luni 31 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ministerul apararii

12 articole
Politică

Halucinant: Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali, inclusiv cei în rezervă

Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali, inclusiv cei în rezervă sau în retragere: ministrul Apărării, Angel Tîlvăr (PSD), a susținut, într-un răspuns la o interpelare, că aceste informații sunt clasificate. Potrivit lui Tîlvăr, parlamentarii pot afla aceste date „în cadrul Comisiei pentru Apărare (...) a Senatului, cu respectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate”.  Citește și: Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski, șeful Biroului Național de Securitate Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali Tîlvăr a răspuns astfel unei interpelări a senatorului USR Marius Bodea. Acesta a cerut, defalcat, numărul de generali activi, în rezervă și în retragere, precum și pe fiecare grad - de la una la patru stele.  În armata SUA sunt 218 generali în forțele terestre, 149 în Marină, 170 în forțele aeriene, 62 în corpul pușcașilor marini și 21 în forțele spațiale. În total - 620 de generali activi. Numărul generalilor activi care au patru stele poate fi găsit pe Wikipedia. În România, ultima informație apare în 2022, când Europa Liberă scria că sunt 85 de generali în activitate, 150 sunt în rezervă sau în retragere în urmă unei cariere militare complete și 600 sunt în rezervă sau în retragere fără a avea o carieră militară completă.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Ministerul de Interne avea 350 de chestori și de generali, din care 30 erau în activitate. 

Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali Foto: Facebook
Calin Georgescu reia temele dezinformării rusești, explica MApN Foto: Inquam/Liviu Chirică
Eveniment

Georgescu reia temele dezinformării rusești

Ministerul Apărării arată că Georgescu reia temele dezinformării rusești: „Interpretări şi scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea”, afirmă MApN într-un comunicat. Recent, Călin Georgescu a catalogat în mod fals drept „ofensivă” baza militară de la Mihail Kogălniceanu și a susținut că „s-ar urmări” declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial din România. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv La peste 24 de ore de la afirmațiile lui Georgescu, ministerul Apărării a reacționat la acuzații și a arătat că fostul candidat la președinția României - pe care însă nu l-a nominalizat în comunicat - preia mesajele Moscovei. Georgescu reia temele dezinformării rusești „Ministerul Apărării Naționale respinge speculațiile pe acest subiect, apărute în spațiul public românesc și internațional, prin care sunt vehiculate interpretări și scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privința proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei”, explică MApN. Georgescu, parte a războiului hibrid dus de Rusia „Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate. Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile. Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune. Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie. Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate. După ce a încălcat sistematic prevederile unor tratate internaţionale în materie de armamente convenționale sau nucleare, esențiale pentru menținerea echilibrului de securitate și a întreținut activ conflicte înghețate în regiune, Rusia a ales să invadeze, în 2008, Georgia. De atunci, Federația Rusă a militarizat Marea Neagra, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o șantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice și economice, dar și cu acțiuni hibride. Pe acest fond trebuie înțelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre. Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei. Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse”, se mai arată în comunicatul difuzat de inforadar.mapn.ro. Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene „Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei. Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare. La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate. Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale și discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO”, se mai explică în comunicat.

Aviația militară ar fi fugărit o dronă-fantomă Foto: Forțele aeriene române
Eveniment

Aviația militară ar fi fugărit o dronă-fantomă

Aviația militară ar fi fugărit, joi seara, timp de peste o oră, o dronă-fantomă, care nu exista, sugerează premierul Marcel Ciolacu. „S-au luat toate măsurile ca să nu fie niciun pericol. Haideţi să vedem toată analiza celor de la Ministerul Apărării, dacă a fost o provocare cibernetică, fiindcă contactul vizual al piloţilor nu a existat cu drona în cauză”, a spus el, azi, întrebat fiind despre despre măsurile care ar putea fi luate având în vedere că „dronele ruseşti au survolat a doua oară spaţiul aerian al României”. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR – jurnalist Aviația militară ar fi fugărit o dronă-fantomă „Joi, 17 octombrie, în jurul orei 17.00, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 150 km est de localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. Conform procedurilor, au fost activate structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională. Ca urmare a evoluției țintei aeriene pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, pentru monitorizarea situației au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea. Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 19.00, în zona localității Eforie Nord, evoluând ulterior în direcția Topraisar. Radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanență traseul țintei care a pătruns în adâncimea teritoriului național pe o distanță maximă de 14 km. Aeronavele de luptă nu au avut contact vizual cu aceasta în niciun punct de pe traseul de evoluție. Sistemul de supraveghere a pierdut semnalul radar la est de localitatea Amzacea, în jurul orei 19.20. Încetarea alertei aeriene a fost transmisă la ora 20.15, iar aeronavele de luptă au revenit pe bazele de dislocare. Din datele disponibile la acest moment, nu a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național. Forțele Ministerului Apărării Naționale vor executa, în cursul dimineții, cercetări în zonă. MApN a informat în timp real structurile aliate cu privire la această situație, rămânând în contact permanent cu acestea”, a arătat un comunicat al ministerului Apărării, difuzat joi seara.

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă Foto: Facebook
Eveniment

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă

Ministerul Apărării a găsit, după peste 24 de ore, o dronă, dar o caută și pe cealaltă, a anunțat acest minister într-un comunicat de presă. Pe de altă parte, drona care a căzut, duminică, în Letonia avea explozibil, potrivit Reuters. Citește și: Militarii români primesc „rații individuale de luptă” produse în Spania și Suedia Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă „Echipe din MApN, în cooperare cu specialiști din Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localității Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale. În perioada următoare vor fi executate acțiuni de cercetare și în proximitatea localității Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact. Menționăm cǎ, atât aria cercetată în apropierea localității Periprava, cât și posibila zonă de impact din proximitatea localității Caraorman se află în zone mlăștinoase, în afara localităților, nefiind afectate elemente de infrastructură”, arată ministerul Apărării. „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2:20 respectiv ora 2:38, mesaje RO-Alert”, a anunțat MApN, duminică. Citește și: Prefectul PSD de Brăila, cu pensie specială uriașă și amicul lui Mihai Tudose, se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg

Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ministerul Apărării a reușit să cheltuie 79% din bugetul alocat

Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august. Citește și: Stenograme: liderii PNL discută cum să paseze pe guvernul Ciolacu vina pentru ordonanța care va încuraja traseismul primarilor În realitate, ministerul a cheltuit circa 1,58% din PIB. Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Potrivit răspunsului la interpelare, ministerului i se aprobaseră „credite bugetare” de 28 de miliarde de lei, însă a cheltuit 23,1 miliarde de lei, „execuție plăți nete”. Procentul cheltuielilor finanțate integral de la bugetul de stat a fost de 82,36%. Din fonduri externe nerambursabile, M.Ap.N. a cheltuit 704 mii de lei. Au mai existat și „activități finanțate din venituri proprii”, unde s-a cheltuit circa 23% din buget, sau „venituri proprii și subvenții”, unde s-a cheltuit 68% din ceea ce era prevăzut. Practic, la final de an, ministerul a făcut o economie la buget de aproape șapte miliarde de lei. Situația a fost confirmată într-un răspuns al MApN către blogul lui Radu Tudor. „Ministerului Apărării Naționale i-a fost alocat un procent de 2,5% din PIB prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023. Prin Ordonanța de Urgență nr. 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost diminuat la 2% din PIB. Din acesta, în anul 2023, cheltuielile bugetului Ministerului Apărării Naționale au reprezentat 1,58% din PIB. Diferența de 0,42 % din PIB rămasă neutilizată (de la 2 % din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăți pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziții al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a precizat ministerul.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Foto: Facebook
Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Cinci ore de paralizie la ministerul Apărării Foto: Facebook
Eveniment

Cinci ore de paralizie la ministerul Apărării

Cinci ore de paralizie la ministerul Apărării: drona rusească a fost descoperită marți, la ora 17.21, dar președintele României, Klaus Iohannis, a fost informat abia după ora 22.00 a aceleiași zile. „Oare de ce șeful CSAT a aflat abia după 5 ore? Era un subiect foarte serios, legat de un conflict pe care-l avem la graniță…”, arată jurnalistul Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare. Citește și: Noul ministru PSD al Apărării, Angel Tîlvăr: omul lui Marian Oprișan, cu facultate făcută la Galați. Presa scrie că tatăl său ar fi fost securist Publicul a fost informat abia la circa 20 de ore de la incident, timp în care ministrul Apărării și-a aranjat o vizită în Deltă, alături de Antena 3, care l-a filmat alergând prin gospodării, nu se știe în ce scop. Joi, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr a avut o relativ neobișnuită întâlnire - anunțată public abia vineri - cu ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec. Cinci ore de paralizie la ministerul Apărării Daniel Petrescu, șef al Statului Major al Apărării, a declarat joi la Antena 3 că a aflat că o dronă s-a prăbușit la Plauru – Ceatalchioi încă de marți după-amiază, la ora 17.21, la câteva minute după ce președintele Klaus Iohannis negase categoric într-o conferință de presă cu premierul din Luxemburg, arată G4Media. „Eu am primit informația despre descoperirea la scurt timp după terminarea conferinței de presă a președintelui Iohannis de marți de la Cincu. I-am raportat ministrului Apărării, iar ministrul l-a informat pe președintele Iohannis”, a spus Petrescu, la Antena 3. Citește și: ANALIZĂ Cazul dronei rusești de care statul român habar nu avea nu este singular: traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților Şi amiralul Mihai Panait, Șeful Statului Major al Forţelor Navale a susținut că resturile dronei au fost descoperite de militarii din subordinea sa, marți, la ora 17.21. Însă, într-o declarație acordată TVR, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a afirmat că șeful statului, Klaus Iohannis a fost informat abia după ora 22.00. „Miercuri, dupa prânz, ministrul Apărării mi-a declarat că l-a informat pe președinte despre descoperire pe la «10, 10 și ceva seara»”, relatează jurnalistul Adelin Petrișor, cel care l-a intervievat pe Tîlvăr și care ulterior a postat pe Twitter fragmentul audio cu declarația ministrului. Potrivit declarațiilor de la Antena 3 ale generalului Petrescu, armata ?? a descoperit bucățile de dronă marți, pe la 17 și 21, imediat după ce Klaus Iohannis negase vehement o astfel de posibilitate. Miercuri, dupa prânz, ministrul Apărării mi-a declarat că l-a informat pe… pic.twitter.com/9rB4Sll2Vi— Adelin Petrișor ?? (@Ade_linPetrisor) September 8, 2023 Ambasadoarea SUA, întâlnire neobișnuită cu ministrul Apărării Joi, ministrul Apărării a fost convocat de ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec, fapt anunțat abia vineri de ministerul Apărării. „Ambasadoarea Kavalec a arătat că Statele Unite sunt preocupate de situația de securitate din regiunea Mării Negre, în condițiile generate de atacurile ilegale executate constant de Rusia asupra infrastructurii portuare a Ucrainei la Dunăre (...) Ambasadoarea Kavalec a transmis dorința Statelor Unite de a continua să furnizeze asistență României pentru protejarea mai eficientă a teritoriului național, inclusiv prin dislocarea, în curând, în România, a unor aeronave de luptă ale Forțelor Aeriene ale SUA pentru suplimentarea misiunilor NATO de poliție aeriană”, se arată în comunicatul M.Ap.N. Tîlvăr și ambasadoarea SUA, Kavalec Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Potrivit comunicatului, Tîlvăr i-ar fi spus lui Kavalec: „Am luat măsuri suplimentare de securitate în zona de graniță, prin întărirea monitorizării şi securizării spațiului aerian”.

Centru medical nou de două milioane de euro, nefuncţional Foto: Special Arad
Eveniment

Centru medical nou de două milioane euro, nefuncţional

Un centru medical nou de două milioane de euro, din Arad, este nefuncţional pentru că nu are angajaţi, arată un deputat PNL. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior Instituția medicală aparține ministerului Apărării. Centru medical nou de două milioane de euro, nefuncţional Fostul Ambulatoriu CFR este cea mai veche policlinică din municipiul Arad, dar nu a mai funcţionat din 2014. Clădirea degradată din centrul oraşului a fost preluată de MApN în 2018 şi a fost reabilitată, proiect care a costat un milion de euro şi a fost finalizat în 2021. Ulterior, s-au mai cheltuit 5,5 milioane de lei pentru achiziţia de echipamente medicale şi mobilier, însă centrul medical noul creat nu a fost deschis. Deputatul Sergiu Bîlcea (PNL Arad) a atras atenţia, miercuri, asupra acestei probleme, arătând că "o investiţie guvernamentală în sistemul de sănătate arădean, Policlinica CFR, finalizată deja, este încă nefuncţională din cauze birocratice". Deputatul a transmis, printr-un comunicat de presă, că a semnalat această problemă Ministerului Apărării Naţionale şi a cerut să se ia măsuri "pentru punerea în funcţiune a policlinicii". „Macheta cu posturile vacante” trebuie aprobată de Guvern "În răspunsul primit, MApN apreciază că investiţiile în dotări sunt suficiente pentru buna funcţionare a unităţii medicale. De asemenea, se specifică faptul că blocajul este legat de problema angajării personalului necesar. Statul de funcţii, 58 de posturi civile şi militare, a intrat în vigoare la începutul anului. MApN a transmis Ministerului Sănătăţii macheta cu posturile vacante şi bugetate, care va trebui aprobată de Guvern. Demersurile sunt în desfăşurare în acest moment, evident cu un ritm mai lent decât ne-am dori. Voi urmări în continuare acest proces birocratic, consider că Policlinica CFR este o investiţie bine venită care trebuie valorificată cât mai repede pentru ca arădenii să beneficieze de servicii medicale de calitate", a transmis parlamentarul. În luna februarie, conducerea Spitalului Clinic Militar de Urgenţă "Dr. Victor Popescu" Timişoara, de care aparţine viitoarea facilitate medicală din Arad, a transmis, la solicitarea AGERPRES, că pentru operaţionalizarea centrului au avut loc achiziţii de mobilier, tehnică şi echipamente medicale, dar şi echipamente informatice şi de comunicaţii. "Fiind o facilitate medicală militară, încadrarea cu resursă umană a Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Arad se face în conformitate cu prevederile legale specifice gestionării resursei umane a MApN. În prezent s-a finalizat procedura de aprobare a structurii organizatorice, inclusiv arhitectura de personal", se arăta în răspunsul scris al ministerului. „Obiectiv ambițios”, eșec deplin În decembrie 2020, secretarul de stat în cadrul MApN Marius Bălu declarase, într-o conferinţă de presă, că viitorul centru va fi destinat atât civililor, cât şi militarilor. "Este un obiectiv ambiţios al Ministerului Apărării Naţionale care, odată finalizat, va da un centru medical de elită nu numai membrilor sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi tuturor cetăţenilor Aradului. Acest proiect se integrează într-o viziune mai amplă a MApN de îmbunătăţire a calităţii vieţii personalului", spunea Marius Bălu. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Conform detaliilor oferite de autorităţi în 2020, viitorul centru medical va avea 16 cabinete pe două ture, 22 medici specialişti, 23 de asistenţi medicali, medic stomatolog, tehnician dentar, dar şi două laboratoare - unul de analize medicale şi unul de imagistică medicală.

Armata rusă racolează femei din coloniile penitenciare Foto: Moscow Times
Eveniment

Armata rusă racolează femei din coloniile penitenciare

Întrucât nu mai sunt bărbați de recrutat din pușcării, armata rusă racolează acum femei din coloniile penitenciare pentru frontul din Ucraina, scriu mai multe publicații, citând o organizație pentru drepturile omului din Rusia. Armata rusă racolează femei din coloniile penitenciare Olga Romanova, șefa organizației "Russia Behind Bars", care militează pentru drepturile deținuților, a declarat că Moscova a început să recruteze deținuți de sex feminin la sfârșitul anului trecut. Ea a spus că aproximativ o sută au fost luate din închisorile din regiunea Krasnodar din sudul Rusiei și trimise în Ucraina. Nu este clar unde anume au fost trimise femeile. „Au fost luați din coloniile penitenciare din sudul Rusiei. Nu le știu exact, dar lucrau în Kushchevka [în sudul regiunii Krasnodar]", a declarat Romanova pentru iStories, citată de Moscow Times. Potrivit apărătorului drepturilor omului, până în prezent, până la 100 de femei prizoniere ar fi fost transferate pentru a lupta în Ucraina, deși rămâne neclar dacă recrutarea a fost efectuată în mod voluntar sau dacă deținutele au fost recrutate cu forța în armata rusă. În februarie, oficialii militari ucraineni au declarat că Rusia a recrutat până la 50 de femei prizoniere dintr-o colonie penală din orașul Snizhne, ocupat de Rusia, din regiunea ucraineană Donețk. Recrutele au fost trimise pentru "antrenament" în Rusia înainte de a fi trimise în Ucraina pentru a lupta, au spus aceștia. Evgheni Prigojin, șeful Wagner a declarat luna trecută că a încetat să le mai ofere prizonierilor libertatea în schimbul unei misiuni în Ucraina. El nu a explicat de ce, dar comentariile sale au venit pe fondul unor lupte interne acerbe cu șefii ministerului Apărării de la Moscova. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american, a declarat săptămâna aceasta că ministerul rus al apărării a preluat inițiativa lui Prigozhin și că acesta este acum principalul recrutor al prizonierilor ruși. Kremlinul a ordonat, de asemenea, companiilor energetice de stat rusești să își creeze propriile miliții ca înlocuitori pentru mercenarii Wagner, a susținut institutul.

Ucraina, marcată de scandaluri de corupție Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina, marcată de scandaluri de corupție

În plin război, Ucraina este marcată de mai multe scandaluri de corupție. Ministrul adjunct pentru dezvoltarea municipalităţilor, teritoriilor şi infrastructurii din Ucraina, Vasil Losinskii, a fost arestat pentru luare de mită. Într-un alt scandal, legat de achizițiile de hrană pentru soldați, Parlamentul l-a convocat la audieri pe ministrul Apărării. Ucraina, marcată de scandaluri de corupție „Comisia parlamentară a Ucrainei pentru securitate națională, apărare și informații convoacă oficiali de rang înalt ai Ministerului Apărării pentru a răspunde acuzațiilor din presă conform cărora acest minister cumpără alimente pentru armată la prețuri umflate. Ziarul ucrainean Zn.Ua a relatat pe 21 ianuarie că Ministerul Apărării a cumpărat alimente pentru militari la prețuri de două până la trei ori mai mari decât cele vândute la magazinele alimentare din Kiev. Aceasta indică o posibilă schemă de corupție, potrivit Zn.Ua. Ministerul Apărării nu a oferit încă niciun comentariu”, a arătat Kyiv Independent. Potrivit relatărilor, Ministerul Apărării a fost de acord să plătească 17 Hr pentru un ou, în timp ce prețul acestuia la unul dintre magazinele capitalei este de aproximativ 7 Hr. Un consilier al președintelui Zelenski a confirmat că la ministerul Apărării are loc un audit, iar un deputat din majoritate a scris că există mai multe suspiciuni legate de achizițiile din minister. În scandalul de corupție în care este implicat ministrul adjunct pentru dezvoltarea municipalităţilor, teritoriilor şi infrastructurii din Ucraina, Vasil Losinskii, suspiciunea este că acesta a luat o mită de 400.000 de euro pentru achiziţionarea unor generatoare de curent. Ancheta a fost declanşată în septembrie anul trecut. Citește și: Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez Ministerul Dezvoltării municipalităţilor, Teritoriilor şi Infrastructurii din Ucraina a postat pe pagina sa de Facebook că sprijină pe deplin ancheta.

Plutonier strivit de tanc în timpul exercițiilor: avea 35 de ani. Sursă imagine: Facebook MAPN
Eveniment

Plutonier strivit de tanc în timpul exercițiilor

Plutonier, strivit de tanc în timpul exercițiilor, la poligonul de la Smârdan. Militarul avea 35 de ani și lucra în Ministerul Apărării din 2008, precizează MApN. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Plutonier, strivit de tanc în timpul exercițiilor. Anchetă penală pentru a stabili ce s-a întâmplat Militarul de 35 de ani a murit, după ce a fost strivit de un tanc. În timp ce coordona manevrele pentru deplasarea unui tanc, a fost prins între tancul aflat în mișcare și o latură a amplasamentului unde era mașina de luptă, explică Ministerul Apărării Naționale (MApN), într-un comunicat de presă. „Plutonierul Sebastian Şerban din Batalionul 284 Tancuri 'Cuza Vodă' din Galaţi a decedat vineri, 18 martie, pe timpul activităţilor de instruire în cadrul unui exerciţiu de conducere a tancului, fără trageri de luptă, în Poligonul Smârdan din judeţul Galaţi. Militarul coordona manevrele în vederea începerii deplasării unui tanc, moment în care a fost prins între tancul aflat în mişcare şi una dintre laturile amplasamentului în care se găsea maşina de luptă. Conform procedurilor, a fost apelat Serviciul Unic de Urgenţă 112, iar un echipaj medical al SMURD s-a deplasat la faţa locului. Din păcate, leziunile militarului au fost incompatibile cu viaţa”, este comunicatul MApN. În prezent, Poliţia Judiciară Galaţi efectuează cercetări la faţa locului, a fost înştiinţat Parchetul Militar Iaşi, iar la nivelul unităţii a fost numită o comisie condusă de şeful de stat major pentru cercetarea administrativă a împrejurărilor producerii evenimentului. Militarul era căsătorit, avea 35 de ani și era angajat în MApN din 2008.

Crimeea apare ca parte a Rusiei pe o hartă MApN (sursă: hotnews.ro)
Eveniment

Crimeea apare ca parte a Rusiei pe o hartă MApN

Crimeea apare ca parte a Rusiei pe o hartă MApN, postată pe portalul Inforadar și pe Facebook. Pentru aproape o oră sâmbătă, pe contul de Facebook și pe portalul Inforadar al Ministerului Apărării a apărut o hartă în care Crimeea era recunoscută ca făcând parte din Federația Rusă, deși anexarea este considerată ilegală de către România, relatează hotnews.ro. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Ironic este că postarea de pe Facebook populariza Inforadar, portalul Ministerului Apărării, prezentat ca „portalul știrilor corecte”. Aici sub titlul „NATO-Rusia să spunem lucrurilor pe nume” este publicat un articol cu „primele cinci mituri ruseşti demontate/demistificate”. Articolul era ilustrat cu harta în care Crimeea era parte a Federației Ruse. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Gafa a fost corectată după aproape o oră atât pe Facebook, cât și pe site. Imaginea care a apărut inițial pe Facebook și pe site-ul MApN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră