sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: migranti

17 articole
Eveniment

Filiera traficului de migranți în România

Filiera traficului de migranți în România. Polițiștii au efectuat 69 de percheziții domiciliare într-un dosar complex privind constituirea unui grup infracțional organizat și traficul de migranți. În cadrul operațiunii, s-au pus în executare tot atâtea mandate de aducere pentru audieri la sediul DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara. Percheziții în mai multe județe Acțiunile au fost desfășurate în 13 județe și municipiul București, conform unui comunicat al Poliției Timiș. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia În Timiș, au fost efectuate 29 percheziții, în Mehedinți, 9, Dolj, 8, Caraș-Severin, 4, Argeș, 4, Ilfov, 3, Teleorman, 3, Arad, 3, Dâmbovița. 2 În Sibiu, Constanța, Ialomița, București, câte 1 percheziție. Filiera traficului de migranți în România Din cercetările efectuate, a reieșit că, pe parcursul anului 2023, mai mulți cetățeni străini au format o grupare infracțională specializată în traficul de migranți, la care s-au alăturat cetățeni români. Gruparea avea ca principal obiectiv introducerea frauduloasă în țară a grupurilor de migranți, folosind traversarea ilicită a Dunării. Ulterior, migranții erau scoși ilegal din țară prin frontiera de Vest. Gruparea funcționa pe mai multe paliere de organizare. Migranții erau selectați în Turcia și pregătiți pentru a fi transportați fraudulos prin Bulgaria în România. Aceștia erau cazați în locații din Timișoara până la identificarea momentului oportun pentru scoaterea lor din țară. Transportul migranților Membrii grupării racolau șoferi pentru transportul migranților. Transportatorii, majoritar români, preluau și transferau migranții către parcări, unde erau mutați în camioane. Ultimul palier implica șoferi de camioane și antemergători. Depistarea transporturilor ilegale Conform autorităților, între iunie și decembrie 2024, au fost depistate și oprite 136 de transporturi ilegale, în care erau implicați aproximativ 1.000 de migranți de origine afro-asiatică. Operațiunea amplă a fost realizată de Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, cu sprijinul mai multor brigăzi similare din Craiova, Pitești, Constanța, Oradea, Alba, București, dar și al serviciilor din alte județe. În plus, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Jandarmeria Română, Gruparea de Jandarmi Mobilă "Glad Voievod" din Timișoara și Serviciul pentru Acțiuni Speciale Timiș au contribuit la desfășurarea acțiunii.

Filiera traficului de migranți în România (sursa: Facebook/Poliția de Frontieră Română)
Naufragiu tragic în largul insulei Kos (sursa: iefimerida.gr)
Internațional

Naufragiu tragic în largul insulei Kos

Naufragiu tragic în largul insulei Kos. Doi bebeluși și două femei și-au pierdut viața marți seara în urma naufragiului unei ambarcațiuni cu migranți în apropierea insulei grecești Kos, situată în Marea Egee. Naufragiu tragic în largul insulei Kos Tragedia a fost raportată de Garda de coastă elenă și reflectă încă o dată riscurile majore pe care migranții le înfruntă în încercarea de a ajunge în Europa. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Din totalul persoanelor aflate la bord, 27 au fost salvate, inclusiv un bărbat suspectat că ar fi călăuză. Acesta a fost reținut de autorități pentru investigații suplimentare. Operațiunile de salvare au implicat trei nave ale Gărzii de coastă și o navă comercială, care au continuat să caute eventuali supraviețuitori în zonă. Accidente frecvente pe rutele migranților Naufragiile în care sunt implicate nave cu migranți sunt, din păcate, frecvente în apele Greciei. Țara se află pe una dintre principalele rute ale migranților care fug din Africa sau Orientul Mijlociu, încercând să ajungă în Uniunea Europeană sau în Marea Britanie. Astfel de tragedii subliniază dificultățile și pericolele pe care migranții le înfruntă zilnic. În septembrie, o altă tragedie s-a produs în largul insulei grecești Samos, tot în Marea Egee, când trei persoane și-au pierdut viața în urma naufragiului unei ambarcațiuni cu migranți. Aceste accidente aduc în atenție necesitatea unor măsuri mai eficiente pentru gestionarea crizei migrației și protejarea vieților celor care se aventurează pe aceste rute periculoase.

Polonia Belarus împinge migranții spre UE (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia: Belarus împinge migranții spre UE

Polonia: Belarus împinge migranții spre UE. Polonia a anunțat recent un plan de suspendare temporară a dreptului de azil, motivând această decizie prin acțiuni pe care le consideră orchestrate de Belarus. Potrivit autorităților poloneze, țara vecină ar încerca să îndrepte un număr semnificativ de migranți către granița comună, ceea ce ar putea duce la o criză majoră la frontiera externă a Uniunii Europene. Polonia: Belarus împinge migranții spre UE Ministrul adjunct de interne al Poloniei, Maciej Duszczyk, a explicat că decizia de a suspenda dreptul de azil se bazează pe informații care sugerează că Belarus și Rusia dezvoltă scenarii pentru a destabiliza Polonia. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Aceste scenarii ar include declanșarea unei crize a migrației, prin forțarea unui număr mare de persoane să se îndrepte către granița UE. Duszczyk a declarat pentru postul de televiziune TVN24 că Polonia are nevoie de o "supapă de siguranță" pentru a face față acestei potențiale crize. Belarusul acuzat de crearea unei crize a migrației Oficialii polonezi au acuzat Belarusul de încercarea de a provoca o criză la frontieră, forțând migranții să ajungă în Polonia. Această acțiune ar avea scopul de a destabiliza nu doar Polonia, ci și întreaga Uniune Europeană, într-un moment în care tensiunile dintre Vest și Est sunt deja ridicate. Potrivit oficialilor, Belarusul colaborează cu Rusia în acest plan, iar această mișcare ar face parte dintr-o strategie mai amplă de presiune asupra Occidentului. Premierul Poloniei anunță suspendarea dreptului de azil Premierul polonez Donald Tusk a anunțat sâmbătă că Polonia va suspenda temporar dreptul de azil, detalii urmând să fie prezentate după ședința de guvern din 15 octombrie. Acest plan ar putea fi văzut ca o măsură temporară pentru a gestiona fluxurile migratorii și pentru a răspunde presiunii exercitate de Belarus și Rusia. Măsurile de securitate de la frontiera poloneză Deși Polonia a construit un gard de 5,5 metri înălțime și a instalat un sistem de supraveghere electronică de-a lungul frontierei, migranții continuă să încerce să treacă ilegal granița. Conform datelor furnizate de poliția de frontieră poloneză, de la începutul anului au fost înregistrate aproximativ 28.000 de încercări de trecere ilegală a frontierei. Suspendarea temporară a dreptului de azil în Polonia este o măsură controversată, dar justificată de autoritățile poloneze ca fiind necesară pentru a proteja stabilitatea națională și a gestiona o potențială criză migrațională. Acțiunile Belarusului și Rusiei sunt considerate drept o amenințare directă la adresa securității Poloniei și a Uniunii Europene, iar Polonia încearcă să răspundă acestei provocări prin măsuri de securitate sporite și prin modificări temporare ale legislației privind azilul.

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali. Bruxellesul propune o nouă legislație pentru expulzarea migranților ilegali UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere legislativă pentru a accelera expulzarea migranților ilegali, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Într-o scrisoare adresată statelor membre ale UE, aceasta a subliniat necesitatea unui cadru legislativ mai clar și eficient pentru gestionarea migrației ilegale. Noua legislație va include „obligații clare de cooperare” pentru gestionarea migranților care primesc decizii de expulzare. Obiectivul este de a „raționaliza eficient procesul de returnare” și de a preveni exploatarea lacunelor din sistemul actual de către migranții care încearcă să evite repatrierea. Necesitatea unei legi consolidate Ursula von der Leyen a explicat că mai puțin de 20% din deciziile de expulzare a migranților ilegali sunt duse la îndeplinire. Pentru a îmbunătăți acest procent, se propune intensificarea cooperării cu țările terțe și înăsprirea acordării vizelor pentru statele care refuză colaborarea în procesul de repatriere. Președinta Comisiei a subliniat importanța dezvoltării de relații strategice cu țările de origine și de transfer ale migranților, menționând exemplele Libiei și Tunisiei, cu care UE a semnat acorduri pentru a limita plecările migranților către Europa. Aceste acorduri au contribuit la reducerea cu aproximativ 66% a intrărilor ilegale prin centrul Mării Mediterane. Intensificarea returnărilor Von der Leyen a evidențiat că returnările din Africa de Nord către țările de origine au crescut în 2024, atingând 17.700 de repatrieri. În același timp, a recunoscut că sosirile de migranți prin vestul Mediteranei și Atlanticul spre Spania au crescut cu 56% în septembrie, față de anul precedent. În acest context, a recomandat consolidarea parteneriatului UE cu țări precum Mauritania. Dezbateri pe tema politicii de migrație Miniștrii de interne ai UE au discutat recent la Luxemburg despre înăsprirea politicii de migrație, inclusiv o revizuire a „directivei privind returnarea” din 2008. Franța și Germania susțin revizuirea acestei directive pentru a facilita și accelera returnările, alăturându-se solicitărilor venite din partea Olandei și Austriei. O primă încercare de revizuire a directivei în 2018 nu a avut succes, dar presiunile pentru reformă continuă în contextul provocărilor actuale legate de migrație.

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți. Un număr de 17 state europene au cerut vineri Comisiei Europene reguli care să înlesnească returnarea migranţilor ilegali către ţările lor de origine, potrivit unei scrisori consultate de Reuters şi elaborate înaintea summitului european din 17-18 octombrie, pe agenda căruia ar urma să se regăsească şi problema migraţiei. Uniunea Europeană nu mai vrea migranți Scrisoarea adresată Comisiei Europene este semnată de 14 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv Franţa, Germania şi Italia, şi de trei state nemembre care fac parte din spaţiul Schengen, respectiv Elveţia, Norvegia şi Liechtenstein. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Iniţiativa survine după un şir de alegeri în statele UE dominate de chestiunea migraţiei ilegale şi care au relevat creşterea popularităţii partidelor care cer un control mai strict asupra acestui fenomen. "Mesajul principal cu care suntem toţi de acord este un semnal clar pentru Comisie că avem nevoie de un sistem european de returnări mai strict, cu obligaţii mai clare pentru cei returnaţi şi cu mai puţină interpretare din partea Curţii de Justiţie a UE", a explicat un diplomat al uneia dintre ţările semnatare. Reglementările actuale, loc de interpretări Acestea din urmă consideră că reglementările actuale lasă prea mult loc de interpretări ale judecătorilor europeni în locul guvernelor alese ale statelor membre, adaugă acelaşi diplomat, care a vorbit cu condiţia anonimatului. Comisia Europeană încă nu a comentat asupra scrisorii, dar migraţia este aşteptată să fie o temă principală de dezbateri în campania electorală pentru alegerile legislative ce vor avea loc în Germania în septembrie 2025 şi să domine agenda viitoarei Comisii Europene.

Germania va accelera expulzările de migranţi (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania va accelera expulzările de migranţi

Germania va accelera expulzările de migranţi. Germania va accelera, cu acordul Ankarei, expulzările de migranţi fără permis de şedere, a anunţat vineri ministrul de Interne Nancy Faeser, în plină ofensivă a guvernului Olaf Scholz împotriva imigraţiei ilegale. Germania va accelera expulzările de migranţi "Am obţinut ca trimiterile spre Turcia să fie mai rapide şi mai eficiente şi ca Turcia să readmită mai repede cetăţenii care nu pot rămâne în Germania", a declarat pe X ministrul Nancy Faeser, fără a detalia aranjamentele convenite cu Ankara. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” "Este un progres important şi un element suplimentar pentru a limita imigraţia ilegală. Numărul solicitanţilor de azil turci este ridicat, iar în Germania nu există motive de protecţie decât în unul din zece cazuri", a adăugat ea într-un interviu acordat ziarului Funke. Potrivit cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au încheiat, după mai multe luni de negocieri, un acord pentru accelerarea expulzărilor cetăţenilor turci fără drept de azil. La solicitarea AFP, guvernul german nu a comentat aceste informaţii. Turcia va primi 500 de cetățeni, pe săptămână Potrivit FAZ, Berlinul a iniţiat trimiterea, prin zboruri regulate, a unui prim grup de 200 de turci aflaţi ilegal în Germania. Cotidianul susţine că Turcia este pregătită să accepte "până la 500 de cetăţeni pe săptămână". Această decizie vine într-un moment în care lupta împotriva imigraţiei ilegale a revenit în prim-planul preocupărilor politice în Germania, ca de altfel şi în UE. Guvernul cancelarului Scholz se află sub presiunea opiniei publice după o serie de crime violente şi atacuri extremiste, care au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Măsurile contra imigrației s-au înmulțit Mai multe măsuri vizând înăsprirea politicii în domeniul imigraţiei au fost anunţate în ultimele săptămâni. Turcia este anul acesta a treia ţară de unde provin solicitanţii de azil din Germania, după Siria şi Afganistan, potrivit Ministerului de Interne. Majoritatea solicitanţilor declară că aparţin minorităţii kurde, indică FAZ. Întrucât cei mai mulţi dintre ei nu au obţinut dreptul de azil, mai mult de 15.000 de turci se află acum sub incidenţa unor ordine de deportare. Cel puţin 900 au fost deportaţi în Turcia anul trecut, relatează FAZ. Cea mai puternică economie europeană găzduieşte cea mai mare diasporă de origine turcă din lume, aproximativ 2,8 milioane de persoane, ca rezultat al imigrării forţei de muncă din anii 1960 şi 1970.

Afgani și sirieni, migranți în Teleorman (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
Eveniment

Afgani și sirieni, migranți în Teleorman

Afgani și sirieni, migranți în Teleorman. Un grup de 12 cetăţeni din Siria şi Afganistan a fost reţinut de poliţiştii de frontieră în zona Zimnicea, pentru trecere frauduloasă a frontierei, după ce migranţii trecuseră Dunărea cu două bărci cu motor şi erau îmbarcaţi într-o autoutilitară, a informat, luni, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF). Afgani și sirieni, migranți în Teleorman Grupul de migranţi ilegali era format din 11 cetăţeni sirieni şi un cetăţean afgan şi a fost predat autorităţilor de frontieră din Bulgaria conform acordului de readmisie încheiat între România şi Bulgaria. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Migranţii au fost observaţi că treceau Dunărea cu bărcile cu motor, în seara zilei de 17 septembrie, în timpul unor acţiuni comune desfăşurate în zona sectorului de frontieră Zimnicea de poliţiştii Serviciilor Teritoriale de Poliţie de Frontieră Teleorman şi Giurgiu. "Astfel, în jurul orei 23.00, poliţiştii de frontieră au observat traversând fluviul Dunărea, două ambarcaţiuni cu motor care transportau mai multe persoane. Ulterior ajungerii la mal, persoanele au fost îmbarcate într-o autoutilitară. În jurul orei 00.25, colegii noştri au interceptat şi reţinut grupul de persoane şi şoferul autoutilitarei, care era un cetăţean român, şi i-au condus pe aceştia la sediul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Teleorman, în vederea continuării cercetărilor", a precizat sursa citată. Şoferul autoutilitarei este cercetat pentru infracţiunile de "trafic de migranţi", iar cetăţenii străini sunt cercetaţi pentru "trecere frauduloasă a frontierei de stat"

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți (sursa: newser.com)
Internațional

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți. Ungaria a prezentat autocare cu care doreşte să trimită la Bruxelles solicitanţii de azil ce sosesc la graniţa sa cu Serbia, provocând luni o reacţie furioasă din partea guvernului belgian. Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți Ameninţarea, făcută iniţial în august, a căpătat noi proporţii în ultimele zile cu o operaţiune mediatică în timpul căreia a fost dezvăluit un rând de autocare galbene ale companiei publice, special închiriate pentru această misiune, potrivit guvernului ungar. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "UE vrea să forţeze Ungaria să lase să intre migranţii ilegali pe care îi oprim la graniţa sudică a ţării", a declarat vineri ministrul ungar adjunct de interne Bence Retvari. "Ei bine, după aplicarea procedurilor europene, le vom oferi un bilet dus gratuit către Bruxelles", a avertizat el. "Dacă Bruxellesul îi vrea, îi va avea", a adăugat oficialul ungar. Amendă record pentru Ungaria Ungaria răspunde astfel la o amendă record de 200 de milioane de euro impusă în iunie de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea tratatelor europene privind dreptul de azil, însoţită de o penalitate zilnică de un milion de euro. Guvernul premierului Viktor Orban refuză să plătească, considerând decizia "nedreaptă" şi "scandaloasă". Această ameninţare este "inacceptabilă", a reacţionat secretarul de stat belgian pentru azil şi migraţie, Nicole de Moor, într-un comunicat. "Acest tip de bravadă este dăunător şi contraproductiv" şi "subminează solidaritatea şi cooperarea în cadrul Uniunii", a spus ea, avertizând împotriva "unei încălcări flagrante a acordurilor europene şi internaţionale". Comisia Europeană nu a comentat Întrebată despre această chestiune luna trecută, Comisia Europeană a preferat să nu comenteze, spunând că este obişnuită cu astfel de "declaraţii zgmotoase din partea Ungariei". Fără să rateze nicio ocazie de a denunţa ceea ce el crede că este o înlocuire etnică în desfăşurare în ţările din Europa de Vest, premierul naţionalist maghiar Viktor Orban se opune cu înverşunare sosirii migranţilor extra-europeni în ţara sa. De la criza din 2015, el a baricadat Ungaria ridicând garduri la graniţele sale, spunând că vrea să "apere" o Europă "creştină". Dacă Budapesta nu plăteşte amenda, Comisia Europeană poate recupera sumele datorate prin deducerea lor din fondurile europene pe care nu le-a plătit încă. Bruxellesul încă îngheaţă 19 miliarde de euro pentru Ungaria pentru încălcarea principiilor statului de drept

Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi (sursa: DIICOT)
Eveniment

Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi

Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi. Procurorii DIICOT şi poliţiştii efectuează, luni, aproximativ 40 de percheziţii în cinci judeţe într-un dosar în care investighează infracţiuni de trafic de migranţi. Investigarea infracţiunilor de trafic de migranţi Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au pus în aplicare 38 de mandate de percheziţie domiciliară pe raza judeţelor Argeş, Dâmboviţa, Olt, Prahova şi Brăila, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de migranţi. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj La acţiune au participat poliţişti de frontieră din cadrul Inspectoratului General Poliţiei de Frontieră, cu suportul structurilor Gărzii de Coastă, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu şi Centrului de Supraveghere şi Control al Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti-Otopeni şi poliţişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti şi Ploieşti şi Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Dâmboviţa, Olt şi Brăila. Grup de criminalitate organizată Procurorii arată că, în perioada ianuarie - iunie 2023, s-ar fi constituit şi a acţionat, în cadrul unei rute transfrontaliere de trafic de migranţi ce includea România (ca ţară de tranzit) - Ungaria - Italia, un grup de criminalitate organizată, format din mai mulţi cetăţeni români aflaţi în contact direct cu membrii unor grupări transfrontaliere specializate, având ca scop organizarea şi efectuarea de transporturi frauduloase de migranţi pe ruta menţionată, în schimbul unor sume de bani. "Din cercetări a rezultat că membrii grupului infracţional organizat, constituit în sistem piramidal, au deţinut roluri determinate şi au acţionat pe mai multe paliere. Astfel, o parte dintre suspecţi au coordonat şi menţinut legătura cu membrii unor reţele transfrontaliere de trafic de migranţi şi au primit de la aceştia cereri de transport fraudulos a unor migranţi aflaţi pe teritoriul României, în vederea preluării acestora din locaţii situate în zona de vest şi transportării frauduloase din România în Italia (la adrese indicate) în schimbul sumei de 1.300 euro pentru fiecare migrant astfel transportat şi ajuns la destinaţie", precizează anchetatorii, care adaugă că, în realizarea activităţii infracţionale, suspecţii ar fi achiziţionat autoutilitare şi ansambluri de mari dimensiuni pe care le-au pregătit, prin aranjarea unor mărfuri şi modificarea compartimentelor de marfă (amenajarea unor spaţii speciale) care să ofere posibilitatea ascunderii migranţilor transportaţi pentru a nu fi depistaţi în mod facil în eventualitatea unui control. Până la 500 de euro pentru migrant "Tot pentru asigurarea transporturilor, membrii grupului au identificat şi racolat persoane dispuse să conducă autovehiculele, în calitate de şoferi sau antemergători, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 300 - 500 euro pentru fiecare migrant transportat. Ulterior, după primirea locaţiilor unde erau cazaţi migranţii de către membrii grupărilor transfrontaliere, suspecţii au efectuat predarea acestora către şoferii racolaţi şi îmbarcarea în mijloacele de transport", spun procurorii. Pe lângă asigurarea costurilor privind carburanţii, hrana, asigurările şi rovignetele, membrii grupului infracţional organizat ar fi pus la dispoziţia şoferilor implicaţi documente de transport (CMR-uri care nu corespundeau realităţii) şi sigilii (în vederea sigilării compartimentului de marfă al autoutilitarelor cu care se transportau migranţii) pentru a se crea astfel aparenţa efectuării unor transporturi rutiere de mărfuri şi a se reduce riscul unor controale ale poliţiei de frontieră, menţionează DIICOT. "În acest context şi în vederea realizării scopului propus, au fost efectuate mai multe transporturi de migranţi de către membrii grupului infracţional organizat, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat pe ruta România - Ungaria - Slovenia - Italia, o parte semnificativă a acestora fiind însă depistate de către autorităţile de poliţie din România (610 migranţi în 27 episoade distincte), Ungaria (8 migranţi în luna aprilie 2023), Slovenia (20 migranţi în luna martie 2023 şi 59 în iunie 2023) şi Italia (28 migranţi depistaţi în luna iunie 2023) ca urmare a colaborării poliţieneşti şi judiciare, dar şi prin intermediul ordinelor europene de anchetă şi cu sprijinul Eurojust şi Europol", mai arată anchetatorii. Conform procurorilor, ancheta penală aflată în derulare la acest moment a evidenţiat că membrii grupului infracţional organizat ar fi derulat activităţi de trafic de migranţi şi în intervalul ianuarie - august, prin folosirea aceluiaşi mod de operare, remarcându-se o specializare a suspecţilor în modificarea autovehiculelor de transport cu scopul de a îngreuna depistarea migranţilor. "Autorităţile au reuşit însă oprirea unui număr semnificativ de astfel de transporturi, ultimul la data de 29 august, în punctul de trecere a frontierei române către Ungaria", precizează DIICOT.

România nu mai poate refuza migranți (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Internațional

România nu mai poate refuza migranți

România nu mai poate refuza migranți. În UE, s-a înregistrat un record în 2023. Cifrele, asemănătoare celor înregistrate în 2015, în urma crizei siriene: peste un milion de cereri de azil. După ani de tergiversări, Parlamentul European a anunțat, pe 20 decembrie, că țările membre au ajuns la un acord politic: sistemul de azil din UE va fi reformat în mod fundamental. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Pactul european conține, printre altele, înăsprirea controlului sosirilor de migranți în UE, filtrări drastice, bazate pe statistici, înființarea de centrele închise în apropierea granițelor și un mecanism obligatoriu de solidaritate între țările membre, în beneficiul statelor supuse presiunii migratorii. Pactul a fost denunțat de asociațiile privind drepturile omului. România nu mai poate refuza migranți Cererile de azil în UE (plus Norvegia și Elveția) au crescut semnificativ în anul 2023. Pe 14 decembrie, Agenția Europenă pentru Azil (EUAA), a dat publicității ultimele date. Cele mai multe cereri de azil vin din partea sirienilor. De asemenea, au crescut solicitările din partea cetățenilor turci. Germania e în continuare principală destinație pentru solicitanții de azil în UE, primind mai mult de un sfert din toate cererile depuse. La sfârșitul lunii octombrie 2023, în UE erau aproximativ 4,3 milioane de beneficiari de protecție temporară care au fugit din Ucraina în urma invaziei Rusiei. Cehia a găzduit cei mai mulți: 34 la mia de locuitori. Potrivit EUAA, doar în luna octombrie, țările UE au primit aproximativ 123.000 de cereri de azil, marcând, pentru a doua lună consecutiv, cel mai înalt nivel de la criza refugiaților din 2015-2016. În urma analizei tendințelor actuale, EUAA prevede că UE va primi peste un milion de cereri de azil până la sfârșitul anului 2023. Pe 20 decembrie, după ani de discuții și două zile de negocieri finale, europarlamentarii și reprezentanții statelor membre au ajuns la un acord politic privind reforma sistemului european de migrație. Reforma vizează, în special, patru puncte fierbinți. Controlul Înainte de intrarea unui migrant în UE va fi instituit un control obligatoriu, înăsprit, în apropierea frontierelor externe. Aceste verificări de identificare și securitate pot dura până la șapte zile. La sfârșitul acestei perioade maxime, persoana este îndreptată către o procedură de azil clasică sau accelerată, sau va fi returnată în țara de origine sau de tranzit. Țările de sosire sunt responsabile pentru introducerea amprentelor digitale, imaginilor faciale și documentelor de identitate ale solicitanților de azil și ale migranților în baza de date Eurodac. Această procedură se va aplica și copiilor cu vârsta de șase ani. O „procedură de frontieră” Un element central al Pactului: procedura de frontieră. Aceasta se aplică solicitanților de azil care, statistic, au cele mai puține șanse de a obține azil, adică resortisanții țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat este sub 20% în UE. Statistic, aceștia provin din Maroc, Tunisia, Bangladesh. Potrivit Pactului, aceștia vor fi reținuți la frontieră. Cererea de azil va fi examinată la fața locului, printr-o procedură accelerată. Oricine nu are nici o perspectivă de azil va fi deportat imediat. Pentru implementarea acestei proceduri, statele membre plănuiesc ca la nivelul UE să fie create centre speciale, cu aproximativ 30.000 de locuri, pentru a primi până la 120.000 de migranți pe an. Familiile cu copii sub vârsta de 12 ani vor fi și ele supuse aceastei proceduri. Solidaritate obligatorie Noul sistem, care înlocuiește Regulamentul Dublin III, menține principiul general în vigoare: prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de examinarea dosarului acestuia. Însă se mai adaugă un criteriu: respectiva țară europeană va fi responsabilă și de procesarea cererii de azil. Pentru că noua prevedere pune o povară mai mare asupra celor din sudul Europei, este introdus un mecanism de solidaritate obligatoriu. Potrivit acestui mecanism, celelalte țări UE vor trebui să contribuie prin primirea solicitanților de azil ("relocări") sau prin ajutor financiar: 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil nerelocat. Consiliul european plănuiește cel puțin 30.000 de relocări pe an ale solicitanților de azil (din țări aflate sub presiunea migrației, în alte țări UE). Situații de criză În cazul unui aflux masiv și excepțional de migranți într-un stat UE, va fi declanșat un mecanism pentru situații de excepție. Se va institui un regim excepțional, mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite. Acest mecanism va prelungi perioada posibilă de detenție a unui migrant la frontierele externe ale UE și va permite proceduri rapide și simplificate de examinare a cererilor de azil, astfel încât aceștia să poată fi deportați mai ușor. Acest mecanism se va aplica și situațiilor de "instrumentalizare", adică acelor cazuri în care un stat terț folosește migrația pentru a destabiliza o țară UE. Recent, Finlanda a acuzat Moscova că încearcă să le destabilizeze ţara lăsând migranţii să treacă frontiera. Acțiunea a fost numită de Comisia Europeană drept o "instrumentalizarea rușinoasă" a migranților. Pactul, denunțat de apărătorii drepturilor omului Reforma sistemului de azil a provocat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au transmis o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra riscului ca acest pact de migrație să ducă la "un sistem prost conceput, costisitor și crud". Europarlamentarul Damien Carême a denunțat un pact "care face de rușine cele mai frumoase valori ale Europei". "Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată, sisteme de protecție în toată Europa", a declarat acesta pe X (fostul Twitter).

Wagner crește numărul migranților din Africa (sursa: Twitter/Guido Crosetto)
Internațional

Wagner crește numărul migranților din Africa

Wagner crește numărul migranților din Africa. Creşterea valului migrator "pe frontul sudic" al Europei dinspre continentul african face parte dintr-o "strategie clară de război hibrid a unităţii Wagner, mercenari aflaţi în solda Rusiei", a susţinut luni ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto. Wagner crește numărul migranților din Africa "Mi se pare că la aceste niveluri deja se poate afirma că creşterea exponenţială a fenomenului migrator dinspre coastele africane face parte, într-o măsură deloc de neglijat, dintr-o strategie clară de război hibrid pe care unitatea Wagner, mercenari aflaţi în solda Rusiei, o pun în practică, folosind influenţa lor considerabilă în unele ţări africane", spune ministrul italian, într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Om de încredere al şefei guvernului de la Roma, Giorgia Meloni, ministrul Guido Crosetto a avertizat "Uniunea Europeană, NATO şi Occidentul" asupra pericolelor de pe flancul sudic al Europei, într-un moment în care guvernul italian se confruntă cu critici serioase asupra modului în care gestionează migraţia clandestină, după două naufragii recente în care au murit cel puţin 79 de migranţi şi alţi zeci sunt daţi dispăruţi. "La fel cum (UE şi NATO) şi-au dat seama că atacurile cibernetice fac parte din confruntarea globală pe care a deschis-o conflictul ucrainean, la fel ar trebui acum să-şi dea seama că frontul de sud al Europei este de asemenea tot mai periculos", a indicat ministrul italian. "Ar trebui de asemenea să-şi dea seama că migraţia necontrolată şi continuă, suprapusă crizei economice şi sociale, devine o formă de a lovi ţările cele mai expuse, în primul rând Italia, şi opţiunile lor geostrategice, clare şi nete", a adăugat el. Comisia Europeană, fără pârghii În acest timp, Comisia Europeană a indicat luni că trebuie făcut tot posibilul pentru prevenirea deceselor în rândul migranţilor care vin pe mare către Europa, la o zi după ce o ambarcaţiune cu 47 de migranţi s-a scufundat în largul Libiei, cel puţin 30 dintre ei pierzându-şi viaţa. "Ideea că fiecare viaţă pierdută pe mare este încă o viaţă pierdută în plus faţă de prea multe altele şi că trebuie să facem totul pentru a preveni acest lucru să se întâmple este mereu avută în vedere", a declarat Dana Spinanţ, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, citată de agenţia ANSA. Însă, a adăugat ea, "Comisia Europeană nu are capacitatea şi nici expertiza de a interveni" în operaţiunile de salvare. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova "Destructurarea activităţilor traficanţilor de migranţi este ceva ce noi toţi dorim să urmărim la nivel european", a continuat purtătoarea de cuvânt, răspunzând unei întrebări despre noul decret al guvernului italian ce stabileşte măsuri dure împotriva traficanţilor şi un "cod de conduită" pentru ONG-urile ce operează pe Mediterana nave care salvează sau preiau migranţii din ambarcaţiunile lor precare şi îi debarcă în Europa.

20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Eveniment

20.000 migranți ilegali traversat România spre Vest

Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: acest post susține că ar deține un document care arată că 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest. Documentul ar fi elaborat de guvernul de la Viena, dar, la ora redactării acestei știri, el nu fusese postat pe site-ul Antenei 3 și nici nu apărea în înregistrarea știrii de pe site. 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România „Potrivit documentului în care Austria justifică refuzul de a primi România în Spațiul Schengen, această țară susține că până la finalul acestui an are peste 100.000 de cereri de azil depuse de migranții care au ajuns acolo. De asemenea, în document se mai spune că din România au venit aproximativ 20.000 de migranți, în timp ce prin Bulgaria au trecut aproximativ 35.000 de migranți. Totodată, Austria susține că nu respinge cu desăvârșire aderarea României la Spațiul Schengen, ci mai degrabă vrea o amânare, să se rediscute acest aspect în 2023 și ar avansa și o dată în acel document: vorbea despre jumătatea anului viitor”, arată Antena 3. Însă datele Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, citate de news.ro, susțineau că migranții ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România. Astfel, în primele 9 luni din 2022 s-a înregistrat o creștere a migrației de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, dar în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arătau statisticile citate de news.ro. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Antena 3 mai arată și faptul că PPE, din care face parte și PNL, îl susține pe cancelarul austriac Karl Nehammer. „Manfred Weber, liderul popularilor europeni, a declarat că Austria are nevoie de sprijin și spunea de asemenea și faptul că va beneficia cancelarul austriac de tot sprijinul popularilor europeni pentru a rezolva situația migrației din Austria”, mai arată Antena 3.

Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest Foto: Poliția de Frontieră
Politică

3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest. El a afirmat, la Antena 3, că este fals că cei peste 100.000 de migranți sosiți în Austria în acest an ar fi trecut prin România. „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus cancelarul Austriei, Karl Nehammer, înaintea unei vizite în Croația. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Autoritățile austriece au explicat că dețin aceste date din verificarea telefoanelor migranților ilegali. Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România „Datele statistice pe care eu le-am prezentat au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agențiile europene Frontex sau Agenția Europeană pentru Azil şi conform acestor date, pe primele 8 luni spre exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia, 3.574 de migranți au fost înregistrați în România venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7 % din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în Uniunea Europeană prin România. Așadar, teoria că migranții, cei peste 100.000 de solicitanți de azil astăzi se află în Austria, pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o măsură foarte mare din România, ca fiind intrat prin România, este o teză falsă. În consecință, i-am prezentat și datele FRONTEX care arătau rutele pe unde care sunt accesate de către migranți pe ruta Balcanilor de Vest și care ajung în final în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România”, a spus Bode la Antena 3, conform transcrierii de pe site-ul acestui post. „Numai că, încă o dată spun, o eventuală opoziție din partea Austriei, nu în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen nu va face sistemul mai funcțional, dimpotrivă”, a mai arătat ministrul de Interne.

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa (sursa: faz.net)
Internațional

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa. Prim-ministrul ucrainean Denis Şmîgal (foto) a avertizat împotriva unui "nou tsunami al migraţiei" dacă Rusia îşi va continua atacurile asupra infrastructurilor civile din ţara sa, într-un interviu care urmează să fie publicat integral duminică, relatează AFP. "Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa Denis Şmîgal, care urmează să participe luni la forumul economic germano-ucrainean de la Berlin, a acuzat Moscova că vrea "să arunce Ucraina într-o catastrofă umanitară", potrivit unor extrase din interviul său pentru ziarul duminical Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, comunicate în avans. "Dacă nu mai există curent, electricitate şi apă în Ucraina, asta poate declanşa un nou tsunami al migraţiei", a spus el. Rusia vrea "să ofere Ucrainei o iarnă rece, în cursul căreia oamenii ar putea literalmente să moară îngheţaţi. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară planificată, cum Europa nu a mai văzut după cel de al Doilea Război Mondial", a avertizat el. Activele rusești, folosite la reconstrucția Ucrainei Premierul ucrainean urmează să aibă luni o întrevedere bilaterală la Berlin cu Olaf Scholz şi să participe împreună cu cancelarul german la un forum economic care reuneşte reprezentanţi ai companiilor germane şi ucrainene. În interviul său pentru FAS, Denis Şmîgal a mai cerut Berlinului să livreze Ucrainei noi muniţii în următoarele zile pentru a respinge loviturile aeriene ruseşti. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Pentru reconstrucţia Ucrainei, Şmîgal vrea să fie utilizate activele ruseşti îngheţate în străinătate. Pagubele provocate de atacul Rusiei se ridică în prezent la "peste 750 de miliarde de dolari", a declarat el. În paralel, există active ruseşti îngheţate în valoare de 300 până la 500 de miliarde de dolari, a subliniat el. "Ar trebui să dezvoltăm un mecanism de confiscare a activelor ruseşti", a spus premierul ucrainean. Este nevoie de investiții enorme După forumul economic germano-ucrainean de luni, în cadrul căruia preşedintele Volodimir Zelenski va susţine o alocuţiune video, marţi va avea loc la Berlin o conferinţă internaţională pentru reconstrucţia Ucrainei. "Va trebui să investim enorm" pentru reconstrucţia Ucrainei, a afirmat cancelarul Scholz în podcastul său săptămânal publicat sâmbătă. "Ucraina nu poate face totul singură. UE nu poate face totul singură. Numai comunitatea internaţională, care susţine în prezent Ucraina, o poate face. Şi trebuie să o facă pentru multă vreme", a afirmat el. Marţi, la conferinţa de la Berlin, vor fi prezenţi Olaf Scholz şi Denis Şmîgal, precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Volodimir Zelenski va susţine de asemenea o alocuţiune video.

Rusia inundă Europa cu mulți migranți (sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rusia inundă Europa cu mulți migranți

Rusia inundă Europa cu mulți migranți. Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a atras atenţia sâmbătă asupra războiului hibrid dus de Rusia, care ar putea încerca să divizeze Europa favorizând un aflux de refugiaţi pe teritoriul acesteia, relatează AFP. Rusia inundă Europa cu mulți migranți "Nu este vorba de un război dus doar cu armele. El se poartă de asemenea şi (pe frontul) energiei, iar pentru asta am găsit un răspuns", a declarat Annalena Baerbock la congresul partidului său ecologist care are loc la Bonn, în vestul Germaniei. Însă ea se aşteaptă ca acest război să se poate tot mai mult şi "prin teamă şi diviziune, iar asta trebuie să evităm". Şefa diplomaţiei germane se teme în special de un aflux de refugiaţi proveniţi din alte ţări decât Ucraina, "deoarece aceste război este hibrid şi la el participă şi alte ţări", acuzând Serbia că a contribuit la o înmulţire masivă a migranţilor în Europa. Reactivarea de facto a "rutei Balcanilor" Statele membre ale UE reproşează Serbiei că este o poartă de intrare spre blocul comunitar pentru migranţi din Turcia, India, Tunisia, Cuba şi Burundi, care nu au nevoie de viză pentru a intra în această ţară balcanică. Refuzând o situaţie "în care oamenii sunt folosiţi ca armă", Germania este în contact în special cu Cehia şi Slovacia pentru a găsi soluţii împotriva acestei reactivări de facto a "rutei Balcanilor". Serbia, candidată la UE din 2012, dar apropiată de asemenea de Rusia, se află pe această rută, care porneşte din Grecia şi ajunge până în Ungaria sau Croaţia, trecând prin Macedonia de Nord sau Albania. Sute de mii de sirieni fugiţi din cauza războiului, de afgani sau de irakieni au folosit acest traseu în timpul crizei migraţiei din 2015. Curioasa lipsă a vizelor din Serbia Din 2016 şi o dată cu închiderea frontierelor, numărul trecerilor ilegale a scăzut considerabil, însă în acest an el a reînceput să crească puternic, în parte din cauza unui "regim de absenţă a vizelor" practicat de Serbia, a precizat UE într-un raport pe 2022 privind migraţia. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Germania a primit aproape un milion de refugiaţi în 2015, un aflux masiv care a contribuit la ascensiunea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie, Germania a înregistrat deja intrarea pe teritoriul său a peste un milion de refugiaţi, în marea majoritate femei şi copii de naţionalitate ucraineană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră