duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ministerul culturii

6 articole
Eveniment

Ministrul Culturii promite sprijin pentru „Fjord”, dar fără bani: cum poate pierde România un Oscar

Succesul uriaș al filmului „Fjord”, recompensat cu Palme d’Or la Cannes, a redeschis speranța României pentru un Oscar. Însă istoria ultimilor ani arată că talentul singur nu este suficient. Filme precum „După dealuri” sau „Cadoul de Crăciun” au reușit să atragă atenția Academiei Americane și să ajungă pe listele scurte ale Oscarurilor, însă nu au beneficiat de campanii de promovare esențiale în mecanismul extrem de competitiv al premiilor Oscar. Spre deosebire de România, Polonia și Ungaria au investit sute de mii de euro în promovarea filmelor „Ida” și „Son of Saul”, ambele recompensate ulterior cu Oscar pentru cel mai bun film străin. În timp ce Ministerul Culturii vorbește acum despre sprijin pentru promovarea internațională a filmului lui Cristian Mungiu, fără a avansa însă sume concrete, regizorul Tudor Giurgiu atrage atenția că, fără o campanie competitivă la Hollywood, chiar și filmele premiate la Cannes riscă să rămână în afara marilor nominalizări. Avertismentul lui Tudor Giurgiu Succesul internațional al filmului „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu și recompensat cu Palme d’Or la Festivalul de la Cannes, a redeschis în România o dezbatere mai veche, dar rareori purtată până la capăt: cât de mult contează, de fapt, banii într-o cursă pentru Premiile Oscar? Citește și: Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Florin Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne Recent, regizorul Tudor Giurgiu, a criticat reacțiile strict ceremoniale ale autorităților române după triumful lui Mungiu la Cannes. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a atras atenția că un succes de asemenea amploare nu ar trebui întâmpinat doar cu felicitări și declarații simbolice, ci cu un sprijin financiar real pentru campania internațională de promovare a filmului în cursa Oscarurilor. În spatele covorului roșu și al glamourului hollywoodian se află însă o realitate mai puțin spectaculoasă: Oscarurile reprezintă nu doar o competiție artistică, ci și una financiară, strategică și logistică. Cannes aduce prestigiu, Oscarul cere bani Pentru cinefili, câștigarea Palme d’Or reprezintă una dintre cele mai mari validări artistice din lume. Festivalul de la Cannes funcționează ca o garanție de prestigiu, iar multe dintre filmele premiate aici ajung ulterior să domine sezonul marilor trofee internaționale. Tudor Giurgiu a comparat Cannes-ul cu „World Cup la fotbal”, încercând să explice importanța uriașă a unui asemenea succes pentru cinematografia românească. Totuși, între triumful de pe Croazetă și o eventuală nominalizare la Oscar există o diferență majoră: sistemul american funcționează după reguli complet diferite. Dacă marile festivaluri europene presupun evaluarea tuturor filmelor de către un juriu restrâns, Premiile Oscar depind de voturile a mii de membri ai Academiei Americane de Film. Iar într-un sistem în care votanții au de urmărit aproape 100 de propuneri din întreaga lume doar la categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional”, simpla valoare artistică nu mai este suficientă. Un film trebuie să fie văzut. Iar pentru a fi văzut, trebuie să fie promovat agresiv. „Fjord” și șansa rară a unei campanii globale În cazul „Fjord”, contextul pare mai favorabil decât în alte tentative românești anterioare. Filmul lui Cristian Mungiu este o coproducție între șase țări (România, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Franța și Suedia) și beneficiază de distribuție americană prin Neon, compania care a construit în ultimii ani unele dintre cele mai eficiente campanii Oscar pentru cinemaul independent. Neon s-a aflat în spatele succesului unor filme precum Parasite, Triangle of Sadness sau „Anora”, producții care au reușit să transforme prestigiul festivalier în trofee hollywoodiene. Acesta este și motivul pentru care Tudor Giurgiu consideră că România are acum o oportunitate rară nu doar pentru cinematografie, ci și pentru imaginea sa externă. În opinia sa, o campanie Oscar eficientă înseamnă diplomație culturală, influență și prestigiu internațional, lucruri pe care multe state europene le tratează deja ca priorități strategice. Ministerul Culturii promite sprijin, dar fără cifre La scurt timp după succesul de la Cannes, Ministerul Culturii a anunțat includerea filmului „Fjord” pe lista proiectelor culturale strategice care pot beneficia de sprijin pentru campania Oscar. Ministrul interimar al Culturii, Demeter Andras, a vorbit despre necesitatea unui „cadru instituționalizat” care să permită susținerea financiară a unor asemenea proiecte. Totuși, oficialul a evitat să avanseze orice sumă concretă. Demeter Andras a explicat că ministerul dorește „crearea unui cadru instituțional care să permită finanțarea unor astfel de campanii internaționale”. Oficialul a menționat că finanțarea ar urma să fie posibilă abia după finalizarea etapelor preliminare ale competiției Oscar și după stabilirea oficială a participării românești. Cât costă drumul către Oscar În industria americană de film, marketingul pentru Oscar este aproape o disciplină separată. Filmele intrate în cursă au nevoie de publiciști specializați, proiecții dedicate membrilor Academiei, evenimente private, reclame în presa de specialitate și o prezență constantă în conversația hollywoodiană. În jargonul industriei, aceste campanii poartă celebrul slogan „For Your Consideration”. O singură reclamă de o pagină în reviste precum Variety sau The Hollywood Reporter poate costa între 30.000 și 72.000 de dolari. Iar aceasta reprezintă doar o mică parte din mecanism. Serviciile unui consultant de Oscar din Los Angeles pot ajunge la 15.000–25.000 de dolari pe lună, iar agențiile sunt angajate, de regulă, pentru minimum trei sau patru luni. La acestea se adaugă proiecțiile oficiale pentru membrii Academiei, organizate în cinematografe acreditate din Los Angeles sau New York, recepțiile, transportul echipei și campaniile digitale. În total, specialiștii estimează că o campanie minim competitivă începe de la aproximativ 200.000 de dolari și poate depăși cu ușurință 1,5–2 milioane de dolari pentru țările care investesc agresiv în promovare. România și problema unei infrastructuri inexistente Aici apare ruptura dintre cinematografia românească și țările care au înțeles de mult mecanismul Oscarurilor. Deși filmele românești au fost premiate constant la Cannes, Berlin sau Veneția, succesul festivalier nu s-a transformat aproape niciodată în nominalizări la Oscar. Trei producții românești au ajuns pe lista scurtă a Academiei. Este vorba despre „După dealuri”, regizat de Cristian Mungiu, „Cadoul de Crăciun”, regizat de Bogdan Mureșanu, și „Colectiv”, realizat de Alexander Nanau. Doar „Colectiv” a reușit să obțină nominalizări efective, iar explicația ține mai puțin de statul român și mai mult de faptul că filmul a fost distribuit în SUA de Magnolia Pictures și susținut de o infrastructură americană solidă de promovare. În rest, producțiile românești s-au bazat mai ales pe prestigiu artistic și pe entuziasmul realizatorilor. „Cadoul de Crăciun” și exemplul unui eșec provocat de lipsa banilor Povestea scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun” este probabil cea mai relevantă pentru felul în care funcționează sistemul Oscarurilor. Filmul lui Bogdan Mureșanu devenise, la momentul respectiv, cel mai premiat scurtmetraj românesc din istorie. Câștigase peste 50 de trofee internaționale și obținuse inclusiv un premiu al Academiei Europene de Film. A intrat pe lista scurtă pentru Oscarurile din 2020, însă s-a oprit înaintea nominalizărilor finale. Motivul? Lipsa unei campanii de amploare. Realizatorii nu au avut fondurile necesare pentru reclame în presa de specialitate și nici sprijinul unui mare distribuitor american capabil să mențină filmul în atenția votanților. Diferența dintre România și statele vecine În timp ce România s-a bazat aproape exclusiv pe prestigiul artistic al regizorilor săi, alte țări europene au construit mecanisme dedicate pentru campaniile Oscar. Polonia și Ungaria sunt exemplele invocate frecvent în industrie. Filmul polonez „Ida”, regizat de Paweł Pawlikowski, a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în anul 2015. Polski Instytut Sztuki Filmowej gestionează un buget anual general dedicat exclusiv promovării internaționale a filmelor poloneze (trimiterea de delegații la festivaluri, organizarea de proiecții), care în acea perioadă se ridica la aproximativ 2,8 milioane de dolari pe an. O parte semnificativă din acest buget pe anul respectiv a fost direcționată strategic către „Ida”. Filmul maghiar, regizat de László Nemes, a obținut premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, un an mai târziu, în 2016. La fel ca în cazul Poloniei cu „Ida”, succesul filmului „Son of Saul” a fost puternic susținut de statul maghiar, fiind finanțat integral în faza de producție de către Fondul Național de Film din Ungaria (Magyar Nemzeti Filmalap). Lecția Hollywood-ului: de la artă la campanie electorală Poate cel mai celebru exemplu despre modul în care Oscarurile pot fi influențate de campanii agresive de promovare rămâne cazul „Shakespeare in Love”. În anii ‘90 producătorul Harvey Weinstein a transformat cursa pentru Oscar într-o adevărată campanie electorală. Pentru „Shakespeare in Love”, compania Miramax ar fi investit între 5 și 15 milioane de dolari în promovare, potrivit estimărilor industriei. Filmul a reușit să învingă marele favorit al acelui an, „Saving Private Ryan”, regizat de Steven Spielberg. Campania a inclus proiecții constante, reclame masive, dar și strategii de influențare a percepției publice și a votanților. Mulți analiști consideră acel moment drept punctul în care Oscarurile au devenit definitiv și o competiție de marketing.

Fără promovare, „Fjord” poate pierde Oscarul (sursa: Facebook/Tudor Giurgiu)
Artiștii, revoltați de normele de pontare (sursa: Facebook/Teatrul National "Vasile Alecsandri" Iasi)
Eveniment

Din ce în ce mai mulți artiști, revoltați de normele de pontare cerute de ministrul Culturii

Tot mai mulți artiști angajați în instituțiile publice de spectacole contestă noile reguli de pontare impuse de Ministerul Culturii, care prevăd un program de lucru de opt ore pe zi și evidențierea strictă a timpului de muncă. Artiștii, revoltați de normele de pontare Măsurile sunt cuprinse în „Instrucțiunile privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă”, document publicat în urma unei recomandări formulate de Curtea de Conturi a României în decembrie 2023. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Artiștii din Iași au reacționat dur, susținând că normarea activității artistice este jignitoare și incompatibilă cu procesul de creație. Aceștia avertizează că noile reguli nu fac decât să adâncească birocratizarea în instituțiile de cultură și să afecteze actul artistic. Continuarea, în Ziarul de Iași

România primește despăgubiri pentru artefactele dacice (sursa: Facebook/Drents Museum)
Eveniment

Coiful de la Coțofenești nu se mai întoarce: România primește despăgubiri pentru artefactele furate

România primește despăgubiri pentru artefactele dacice. România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie din Muzeul Drents, Olanda, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. România primește despăgubiri pentru artefactele dacice Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a confirmat că întreaga sumă a fost virată de către asigurător, în baza contractului încheiat. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Cele patru artefacte sustrase erau trei brăţări dacice și celebrul Coif de la Coţofeneşti. Prima tranşă, de 4,845 milioane de euro (85% din total), a fost achitată pe 25 august. Ultima tranşă, de 855.000 de euro (15%), a fost virată pe 12 septembrie. Fondurile vor fi transferate la bugetul de stat Conform legislației în vigoare, suma va fi virată către bugetul de stat. În cazul în care obiectele de patrimoniu vor fi recuperate, asigurătorul va solicita contravaloarea despăgubirii de la muzeu, iar acesta din urmă va primi fondurile necesare de la stat. Măsuri suplimentare pentru protejarea patrimoniului Ministerul Culturii a anunțat îmbunătățirea funcționării grupului de lucru responsabil de monitorizarea cazului și de informarea publicului. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a cerut propuneri pentru modificarea regulilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu românesc, în scopul reducerii riscului unor furturi similare. Oficialul a subliniat că astfel de incidente afectează grav patrimoniul național și trebuie prevenite cu strictețe.

Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: Alina Hagima, fiică de baron PSD, ex-soție de interlop
Politică

Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: fiică de baron PSD, ex-soție de interlop, fostă educatoare

Șefă la Cultură, în guvernarea Ciolacu: Alina Hagima, fiică de baron PSD, ex-soție de interlop și fostă educatoare la o grădiniță din Târgu Jiu, este secretar general al ministerului Culturii. Hagima a absolvit dreptul la o universitate privată, Titu Maiorescu, și și-a luat licența la controversata Academie de Poliție.  Citește și: Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, legendara sinecuristă Teodora Preoteasa, directoare la o bancă de stat și în CA-ul CFR Călători Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: fiică de baron PSD, ex-soție de interlop Ea este fiica lui Constantin Preoteasa, un baron local din Gorj, care în 2004 l-a ajutat pe Victor Ponta să câştige un loc de deputat în Parlamentul României. Fratele ei, Claudiu Preoteasa, a fost coleg cu Victor Ponta în corpul de control al primului-ministru, în guvernarea Adrian Năstase. Potrivit mai multor publicații, Alina Hagima a fost căsătorită, la 18 ani, cu Coco Păun, pe care presa îl definește drept „interlop” sau „fost interlop”. „În timpul mariajului cu interlopul Coco Păun, se pare că aceasta s-a implicat activ în afacerile soțului, drept dovadă fiind probele aflate la dosarul penal nr. 128999/2001 de la Judecătoria Târgu-Jiu. După despărțirea de interlopul Coco Păun, Alina Veronica Preoteasa a fost adusă, prin 2005, în București, de tatăl și de fratele ei, care au hotărât să facă din ea un om de stat. Astfel, în scurt timp, din soție ascultătoare de interlop gorjean, ajunge șef peste biroul juridic al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului la București. Dar după o perioadă pleacă în mediul privat, ca să apară, apoi, brusc numită viceconsul la Lyon, de Ministerul de Externe”, a scris, recent, asingorj.ro.  Adevărul scria despre Coco Păun: „A fost liderul unei grupări din Târgu Jiu, iar confruntările cu gaşca rivală condusă de Gelu Livezeanu ajunseseră să-i înspăimânte pe locuitorii municipiului Târgu Jiu. În primăvara anului 2000, celor două grupări ajunseseră să se bată cu săbiile în centrul oraşului, chiar în plină zi (...)  Coco Păun a fost condamnat definitiv în mai multe cauze, atât pentru bătăile sângeroase cu clanul rival, dar şi pentru o serie de infracţiuni economice, acesta fiind administratorul mai multor firme”.  Ulterior, Alina Preoteasa s-a căsătorit cu Ovidiu Hagima, director în Ministerul Justiției, și a luat numele de familie al acestuia.  Hagima și-a publicat CV-ul pe site-ul ministerului Culturii. De aici aflăm că, din 1995 în 1999, a fost educatoare. Ulterior, având studii de drept la Titu Maiorescu, a ajuns consilier juridic la direcția pentru protecția copilului din Gorj. 

Noi reguli pentru exportul bunurilor culturale (sursa: Facebook/Drents Museum)
Eveniment

Noi reguli pentru exportul bunurilor culturale

Noi reguli pentru exportul bunurilor culturale. Un nou proiect de Hotărâre de Guvern, propus de Ministerul Culturii, vizează modificarea legislației privind exportul temporar al bunurilor culturale mobile. Una dintre cele mai importante schimbări este limitarea duratei exportului temporar la 6 luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri de încă 6 luni. Noi reguli pentru exportul bunurilor culturale Această măsură vine în contextul intensificării controalelor asupra modului în care bunurile culturale sunt expuse în străinătate și protejate împotriva riscurilor. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” Conform proiectului legislativ, expozițiile internaționale ce includ bunuri culturale mobile din România vor trebui să respecte noi standardele de securitate, precum: Pază umană obligatorie pe durata transportului, depozitării și expunerii. Analize de risc realizate de instituțiile organizatoare din străinătate. Documente suplimentare care să ateste respectarea condițiilor de siguranță la locația unde sunt expuse obiectele de patrimoniu. Aceste prevederi sunt incluse în contractul de împrumut, anexat proiectului de act normativ. Reguli stricte Ministerul Culturii introduce o condiție esențială pentru exportul temporar al bunurilor culturale mobile deținute de stat. Acestea vor putea fi exportate doar dacă s-au aflat pe teritoriul României timp de cel puțin 6 luni înainte de solicitarea de export. Această măsură are scopul de a preveni eventualele abuzuri și de a asigura un control mai strict asupra patrimoniului național. Documentație extinsă Noua legislație prevede clarificări ale procedurii de export, inclusiv: Documente suplimentare necesare pentru eliberarea certificatului de export, cum ar fi declarația solicitantului sub sancțiunea Codului Penal privind falsul în declarații. Fotografii obligatorii pentru toate bunurile culturale exportate, inclusiv cărți, publicații și obiecte de serie mare ce pot fi identificate prin înscrisuri, mărci sau alte caracteristici. Clarificări privind utilizarea ștampilelor, care nu vor mai fi aplicate direct pe obiecte, pentru a evita deteriorarea acestora. Exporturile ilegale, mai ușor de sancționat Proiectul de hotărâre reglementează și situațiile în care bunurile exportate temporar nu sunt returnate la termenul stabilit. În astfel de cazuri, neîntoarcerea obiectelor de patrimoniu va fi considerată export ilegal și sancționată conform legislației în vigoare. Consultare publică și modificări ulterioare Ministerul Culturii a anunțat că proiectul este în transparență decizională și poate fi consultat pe site-ul oficial, la secțiunea Transparență/Proiecte de acte normative. În plus, vineri, 16 februarie, Ministerul va publica o nouă propunere de hotărâre de guvern care va înăspri cadrul legislativ pentru exporturile temporare. Ministrul Natalia Intotero a precizat că regulile au fost stabilite de Direcția Patrimoniu și Serviciul Juridic, urmând să fie îmbunătățite pe baza consultărilor cu specialiști din domeniu. „Vom organiza dezbateri unde vom invita experți în patrimoniu să contribuie cu sugestii pentru îmbunătățirea legislației”, a declarat Natalia Intotero la B1 TV.

Romașcanu căpușează încă evenimente organizate de Ministerul Culturii
Politică

Romașcanu căpușează evenimente Ministerul Culturii

Îmbrăcat în ținută tradițională coreeană, Lucian Romașcanu căpușează încă evenimente organizate de Ministerul Culturii și speră: “Cine știe ce voi fi în viitor“, a spus el, la ,,Spectacolul de modă Hanbok (ținută tradițională coreeană)”. Romașcanu căpușează încă evenimente organizate de Ministerul Culturii Evenimentul a fost organizat de Ambasada Republicii Coreea în România împreună cu Ministerul Culturii, azi la Teatrul Național București. “Patruzeci de modele din medii diverse – majoritatea românce (modele profesioniste, studente care studiază limba coreeană, dar și membre ale comunității K-Culture) – vor avea ocazia de a purta Hanbok și de a defila pe podium“, se arată în comunicatul evenimentului. Însă, printre modele, s-a aflat și fostul ministru al Culturii, Lucian Romașcanu, care a ținut un discurs în engleză. Senatorul Romașcanu în port tradițional coreean Soția sa, Otilia Romașcanu, a fost numită recent șefă de cabinet a premierului Ciolacu. Familia Romașcanu l-a nășit pe băiatul lui Ciolacu. Lucian Romașcanu a fost coleg de liceu, la Buzău, cu actualul premier. Citește și: Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public Lucian Romașcanu este supranumit "Senatorul chiloților", deoarece înainte de a intra în politică a fost directorul cotidianului Cancan, un tabloid.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră