duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mihail kogălniceanu

6 articole
Eveniment

Pivnițele secrete ale lui Kogălniceanu, Sadoveanu

Pivnițele secrete ale lui Kogălniceanu, Sadoveanu. Totul a început acum 173 ani, când, un mare bogătaş al Iaşiului, pe nume Vasile Adamachi, a săpat o pivniţă adâncă. Pivnițele secrete ale lui Kogălniceanu, Sadoveanu Se întâmpla undeva în curtea casei lui de pe dealul Copoului, unde mai avea nişte vii şi alte acareturi. Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire A fost un om foarte important Vasile Adamachi, pentru că nu era doar foarte bogat (avea două mari moşii, una prin Vaslui, alta prin Suceava), sau pentru că a fost prefect, senator şi membru în multe comitete şi comiţii. Ci şi pentru că a fost un mare filantrop, iubitor de ştiinţă şi de carte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pivnițele secrete ale lui Kogălniceanu, Sadoveanu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Divizia 101 Aeropurtată continuă în România (sursa: Inquam Photos/Cosmin Enache)
Eveniment

Divizia 101 Aeropurtată continuă în România

Divizia 101 Aeropurtată continuă în România. Pentagonul va menţine mii de soldaţi pentru cel puţin încă nouă luni la baza Mihail Kogălniceanu în România, desfăşurare militară americană aflată cel mai aproape de conflictul din Ucraina, au declarat sâmbătă oficiali citaţi de The New York Times. Divizia 101 Aeropurtată continuă în România La această bază sunt staţionaţi începând din vara trecută circa 4.000 de militari din Divizia 101 Aeropurtată a SUA, inclusiv mici grupări de trupe care efectuează frecvent exerciţii la graniţa României cu Ucraina. Înaintea acestui contingent, Pentagonul a trimis în România un contingent mai mic al Diviziei 82 Aeropurtate, ca parte a forţei de reacţie rapidă în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina în februarie. Citește și: FOTO & VIDEO Reportaj CBS între militarii aflați în România ai legendarei Divizii 101 aeropurtată. „Nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă”, spune generalul John Lubas Trupele Diviziei 101 Aeropurtate care se află acum la MK vor părăsi România în următoarele două luni, iar potrivit oficialilor citaţi de New York Times vor fi înlocuite de o brigadă diferită a aceleiaşi divizii, care-şi are baza permanentă în SUA la Fort Campbell. În plus, spun aceşti oficiali, misiunea va fi condusă de ofiţeri superiori, printre care se vor număra un general cu două stele şi planificatori de vârf din cadrul Diviziei a 10-a de asalt montan, în cadrul unei desfăşurări ce va avea o durată de nouă luni. General cu două stele la comandă Până sâmbătă nu era clar dacă Pentagonul urma să menţină unitatea de nivel superior la baza de la Kogălniceanu sau să-şi mute forţele în altă parte. Trimiterea unui general cu două stele în apropierea unei zone de conflict permite luarea mai rapidă a deciziilor asupra poziţionării trupelor şi armelor dacă Rusia ar împinge războiul în teritoriul NATO, explică analişti militari. O asemenea mişcare "ar asigura că Statele Unite sunt bine poziţionate în oferirea unei descurajări robuste şi a unei poziţii defensive aliaţilor noştri pe continentul european", menţiona sâmbătă Pentagonul într-o declaraţie, adăugând că "SUA vor continua să-şi ajusteze corespunzător postura ca răspuns la mediul de securitate dinamic".

Percheziții DNA la baza Mihail Kogălniceanu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Percheziții DNA la baza Mihail Kogălniceanu

Percheziții DNA la baza Mihail Kogălniceanu. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în colaborare cu autorităţile din Statele Unite ale Americii, au efectuat, joi, percheziţii în mai multe locuri din ţară într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie, a informat, vineri, DNA. Percheziții DNA la baza Mihail Kogălniceanu Surse judiciare au precizat, pentru Agerpres, că printre locurile vizate de percheziţii s-ar fi aflat şi Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu. Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins "În cursul zilei de joi, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, s-au efectuat 26 de percheziţii domiciliare în câteva zeci de locaţii reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale", se precizează în comunicat. Citește și: Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu În cauză, spune DNA, procurorii beneficiază de sprijin din partea autorităţilor judiciare SUA. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

România e țara care oferă securitate regională (sursă: presidency.ro)
Eveniment

România e țara care oferă securitate regională

România e țara care oferă securitate regională. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în conferinţa comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că de la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, statusul României s-a transformat de la ţară care primea securitate la cel de aliat care oferă securitate regională. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS "Atunci când România a devenit membră a NATO, situaţia economică era dificilă, forţele armate nu se aflau într-o stare foarte bună, aşa că România a intrat în NATO pentru a primi securitate, siguranţă. De atunci, ne-am schimbat, de când am preluat mandatul am început un proces de transformare, de fapt una dintre primele acţiuni pe care le-am întreprins în momentul în care am început a fost să fac consultări cu partidele politice şi să le conving să alocăm o parte semnificativă - 2% din PIB-ul nostru - pentru cel puţin zece ani pentru a moderniza forţele armate şi pentru a creşte nivelul de securitate pentru români şi pentru a ne creşte prezenţa în Alianţă. Am făcut acest lucru şi vom continua pe acest drum. România s-a transformat nu doar prin modernizarea forţelor sale armate, acesta este un proces, dar am reuşit printr-o excelentă colaborare cu ceilalţi aliaţi, cu secretarul general al NATO, să ne transformăm statusul dintr-o ţară care primea securitate într-un aliat care oferă securitate regională şi acesta este lucrul pe care îl facem. Noi credem că România este un aliat important şi credem că jucăm un rol important în această parte a Europei, dar nu avem de gând să ne oprim aici. Vom continua şi cred că rolul României va creşte în următorii ani", a spus Iohannis. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei România este foarte bine apărată şi are toate garanţiile de securitate, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la conferinţa comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

Zilei Independenţei Naţionale a României (sursă: presidency.ro)
Eveniment

Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis

Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis și a secretarului general al NATO. Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, vineri, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, a anunţat Administraţia Prezidenţială.Potrivit sursei citate, cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi apoi vor susţine o conferinţă de presă comună. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la DeveseluSecretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, efectuează vizita în România la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis. Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis Elemente de tehnică militară ale detaşamentului SUA, care va purta denumirea Task Force (TF) Cougar, ajung la baza de la Mihail Kogălniceanu. TF Cougar va fi constituită, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie, care vor acţiona cu transportoare blindate Stryker, cărora li se vor adăuga militari cu alte specialităţi din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc.). Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNAPentagonul a transmis săptămâna trecută că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România.

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" (sursa: Facebook/Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu)
Investigații

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu"

2,5 miliarde de euro. Aceasta este suma pe care România o va investi în următorii 20 de ani pentru modernizarea bazei aeriene "Mihail Kogălniceanu", folosită de trupele NATO staționate la Marea Neagră. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu". Ministerul Apărării Naționale a organizat o primă licitație de aproximativ 430 de milioane de euro pentru modernizarea bazei militare. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" În cursa pentru adjudecare contractului s-au înscris șapte grupuri de firme. Dar oficialii MApN au acceptat doar oferta depusă de un consorțiu din care face parte și firma Strabag SRL. Compania mama din Austria îl are acționar direct pe oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lista de sancțiuni a SUA. Prima licitație a fost suspendată până la decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. 12,17 miliarde lei pentru "Kogălniceanu" Ministerul Apărării Naționale, sub conducerea ministrului Gabriel Leș, a solicitat Guvernului Dăncilă să emită o Hotărâre de Guvern pentru a aproba modernizarea infrastructurii de la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Prin Hotărârea de Guvern 781 din noiembrie 2019 s-a aprobat alocare unei sume de peste 12,17 miliarde de lei. Adică în jur de 2,5 miliarde de euro. Banii urma să fie alocați etapizat într-o perioadă de 20 de ani. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR „Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, se menționează în Hotărârea de Guvern. Baza MK, într-o stare jalnică În Nota de Fundamentare aferentă Hotărârii de Guvern se atrage atenția asupra mai multor deficiențe de la Baza Aeriană 57 "Mihail Kogălniceanu". De exemplu, baza aeriană operează zborurile pe aeroportul civil, care se află într-o stare avansată de degradare și care nu corespunde cerințelor de utilizare pentru un aeroport militar. O altă problemă constatată de specialiști este legată de "capacitățile de depozitare a combustibilului turboreactor în rezervoarele fixe existente pe aerodrom asigură la limită cantitățile necesare operării aeronavelor aflate în dotarea unității". "Platforma existentă destinată staționării navelor grele este subdimensionată, neasigurând spațiile de siguranță necesare, iar calea de rulaj ce leagă pista de decolare-aterizare de această platformă nu permite rulajul aeronavelor grele în cazul încărcării acestora la capacitate maximă", se menționează în Nota de Fundamentare. Specialiștii au mai constatat că aerodromul nu dispune de locuri special amenajate și utilate destinate verificării la sol a motoarelor și nici "de spații destinate adăpostirii aeronavelor, mijloacelor de aerodrom și de deservire". Șapte oferte, șase descalificări În primăvara anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a inițiat o licitație pentru a achiziționat "Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu". Durata de execuție a contractului a fost stabilită la 106 luni. Adică opt ani și zece luni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Pentru acest contract au fost depuse documente de calificare de către șapte consorții. De exemplu, Aduro Impex a depus documente de calificare împreună cu Bog'Art și Strabag SRL. Un alt consorțiu era format din Astaldi și GSP Offshore. Porr Construct a depus documentația împreună cu Rizzani de Echer și ICM. În cursa pentru contract s-au mai înscris asocierea dintre Electrogrul și Makyol, dar și compania Concelex. În urma analizării documentelor depuse de cele șapte consorții, Ministerul Apărării Naționale a decis să descalifice șase ofertanți. Aceștia au decis ca procedura de licitație să fie continuată doar cu consorțiul format din Aduro Impex, Bog'Art și Strabag. Contestație la CNSC: MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" Firma Concelex, nemulțumită de decizia MApN, a decis să conteste procedura de achiziție la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Mai mult, au cerut suspendarea procesului de achiziție până la o decizie finală în acest caz. Reprezentanții companiei Concelex au constatat mai multe nereguli în cadrul procedurii, motiv pentru care au cerut CNSC să constate că ar fi fost descalificați ilegal. În plus, au arătat că asocierea Aduro Impex, Bog'Art și Strabag a depus o parte din documente cu o întârziere de trei luni. Cătălin Beniamin Vișan, reprezentantul firmei Concelex, susține în contestație că "acestei asocieri i-au fost permise, în mod discrepant și cu încălcarea tratamentului egal, atât depunerea unei declarații inițiale, și ulterior, depunerea documentelor de calificare (inclusiv cu depășirea cadrului SEAP) cât și completarea documentației de calificare inițială". Tot el mai susține că contracandidații săi nu au îndeplinit cerința minima obligatorie privind experiența similară în lucrări similare de construcții de aerodromuri, piste de decolare/aterizare, suprafețe/platforme de manevră/staționare aeronave. Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Deripaska, acționar la Strabag prin companii off shore Firma Strabag SRL este controlată de alte două firme din grupului austriac Strabag. Acționarii majoritari ai grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner cu 28,3%, Raiffeisen și Uniqa Group dețin cumulat 29,5%, iar MKAO "Rasperia Trading Limited" are o cotă de 27,8%. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. "O astfel de înlocuire a mandatarului nu a avut nici un efect asupra controlului deplin și dreptului de proprietate efectiv al domnului Oleg Deripaska asupra Melisantis Limited", se menționează în raport. Deripaska, pe lista de sancțiuni a SUA Oligarhul Oleg Deripaska este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Prietenia cu Vladimir Putin i-a adus în anul 2018 includerea pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Tot pe lista de sancțiuni au fost incluse și două companii la care Oleg Deripaska este acționar. Este vorba de Rusal, gigantul rusesc din indstria aluminiului, și compania mamă En+ Group. Autoritățile din SUA au renunțat la sancțiunile împotriva celor două companii, dar nu și împotriva lui Deripaska. Numele lui Oleg Deripaska a apărut și în ancheta procurorului special Robert Mueller privind imixtiunea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Potrivit raportului publicat în primăvara anului 2019, fostul șef al campaniei lui Donald Trump, Paul Manafort, a lucrat pentru Deripaska, reprezentându-l în "afaceri și probleme personale în țările în care a avut investiții". Totodată, el a fost acuzat că a promovat interesele companiei de aluminiu Rusal. Mai mult, Deripaska l-a împrumutat cu zece milioane de dolari pe Manafort. Ulterior, acesta din urmă avea să fie condamnat la închisoare. A fost grațiat de Trump în toamna anului 2020.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră