sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: migratie

15 articole
Internațional

Ungaria cere UE derogare privind migrația

Ungaria cere UE derogare privind migrația. Ungaria a notificat Bruxellesul la începutul săptămânii cu privire la intenția sa de a obține o derogare de la regulile Uniunii Europene în materie de azil, urmând exemplul Olandei, însă șansele de reușită ale acestei proceduri sunt reduse. Ungaria cere UE derogare privind migrația Anunțul a fost făcut înaintea unei conferințe de presă susținute la Strasbourg de premierul Viktor Orban, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului UE. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Guvernul ungar este hotărât să ia măsuri ferme pentru a proteja frontierele țării și pentru a combate migrația ilegală, care amenință securitatea națională", a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, într-o postare pe Facebook. Luni, Budapesta a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită "o exceptare de la regulile europene privind azilul și migrația, în cazul unei viitoare modificări a tratatelor". Derogări, doar cu acordul unanimității statelor Tratatele UE, fiind acorduri obligatorii pentru toate statele membre, permit derogări doar cu acordul unanimității celor 27 de state. Bruxelles-ul a clarificat la jumătatea lunii septembrie, după o solicitare similară din partea Olandei, că nu sunt planificate "schimbări imediate". Ungaria, condamnată în justiția europeană Opoziția Ungariei față de primirea solicitanților de azil, în numele apărării unei Europe "creștine", a dus la condamnări repetate din partea justiției europene pentru nerespectarea legislației UE. În plus, Viktor Orban se opune Pactului european pentru migrație și azil, o reformă adoptată în mai, care introduce un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre afectate de presiunea migrației. În afara situației Ungariei, mai multe state europene au implementat recent măsuri pentru reducerea imigrației ilegale și restrângerea dreptului de azil.

Ungaria cere UE derogare privind migrația (sursa: Facebook/Bóka János)
Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre (sursa: Facebook/Ville de Mâcon)
Internațional

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre. Politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite "de o manieră satisfăcătoare", a afirmat marţi prim-ministrul francez Michel Barnier în timpul discursului său de politică generală, anunţând o înăsprire a măsurilor asupra migraţiei, după modelul altor ţări europene. Înăsprirea măsurilor privind migrația Pentru a remedia acest lucru, el intenţionează să pună în aplicare un "tratament mai eficace" al cererilor de azil sau să faciliteze "prelungirea excepţională a reţinerii de cetăţeni străini în situaţie ilegală, pentru a pune mai bine în practică Obligaţia de a părăsi teritoriul francez (OQTF)". Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Barnier nu exclude nici reducerea numărului de vize eliberate pentru imigranţii din ţări care au reticenţe în a-şi reprimi cetăţenii. "Vrem să ne controlăm mai bine frontierele", a adăugat şeful guvernului francez, îndemnând la punerea în aplicare "fără întârziere" a Pactului european asupra migraţiei şi dreptului de azil adoptat în luna mai, menit să întărească lupta împotriva imigraţiei ilegale în Uniunea Europeană. Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre De asemenea, a atenţionat Barnier, "Franţa va continua, cât timp va fi necesar, acţiunile pentru restabilirea controalelor la propriile sale frontiere", după cum prevăd unele derogări la reglementările europene şi cum a făcut şi Germania la mijlocul lui septembrie. "Trebuie să fim nemiloşi cu traficanţii ce exploatează sărăcia şi disperarea cu preţul vieţii a mii de migranţi în Mediterana sau în Canalul Mânecii", unde naufragiile criminale s-au înmulţit în ultimii ani, a adăugat premierul francez. O altă înăsprire prevede ca guvernul francez "să nu-şi interzică să condiţioneze mai mult eliberarea de vize de obţinerea unor permise consulare necesare pentru expulzările la frontieră" către ţările lor de origine a persoanelor care se află sub incidenţa unei OQTF. Acorduri bilaterale Barnier a evocat de asemenea posibilitatea de a negocia "cu ţările vizate de acorduri bilaterale încheiate de multă vreme atunci când acestea nu corespund realităţilor de astăzi". Aceste declaraţii se fac ecoul celor ale ministrului francez de interne Bruno Retailleau, care s-a declarat favorabil ideii ca Franţa să revină asupra unor acorduri încheiate cu Algeria şi care facilitau venirea de cetăţeni algerieni. Abia numit în funcţie, ministrul de interne, provenit la fel ca Barnier din partidul de dreapta Republicanii, a generat mai multe polemici până în rândurile guvernului după ce afirmase că "imigraţia nu este un noroc" şi îşi exprimase regretul că nu poate organiza un referendum asupra acestui subiect în Franţa. Fie că este vorba de a restabili controalele la frontiere, de a construi tabere sau de expulzări în creştere, numeroase alte ţări europene şi-au înmulţit în ultimele luni măsurile pentru a frâna imigraţia şi a restrânge dreptul de azil, aliniindu-se poziţiilor mişcărilor de extremă dreapta care câştigă tot mai mult teren în alegeri.

„Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar”, îi reproșează Siegfried Mureșan lui Karl Nehammer Foto: Facebook
Politică

Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a scris, pe Facebook că „acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar”. Partidul lui Nehammer, ÖVP, s-a situat pe locul II la alegerile desfășurate duminică în Austria, fiind învins de formațiunea pro-rusă, extremistă, Partidul Libertății (FPÖ), care a luat circa 29% din voturi. Citește și: Cum îl ajută PSD pe George Simion: Becali, convins de Hrebenciuc să candideze pentru AUR. Miza uriașă pentru latifundiarul din Pipera După aceste alegeri, Siegfried Mureșan îl critică pe Nehammer și speră ca procesul de aderare a României la spațiul Schengen să fie finalizat, și fiindcă Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar „Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a jucat cartea extremismului eurosceptic și a fost învins de adevărata extremă dreaptă Am spus mereu că toți liderii europeni care vor să învingă extremiștii eurosceptici cu același tip de discurs vor eșua. Așa s-a întâmplat și cu Karl Nehammer care a pierdut, aseară, alegerile generale în fața partidului de extremă dreaptă eurosceptic FPÖ. Acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar. Ce urmează? Mă aștept ca FPÖ să fie izolat, iar celelalte partide, inclusiv partidul ÖVP al cancelarului Nehammer, să negocieze în următoarea perioadă formarea unei coaliții fără extrema dreaptă. Este decizia cea mai bună pentru Austria și pentru întreaga Uniune Europeană. În ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen și cu frontierele terestre, lucrurile sunt clare: în primul rând, țara noastră este pregătită să adere de peste 13 ani. În al doilea rând, liderii austrieci nu mai au de ce să joace electoral acest subiect fiindcă alegerile s-au încheiat. Nu în ultimul rând, Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Ca atare, liderii austrieci nu mai pot folosi problemele de migrație ca pretext pentru a amâna aderarea României fiindcă dețin portofoliul responsabil cu soluționarea acestor probleme”, a arătat liderul PNL.

Românii continuă să părăsească definitiv țara (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Românii continuă să părăsească definitiv țara

Românii continuă să părăsească definitiv țara. În fiecare zi din anul trecut, 83 de persoane s-au stabilit într-una din localitățile județului Iași. Românii continuă să părăsească definitiv țara Dintre aceștia, 15 erau români veniți aici din Republica Moldova sau reîntorși definitiv din străinătate. În același timp, 81 de ieșeni își stabileau domiciliul în alte localități sau în alte țări. Citește și: EXCLUSIV Când și de ce PSD a încălcat pactul cu PNL privitor la alegerile prezidențiale, potrivit căruia candidatul unic al celor două partide pentru Cotroceni era propus de liberali Cifrele reprezintă media dintre numărul total al stabilirilor și plecărilor cu domiciliu raportate la numărul de zile dintr-un an. Care au fost localitățile din care "au fugit" cei mai mulți ieșeni și care au fost, dimpotrivă, cele mai atractive? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Peste jumătate din medicii tineri vor să plece, spune Daniel Coriu Foto: Medika TV
Eveniment

Peste jumătate din medicii tineri vor să plece

Peste jumătate din medicii tineri vor să plece din România, arată un studiu al Colegiului Medicilor Din România (CMR), citat de președintele acestei organizații, Daniel Coriu. Citește și: VIDEO Gafă epică la Digi 24: Cosmin Prelipceanu a dialogat un minut și jumătate cu prefectul Capitalei, dar la capătul firului era „un cetățean obișnuit”. Digi greșise numărul Peste jumătate din medicii tineri vor să plece „Dacă e să vorbim de intenţia de migraţie externă care este rezultatul studiului nostru, studiu făcut pe o populaţie largă de medici, peste 8.000 de medici, această intenţie ajunge la aproape 25%. Nu înseamnă neapărat că va pleca. Vorbim de oameni aşezaţi care au post, care lucrează undeva, care au un venit stabil. Ei au această intenţie 25%. Când vorbim de medicii tineri această intenţie ajunge la 57%. Ceea ce este foarte grav”, a arătat Coriu. Preşedintele Colegiului Medicilor din România a fost întrebat joi, la Medika TV, câţi medici au mai plecat în străinătate. „Noi dăm certificat profesional curent. Este un certificat care se eliberează numai membrilor CMR. Fără acest certificat el nu poate să meargă într-o altă ţară să practice. Trebuie să fie membru al nostru. Un medic care este deja angajat în România şi deja lucrează în sistemul medical românesc şi are aviz de liberă practică. Şi în 2016 când ne raportăm înainte de creşterea salarială era undeva la 1.400 pe an. Certificatele arată o intenţie. Nu ştiu dacă cel care a luat certificatul a şi plecat. Nu am instrumente de monitorizare. Apoi a început să scadă la 1.000 pe an, în anii pandemiei 2020, 2021 – pe la 800, în 2022 a crescut pe la 1000 şi ceva, anul trecut au fost 890. Deci cam asta este dinamica de eliberare a acestor certificate. Nu înseamnă neapărat că aceşti medici au şi plecat”, a afirmat președintele CMR, citat de news.ro.

Marea Britanie, fără angajați în construcții (sursa: Twitter/Rishi Sunak)
Internațional

Marea Britanie, fără angajați în construcții

Marea Britanie, fără angajați în construcții. Astfel, Londra a adăugat luni o serie de meserii în construcţii pe lista celor cu deficit de forţă de muncă, facilitând angajatorilor din acest sector aducerea de personal din străinătate. Marea Britanie, fără angajați în construcții Zidari, dulgheri, montatori de acoperişuri, tâmplari, zugravi vor beneficia de vize mai ieftine şi de criterii de angajare mai relaxate, conform acestor modificări. Marea Britanie suferă de deficit acut de forţă de muncă în unele sectoare, ceea ce înseamnă că angajatorii sunt doritori să recruteze muncitori din afara ţării. Prin aceasta, însă, provoacă probleme politice Partidului Conservator al prim-ministrului Rishi Sunak, care promite de un deceniu să reducă migraţia netă. Într-un comunicat emis luni, Ministerul de Interne afirmă că adăugarea acestor noi meserii "va ajuta la realizarea infrastructurii naţionale cheie şi va stimula creşterea în industriile conexe". Premierul Sunak, sup presiune Comitetul consultativ pentru migraţie, un organism independent, a recomandat în martie ca meseriile din construcţii să fie adăugate pe lista celor cu deficit de forţă de muncă. Lista include deja personal de îngrijire, ingineri constructori, tehnicieni de laborator, plus profesii medicale. Migraţia netă în Marea Britanie a atins anul trecut cifra record de 606.000 de persoane, au arătat datele publicate în mai, ceea ce a atras noi promisiuni din partea lui Sunak de a reduce sosirile. Citește și: Putin are nevoie de Wagner: sute de mercenari au fost văzuți intrând în Republica Centrafricană, unde președintele în exercițiu depinde de ei pentru a supraviețui Criticii Brexit-ului spun că ieşirea ţării din Uniunea Europeană a exacerbat deficitele de forţă de muncă întrucât cetăţenii UE nu mai pot călători fără viză în Marea Britanie. Cei care lucrează într-un sector cu deficit de personal pot fi plătiţi cu 80% din salariul obişnuit pentru munca respectivă şi să se califice totuşi pentru viză, se menţionează în comunicatul guvernului. Solicitanţii au nevoie de o ofertă de muncă din partea unui angajator şi să corespundă cerinţelor de cunoaştere a limbii engleze.

Migrația păsărilor oprește eolienele (Marea Nordului) (sursa: power-technology.com)
Mediu

Migrația păsărilor oprește eolienele (Marea Nordului)

Migrația păsărilor oprește eolienele (Marea Nordului). Funcţionarea turbinelor eoliene din Marea Nordului a fost întreruptă weekendul trecut timp de câteva ore pentru a permite trecerea pe deasupra a păsărilor migratoare, au anunţat luni Ţările de Jos, care susţin că este un demers în premieră mondială. Migrația păsărilor oprește eolienele (Marea Nordului) Turbinele eolienelor situate în largul localităţilor Borssele (vest) şi Egmond aan Zee (nord) au încetat aproape să mai funcţioneze timp de patru ore sâmbătă, când era preconizată o "migraţie masivă a păsărilor", a precizat guvernul olandez. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Această primă pauză face parte dintr-o fază pilot a unei măsuri care urmează să fie pusă în aplicare cu regularitate începând din toamnă. "Este vorba despre o premieră mondială", a spus ministrul olandez al Energiei, Rob Jetten. "Nicăieri în lume parcurile eoliene de pe mare nu sunt oprite pentru a proteja păsările în timpul migraţiilor masive", a continuat el, potrivit unui comunicat. Proprietarii parcurilor eoliene trebuie să reducă viteza turbinelor la un maximum de două rotaţii pe minut în timpul intervalelor nocturne prevăzute, a precizat guvernul. La această viteză "foarte lentă (...) pentru noi şi pentru păsări, e ca şi cum ar fi oprite complet", a precizat pentru AFP Pieter ten Bruggencate, purtător de cuvânt al Ministrului Economiei şi Climei. De două ori pe an Experţii reuşesc să prezică migraţia păsărilor cu două zile în avans, ceea ce oferă, potrivit guvernului, timpul necesar gestionarului reţelei TenneT "pentru a garanta stabilitatea reţelei de înaltă tensiune". Parcurile eoliene în construcţie, precum şi viitoarele parcuri eoliene vor trebui să respecte această măsură, a cărei eficacitate va fi revizuită în permanenţă, potrivit executivului. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta "De două ori pe an, primăvara şi toamna, milioane de păsări traversează Marea Nordului în anumite nopţi", a precizat Tim van Oijen, din partea organizaţiei pentru protecţia păsărilor "Vogelbescherming Nederland", citat în comunicat. Menţionând creşterea numărului de parcuri eoliene în Marea Nordului, acesta subliniază că este "extrem de important să facem acest lucru într-o manieră cât mai responsabilă din punct de vedere ecologic posibil".

Statele democrate au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari Foto: captură video Fox Business
Eveniment

Statele democrate au pierdut rezidenți cu venituri mari

Statele conduse administrații de stânga, democrate, precum Illinois, New York sau California, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona, arată datele Fiscului din SUA, IRS, publicate de Wall Street Journal. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Statele democrate au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari Datele, care sunt publicate în fiecare primăvară, au arătat că Illinois a pierdut un număr net de 105.000 de persoane în 2021, ceea ce a costat statul aproximativ 10,9 miliarde de dolari din AGI („adjusted gross income”, adică venit brut ajustat), ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 8,5 miliarde de dolari în 2020 și 6 miliarde de dolari în 2019. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR În mod similar, New York a pierdut 24,5 miliarde de dolari în 2021, o creștere bruscă de la 19,5 miliarde de dolari în 2020 și 9 miliarde de dolari în 2019. California a pierdut 29,1 miliarde de dolari din AGI în 2021, ceea ce, potrivit publicației, a fost aproape triplu față de ceea ce statul a pierdut cu doi ani mai devreme. Datele mai arată că, în timp ce marile state democrate au pierdut din venitul brut ajustat, alte state, conduse de republicani, au adunat bani. Venitul brut ajustat în Florida, care nu are un impozit pe venit la nivel de stat, s-a umflat cu 39,2 miliarde de dolari în 2021, o creștere de la 23,7 miliarde de dolari în 2020 și 17,7 miliarde de dolari în 2019. Aproximativ 9,8 miliarde de dolari din creșterea înregistrată în Florida au provenit din New York, în timp ce 3,9 miliarde de dolari au venit din Illinois, 3,7 miliarde de dolari din New Jersey și 3,5 miliarde de dolari din California, arată datele. Texasul a beneficiat, de asemenea, de exodul din statele democrate, atrăgând 10,9 miliarde de dolari în 2021, comparativ cu 6,3 miliarde de dolari în 2020 și 4 miliarde de dolari în 2019, potrivit cifrelor. Aproximativ jumătate din creșterea înregistrată de Texas s-ar fi datorat faptului că locuitorii au fugit din California, constată Fox News.

Austria consideră România responsabilă de migrație (sursa: Facebook/Österreichisches Außenministerium)
Internațional

Austria consideră România responsabilă de migrație

Austria consideră România responsabilă de migrație. Viena îşi va menţine veto-ul faţă de aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen până când va observa o "scădere susţinută" a numărului solicitanţilor de azil, a declarat ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu preluat de Politico. Austria consideră România responsabilă de migrație "Ceea ce este important pentru noi, ca să fiu cât se poate de sincer, este ca numărul (migranţilor) să coboare şi să fie o scădere susţinută", a precizat ministrul Schallenberg. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a descris veto-ul austriac drept un "semnal de avertizare" către Bruxelles, ce "trebuie să înţeleagă că, atunci când avem peste 100.000 de cereri de azil în 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să meargă mai departe". Şeful diplomaţiei austriece a refuzat să dea un orizont de timp pentru o ridicare a acestui veto, dar a apreciat că, în condiţiile în care sosirile migranţilor ilegali continuă să crească, ieşirea din acest impas nu se întrevede pe termen scurt. Comparații cu Franța și Germania El a mai spus că guvernul de la Viena este încurajat de "planul de acţiune" al UE pentru consolidarea controalelor la graniţe şi accelerarea procedurilor de azil, însă este nevoie de mai multe progrese. "Ca ţară situată în inima Europei, Austria este o mare beneficiară a spaţiului Schengen şi dorim ca el să funcţioneze", a subliniat ministrul austriac. Citește și: Kremlinul, atacuri în serie la Republica Moldova: Își limitează deliberat suveranitatea în sensul absorbției de către România În Austria au intrat anul trecut circa 110.000 de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa, de aproape trei ori mai mulţi faţă de anul anterior. Numărul migranţilor sosiţi în 2022 pe ansamblul ţărilor UE este de circa un milion, o creştere de aproape 50% faţă de anul precedent. Dacă Franţa şi Germania ar fi înregistrat la fel de mulţi migranţi pe cap de locuitor ca Austria, atunci respectivele două ţări ar fi avut ele singure împreună un milion de migranţi, a remarcat ministrul austriac de Externe.

Prima țintă a migrației românești Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Prima țintă a migrației românești: Moldova

Prima țintă a migrației românești: Moldova. Oficial, Republica Moldova este ţara cu cel mai mare număr de cetăţeni români domiciliaţi în afara României. Prima țintă a migrației românești: Moldova Numărul lor e mai mult decât dublu faţă de cei care şi-au ales domiciliul în Germania, a doua ţară preferată de cetăţenii români, urmată de Italia, unde ar fi de trei ori mai puţini decât dincolo de Prut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ordinea ar putea să pară ciudată, dacă ne gândim că, de fapt, Italia, Spania şi Anglia sunt ţintele preferate ale românilor în căutare de locuri de muncă „afară”. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului În realitate, este vorba de cei înscrişi în Registrul electoral, pentru că autorităţile române nu dispun de o situaţie amănunţită privind cetăţenii pentru care guvernează. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aproape un milion de ruși au fugit din țară  Foto: twitter
Eveniment

Aproape un milion de ruși au fugit din țară

Aproape un milion de ruși au fugit din țară de la începutul invaziei din Ucraina, aceasta fiind situație fără precedent de la revoluția bolșevică din 1917, scrie Washington Post. Aproape un milion de ruși au fugit din țară „Datele inițiale arată că cel puțin 500.000 de persoane, poate chiar aproape un milion, au plecat în anul care a trecut de la începutul invaziei - un val la fel de mare ca emigrația care a urmat revoluției bolșevice din 1917 și prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991 (…) Iar valul ar putea fi încă în fază incipientă. Războiul nu pare nici pe departe terminat. Orice nou efort de recrutare din partea Kremlinului va declanșa noi plecări, la fel ca și înrăutățirea condițiilor economice, care sunt de așteptat pe măsură ce conflictul se prelungește. Costul financiar, deși vast, este imposibil de calculat. La sfârșitul lunii decembrie, Ministerul rus al Comunicațiilor a raportat că 10 % dintre lucrătorii IT din țară au plecat în 2022 și nu s-au mai întors. Parlamentul Rusiei dezbate acum un pachet de stimulente pentru a-i aduce înapoi. Dar în parlament s-a vorbit și despre pedepsirea rușilor care au plecat prin deposedarea lor de bunurile de acasă. Putin s-a referit la cei care au plecat ca la niște "gunoaie" și a spus că plecarea lor va "curăța" țara - chiar dacă unii dintre cei care au plecat nu i s-au opus lui, sau războiului”, arată Washington Post. Însă unul din efectele acestei migrații este că au plecat exact cei care doreau să i se opună lui Putin. Citește și: Nicușor Dan: „Eu sper ca corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia” Washington Post arată unde au plecat rușii care doreau să scape de război: 112.000 în Georgia, 100.000 în Kazahstan, 100.000 în Serbi, 78.000 în Turcia, peste 65.000 în Armenia, circa 37.000 în Israel, 30.000 în Kîrghistan, peste 21.000 în SUA și circa 7.700 în Mongolia.

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică. Veto-ul pe care România și Bulgaria l-au primit din partea Austriei și a Țărilor de Jos este un subiect încă tratat pe larg în presa internațională. Pe de o parte, cu precauție, prin consemnarea declarațiilor, a justificărilor și a reacțiilor politice. Pe de alta, vehement, prin poziții ferme, care condamnă pe față decizia, prin analize care explică de ce s-a ajuns aici, și chiar prin reportaje, la firul ierbii, despre impactul pe care acest veto îl are asupra românilor care locuiesc în Austria. Bătrâni austrieci, asistente românce "Veto Schengen: asistenții medicali români dezamăgiți", intitulează ORF, televiziunea națională din Austria, un reportaj despre impactul pe care votul contra aderării României la spațiul Schengen îl are asupra românilor care lucrează în Austria, comentând faptul că acesta nu are doar implicații la nivel politic, ci și efecte la nivel social. "Sincer să fiu, sunt foarte dezamăgită. Nu sunt singura, mulți asistenți medicali români care lucrează în Austria sunt dezamăgiți de această discuție despre Schengen", spune Ewa Orminischan (Eva Ormenișan), asistentă full time, de cinci ani, pentru o femeie de 83 de ani din Neufeld (districtul Eisenstadt), povestind că soțul ei, care vine dintr-un sat din România, face, precum mulți alții, naveta cu autobuzul. "Timpul de așteptare la graniță este de până la șase ore. O dată cu aderarea României la spațiul Schengen, acesta s-ar reduce semnificativ.", adaugă femeia. 18.000 de români în sistem Și nu este doar un disconfort fizic, ci și o povară financiară, căci din cauza timpului de așteptare la graniță, prețurile pentru autobuze sunt adesea mai scumpe. În plus, potrivit agențiilor de plasament, deja este greu să găsești personal medical, iar situația s-ar putea înrăutăți, dacă mulți români vor decide să plece din Austria. Din cei 18.000 de români care lucrează ca asistenți medicali full time în Austria, mulți se gândesc acum să plece în altă țară. "Pe de o parte, ei știu că lucrurile nu s-au înrăutățit pentru ei acum, însă își dau seama că nici nu se vor îmbunătăți, așa cum speraseră. În plus, vorbim și despre un sentiment de mândrie rănită. Mulți se gândesc: ne implicăm aici, lucrăm în Austria, ne lăsăm familiile pentru austrieci. Înțelegerea lor față de acest veto nu este atât de mare acum", a declarat pentru ORF, Robert Hanreich de la agenția de îngrijire "Confidence". Austria și Germania, nepăsare Într-un recent articol, publicat pe site-ul cotidianului austriac Kurier, Gottfried Schellmann, consilier fiscal și expert în impozitarea corporativă internațională, apreciază decizia ministrului de Interne de a nu aproba aderarea României și Bulgariei la Acordul Schengen drept una discutabilă "din multe puncte de vedere". Potrivit lui Schellmann, se dorește o forțare a schimbării sistemului de azil în UE, "pentru că majoritatea migranților reținuți, chiar ilegali, 75.000 la număr, nu au fost înregistrați în nici o țară din UE prin care au trecut anterior. Acestea sunt și obligațiile statelor în cadrul sistemului Schengen. Cei care trebuia să asigure o frontieră externă nu prea au fost sprijiniți de țările bogate din interiorul spațiului Schengen, precum Austria sau Germania.". Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În același timp, observă Schellmann, agenția Frontex este mai mult un mecanism de observare, supus controlului special al ONG-urilor: "Respingerea forțată a persoanelor care intră în spațiul Schengen este interzisă. Cadrul legal le permite imigranților ilegali să rămână aici cu ușurință, o dată intrați în spațiul Schengen. Această obligație derivă din legislația europeană a azilului de a procesa fiecare cerere de azil și de a accepta un drept provizoriu de ședere. Chiar și după ce procedura de azil a fost finalizată cu un rezultat negativ, majoritatea oamenilor rămân în spațiul Schengen. Deportările se fac rar. (...) Numai în Germania sunt 300.000 de persoane care ar trebui să părăsească țara.". Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică În plus, afirmă Schellmann, Curtea Europeană de Justiție a "spulberat" sistemul intra-european de responsabilitate pentru procedurile de azil (Dublin II, III) prin decizia sa din 2012: "În acest context, declarațiile făcute de unii politicieni despre cum și ce ar face ei în mod diferit nu pot decât să stârnească zâmbete. (...) Rămâne o prăpastie de netrecut între progresiştii din UE şi tradiţionaliştii care încă mai cred în ceva de genul suveranităţii teritoriale controlabile. Poți părăsi UE, dacă nu-ți convine situația actuală. Orice altceva este ipocrit. (...) Românii au meritat cel mai puțin acest joc de culise. Au permis companiilor austriece să preia cele mai importante domenii, de la industrie la bănci. De la aderarea României, profituri de opt miliarde de euro, realizate din aceste investiții, au fost distribuite, în mare parte, Austriei. Acest lucru a fost posibil doar printr-o reducere radicală a personalului de acolo. Da, România este chiar un contribuitor net al Austriei din cauza sistemului fiscal strâmb al UE și nu invers, așa cum spun mereu cei neinformați.". Manevră de campanie electorală "Mulți observatori văd refuzul extinderii Schengen ca pe o manevră în campania electorală din landul Austria Inferioară", a comentat SRF, atrăgând atenția asupra faptului că, în prezent, Austria se confruntă cu o mare problemă: peste 100.000 de cereri de azil depuse de la începutul anului, iar ministrul conservator de Externe, Schallenberg, și ministrul conservator de Interne, Karner, vor să dea impresia că rezolvă această problemă spunând "nu" apartenenței României la Schengen. "Însă, marea majoritate a solicitanților de azil care ajung în Austria nu vin prin România sau prin Bulgaria, ci din vestul Balcanilor, mulți călătorind cu avionul luat din Serbia.", adaugă publicația citată. SRF mai atrage atrage atenția și asupra faptului că, potrivit experților în migrație, numărul mare de solicitanți de azil din Austria ar trebui să fie legat mai de grabă de Ungaria, care doar aduce înspre Austria acești solicitanți, însă ea însăși nu acceptă nici un solicitant de azil. De asemenea, acest veto poate fi interpretat și ca o manevră în campania electorală: "De ce miniștrii conservatori, inclusiv cancelarul Karl Nehammer, încă se opun? Un lucru este cert: la sfârșitul lunii ianuarie va vota populația landului Austriei Inferioare, iar mulți observatori văd refuzul conservatorilor extinderii Schengen ca pe o manevră în această campanie electorală.". Vacanță la Adriatica Karl Peter Schwarz, istoric și analist politic, a comentat pentru site-ul Die Presse faptul că, pentru România, Schengen nu este important neapărat din privința accesului pe piața muncii din țările bogate din UE, căci are acest drept incontestabil ca membru al UE, ci pentru că acest veto poartă o nuanță de discriminare. "România este pregătită pentru aderare de unsprezece ani, căci a îndeplinit deja cerințele tehnice în 2011. Un sistem actualizat de supraveghere a frontierei înseamnă că acum e mai dificil să intri ilegal la frontierele externe ale UE decât a fost să fugi din România sub Ceauşescu. Desigur, asta nu înseamnă că această graniță este de nepătruns. Dar nu știm câți sunt cei care acceptă ocolul prin Bulgaria prin România către Ungaria. Vorbim, probabil, de o cifră mult mai mică decât susține guvernul austriac și mult mai mult decât admit Frontex și guvernul român. Însă e de necontestat că majoritatea migranților se deplasează spre nord, prin Balcanii de Vest. În orice caz, un veto împotriva admiterii Croației ar fi fost mai potrivit. Dar mai mulți austrieci pleacă în vacanță la Marea Adriatică decât la Marea Neagră.". UE nu vrea extinderea Schengen Jurnalistul Bruno Daroux a comentat, pentru France24, eșecul aderării la spațiul Schengen al României și Bulgariei, pe diferite paliere, susținînd că, în special, Bulgaria a fost cea care a atras atenția și cele mai multe critici. "Veto-ul Austriei a fost mai ales îndreptat contra Bulgariei, care are încă probleme în ceea ce privește drepturile omului și corupția. În ceea ce privește România, putem vorbi și despre un efect al procedurilor – cele două dosare fiind examinate împreună. (...) După pandemia de Covid, Uniunea Europeană se află din nou supusă presiunii migrației, avem de-a face și cu migrarea multor afgani, de vreme ce talibanii au ajuns la putere. Din luna ianuarie, aproape 250 de mii au intrat pe teritoriul european, dintre care 140 de mii pe ruta Balcanilor, care trece prin Bulgaria și România. (...) UE ezită, așadar, această extindere a spațiului Schengen, (...) iar în prezent, nu știe să facă altceva decât să întărească restricțiile – și să nu uităm invocarea tratamentelor la care sunt supuși emigranții, mai ales în Grecia și Bulgaria, unde există încă centre neoficiale, care oferă condiții proaste emigranților, fără să menționăm tratamentele la care uneori sunt supuși, și din care mai apoi sunt expulzați, în câteva zile, sau chiar ore, înspre teritoriul european, pe principiul: «n-am văzut, nu cunosc», uneori chiar cu complicitatea agenției Frontex.". Lipsă de consecvență în UE După ce face o trecere în revistă a luărilor de poziție în ceea ce privește veto-ul primit de România și Bulgaria, un editorial din Le Point atrage atenția asupra faptului că, de prea multe ori, se trece cu vederea rolul dăunător pe care Zagrebul îl joacă în istoria Bosniei, prin sprijinirea etno-naționaliștilor croați care fac imposibil orice progres în această țară. "Privându-se de această pârghie, Consiliul a ratat o oportunitate de a promova normalizarea și pacificarea Balcanilor de Vest pe drumul către aderarea la UE. La două zile după summit-ul de la Tirana, este șocant să vedem că UE nu are consecvență în managementul strategic al vecinătății sale. Nu este ușor să menții un curs drept, atunci când mâna dreaptă nu știe ce face mâna stângă.", scrie publicația citată.

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest Foto: Twitter
Eveniment

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest

Bulgaria este principală poartă a migrației ilegale din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), analizând datele publicate de Frontex chiar azi. FAZ anunță că, la reuniunea din 9-10 februarie a liderilor Uniunii Europene, se va discuta despre problemele migrației ilegale. Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest „Originea migranților înregistrați pe ruta Balcanilor de Vest sugerează, de asemenea, că granița terestră cu Bulgaria este principala poartă de intrare în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte (94.000) au fost sirieni; cu aproximativ 3,5 milioane, ei sunt cel mai mare grup de refugiați din Turcia. Afganii și turcii au venit de obicei în UE în acest fel. În decembrie, Austria și Țările de Jos au respins propunerea Comisiei UE de admitere a Bulgariei și României în spațiul Schengen. Ambele țări s-au referit în special la deficiențele din Bulgaria. Șefii de stat și de guvern din UE vor să discute despre migrație la o întâlnire specială din 9 și 10 februarie. O întrebare va fi atunci dacă Comisia UE ar trebui să-și folosească bugetul pentru a finanța construcția de bariere fizice de frontieră”, scrie FAZ. În raportul publicat azi, Frontex scrie că numărul imigranților ilegali a fost, în 2022, cel mai mare din 2016 până acum. Frontex arată că au fost depistați 330.000 de imigranți ilegali, o creștere de 64% față de anul trecut. „În 2022, au fost raportate 145.600 de treceri ilegale ale frontierei pe ruta Balcanilor de Vest, cu 136% mai multe decât în ​​2021. Acesta este cel mai mare număr de treceri raportate pe această rută din 2015 și aproximativ jumătate din toate intrările ilegale raportate în 2022”, mai afirmă organismul european. Citește și: Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei Datele Frontex, discutabile, migrația pare a fi mult mai mare Însă Frankfurter Allgemeine arată că aceste date trebuie contextualizate. Astfel, potrivit Eurostat, în primele nouă luni din 2022 s-au înregistrat 600.000 de cereri de azil, din care 244.000 doar în Germania. Potrivit FAZ, aceste date arată că mulți imigranți nu sunt înregistrați de Frontex. „Potrivit Eurostat, în primele nouă luni ale anului trecut au fost depuse peste 600.000 de cereri inițiale de azil în statele membre UE. Numai în Germania au fost 244.000 de cereri pe tot parcursul anului. Acest lucru sugerează că mulți migranți reușesc să intre în țara aleasă de ei nedetectați sau neînregistrați. Există multe indicii că Bulgaria în special, care dorește să devină membră a spațiului Schengen, este un punct slab. Ministerul bulgar de Interne a anunțat recent că peste 160.000 de persoane au fost împiedicate să treacă ilegal frontiera anul trecut și doar 14.000 au traversat țara. Cu toate acestea, guvernul de la Viena subliniază că aproximativ jumătate din cei 100.000 de migranți ilegali care au sosit în Austria, dintre care majoritatea nu erau înregistrați anterior, au trecut de granița turco-bulgară. Alți 40% au zburat la Belgrad cu avionul și au călătorit ilegal de acolo. Motivul pentru aceasta a fost practica laxă a vizelor în Serbia, care a fost înăsprită la sfârșitul anului din cauza presiunii UE”, explică Frankfurter Allgemeine. Le nombre d'entrées irrégulières dans l'Union européenne a augmenté en 2022 de 64% par rapport à l'année précédente, atteignant le niveau le plus élevé depuis 2016, a indiqué vendredi 13 janvier l'Agence européenne des frontières, Frontex.➡https://t.co/W5BNHvxw6N pic.twitter.com/3QILhUd5el— Le Figaro (@Le_Figaro) January 13, 2023

Să-i scuipați pe parlamentarii care pleacă, cere george Simion Foto: revistraultra.ro
Politică

Să-i scuipați pe parlamentarii care pleacă

Co-președintele AUR, George Simion, le-a cerut suporterilor săi să îi scuipe pe parlamentarii acestui partid care pleacă la alte formațiuni politice. Într-un comentariu pe Facebook, el promite să facă același lucru. Presa relatează că circa 12 deputați și senatori s-ar putea rupe de AUR, pe fondul conflictului dintre Simion și Claudiu Târziu. „Să-i scuipați pe parlamentarii care pleacă” „Dacă există vreun parlamentar AUR care sa meargă spre PMP sau alt partid tip balama, o să vă rog să îi găsiți și să îi scuipați”, a scris Simion pe pagina lui de socializare. Liderul AUR a adăugat că și el o să-i scuipe pe eventualii trădători din partid. „O să fac acelasi lucru. Nu trebuie acceptate trădări, nu trebuie acceptați traseisti”, a arătat el. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Mesajul său strânsese peste șase mii de like-uri. Liderul AUR, strâns legat de ultras Gazeta Sporturilor a scris, în decembrie 2020, că liderul AUR are o strânsă legătură cu fenomenul ultras. El a fost membru cofondator al grupurilor „Honor et Patria” și „Uniți sub Tricolor”, principalele formațiuni ultra care sprijină echipa națională a României. Tot el a pus bazele revistei „Romanian Ultras”. Ultrașii din „Uniți sub Tricolor” au fost de multe ori în centrul atenției publice. Cele mai recente manifestații au fost împotriva naturalizării fundașului dreapta portughez Mario Camora. Fanii și-au expus punctul de vedere printr-un mesaj xenofob. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

PSD începe să racoleze primari. Grindeanu și Mocioalcă au pus mâna pe 12 edili-șefi Foto: Caon.ro
Politică

PSD începe să racoleze primariDupă ce a pus mâna pe PNDL, PSD începe să racoleze primari

PSD începe să racoleze primari: potrivit presei locale, nu mai puțin de 12 primari din Caraș Severin au trecut la PSD. Anunțul a fost făcut de liderii organizației județene a PSD, deputatul Silviu Hurduzeu și senatorul Ion Mocioalcă, în prezența prim-vicepreședintelui social-democrat Sorin Grindeanu, scrie reșița.ro. PSD începe să racoleze primari Cei 11 primari racolați de PSD sunt Petru Furdui (Berzasca), Ion Țicheriu (Brebu), Gheorghe Coilă (Buchin), Vichente Suru (Bucoșnița), Ilie Canea (Lăpușnicel), Ioan Popovici (Păltiniș), Ilie Hașcă (Topleț) – PRO România, Florin Curița (Dalboșeț), Ion Văcărescu (Goruia), Victor Terteleacă (Iablanița), Sergiu Adrian Toma (Rusca Montană) – PMP. Odată cu aceștia, a devenit membru PSD și Nicolae Beg, cel care a câștigat ultimele alegeri din comuna Marga din postura de independent. Liderul județean al PMP, Ionuț Popovici, le-ar fi promis primarilor aleși pe listele acestui partid că pot migra fără riscul de a-și pierde mandatul. Probabil PMP și Pro România îi vor exclude, pentru ca aceștia să nu demisioneze din partidul pe listele căruia au fost aleși, ceea ce i-ar face să-și piardă mandatul. Publicația reșița.ro apreciază că Ionuț Popovici va fi răsplătit, cumva, de PSD. Citește și: Simion recunoaște că a negociat cu Cristian Diaconescu încă din noiembrie 2021. Liderul AUR îl atacă pe Tomac Sorin Grindeanu a spus, cu acest prilej: „Trebuie să ne întoarcem la șefia Consiliului Județean Caraș-Severin, PSD trebuie să recâștige funcția de președinte”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră