sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mine

9 articole
Eveniment

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră. Scafandrii specializaţi EOD din şase state au neutralizat peste 100 de mine eşuate în Marea Neagră provenite din atacurile Rusiei asupra Ucrainei din ultimii doi ani, a precizat Ministerul Apărării Naţionale (MapN) pentru Agerpres. Mine rusești neexplodate în Marea Neagră Din cele 105 mine, Forţele Navale din România au detonat şase mine, scafandrii specializaţi din Bulgaria au neutralizat alte cinci, cei din Turcia au identificat şi neutralizat alte cinci, cei din Rusia, trei mine, cei din Georgia, o mină, iar scafandrii specializaţi din Ucraina au neutralizat 85 de mine. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Din cele şase mine eşuate în sectorul românesc al Mării Negre şi neutralizate de specialiştii Forţelor Navale, una provine din atacurile Rusiei făcute la gurile Dunării sau ale Niprului şi a fost distrusă marţi, 13 august, în zona grindului Chituc, judeţul Constanţa. După ce în februarie-martie 2014, Rusia a anexat ilegal Crimeea, forţele ruse au intensificat după data de 24 februarie 2022, atacurile armate asupra Ucrainei, incluzând porturile de la Marea Neagră şi cele de la Dunăre, iar presa internaţională a apreciat războiul ca fiind cel mai mare conflict armat înregistrat pe continent după Al Doilea Război Mondial şi cel mai costisitor. Potrivit pescarilor de la Marea Neagră şi din Delta Dunării, activitatea de capturare a resursei piscicole a fost afectată în ultimii doi ani, din cauza războiului ruso-ucrainean. De asemenea, multe nave de croazieră care ajungeau în porturile fluviale şi maritime româneşti şi-au anulat sosirile, pe fondul conflictului declanşat de Rusia.

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră (sursa: Facebook/MapN)
Scafandrii români, trimiși la deminare pentru că marina nu are nave specializate Foto: Forțele navale
Eveniment

Scafandrii români, trimiși deminare nave specializate

Scafandrii români sunt trimiși la deminare pentru că marina nu are nave specializate, arată un reportaj Digi 24. „Echipa de scafandri e ultima modalitate de deminare, pentru că riști viața omului. Noi o folosim pe aceasta pentru că alte mijloace sunt dificile”, a explicat Sandu Valentin, comandor în rezervă. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa De la începutul războiului, scafandrii au distrus cinci mine. În 2022, un dragor a încercat distrugerea unei mine, dar s-a lovit de ea și a fost avariat. Scafandrii români, trimiși la deminare pentru că marina nu are nave specializate „Dragorul are un mare dezavantaj: el tractează o dragă (plasă). Există riscul să se lovească de mine (…) O altă variantă e vânătorul de mine. Aceasta e o navă modernă care exact asta face: vânează mine. Are un sonar foarte puternic, care permite detectarea, localizarea și identificare minei. Apoi se trimite un ROV - Remote Operating Vehicle - ori o dronă maritimă care, cu propriii senzori, identifică și clasifică mina. Apoi vii cu un pachet de trotil, îl plasezi cu ROV-ul lângă mină și o detonezi. Ultima modalitate e cea în care trimiți scafandri, ca ultimă soluție. Noi apelăm din start la această ultimă rațiune, trimitem scafandri. Curajoși, remarcabili, dar riscant”, a spus comandorul în rezervă. „Cele mai multe mine din Marea Neagră sunt de producție sovietică. De aici, apare o problemă: după ce rușii au capturat Crimeea, au capturat și depozitele de mine sovietice ale ucrainenilor. În clipa de față, dacă apare o mină, este greu de spus din ce câmp de mine provine”, a mai explicat Sandu Valentin.

Odesa a deschis câteva plaje Foto: News.ro
Internațional

Odesa a deschis câteva plaje

Odesa a deschis câteva plaje, pentru prima oară de la invazia Rusiei, deşi scăldatul este interzis în timpul alertelor de raid aerian, au declarat oficialii locali sâmbătă, transmite Reuters, citată de news.ro. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Între diguri au fost însă instalate plase anti-mine. Odesa a deschis câteva plaje Odesa, cel mai mare port şi bază navală din Ucraina, a fost atacată în mod repetat cu rachete şi drone, iar marea a fost presărată cu sute de mine marine în urma invaziei din februarie anul trecut. Pentru siguranţa locuitorilor şi după incidentele cu explozia minelor pe plaje, coasta a fost închisă. Decizia de deschidere a plajelor a fost luată în comun de administraţia civilă şi militară a oraşului, a declarat guvernatorul Odesei, Oleh Kiper, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. El a spus că plajele vor fi deschise între orele 8:00 şi 20:00. Plase anti-mine între diguri Oleksandr, salvamar şi fost scafandru, care şi-a dat doar prenumele, a spus că între două diguri a fost montată o plasă anti-mine, pentru a preveni ca înotătorii să întâlnească mine de apă puţin adâncă. "Plasa îi va opri. Şi ele (minele) vor fi şi ele vizibile de pe mal în astfel de condiţii meteorologice. Lucrătorii de urgenţă vor fi anunţaţi, vor veni să se ocupe de asta", a spus el. Deschiderea plajelor este un răgaz binevenit faţă de război, pentru oamenii care înoată şi fac plajă. "Am visat să merg la plajă şi să inhalez aer sărat. Ne-a lipsit foarte mult. Dar siguranţa este o prioritate", a spus Svitlana, o locuitoare a regiunii Odesa.

Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder (sursa: Twitter/Greenpeace Polska)
Mediu

Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder

Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder. Organizaţia ecologistă Greenpeace a acuzat joi grupurile miniere poloneze că au poluat fluviul Oder, la graniţa cu Germania, un fenomen ce a provocat în vara anului trecut apariţia unei alge toxice şi care a ucis sute de tone de peşti. Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder Rapoartele german şi polonez, publicate în septembrie 2022, au dezvăluit o creştere bruscă a salinităţii, care, asociată cu temperaturile ridicate şi cu debitele scăzute ale fluviului, ar fi dus la proliferarea algei toxice Prymnesium parvum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nici Varşovia, nici Berlinul nu i-au acuzat pe administratorii minelor poloneze că ar fi responsabili pentru acea salinitate crescută. Autorităţile poloneze au propus o recompensă financiară pentru orice persoană care îi va găsi pe cei vinovaţi. "De vină sunt grupurile miniere care operează în Silezia Superioară", în sudul Poloniei, au concluzionat experţii de la Greenpeace într-un raport prezentat joi în faţa jurnaliştilor, la Varşovia. Experţii au examinat compoziţia apelor reziduale deversate de mai multe mine în afluenţii fluviului Oder. Apa fluviului, apă de canalizare "În aval de Silezia Superioară, apa fluviului se transformă în apă de canalizare", a declarat chimistul Leszek Pazderski, profesor la Universitatea Torun şi expert în cadrul Greenpeace. După părerea lui, la ieşirea din acele mine, salinitatea apelor din afluenţi o depăşeşte "de zeci de ori" pe aceea care a ucis sute de tone de peşti în fluviul Oder. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” "Fără acele cloruri şi acei sulfaţi, catastrofa nu s-ar fi produs niciodată", a subliniat chimistul polonez. Dezastrul ecologic de pe fluviul Oder a tensionat relaţiile dintre Berlin şi Varşovia. Germania a acuzat Polonia că a întârziat să o informeze în legătură cu amploarea poluării. Primele semnalări despre moartea în masă a peştilor din Oder au fost făcute de localnici şi pescari din Polonia, la sfârşitul lunii iulie 2022.

Rusia a minat 40% din Ucraina (sursa: Twitter/Denys Shmyhal)
Internațional

Rusia a minat 40% din Ucraina

Rusia a minat 40% din Ucraina. Războiul purtat de Rusia în Ucraina a creat un vast teren minat de 250.000 km2 din teritoriul ţării, potrivit prim-ministrului ucrainean Denis Şmîhal. Rusia a minat 40% din Ucraina "În prezent este cel mai mare câmp minat din toată lumea", a afirmat Şmîhal într-un interviu pentru agenţia sud-coreeană Yonhap, publicat duminică. Potrivit lui Şmîhal, terenul minat este echivalent cu peste 40% din suprafaţa totală a Ucrainei. Citește și: De ce nu a ales Putin o slujbă religioasă cu public de Crăciun, cum a făcut de Paști. Măsuri de securitate draconice, paranoia și incertitudine la Kremlin "Acest lucru nu doar le îngreunează oamenilor călătoriile, dar cauzează de asemenea perturbări majore în agricultură, care este una din principalele noastre ramuri economice", a spus el. "Rusia ţinteşte infrastructura în zone dens populate", a adăugat premierul ucrainean pentru Yonhap. În plus, instalaţii industriale precum uzine chimice, oţelării şi infrastructura de transport au fost de asemenea printre ţintele atacurilor ruse.

Dilema Ucrainei: deschide sau nu Odesa? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Dilema Ucrainei: deschide sau nu Odesa?

Dilema Ucrainei: deschide sau nu Odesa? Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat marţi că i-a propus omologului său rus Vladimir Putin să se voteze o rezoluţie în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru ridicarea blocadei ruse asupra portului Odesa, ceea ce ar permite exportarea cerealelor ucrainene care sunt blocate acolo, informează AFP. Dilema Ucrainei: deschide sau nu Odesa? "I-am propus, în discuţia pe care am avut-o împreună cu (cancelarul federal german) Olaf Scholz sâmbăta trecută, preşedintelui Putin ca noi să luăm iniţiativa unei rezoluţii la Naţiunile Unite, pentru a conferi un cadru foarte clar acestei operaţiuni", a declarat Macron la finalul unui summit european la Bruxelles. În condiţiile în care Rusia impune în Marea Neagră o blocadă asupra porturilor ucrainene, în special asupra portului Odesa, Ucraina caută cu disperare să exporte cele circa 20 de milioane de tone de cereale stocate în silozurile ţării, unde viitoarele recolte din vara aceasta vor necesita la rândul lor să fie depozitate. Poate Rusia oferi garanții solide de securitate? "Decizia depinde de un acord al Rusiei şi de garanţiile pe care ea le oferă: în faţa deminării (portului Odesa), care este indispensabilă pentru ca navele să poată intra şi să preia aceste cereale, sunt necesare garanţii de securitate oferite ucrainenilor pentru a evita ca ei să fie atacaţi", a insistat Macron. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Kievul are nevoie de "garanţii legitime de securitate, (iar) cadrul Naţiunilor Unite ne va permite să facem aceasta", a adăugat preşedintele francez, subliniind de asemenea "rolul foarte important al Turciei, dată fiind responsabilitatea ei în Marea Neagră" şi recentele sale convorbiri cu Moscova. "Nu se pune problema ca sub acoperirea unui coridor maritim pentru raţiuni umanitare să existe o fragilizare a situaţiei de securitate a Ucrainei", a subliniat la rândul său preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Terestru, doar o treime din cereale Pentru viitorul imediat, Comisia Europeană a propus de asemenea să fie stabilite "rute prioritare" pe şosele şi pe calea ferată, mobilizând transportul de marfă al UE, pentru a prelua o parte din stocurile de cereale blocate. "Lucrăm la această propunere a Comisiei şi noi am discutat în timpul summitului asupra diferitelor posibilităţi pentru a găsi rute alternative, însă este complicat, din motive logistice, şi este mai costisitor", a subliniat Michel. Aceste căi alternative cu trenul şi pe şosele vor permite transportarea în cel mai bun caz a unei treimi din stocurile de cereale, a mărturisit pentru AFP un responsabil european.

Tortură, crime și mine în Borodianka (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Tortură, crime și mine în Borodianka

Tortură, crime și mine în Borodianka. Trei autoturisme au explodat după ce au trecut peste minele terestre amplasate pe raza localităţii Borodianka de militarii ruşi, a declarat, pentru Agerpres, primarul oraşului, Gheorghi Ierko. Acesta precizează că prezenţa minelor reprezintă, în momentul de faţă, cel mai mare pericol pentru populaţie. Tortură, crime și mine în Borodianka "Pe noi ne preocupă să curăţăm oraşul şi să deminăm, că acesta este cel mai mare pericol acum. În trei ore am ridicat trei automobile care au trecut peste locuri minate şi acum 15 oameni lucrează la asta şi ne mai vin încă patru brigăzi", a afirmat Ierko. Pe raza localităţii au fost identificate, de asemenea, cantităţi importante de muniţie neexplodată sau neutilizată de forţele militare ruseşti. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității Oraşul s-a aflat sub ocupaţia armatei ruse o lună, timp în care circulaţia persoanelor în localitate era interzisă. Pe timpul ocupaţiei, zeci de blocuri, dar şi sute de case din oraş au fost bombardate, iar populaţia a fost supusă unor torturi inimaginabile sau a fost ucisă. Autorităţile estimează că atacul armatei ruse s-ar fi soldat cu zeci sau chiar sute de morţi, însă numărul exact va fi stabilit ulterior. Forţele ruse s-au retras din nord-vestul Kievului în această săptămână.

Gropi comune, cadavre minate pe străzi (sursa: Agerpres)
Internațional

Gropi comune, cadavre minate pe străzi

Gropi comune, cadavre minate pe străzi. Aproape 300 de persoane au trebuit înhumate "în gropi comune" la Bucea - oraş situat la nord-vest de capitala ucraineană Kiev - teatru al unor lupte feroce, recucerit de soldaţi ucraineni, a declarat sâmbătă pentru AFP primarul aşezării, Anatoli Fedoruk. Gropi comune, cadavre minate pe străzi "La Bucea, am înhumat deja 280 de persoane în gropi comune", deoarece este imposibil să se facă acest lucru în cele trei cimitire ale municipalităţii, sub tirurile militarilor ruşi, a declarat prin telefon edilul oraşului. "Pe unele străzi, am văzut 15 sau 20 de cadavre pe sol", dar "nu pot spune câte mai sunt în curţi, în spatele gardurilor", a adăugat el. "Câtă vreme geniştii nu au trecut să le verifice, sfatul este ca (aceste cadavre) să nu fie ridicate", pentru că ar putea fi minate, a mai spus el. "Acestea sunt consecinţele ocupaţiei ruse, acţiunile" duşmanului, a acuzat Fedoruk. Zeci de bărbați morți, în civil, pe străzi Forţele ucrainene nu au putut pătrunde decât în urmă cu două zile în oraşul Bucea, care era inaccesibil de aproape o lună. Militarii ucraineni prezenţi în oraş au distribuit ajutoare populaţiei pentru prima dată de când acest oraş a reintrat sub controlul guvernului de la Kiev. Cadavrele a cel puţin 20 de bărbaţi îmbrăcaţi în haine civile zăceau sâmbătă pe o stradă din Bucea, oraş la nord-vest de Kiev pe care militarii ucraineni tocmai l-au recucerit de la forţele ruse, a constatat un jurnalist AFP. Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați Unul dintre bărbaţi avea mâinile legate, iar cadavrele erau împrăştiate pe câteva sute de metri. Şaisprezece din cele 20 de cadavre erau întinse pe trotuar sau pe bordură. Trei se aflau în mijlocul drumului, iar un altul în curtea unei case. Doi se aflau lângă nişte biciclete, un altul - lângă o maşină abandonată. Un paşaport ucrainean deschis se afla pe pământ lângă persoana care avea mâinile legate la spate cu o bucată de pânză albă. Bucea, un oraș distrus de lupte Toţi bărbaţii morţi purtau geci de iarnă, veste sau hanorace, blugi sau pantaloni de trening şi încălţăminte sport sau bocanci. Unii dintre ei erau întinşi pe spate, în timp ce alţii zăceau cu faţa în jos. După aspectul pielii, cadavrele se aflau acolo de mai multe zile, notează AFP, care menţionează că nu s-a putut stabili imediat cauza morţii, dar că o persoană avea o rană extinsă în zona capului. În ultimele zile, forţele ruse s-au retras din mai multe localităţi situate în apropierea capitalei ucrainene, după eşecul tentativelor lor de încercuire. Ucraina a anunţat că Bucea a fost eliberată, dar oraşul este distrus de lupte. Jurnaliştii AFP au văzut spărturile provocate de obuze în clădiri de locuit şi numeroase caroserii de maşini.

Rușii amenință Bosforul; pretext: minele ucrainene (sursa: Agerpres)
Eveniment

Rușii amenință Bosforul; pretext: minele ucrainene

Rușii amenință Bosforul; pretext: minele ucrainene. Rusia a avertizat sâmbătă cu privire la ceea ce consideră a fi pericolul reprezentat de deriva minelor depuse de forţele navale ucrainene în Marea Neagră după declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Rușii au adăugat că minele ar putea ajunge în Strâmtoarea Bosfor sau chiar în Marea Mediterană, relatează FP. Rușii amenință Bosforul; pretext: minele ucrainene "După debutul operaţiunii militare ruse (24 februarie), forţele navale ucrainene au instalat bariere de mine în largul porturilor Odesa, Otceakov, Cernomorsk şi Iujnii", a declarat serviciul de securitate rus (FSB) într-un comunicat. FSB a mai spus că este vorba despre mine "perimate", fabricate în prima jumătate a secolului XX. Din cauza furtunilor, cablurile ce leagă minele de ancore au început să se rupă, a adăugat FSB. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră În acest fel, "afectate de vânt şi curenţi, minele sunt în derivă în mod liber în partea de vest a Mării Negre", potrivit FSB, care a evocat "starea tehnică nesatisfăcătoare" a minelor. Armata rusă a lansat în 24 februarie o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, invadând această ţară din mai multe direcţii. Occidentul a reacţionat, Uniunea Europeană, SUA şi Regatul Unit impunând sancţiuni economice dure contra Moscovei. Rusia îşi numeşte agresiunea sa în Ucraina drept "operaţiune militară specială" pentru "denazificarea" ţării vecine.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră