vineri 25 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ministerul mediului

4 articole
Politică

Călin Georgescu îi pupa pantofii lui Frunzăverde când îi era subordonat la Mediu, zice un ex-deputat

Călin Georgescu îi pupa pantofii lui Sorin Frunzăverde, când îi era subordonat la ministerul Mediului, susține un fost coleg de partid al lui Frunzăverde, Liviu Spătaru. Acesta a scris pe Facebook că a asistat personal la un astfel de incident. Spătaru a fost primar al municipiului Reșița și deputat, calitate în care a condus comisia de control a SRI. Sorin Frunzăverde a fost ministru al Mediului între decembrie 1997 și februarie 1998, când Georgescu lucra în acest minister. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Acum, Spătaru povestește cum s-a enervat Frunzăverde și l-a pus pe Georgescu să-i pupe pantofii. Sorin Frunzăverde a decedat în 2019, la 59 de ani.  Călin Georgescu îi pupa pantofii lui Frunzăverde „Parlamentul și Ministerul Mediului sunt despărțite doar de Piață Constituției, așa că puteam lesne coborî dealul până la «amicul» meu. După ce discutam oficial și reglam cele de reglat, ne retrageam în oficiu la un whisky cu gheață și la depănat istorie. Într-o zi, «amicul» a rămas fără whisky, a dat un telefon și problema s-a rezolvat imediat, prin Călin Georgescu, atunci Secretarul general al ministerului. Atunci l-am cunoscut pe Mesia! Ne-am întâlnit apoi de mai multe ori, în biroul lui Frunzaverde sau în oficiu și am putut sa-mi fac o părere despre el. Era de un servilism execrabil și de un oportunism dezgustător și am rămas păna azi cu impresia asta, că nu avea deloc nicio fărâmă de coloană vertebrală. Totul avea sa se confirme pe parcurs. «Amicul» meu avea o meteahna nu tocmai onorabilă; dacă mira bahică depășea un anumit nivel, devenea violent, dar nu fizic, ci ținea sa-și umilească prietenii, subordonații și colaboratorii apropiați cu orice chip! Umilință supremă era pupatul pantofului, obicei oriental adus pe la noi de otomani. Lui Frunzaverde îi plăcea la nebunie ritualul acesta, în care cei aflați în vizor trebuiau sa-i pupe pantoful, altfel era jale... În fine, într-o seară eram în separeul unui restaurant din preajma hotelului «Bucuresti» și «amicul» era furios. Mira trecuse ceva de nivelul de pericol, din motive de «Lagavulin» și Fetească Neagră, iar nervozitatea crescuse, pentru că «amicul» aștepta o mapă urgentă. După un timp, destul de larg, a aparut și mapa, adusa de Călin Georgescu. Era incompletă! Cei doi s-au retras puțin, ca să dezbată situația, dar s-au întors extrem de iritați, cu Frunzăverde rosu ca în prag de apoplexie. Situația a evoluat în rău și Călin Georgescu a fost supus ritualului puparii pantofului ministerial, căruia i s-a supus fără cracnire!... Așadar, dragi prieteni, nu aveți decât să-l votați, mie un astfel de președinte nu-mi trebuie!”, a scris Spătaru, pe Facebook.  

Călin Georgescu îi pupa pantofii lui Frunzăverde Foto: Inquam/George Calin
Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României Foto: Captură video
Politică

Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României

Călin Georgescu a fost complice, cel puțin prin tăcere, la jaful din pădurile României: a fost secretar general al ministerului Mediului în perioada 1997-1998. Anterior mai fusese consilier al ministrului Mediului, în 1992, sau „șef al biroului senatorial pentru mediu” - in 1991. „România trebuie să protejeze pădurile ca pe o comoară energetică”, spunea Georgescu acum câțiva ani. „Pădurile și apele României sunt ultima baricadă împotriva haosului global”, mai spunea el. Citește și: Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie, plină de frustrări și ură. Iar vechea clasă politică habar nu are cum să o oprească Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României Anii 90, când statul român era in plin proces de reconstituire, au fost considerații anii celui mai brutal jaf al pădurilor. În perioada 1990-2011 au fost defrișate ilegal 366.000 de hectare de pădure, atât din ocoalele silvice de stat cât și din cele private, cauzând un prejudiciu de 5 miliarde de euro, potrivit unui raport al Curții de Conturi. „Între anii 1990 şi până în 2000 au dispărut peste 130 de mii de hectare de pădure”, arăta, în 2010, Radio România Actualități. Aceștia au fost anii în care Călin Georgescu era plătit să protejeze pădurile. Cea mai importantă funcție a fost la ministerul mediului, în supordinea lui Ioan Oltean, ministru desemnat de PD, pe atunci condus de Petre Roman. Oltean este cel care l-a numit pe Georgescu în această poziție extrem de importantă. El a dat chiar concurs pentru a obține acest post, dar, ghinion, a avut un contracandidat, care a obținut o notă mai mare. Concurs aranjat „După toate calculele aritmetice „reuşit" trebuia să fie Băluţă Aurelian Virgil. Dar instrucţiunile de la PD erau să instalat în funcție Georgescu Călin, aşa că onor ministrul loan Oltean a găsit soluţia. Când şi-a dat seama că subordonaţii săi, care făcuseră parte din comisie, nu au fost prea docili să acorde note mai mari (fie şi nemeritate) preferatului său, a găsit rapid colacul de salvare. Ce credeţi că i-a trecut prin cap domnului ministru? Ca să mărească media lui Georgescu Călin s-a încropit ulterior o anexă vu rubrici inventate, fără ştirea membrilor comisiei. Aşadar, alte elemente de apreciere au adus la notele lui Georgescu Călin „un mic adaos comercial" de 9,66. În final, după adunări, înmulțiri și împărțiri, Călin Georgescu a ajuns câștigător, Ministrul MAPPM, cu portofoliu de la PD, a răsuflat ușurat, fără să își imagineze mai devreme sau mai târziu că adevărul va ieși la suprafață”, scria ziarul România Liberă din 6 februarie 1998.

Trei sinecuri primite de Călin Georgescu Foto: România TV
Politică

Trei sinecuri primite de Călin Georgescu

Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului”: cariera candidatului independent este marcată de slujbe la stat - inclusiv cele plătite de Organizația Națiunilor Unite (ONU), finanțată de la bugetele statelor membre. Citește și: Soția lui Călin Georgescu este noua Olivia Steer: antivaccinistă, cere să nu se mănânce miel de Paște și spune că Wi-Fi-ul ne distruge imunitatea Călin Georgescu nu a dezvoltat niciodată o afacere proprie, arată datele din propriul CV. Trei sinecuri primite de Călin Georgescu Care sunt cele trei slujbe, la stat sau la o supraorganizație statală, ONU, de care Georgescu a beneficiat fără să aibă vreo calificare pentru ele: 1997-1998 a fost secretar general al ministerului Mediului. Probabil că majoritatea românilor nu știu sau nu înțeleg importanța funcției: este cel mai important funcționar public dintr-un minister. Teoretic, funcția este ocupată de funcționari cu mare experiență care au urcat treaptă cu treaptă și au fost promovați prin concurs. Ea presupune să știi foarte bine organizarea ministerului Călin Georgescu a ajuns în acest post din banala poziție de șef al unui ONG, Asociația Tineretului Ecologist. Nu avea nici o legătură cu poziția de secretar general al ministerului Mediului, de facto numărul doi în minister. Din 1996 în 2008, cu întreruperi, a fost manager de proiect la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). PNUD este o agenție a ONU. Georgescu scrie că administra „planurile de dezvoltare durabilă în localități”. Nu avea nici o calificare - el fiind inginer și oengist - și nu se știe cum a ajuns să lucreze la misiunea PNUD la București, pe Bulevardul Primăverii. 2004-2005 a lucrat la ministerul de Externe, unde a fost director al Direcției de Organizații Economic Internaționale. Nu se știe dacă a dat concurs pentru acest post și cum a ajuns într-un minister închis, de facto, cunoscut pentru angajările sale pe bază de relații personale. În prezent, Călin Georgescu este profesor la universitatea din Pitești.

Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cu privire la consecinţele topirii gheţarilor Foto: Facebook
Mediu

Ministerul Mediului consecinţele topirii gheţarilor

Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cercetătorilor cu privire la consecinţele topirii accelerate a gheţarilor şi îndeamnă la acţiuni comune pentru protejarea mediului, mizând pe aportul elevilor şi profesorilor, se arată într-un comunicat de presă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cu privire la consecinţele topirii gheţarilor "Este timpul să acţionăm fiecare, de la marii până la micii consumatori, pentru a proteja planeta noastră şi a preveni efectele distructive ale crizei climatice. Nu putem susţine emisiile de carbon în acelaşi ritm pentru mult timp fără să riscăm să depăşim punctele de inflexiune. Niciun efort nu ar trebui considerat a fi "prea mic", deoarece împreună putem face schimbări semnificative. Chiar dacă lucrurile nu arată deloc bine, am încredere că noi oamenii suntem capabili să avem grijă de planeta noastră şi să intervenim acum pentru a proteja viitorul nostru şi al generaţiilor viitoare", a declarat secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ-Sorin Banciu. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici La jumătatea primului punct critic Un studiu publicat recent în Geophysical Research Letters cu privire la stratul de gheaţă din Groenlanda arată că eliberarea a 1.000 miliarde de tone de carbon va duce la topirea porţiunii sudice a stratului de gheaţă, iar până la 2.500 de miliarde de tone de emisii de carbon vor face ca aproape întregul strat de gheaţă să dispară. Se estimează că 500 de miliarde de tone de carbon au fost deja adăugate, ceea ce ne plasează aproape la jumătatea primului punct critic. De asemenea, Groenlanda pierde în fiecare an 255 de miliarde de tone de gheaţă, iar observaţiile anterioare au concluzionat că o creştere a temperaturii globale cu 1-3°C ar putea să provoace topirea ireversibilă a calotei glaciare din Groenlanda. Totodată, Clubul alpin austriac a emis o "alertă roşie" în raportul său pe anul 2022, document în care s-a constatat faptul că, în cei 132 de ani de când se fac măsurători, niciodată gheţarii nu s-au retras într-un ritm atât de alarmant: în medie, 89 de gheţari monitorizaţi s-au retras cu aproape 29 de metri, iar gheţarul Schlatenkees din Tirol s-a retras cu aproape 90 de metri. Consecinţa poate fi chiar dispariţia completă a gheţarilor din Austria în 2075 cel mai târziu. Jumătate din gheţarii Terrei sunt condamnaţi să dispară până la sfârşitul acestui secol, potrivit unui studiu publicat în revista Science. „Mai puţină apă dulce, scăderi ale eficienţei hidroenergetice, recontaminări” "Conştientizarea este primul pas, dar unul absolut esenţial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ele există, sunt aici, le vedem şi le simţim. Din păcate. Iar consecinţele nu sunt doar schimbarea peisajului, topirea angrenând creşterea nivelului oceanului planetar, inundaţii în unele locuri şi secete în altele, dezechilibre climatice, pierderi în materie de biodiversitate (dispariţia unor specii), mai puţină apă dulce, scăderi ale eficienţei hidroenergetice, recontaminări (de exemplu, cu substanţe chimice dăunătoare rămase captive în gheţari) sau crize alimentare ca urmare a terenurilor agricole care devin neutilizabile", a subliniat Ionuţ-Sorin Banciu. Potrivit secretarului de stat, este important să evidenţiem rolul esenţial pe care îl are responsabilul de mediu în şcoli. "Ştim că în această perioadă şcolile organizează activităţi în cadrul programelor "Săptămâna altfel" şi "Săptămâna verde", acestea constituind o oportunitate de a veni în sprijinul curiozităţii pe care tinerii o manifestă faţă de mediu. Aceste activităţi nu trebuie doar "bifate", ci este nevoie de un grad înalt de angajament şi o cercetare prealabilă din partea profesorilor pentru a găsi soluţiile optime de a le insufla tinerilor dragostea faţă de natură, dar şi de a le putea pune la dispoziţie cadrul şi instrumentele necesare prin care aceştia să-şi pună în practică viziunile verzi. Consider că tinerii vor fi un factor determinant în combaterea schimbărilor climatice prin implicarea lor activă în proiecte şi acţiuni de mediu, iar MMAP le stă la dispoziţie tuturor cadrelor didactice care doresc să elaboreze planuri de activităţi cu elevii pe tematici de mediu", a spus Ionuţ-Sorin Banciu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră