile orașelor vecine și a îngreunat accesul echipelor de intervenție.   Contrastul Rușinii: Aroganța de la București vs. Responsabilitatea din Japonia   În timp ce sute de șoferi au pierdut o zi întreagă blocați pe viaducte, nicio instituție decidentă din România — nici Ministerul Transporturilor, nici CNAIR și nici Poliția — nu și-a cerut scuze public pentru acest haos logistic.   Contrastul cu statele care își respectă cetățenii este izbitor:   În Japonia, companiile de transport emit scrisori oficiale de scuze (Chien Shoumeisho) și își asumă răspunderea publică pentru întârzieri de doar câteva zeci de secunde. Managerii își prezintă demisia sau pleacă capul în fața publicului pentru disconfortul creat.   În România, autoritățile s-au limitat la comunicate tehnice și seci pe rețelele sociale, de tipul „se lucrează la îndepărtarea încărcăturii”. În cultura noastră administrativă, scuzele sunt evitate de teamă că ar reprezenta o recunoaștere juridică a vinovăției, ce ar putea deschide calea unor procese pentru daune. Instituțiile au considerat eliberarea drumului după jumătate de zi o „misiune îndeplinită”, nu un eșec catastrofal.   Concluzie: Un Semnal de Alarmă care nu mai poate fi Ignorat   Blocajul de 14 ore de pe DN6 reprezintă o palmă dură pe obrazul logisticii românești și europene. He demonstrează că, în ciuda declarațiilor politice pompoase despre coridoare verzi, tranzitul prin România atârnă de un singur fir de ață — sau, mai bine zis, de un singur viaduct.   Atâta timp cât instituțiile rutiere vor aplica doar amenzi șoferilor, fără ca Ministerul Transporturilor să accelereze construcția de rute alternative rapide în sud-vestul țării (Autostrada A6 / Drumul Expres) și fără protocoale stricte de management al crizei, România va rămâne un punct critic, impredictibil și nesigur pe harta transportului mondial. Numa binie șî rău la nime!”.   

Trafic paralizat timp de 14 ore pe șoseaua care asigură legătura cu Serbia, DN6, tăcere la București. Ce trebuiau să facă autoritățile
Prima măsură a noului ministru al Transporturilor, pesedistul Popa: interzice accesul neanunțat și neaprobat în prealabil al presei pe șantiere
Politică

Prima măsură a noului ministru al Transporturilor, pesedistul Popa: interzice accesul neanunțat și neaprobat în prealabil al presei pe șantiere

Prima măsură luată de noul ministru PSD al Transporturilor a fost să limiteze dur accesul presei pe șantierele ministerului: orice vizită trebuie anunțată și aprobată de constructor. Nu este clar ce se va petrece dacă presa ignoră această decizie.  Citeste si: Articol straniu în Adevărul, citând „surse”: Neacșu ar fi garantat pentru Niculescu, în PSD, iar premierul l-a solicitat în Guvern Ministerul invocă „riscuri specifice”, dar până acum nu s-a înregistrat nici un accident care să implce jurnaliști aflați în vizită pe vreun șantier.  De fapt, presa nu va putea să verifice dacă pe un șantier sunt sute de muncitori - cum se laudă ministerul și constructorul - sau doar câteva zeci.  Ministru al Transporturilor este un obscur deputat PSD, Ștefan Ovidiu Popa, absolvent de drept la Craiova, fost consilier juridic la niște firme din Vâlcea.  Presa, interzisă pe șantiere sub pretextul siguranței muncii „Pentru asigurarea unei bune desfășurări și coordonări a activităților de comunicare publică, dar și a respectării normelor de securitate și sănătate în muncă, vă anunțăm că toate vizitele de documentare a reprezentanților mass-media pe amplasamentul șantierelor aferente obiectivelor de infrastructură, care sunt în execuție, se organizează prin consultarea, în prealabil a antreprenorului care execută respectivele lucrări. Din cauza faptului că pe aceste șantiere se desfășoară activități de construcție ce presupun anumite riscuri specifice, menționăm că data și ora respectivelor vizite nu pot fi stabilite în mod unilateral, de către reprezentanții mass-media.   Aceste acțiuni trebuie convenite, în prealabil, cu antreprenorul și țin cont de programul lucrărilor, condițiile concrete din teren, dar și de posibilitatea asigurării accesului în condiții de maximă siguranța.   Menționăm că, solicitările care privesc organizarea vizitelor trebuie transmise, anticipat către beneficiar, astfel încât să se poată realiza toate demersurile necesare pe lângă antreprenor și să se stabilească împreună data și intervalul orar în care se va desfășura vizita.   Foarte important este faptul că simpla transmitere a solicitării nu reprezintă și o confirmare a accesului la ora și data solicitate de către reprezentanții mass-media.   De asemenea, accesul în incinta șantierelor este strict condiționat de respectarea procedurilor specifice, inclusiv a celor care prevăd securitatea și sănătatea în muncă, efectuarea instruirii corespunzătoare înainte de acces, dar și de utilizarea echipamentului individual de protecție necesar și impus de condițiile specifice din amplasament.   Facem precizarea că, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public reglementează dreptul la informațiile de interes public, dar și obligația autorităților publice în privința comunicării acestora. Cadrul legal instituit prin Legea nr.544/2001 nu conferă un drept general de acces, necondiționat, în amplasamentul șantierului aflat în execuție și nici dreptul de a impune, unilateral, data și ora vizitei.   Pe cale de consecință, având în vedere cele expuse mai sus, vizitele de documentare ale reprezentanților mass-media, pe șantierele aflate în execuție, se vor organiza în urma coordonării prealabile dintre beneficiar și antreprenor, cu obligația stabilirii condițiilor necesare desfășurării acestora în siguranță, fără a fi afectată activitatea de execuție a lucrărilor”, a anunțat ministerul.  „North Korea! Ceaușescu pcr, lapte pâine nu mai e!   De ce sa nu filmez unde merg banii mei plătiți acum ca tva si taxe la magazin?   Sa nu mai filmez furtul vostru? Când mințiți cu nerușinare ca sunt 800 muncitori pe un lot si drona arata 50?”, a comentat Mugur Fringescu.   „Mars ma de aici ! Presa e singura care relateaza de la fata locului cu imagini si video concrete. Mars de aici cu regulile voastre. Vreau sa vad filmari cu drone zilnic de la presa ca voi nu o faceti”, a arătat Radu Zote. 

EXCLUSIV De câte ori s-a plimbat ministrul Grindeanu cu elicopterul, pe banii contribuabililor
Politică

EXCLUSIV De câte ori s-a plimbat ministrul Grindeanu cu elicopterul, pe banii contribuabililor

Ministerul Transporturilor, condus de ministrul interimar Radu Miruță (USR), a răspuns întrebărilor de Defapt.ro privind plimbările cu elicopterul ale miniștrilor PSD Sorin Grindeanu și Ciprian Șerban. DeFapt.ro a mai trimis ministerului această întrebare de două ori, când instituția era condusă de PSD, dar, după ce a confirmat înregistrarea întrebării, nu a urmat nici un răspuns.  Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Bihoreanul relata, în 2023: „Nu mai puțin de trei PSD-iști bihoreni s-au „lipit” de vizita-fulger pe care ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a făcut-o marți, din elicopter, pe șantierul drumului de legătură dintre centura Oradea și Autostrada Transilvania, proiect inițiat de fostul primar Ilie Bolojan și pe care constructorii îl pot finaliza înainte de termen”.  „Este elicopterul RAAPPS, e al statului. Ministerul Transporturilor nu plătește absolute nimic, piloții sunt ai statului, nu sunt plătiți extra, își fac numărul de ore de zbor. Singurul lucru care costă, e adevărat, e combustibilul. Dar dacă stau să calculez, de azi dimineață am văzut șase sau șapte șantiere prin țară, împreună cu colegii mei. Dacă adaugi cheltuielile cu cazare, cu mașini și așa mai departe, vezi că iese mai ieftin cu elicopterul”, susținea Grindeanu, în 2023.  Costurile deplasărilor, secret de stat Ce a răspuns ministerul Transporturilor pentru DeFapt.ro: „1.    Pe perioada mandatului de ministru al transporturilor şi infrastructurii, domnul Sorin Mihai GRINDEANU, a efectuat un număr de 17 deplasări cu elicopterul, în interesul serviciului, în baza HG nr. 755/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi executarea zborurilor speciale, cu modificările şi completările ulterioare; 2.    Pe perioada mandatului de ministru al transporturilor şi infrastructurii, domnul Ciprian Constantin ŞERBAN, a efectuat un număr de 6 deplasări cu elicopterul, în interesul serviciului, în baza HG nr. 755/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi executarea zborurilor speciale, cu modificările şi completările ulterioare.  Costurile deplasărilor, nu au fost suportate de M.T.I., ele fiind suportate de instituţiile abilitate conform HG nr. 755/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi executarea zborurilor speciale, cu modificările şi completările ulterioare”. HG 755/1998 este deja o hotărâre de guvern celebră, fiind secretizată. Nu este clar de ce a fost secretizată. În 2023, Guvernul transmitea, către Hotnews:  „Hotărârea Guvernului nr.755/1998, cu modificările și completările ulterioare, este un act normativ cu caracter militar, adoptat potrivit art.107 alin.(4) teza ultimă din Constituția României (devenit art.108 în Constituția României, republicată), care a fost comunicat exclusiv instituțiilor interesate, cu atribuții de punere în aplicare a acesteia. Informațiile conținute de hotărârile de guvern în cauză au fost clasificate cu prilejul elaborării/modificării lor, de către instituțiile inițiatoare, conform art.19 alin.(1) din Legea nr.182/2002; 2) Motivele/temeiurile care au stat la baza secretizării respectivelor hotărâri de Guvern se regăsesc în listele instituțiilor inițiatoare, prevăzute de art.7 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin H.G. nr.585/2002”. 

Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate
Politică

Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate

Ministerul interimar al Transporturilor, Radu Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate. Unele erau depozitate în această gară din ianuarie, altele doar de o lună și jumătate. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Miruță n-a explicat clar motivul oficial al acestei situații, dar pare că este vorba de o neînțelegere între constructorul polonez și beneficiarul din România.  Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate „Culmea absurdului la CFR: am găsit în curtea Ministerului Transporturilor 21 de trenuri noi-nouțe, moderne, care zac de luni bune spre a fi decolorate de soare. În tot acest timp călătorii îndură, în unele trenuri vechi, banchete rupte, toalete sparte și lipsa aerului condiționat. I-am chemat la fața locului pe furnizor, managerul de proiect și coordonatorul contractului de achiziție. Tipic românește, nu se înțeleg pe birocrația tot de ei făcută și agreată în urmă cu 1,5 ani. În tot timpul acesta, cele noi ies din garanție fără să meargă 1 km, după care apar alte contracte noi „de mentenanță”.   Care-i soluția? Puși la aceeași masă și aplicată legea: exact cum scrie, nu cum nu vor să o citească, de teama consecințelor.   Când? Miercurea viitoare, la sediul Ministerului Transporturilor, unde am invitat producătorul din Polonia și structurile responsabile din minister.   Curios din fire, am verificat câtă localizare în România a fost cerută prin contract (ianuarie 2024) de ministrul Transporturilor pentru construirea celor 91 de trenuri și câte firme românești au fost implicate în acest contract.   Zero localizare, nimic produs în România, nicio firmă românească. Unii pe care îi aud în aceste zile că 60% producție prin SAFE, cu fabrici construite în România, e puțin, sunt cei care, pe sume mai mari, au semnat contracte cu 0 localizare în România, cu 0 firme românești implicate”, a scris Miruță, pe Faceboook. 

Sindicatul pesedistului Artimon a sifonat Metrorex de sute de mii de lei - raport corp control
Politică

Sindicatul pesedistului Artimon a sifonat Metrorex de sute de mii de lei - raport corp control

Sindicatul pesedistului Marian Artimon a sifonat Metrorex de sute de mii de lei, arată un raport al Corpului de Control al ministerului Transporturilor, citat de Antena 3. Marian Artimon este consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), iar ministru al Transporturilor este pesedistul Ciprian Șerban. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Sindicatul pesedistului Artimon a sifonat Metrorex de sute de mii de lei Potrivit Antenei 3,  un teren din incinta Depoului Ciurel, proprietate publică a statului, a fost folosit ilegal de sindicatul Liber Metrou prin contracte de parteneriat cu firme private, iar prejudiciul adus statului, numai în acest caz, a fost de 800.000 de lei. Ce mai arată documentul Transporturilor: „Indicatorii de performanţă pentru conducerea Metrorex nu au fost obiectivi. În plus, mulţi indicatori nu au fost indepliniţi. În plus, în 2024 cheltuielile cu personalul au crescut la 925,7 milioane lei față de 854,2 milioane lei în 2023, deși numărul de angajați a scăzut de la 5.211 la 5.003 (mulţi oameni au ieşit la pensie)” - adică indicatorii erau un basm, dar nici așa nu au fost atinși. „Un teren din incinta Depoului Ciurel, proprietate publică a statului, a fost folosit ilegal de sindicatul Liber Metrou prin contracte de parteneriat cu firme private. Corpul de control spune ca Sindicatul a inchiriat fara sa aiba drepturi asupra terenului iar prejudiciul pentru metrorex se rdidica la 800.000 de lei, bani din chirii care nu au ajuns în contul Metrorex”  S-au pierdut 2,7 milioane de lei din cauză că Metrorex a întârziat semnarea actului aditional la contractul care prevedea reducerea numărului de posturi pentru paznici: „firmele de pază au acceptat reducerea numărului de agenți de pe trenuri pentru a scădea cheltuielile, dar metrorex a intarziat cu semnarea actelor” „Venituri lunare de la terminalul Străulesti (park&ride) şi din vânzarea biletelor de parcare a fost de 53 de mii de lei, în timp ce cheltuielile pentru susţinerea activităţii a fost de 429 mii lei. Sunt pierderi lunare acolo de peste 376 de mii de lei” „De 26 de ani activitatea Centrului de Sănătate si Securitate în Muncă s-a desfăşurat fără o autorizaţie sanitară şi nu s-au făcut demersuri în acest sens” Ministerul Transporturilor a propus ca, de la 1 mai, costul unei călătorii cu metroul să sară de la cinci lei la șapte lei. 

Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni
Eveniment

Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni

Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele: de la 1 Mai, o călătorie va costa 7 lei, față de 5 lei. Este a doua majorare în 17 luni, precedenta fiind în ianuarie 2025, când o călătorie s-a scumpit de la trei lei la cinci lei. Cu ajutorul acelei scumpiri, salariile angajaților Metrorex au crescut în 2025 în medie cu 1.050 de lei de persoană, căci Unitatea – Sindicatul Liber Metrou amenința cu greva.  Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. În plus, directoarea generală, Mariana Miclăuș, a fost „montatoare” din 1981 în 1991. Ea a absolvit ASE-ul la 26 de ani, în 1989, probabil la seral, fiindcă a muncit pe perioada facultății. Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a confirmat propunerea conducerii companiei, dar a precizat că instituția pe care o conduce va analiza dacă măsura este sustenabilă. Potrivit legii, prețul călătoriilor cu metroul este stabilit de Metrorex, însă deciziile de majorare a tarifelor necesită aprobarea Ministerului Transporturilor în subordina căruia se află compania. Șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical. El a fost numit recent în funcția de „Director Strategie, Dezvoltare, Pregătire și Urmărire Proiecte Investiții”. Și soția sa, Genovica, lucrează la Metrorex, arăta DeFapt.ro în septembrie 2024.  Șefa Metrorex, Mariana Miclăuș, este o doamnă care, timp de zece ani, a reparat semafoarele dintre stații. Club Feroviar arată că, la 7 lei/călătorie, metroul bucureștean va fi unul dintre cele mai scumpe din regiune: „La Sofia un bilet de metrou costă 0,80 euro, la Budapesta 350 de forinți (echivalentul a 0,75 euro), la Varșovia 4,5 zloți (puțin peste un euro) iar la Praga 30 de coroane (1,2 euro). Prețul unei călătorii cu metroul bucureștean s-ar apropia chiar și de tarifele percepute în unelele capitale din vestul Europei, cum ar fi Roma, unde costă 1,5 euro”. 

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3%
Eveniment

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3%

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13% în 2025, deși veniturile estimate se vor majora cu sub 3%, se arată în proiectul de buget pentru anul în curs.  Autoritatea este subordonată ministerului Transporturilor.  Veniturile totale, în valoare de 93.383,63 mii lei, sunt estimate în creștere în anul 2025 faţă de cele preliminate în anul 2024 cu 2,92%, respectiv în creștere de la suma de 90.732,01 mii lei (anul 2024) la suma de 93.383,63 mii lei (anul 2025). Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Rezultatul brut, profitul companiei, este programat în anul 2025 la valoarea de 6.360,35 mii lei, cu 36,61% față de nivelul preliminat la sfârșitul anului 2024. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează În 2025, salariile de la AAC vor ajunge la 18.597,11 lei/salariat, în creștere cu 12,83% față de nivelul preliminat în anul 2024. Numărul angajaților va fi de 220, față de 200, în 2024. Consiliul de administrație - numit politic în 2022 de Sorin Grindeanu, care l-a numit președinte al CA-ului pe controversatul secretar de stat Bogdan Mindrescu - va consuma 6,3 milioane de lei din bugetul companiei. În CA-ul AAC sunt șapte persoane, deci fiecare va beneficia, în medie, circa 900.000 de lei. În 2023, Mîndrescu a luat de la AAC suma de 106.476 de lei, net - dar probabil că suma va crește exploziv în 2025. Pentru directorii AAC, în număr de cinci, bugetul pentru 2025 alocă puțin sub două milioane de lei. 

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizare se scot din buget
Politică

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizare se scot din buget

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de peste 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizarea acestor proiecte se scot din bugetul de stat. Banii pentru modernizarea a patru aeroporturi - Craiova, Târgu Mureș, Satu Mare și Maramureș - trebuiau să vină de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Eșecul aeroportului Craiova, răspunderea familiei Olguța Vasilescu-Manda Director al aeroportului Craiova este cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda. Cumnatul a ajuns director peste aeroport în ianuarie 2021, el având trei masterate: unul la institutul PSD Ovidiu Șincai și două la universitatea din Craiova, în sport și în științe juridice. Până la numirea la aeroport, el conducea regia de transport Craiova. În octombrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook: „Vorbim de o investiție de peste 100 de milioane de euro la Aeroportul Craiova, cea mai mare parte fiind fonduri europene nerambursabile. Va fi un terminal nou, cu infrastructură și echipamente la standarde europene. De modernizarea aeroportului va beneficia și municipalitatea din Craiova, care devine o destinație turistică. Asta înseamnă munca în echipă, iar această echipă puternică dintre Olguța și Cosmin Vasile este secretul succesului. Iar un merit major în constituirea acestei echipe îl are și președintele organizației PSD Dolj, Claudiu Manda”.  Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro Proiectele trebuiau finalizate la 31 decembrie 2023, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai rău, ele nu au putut fi transferate pe bugetul Programului Transport 2021-2027. În sfârșit, dacă lucrările la aceste aeroporturi nu vor fi finalizate, România riscă să returneze Uniunii Europene toți banii decontați pe cele patru proiecte, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență prin care ministerul Transporturilor își asumă să închidă aceste șantiere.  „Într-o astfel de situație, impactul bugetar va fi dublu: pe de o parte, guvernul va trebui să returneze fonduri europene deja cheltuite, iar pe de altă parte, va fi necesară alocarea unor resurse suplimentare pentru a finaliza lucrările, într-un moment în care presiunea pe bugetul național este deja ridicată”, explică ministerul.  În acest scop, ministerul lui Grindeanu va cheltui 465 de milioane de lei din bugetul de stat, cea mai mare restanță fiind la aeroportul din Craiova, unde este nevoie de 250 de milioane de lei. Pentru aeroportul Târgu Mureș, de la buget vor veni 150 de milioane de lei, Satu Mare - 40 milioane lei și Maramureș - 25 milioane de lei.  Ministerul Transporturilor sugerează că vina pentru acest eșec este al autorităților locale și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: „De-a lungul perioadei de programare 2014-2020, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a funcționat în cadrul MIPE, având responsabilitatea de monitorizare, implementare și alocare a fondurilor europene pentru proiectele de transport, inclusiv cele din domeniul aviației”. 

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe. Întâlnirea, în format videoconferință între experți din ministerele Transporturilor - surse Ambasada Ucrainei
Politică

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe. Întâlnirea, în format videoconferință între experți din ministerele Transporturilor - surse Ambasada Ucrainei

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe: ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, a anunțat că, în data de 3 martie 2023, va avea loc o ședință de „consultări tehnice”. Anunțul ambasadorului a venit după ce, la 1 martie, Guvernul României a aprobat decizia de a se înființa o comisie mixtă cu Ucraina, care să verifice situația mediului în regiunea frontierei comune, inclusiv situația din Delta Dunării. Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe „Au fost făcuți mai mulți pași din partea ambelor părți în ceea ce privește lucrurările în desfășurate de Ucraina pentru a menține navigabillitatea canalului. Între timp, este necesar să avem consultări tehnice pentru lucrările desfășurate. Astfel de consultări urmează să aibă loc mâine. Aceasta va fi o ocazie bună pentru oamenii responsabili cu această problemă să înțeleagă și să facă schimb de informații factuale cu privire la lucrările desfășurate și, de asemenea, să vadă ce pași trebuie urmați în continuare", a spus ambasadorul ucrainean Prokopchuk. Potrivit unor surse din Ambasada Ucrainei, întâlnirea va avea loc în format videoconferință cu experți din ministerele de Transporturilor din cele două tari. Inițial, ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu - cel care a lansat acest scandal, al canalului Bâstroe - nu a vrut să discute cu partea ucraineană până la finalizarea măsurătorilor pe canal. Însă aceste măsurători durează 10-15 zile, iar interpretarea lor, încă 30 de zile, deci ar fi fost o amânare de 45 de zile. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Însă Ucraina a insistat pentru o întâlnire, care se pare că va avea loc vineri, 3 martie.

Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu
Investigații

Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu

Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor. Unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin, Oleg Deripaska, este asociat într-o firmă românească cu Ministerul Transporturilor. În urma războiului declanșat de Vladimir Putin, Uniunea Europeană și SUA au anunțat că vor impune mai multe sancțiuni băncilor ruse, dar și oligarhilor de la Kremlin. În urma acestui anunț, oligarhii Oleg Deripaska și Mihail Fridman au cerut încetarea războiului declanșat de liderul lor suprem. Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor Numele companiei Strabag apare în acționariatul a 25 de companii românești, dintre care doar zece mai sunt în funcțiune. Restul au fost radiate de la Registrul Comerțului. Una dintre firmele active din România este Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA. În societate sunt acționari direcți austriecii Strabag AG și SBS Strabag Bau Holding Service, dar și Ministerul Transporturilor. Din 2018 până în prezent, firma controlată de Strabag a câștigat nu mai puțin de 24 de licitații, a căror valoare depășește 710 de milioane de lei. Adică în jur 145 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) Acționarii grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner, Raiffeisen și Uniqa Group și MKAO „Rasperia Trading Limited”. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. Afaceri controversate și încrengăturile de la DRDP Cluj Președintele Consiliului de Administrație și director general al firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA este controversatul Dan Lucian Mihancea. Din CA mai fac parte Giorgiana Grama și Oberwinkler Heimo Otto. În august 2017, director general de atunci al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) l-a numit pe Ilie Radu Băruță în funcția de director al Direcției Regionale Drumuri și Poduri Cluj. Întâmplător sau nu, în aceea perioadă la Regionala de la Cluj se desfășura o licitație de 16 milioane de lei pentru „ranforsarea sistemului rutier al sectorului de drum DN 17D”, km 21+660-23+259 și km 29+625-45+000. La Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA lucra pe post de inginer Ionuț Tudor Băruță, fiul directorului Băruță de la Regionala de Drumuri. În acest context, directorul general Dan Lucian Mihancea l-ar fi împuternicit pe inginerul Ionuț Tudor Băruță să reprezinte firma la licitația de 16 milioane de lei. După ce licitația a fost câștigată de firma din Cluj, Băruță senior l-a pus să semneze contractul pe un subaltern de-al său. Potrivit presei locale, directorul Dan Lucian Mihancea spunea că a câștigat licitația pentru că a avut prețul cel mai mic și nu a fost favorizat de Băruță senior, fostul lui coleg de facultate. Contract de 22 milioane de euro de la Consiliul Județean Cluj Compania Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA este una dintre societățile abonate la contractele publice. De exemplu, la începutul lunii februarie a fost publicat un anunț de atribuire a unei licitații prin care se anunța că firma de la Cluj a câștigat contractul de 70 de milioane de lei pentru "gestiune, întreținere și reparații străzi Baia Mare". În anul 2019, Consiliul Județean Cluj a atribuit firmei la care este acționar indirect Oleg Deripaska și Ministerul Transporturilor un contract de aproximativ 110 milioane de lei. Adică în jur de 22 milioane de euro. Contractul prevede lucrări de construcții în cadrul proiectului "Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională - Traseu Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, prin modernizarea DJ 108K (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan) de la km. 26+455 la km. 29+495 și DJ 764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la km. 0+000 la km. 22+164,500". Boc, solidaritate cu Ucraina, dar bani publici pentru Deripaska Primăria Cluj Napoca, condusă de liberalul Emil Boc, a atribuit în data de 4 decembrie 2021 un contract de peste 26,5 milioane de lei firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA pentru servicii de proiectare și execuție lucrări "Modernizarea Calea Moților – Calea Mănăștur – Strada Uzinei Electrice – Strada Oțelului – Strada Marginasa". Deci în jur de 5,3 milioane euro. În urma războiului declanșat de Vladimir Putin, primăria Cluj a afișat culorile steagului Ucrainei pe podul de intrarea Mănăștur și Clubul din fața Sălii Polivalente, dar și mesajul "Solidaritate cu Ucraina". "Revizionismul rusesc trebuie oprit cu orice preț. Comunitatea democratică internațională nu trebuie sa facă nicio concesie revizionismului rusesc și trebuie să acționeze rapid, cu cele mai dure sancțiuni posibile. Niciun preț nu este prea mare pentru a opri agresiunea și revizionismul rusesc. Istoria ne-a demonstrat faptul că din concesiile făcute revizioniștilor se nasc monștri", a declarat Emil Boc. Dar asta nu l-a împiedicat să îi dea firmei la care este acționar oligarhul Oleg Deripaska contractul de 5,3 milioane de euro. Conflict de interese între CNAIR și MT În anul 2019, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), subordonată Ministerului Transporturtului, a atribuit un contract de 71,5 milioane lei firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA pentru finalizarea lucrărilor rămase de executat la obiectivul "Reabilitare DN 76 Sector 2 km 150 + 000 - km 166 + 000". Ceea ce înseamnă că licitația a fost câștigată inclusiv de Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de acționar minoritar al firmei din Cluj. Și tot Ministerul Transporturilor conduce CNAIR prin intermediul Consiliului de Administrație. Deși conflictul de interese în acest caz este evident, nici o instituție publică nu a luat vreo măsură pentru a remedia această situație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră