vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ministerul mediului

10 articole
Politică

Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele

Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele în valoare de sute de milioane de euro, arată un raport al Corpului de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Dintr-o alocare iniţială de 557,8 milioane de euro din PNRR pentru 7 proiecte de investiţii, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană. Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele Cu toate acestea, peste 500 de angajați primeau „sporuri pentru activităţi de proiecte”, arată raportul citat de Agerpres. Acum, ministerul mediului vrea să le ia banii înapoi celor care nu au contribuit efectiv la absorbția fondurilor europene.  În plus, fostul director general şi mai mulţi directori ai administraţiilor bazinale şi-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obţinând sporuri salariale între 10% şi 50%. Ministerul oferă și un exemplu al unui proiect ratat, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundaţiilor - baraje şi diguri - cu o valoare iniţială de 340 de milioane de euro și care a fost diminuat cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere şi peste 400 de kilometri de diguri prevăzuţi, au rămas finanţate doar un baraj şi un polder, ambele în judeţul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro. În urma raportului, Ministerul Mediului a propus o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desfiinţat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu.  În plus, ministerul a cerut Apelor Române recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activităţi reale de implementare şi identificarea unor surse alternative de finanţare pentru lucrările critice de protecţie împotriva inundaţiilor care au rămas neacoperite. 

Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele Foto: Inquam/Casian Mitu
Bolojan desființează o reformă realizată de un ex-ministru PNL, Mircea Fechet Foto: Facebook Mircea Fechet
Politică

Bolojan desființează o reformă realizată de un ex-ministru PNL: „Mai bine te lipsești”

Bolojan desființează o reformă administrativă realizată de un ex-ministru PNL: „De astfel de fuziuni mai bine te lipsești”, a spus premierul, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.  Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Bolojan desființează o reformă realizată de un ex-ministru PNL Președintele PNL s-a referit la fuziunea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și a agențiilor de protecția mediului subordonate anterior Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Această fuziune a fost realizată în august 2024, când ministru al Mediului era liberalul Mircea Fechet. „Asta trebuie să facă fiecare ministru, să vadă câte servicii deconcentrate are, multe pot fi fuzionate, cu reducere de personal. La fuziunea dintre Agenția de Mediu și Arii protejate, adunate aveau 1700 de angajați, în urma fuziunii au apărut 2.000 de posturi. De astfel de fuziuni mai bine te lipsești”, a spus Bolojan.  În august 2024, ministrul Mediului, Mircea Fechet, declara: „Înființarea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate reprezintă un pas important pentru consolidarea capacității administrative și simplificarea procedurilor pentru cetățeni și agenții economici, care vor putea obține avizele și autorizațiile necesare dintr-un singur loc. De asemenea, vom elimina toate deficiențele existente astăzi în administrarea ariilor naturale protejate, prin realocarea capacității administrative acolo unde este cu adevărat nevoie”.

Apele Române plătesc chirie 54.000 de euro pe un sediu „de care nu au nevoie”, arată ministrul Mediului, Diana Buzoianu Foto: Facebook
Politică

Apele Române plătesc chirie 54.000 de euro pe un sediu „de care nu au nevoie” - Buzoianu

Apele Române plătesc chirie 54.000 de euro pe un sediu „de care pur și simplu nu au nevoie”, a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, într-un mesaj pe Facebook. În schimb, Romsilva are sedii „aproape” goale, a arătat ea, sugerând ca Apele Române să închirieze un sediu de la Romsilva.  Citește și: Medicul Flavia Groșan, amica lui Gâdea, susține că nevaccinații au probleme dacă fac sex cu vaccinații. "Inepții grosolane", arată un medic din Germania Apele Române plătesc chirie 54.000 de euro pe un sediu „de care nu au nevoie” „Sedii goale la Romsilva, în timp ce peste 54.000 de euro pe lună sunt cheltuiți pentru sediul Administrației Naționale «Apele Române». Așa au fost «gestionați» banii românilor până acum. Dar nu putem continua așa. Există soluții pentru ca bugetul acestor instituții să fie folosit corect și eficient, astfel încât resursele să ajungă acolo unde contează cu adevărat: pentru păduri protejate, proiecte de apă mai curată și măsuri de prevenire a dezastrelor, precum inundațiile de luna trecută”,  a scris Buzoianu.    Statul român a plătit pe chirii, deși deține peste 3.600 clădiri de birouri, doar în anul 2024, suma de 727,87 milioane de lei, arată datele ministerului de Finanțe. Același minister arată că în inventarul statului sunt 46.027 bunuri imobile, din care 3.627 au destinația de clădiri cu birouri.   În 2023, ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu (PSD), a închiriat 3.780 mp „pentru desfășurarea activității de birou și a 90 de spații de parcare subterane, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile”. Chiria lunară era de 115.000 euro, fără TVA. Contractul fiind pe șapte ani, cu tot cu TVA, suma plătită pe aceste chirii ajunge la 12 milioane de euro.  În 2024, chiria pentru sediul ministerului Fondurilor Europene a fost de 200.000 euro/lună, arătafostul ministru PSD Adrian Câciu. 

Ratare imensă a ministerului Mediului: Apele Române, conduse de omul PSD Sorin Lucaci, au ratat toate proiectele PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Ratare imensă a Ministerului Mediului: 1,7 miliarde euro din PNRR „s-au dus pe apa sâmbetei”

Ratare imensă a ministerului Mediului: 1,7 miliarde euro din PNRR „s-au dus pe apa sâmbetei”,  a spus vicepremierul Tanczos Barna, el însuși ministru al Mediului din decembrie 2020 în iunie 2023. Ulterior, până în iunie 2025, ministru al Mediului a fost liberalul Mircea Fechet, ar Diana Buzoianu (USR) ocupă acest post în cabinetul Bolojan.  Citește și: Năsui desființează proiectul prin care se pot retrage 25% din banii depuși la Pilonul II de pensii Tanczos Barna a criticat dur și Apele Române, care ar fi ratat absolut toate proiectele din PNRR. Apele Române sunt conduse de un apropiat al PSD, din Timișoara, fieful lui Sorin Grindeanu.  Ratare imensă a ministerului Mediului: 1,7 miliarde euro din PNRR „s-au dus pe apa sâmbetei” „Din păcate, Apele Române au pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, au pierdut, practic, tot ce era prevăzut. (...) În acelaşi timp, Ministerul Mediului a coborât de la 3,7 miliarde de euro disponibile prin PNRR la debutul PNRR-ului, la două miliarde, 1,7 miliarde aproape s-au dus, practic, pe apa sâmbetei. Trebuie să ne concentrăm pe proiectele care pot fi finanţate”, a afirmat Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă susţinută, vineri, la Oradea.  Sorin Lucaci a ajuns în 2022 director la Apele Române, cu susținerea PSD, aripa Grindeanu. El câștiga, în 2023, net, lunar, 20.000 de lei. Presa a scris în serie despre matrapazlâcurile de la această companie, după ce Lucaci a ajuns director: Puterea scria în aprilie 2024 că instituția vrea să-și cumpere sediu nou de 15 milioane de euro.   Sorin Lucaci, acuzat că a acordat 4 contracte de peste 12 milioane de euro patronului de la FC Botoșani - Buletin de Timișoara, martie 2024. „Polițiștii au descoperit recent o plantație de canabis într-un canton al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) de lângă Timișoara, dar, surprinzător, conducerea Apelor Române, în frunte cu directorul general Sorin Lucaci, încearcă să se delimiteze de această afacere, deși ea mergea șnur de mulți ani” - Puterea, noiembrie 2023 „Au pierdut toți banii pentru diguri, toți banii pentru baraje, au pierdut aproape 90% din bani pentru poldere. Din 13 poldere, doar unul singur este astăzi în etape care ar putea să zică că se va finaliza. Și acesta este doar un exemplu", spunea Buzoianu despre Apele Române, la 16 iulie. 

Angajații Romsilva luau prime uriașe deși direcția în care lucrau avea pierderi imense Foto: Gazarul
Eveniment

Angajații Romsilva luau prime uriașe deși direcția în care lucrau avea pierderi imense - raport

Angajații Romsilva luau prime uriașe deși direcția în care lucrau avea pierderi imense, arată un raport al corpului de control al ministerului Mediului. Mai rău, banii din fondul pentru conservare și regenerare a pădurilor au fost luați și dați direcțiilor silvice, multe aflate pe pierdere. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” De exemplu, la Direcția Silvică Constanța, cheltuielile cu personalul au fost în anul 2024 de 2,9 ori mai mari decât cifra de afaceri. Angajații Romsilva luau prime uriașe deși direcția în care lucrau avea pierderi imense Ce arată raportul Corpului de Control: În anii 2021-2023, cheltuielile cu personalul au fost depășite cu 48.966.690,91 lei. Au fost, astfel, încălcate prevederile legale care stipulează că aceste cheltuieli nu pot fi depășite fără demersuri de rectificare a bugetului. La Direcția Silvică Tulcea, au fost acordate în 2022 prime de 2.705.129 lei și calificativul „foarte bine” directorului, deși pierderile au fost de 14.986.206 lei. Tot în 2022, la Direcția Silvică Bistrița-Năsăud, primele au fost de 1.050.000 lei la pierderi de 12.445.721 lei. În perioada 2023–2024, profitul brut al Romsilva s-a prăbușit cu peste 83%, de la 251,9 milioane lei în 2023 la doar 42,2 milioane lei în 2024. Comparativ cu anul 2022, scăderea este și mai dramatică, de aproape 90%.  Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR), a transmis, pe 29 iulie, către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie raportul corpului de control efectuat la Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva, care arată pierderi financiare masive, prime nejustificate acordate în direcţii cu pierderi, fonduri speciale gestionate defectuos etc.

Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului Foto: Facebook
Eveniment

Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului: complexul Silva, cu pierderi substanțiale în 2024

Romsilva deține un cuibușor ascuns în inima Bucureștiului: complexul Silva, cu pierderi substanațiale în 2024, a arătat ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR). Potrivit lui Buzoianu, hotelul a avut pierderi de un milion de lei anul trecut. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Hotelul se află în zona Lacului Tei/Tei Toboc. O cameră costă, potrivit datelor de pe Booking, 416 lei pe noapte.  Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului Hotelul are 41 de camere, exact câte direcții silvice are Romsilva, a arătat Buzoianu într-un interviu la RFI.  „Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București, în Capitală. Acum, ca să dau așa și o mică glumiță, știți câte camere are acest hotel? 41 de camere. Știți câte direcții silvice sunt astăzi? Acest hotel ar putea să devină un centru de performanță, un centru de creare de competențe, nu doar pentru Romsilva, ci și pentru minister, pentru toate autoritățile acestea. Astăzi, el este pe pierdere. Deci astăzi, un hotel de patru stele în mijlocul Bucureștiului a avut în 2024 pierdere un milion de lei”, a spus ministrul.  Ea a anunțat că va reduce numărul direcțiilor silvice: „Eu îmi doresc să ducem oamenii pe teren, acolo unde este nevoie de ei, adică să mai tăiem din locurile în care astăzi sunt oameni care împing hârtii dintr-o zonă în alta și să-i ducem acolo unde este nevoie să fie verificări făcute, ca să fie protejate cu adevărat pădurile sau ca să fie făcute lucrările, pentru că avem niște lucrări esențiale, care trebuie făcute în pădurile din România”. 

Călin Georgescu îi pupa pantofii lui Frunzăverde Foto: Inquam/George Calin
Politică

Călin Georgescu îi pupa pantofii lui Frunzăverde când îi era subordonat la Mediu, zice un ex-deputat

Călin Georgescu îi pupa pantofii lui Sorin Frunzăverde, când îi era subordonat la ministerul Mediului, susține un fost coleg de partid al lui Frunzăverde, Liviu Spătaru. Acesta a scris pe Facebook că a asistat personal la un astfel de incident. Spătaru a fost primar al municipiului Reșița și deputat, calitate în care a condus comisia de control a SRI. Sorin Frunzăverde a fost ministru al Mediului între decembrie 1997 și februarie 1998, când Georgescu lucra în acest minister. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Acum, Spătaru povestește cum s-a enervat Frunzăverde și l-a pus pe Georgescu să-i pupe pantofii. Sorin Frunzăverde a decedat în 2019, la 59 de ani.  Călin Georgescu îi pupa pantofii lui Frunzăverde „Parlamentul și Ministerul Mediului sunt despărțite doar de Piață Constituției, așa că puteam lesne coborî dealul până la «amicul» meu. După ce discutam oficial și reglam cele de reglat, ne retrageam în oficiu la un whisky cu gheață și la depănat istorie. Într-o zi, «amicul» a rămas fără whisky, a dat un telefon și problema s-a rezolvat imediat, prin Călin Georgescu, atunci Secretarul general al ministerului. Atunci l-am cunoscut pe Mesia! Ne-am întâlnit apoi de mai multe ori, în biroul lui Frunzaverde sau în oficiu și am putut sa-mi fac o părere despre el. Era de un servilism execrabil și de un oportunism dezgustător și am rămas păna azi cu impresia asta, că nu avea deloc nicio fărâmă de coloană vertebrală. Totul avea sa se confirme pe parcurs. «Amicul» meu avea o meteahna nu tocmai onorabilă; dacă mira bahică depășea un anumit nivel, devenea violent, dar nu fizic, ci ținea sa-și umilească prietenii, subordonații și colaboratorii apropiați cu orice chip! Umilință supremă era pupatul pantofului, obicei oriental adus pe la noi de otomani. Lui Frunzaverde îi plăcea la nebunie ritualul acesta, în care cei aflați în vizor trebuiau sa-i pupe pantoful, altfel era jale... În fine, într-o seară eram în separeul unui restaurant din preajma hotelului «Bucuresti» și «amicul» era furios. Mira trecuse ceva de nivelul de pericol, din motive de «Lagavulin» și Fetească Neagră, iar nervozitatea crescuse, pentru că «amicul» aștepta o mapă urgentă. După un timp, destul de larg, a aparut și mapa, adusa de Călin Georgescu. Era incompletă! Cei doi s-au retras puțin, ca să dezbată situația, dar s-au întors extrem de iritați, cu Frunzăverde rosu ca în prag de apoplexie. Situația a evoluat în rău și Călin Georgescu a fost supus ritualului puparii pantofului ministerial, căruia i s-a supus fără cracnire!... Așadar, dragi prieteni, nu aveți decât să-l votați, mie un astfel de președinte nu-mi trebuie!”, a scris Spătaru, pe Facebook.  

Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României Foto: Captură video
Politică

Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României

Călin Georgescu a fost complice, cel puțin prin tăcere, la jaful din pădurile României: a fost secretar general al ministerului Mediului în perioada 1997-1998. Anterior mai fusese consilier al ministrului Mediului, în 1992, sau „șef al biroului senatorial pentru mediu” - in 1991. „România trebuie să protejeze pădurile ca pe o comoară energetică”, spunea Georgescu acum câțiva ani. „Pădurile și apele României sunt ultima baricadă împotriva haosului global”, mai spunea el. Citește și: Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie, plină de frustrări și ură. Iar vechea clasă politică habar nu are cum să o oprească Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României Anii 90, când statul român era in plin proces de reconstituire, au fost considerații anii celui mai brutal jaf al pădurilor. În perioada 1990-2011 au fost defrișate ilegal 366.000 de hectare de pădure, atât din ocoalele silvice de stat cât și din cele private, cauzând un prejudiciu de 5 miliarde de euro, potrivit unui raport al Curții de Conturi. „Între anii 1990 şi până în 2000 au dispărut peste 130 de mii de hectare de pădure”, arăta, în 2010, Radio România Actualități. Aceștia au fost anii în care Călin Georgescu era plătit să protejeze pădurile. Cea mai importantă funcție a fost la ministerul mediului, în supordinea lui Ioan Oltean, ministru desemnat de PD, pe atunci condus de Petre Roman. Oltean este cel care l-a numit pe Georgescu în această poziție extrem de importantă. El a dat chiar concurs pentru a obține acest post, dar, ghinion, a avut un contracandidat, care a obținut o notă mai mare. Concurs aranjat „După toate calculele aritmetice „reuşit" trebuia să fie Băluţă Aurelian Virgil. Dar instrucţiunile de la PD erau să instalat în funcție Georgescu Călin, aşa că onor ministrul loan Oltean a găsit soluţia. Când şi-a dat seama că subordonaţii săi, care făcuseră parte din comisie, nu au fost prea docili să acorde note mai mari (fie şi nemeritate) preferatului său, a găsit rapid colacul de salvare. Ce credeţi că i-a trecut prin cap domnului ministru? Ca să mărească media lui Georgescu Călin s-a încropit ulterior o anexă vu rubrici inventate, fără ştirea membrilor comisiei. Aşadar, alte elemente de apreciere au adus la notele lui Georgescu Călin „un mic adaos comercial" de 9,66. În final, după adunări, înmulțiri și împărțiri, Călin Georgescu a ajuns câștigător, Ministrul MAPPM, cu portofoliu de la PD, a răsuflat ușurat, fără să își imagineze mai devreme sau mai târziu că adevărul va ieși la suprafață”, scria ziarul România Liberă din 6 februarie 1998.

Trei sinecuri primite de Călin Georgescu Foto: România TV
Politică

Trei sinecuri primite de Călin Georgescu

Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului”: cariera candidatului independent este marcată de slujbe la stat - inclusiv cele plătite de Organizația Națiunilor Unite (ONU), finanțată de la bugetele statelor membre. Citește și: Soția lui Călin Georgescu este noua Olivia Steer: antivaccinistă, cere să nu se mănânce miel de Paște și spune că Wi-Fi-ul ne distruge imunitatea Călin Georgescu nu a dezvoltat niciodată o afacere proprie, arată datele din propriul CV. Trei sinecuri primite de Călin Georgescu Care sunt cele trei slujbe, la stat sau la o supraorganizație statală, ONU, de care Georgescu a beneficiat fără să aibă vreo calificare pentru ele: 1997-1998 a fost secretar general al ministerului Mediului. Probabil că majoritatea românilor nu știu sau nu înțeleg importanța funcției: este cel mai important funcționar public dintr-un minister. Teoretic, funcția este ocupată de funcționari cu mare experiență care au urcat treaptă cu treaptă și au fost promovați prin concurs. Ea presupune să știi foarte bine organizarea ministerului Călin Georgescu a ajuns în acest post din banala poziție de șef al unui ONG, Asociația Tineretului Ecologist. Nu avea nici o legătură cu poziția de secretar general al ministerului Mediului, de facto numărul doi în minister. Din 1996 în 2008, cu întreruperi, a fost manager de proiect la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). PNUD este o agenție a ONU. Georgescu scrie că administra „planurile de dezvoltare durabilă în localități”. Nu avea nici o calificare - el fiind inginer și oengist - și nu se știe cum a ajuns să lucreze la misiunea PNUD la București, pe Bulevardul Primăverii. 2004-2005 a lucrat la ministerul de Externe, unde a fost director al Direcției de Organizații Economic Internaționale. Nu se știe dacă a dat concurs pentru acest post și cum a ajuns într-un minister închis, de facto, cunoscut pentru angajările sale pe bază de relații personale. În prezent, Călin Georgescu este profesor la universitatea din Pitești.

Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cu privire la consecinţele topirii gheţarilor Foto: Facebook
Mediu

Ministerul Mediului consecinţele topirii gheţarilor

Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cercetătorilor cu privire la consecinţele topirii accelerate a gheţarilor şi îndeamnă la acţiuni comune pentru protejarea mediului, mizând pe aportul elevilor şi profesorilor, se arată într-un comunicat de presă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cu privire la consecinţele topirii gheţarilor "Este timpul să acţionăm fiecare, de la marii până la micii consumatori, pentru a proteja planeta noastră şi a preveni efectele distructive ale crizei climatice. Nu putem susţine emisiile de carbon în acelaşi ritm pentru mult timp fără să riscăm să depăşim punctele de inflexiune. Niciun efort nu ar trebui considerat a fi "prea mic", deoarece împreună putem face schimbări semnificative. Chiar dacă lucrurile nu arată deloc bine, am încredere că noi oamenii suntem capabili să avem grijă de planeta noastră şi să intervenim acum pentru a proteja viitorul nostru şi al generaţiilor viitoare", a declarat secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ-Sorin Banciu. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici La jumătatea primului punct critic Un studiu publicat recent în Geophysical Research Letters cu privire la stratul de gheaţă din Groenlanda arată că eliberarea a 1.000 miliarde de tone de carbon va duce la topirea porţiunii sudice a stratului de gheaţă, iar până la 2.500 de miliarde de tone de emisii de carbon vor face ca aproape întregul strat de gheaţă să dispară. Se estimează că 500 de miliarde de tone de carbon au fost deja adăugate, ceea ce ne plasează aproape la jumătatea primului punct critic. De asemenea, Groenlanda pierde în fiecare an 255 de miliarde de tone de gheaţă, iar observaţiile anterioare au concluzionat că o creştere a temperaturii globale cu 1-3°C ar putea să provoace topirea ireversibilă a calotei glaciare din Groenlanda. Totodată, Clubul alpin austriac a emis o "alertă roşie" în raportul său pe anul 2022, document în care s-a constatat faptul că, în cei 132 de ani de când se fac măsurători, niciodată gheţarii nu s-au retras într-un ritm atât de alarmant: în medie, 89 de gheţari monitorizaţi s-au retras cu aproape 29 de metri, iar gheţarul Schlatenkees din Tirol s-a retras cu aproape 90 de metri. Consecinţa poate fi chiar dispariţia completă a gheţarilor din Austria în 2075 cel mai târziu. Jumătate din gheţarii Terrei sunt condamnaţi să dispară până la sfârşitul acestui secol, potrivit unui studiu publicat în revista Science. „Mai puţină apă dulce, scăderi ale eficienţei hidroenergetice, recontaminări” "Conştientizarea este primul pas, dar unul absolut esenţial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ele există, sunt aici, le vedem şi le simţim. Din păcate. Iar consecinţele nu sunt doar schimbarea peisajului, topirea angrenând creşterea nivelului oceanului planetar, inundaţii în unele locuri şi secete în altele, dezechilibre climatice, pierderi în materie de biodiversitate (dispariţia unor specii), mai puţină apă dulce, scăderi ale eficienţei hidroenergetice, recontaminări (de exemplu, cu substanţe chimice dăunătoare rămase captive în gheţari) sau crize alimentare ca urmare a terenurilor agricole care devin neutilizabile", a subliniat Ionuţ-Sorin Banciu. Potrivit secretarului de stat, este important să evidenţiem rolul esenţial pe care îl are responsabilul de mediu în şcoli. "Ştim că în această perioadă şcolile organizează activităţi în cadrul programelor "Săptămâna altfel" şi "Săptămâna verde", acestea constituind o oportunitate de a veni în sprijinul curiozităţii pe care tinerii o manifestă faţă de mediu. Aceste activităţi nu trebuie doar "bifate", ci este nevoie de un grad înalt de angajament şi o cercetare prealabilă din partea profesorilor pentru a găsi soluţiile optime de a le insufla tinerilor dragostea faţă de natură, dar şi de a le putea pune la dispoziţie cadrul şi instrumentele necesare prin care aceştia să-şi pună în practică viziunile verzi. Consider că tinerii vor fi un factor determinant în combaterea schimbărilor climatice prin implicarea lor activă în proiecte şi acţiuni de mediu, iar MMAP le stă la dispoziţie tuturor cadrelor didactice care doresc să elaboreze planuri de activităţi cu elevii pe tematici de mediu", a spus Ionuţ-Sorin Banciu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră