duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mediu

37 articole
Mediu

Greta Thunberg a fost reţinută de poliţie

Greta Thunberg a fost reţinută pentru scurt timp de poliţie în timpul unei demonstraţii la Oslo, relatează Reuters şi AFP. Ea protestează împotriva a două parcuri eoliene construite pe terenuri folosite în mod tradiţional de crescătorii de reni din rândul populaţiei indigene Sami. Manifestanţii, care cer îndepărtarea turbinelor eoliene construite în centrul Norvegiei, au blocat în ultimele zile accesul la mai multe clădiri guvernamentale din capitala Oslo. Greta Thunberg a fost reţinută de poliţie Greta Thunberg, care ţinea un steag al populaţiei indigene Sami, în culorile roşu, albastru, galben şi verde, a fost ridicată de doi poliţişti şi scoasă din zonă după ce a blocat, alături de alţi militanţi, accesul în Ministerul norvegian de Finanţe, potrivit imaginilor transmise de televiziuni. Nici Greta Thunberg, nici alţi activişti nu au fost arestaţi. La scurt timp, ea a fost din nou îndepărtată de forţele de ordine în timp ce bloca accesul într-un alt minister, cel al Mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Voi continua să particip la proteste", a declarat ea pentru ziarul Verdens Gang (VG). Curtea Supremă a Norvegiei a decis în 2021 că două parcuri eoliene construite în centrul ţării au încălcat drepturile populaţiei Sami în virtutea unor convenţii internaţionale, însă turbinele au rămas funcţionale la 16 luni după acea sentinţă. Crescătorii de reni din Norvegia susţin că priveliştea şi sunetul acelor dispozitive gigantice le sperie animalele şi perturbă tradiţii vechi de secole. Ministerul Energiei consideră că soarta celor două parcuri eoliene reprezintă o problemă legală complexă, în pofida sentinţei pronunţate de Curtea Supremă, şi speră să se găsească un compromis.

Greta Thunberg a fost reţinută de poliţie Foto: Twitter
Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal (sursa: Facebook/Octavian Berceanu)
Mediu

Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal

Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal. Fostul comisar-șef al Gărzii de Mediu Octavian Berceanu acuză autoritățile Sectorului 6, dar și pe cele naționale cu atribuții de mediu, că au transformat zona în care o femeie a fost omorâtă de câini într-un "no man's land" cu intenție. Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal Potrivit lui Berceanu, pe terenurile virane care mărginesc Lacul Morii se îngroapă constant deșeuri de tot felul. Ex-comisarul-șef spune că el însuși a fost agresat când a descoperit astfel de situații. "Dumnezeu sa te primeasca, Ana Oros Daraban ! Sa mori mancat de caini, in Bucuresti, este greu de imaginat. Si totusi este a doua oara cand Ana, intr-o zona de promenada din Bucuresti, a fost atacata de caini. Prima oara a fost mutilata pe viata, acum ucisa. Nu am vazut pe nimeni da la PMB sau Primaria Sectorului 6 in locul in care s-a produs tragedia, acum sau in trecut. Oare ce asteptam? Citește și: Personajul absent în drama femeii ucise de câini: primarul din Chiajna, co-președinte ALDE și edil-șef din 1996. Cea mai bogată comună din România are stâne de oi, lângă București Am chemat Politia Romana in acelasi loc pentru ingropare de deseuri, pentru braconaj la specii protejate de pasari si pentru ca am fost batut atunci cand am atras atentia unora care aruncau deseuri. Exista stalpi de iluminat care pot sustine camere de supraveghere, exista institutii, exista bani si tot degeaba. 17:45 Vin cu o completare: In incidentul din 2022 cand Ana a fost atacata si mutilata de o haita de caini fara stapan, totusi acestia nu au ucis-o. Tragedia de azi si faptul ca am vazut filmari recente din zona cu caini de lupta lasati liber, cu toate ca oamenii sunt disperati din cauza lor, ma duce cu gandul ca ceva pute rau la nivelul administratiei locale si a politiei nationale cu competente in S6. Si imi aduc bine aminte de depozitele ilegale de deseuri aferente locatiei, de faptul ca o parte din stadionul Giulesti a fost demolat si carat acolo ilegal, chiar prin fata echipajelor de politie. Toate detaliile ma fac sa cred ca principalul suport al infractionalitatii vine de la cei care trebuie sa mentina legea si imi asum ceea ce spun, pentru ca singurul moment in care mai intervin autoritatile este atunci cand apar televiziunile.", a scris Berceanu pe Facebook. Berceanu a postat și o fotografie din zonă, făcută în 2021, în care apare inclusiv Ana Oros Draban, la o acțiune de plantare de puieți.

Polițiști blocați în noroi la Lutzerath (sursa: Twitter/Greta Thunberg)
Internațional

Polițiști blocați în noroi la Lutzerath

Polițiști blocați în noroi la Lutzerath. Ciocnirile de sâmbătă dintre protestatari împotriva exploatării cărbunelui şi poliţişti la intrarea în satul abandonat Lutzerath din vestul Germaniei s-au soldat cu răniţi de ambele părţi. Polițiști blocați în noroi la Lutzerath De aproape o săptămână, poliţia acţionează pentru a elibera Lutzerath astfel încât localitatea să poată fi demolată pentru a face loc extinderii unei mine de cărbune în carieră deschisă. Poliţia a desfăşurat tunuri cu apă, bastoane şi sprayuri cu piper în timp ce încerca să respingă protestatarii care au organizat o mare demonstraţie în afara acestui cătun sâmbătă după-amiază. Ce a mai rămas din Lutzerath a fost împrejmuit, dar un contingent de activişti continuă să rămână, mulţi dintre ei în căsuţe în copac. În timp ce organizatorii au estimat numărul participanţilor la demonstraţie la 35.000, poliţia a numărat aproximativ 15.000 de persoane, potrivit purtătorului său de cuvânt. Au avut loc și momente ridicole, când mai mulți polițiști au rămas blocați în noroi (VIDEO). Greta Thunberg, prezentă Aproximativ 1.000 dintre ei, majoritatea mascaţi, au exercitat o presiune considerabilă asupra cordoanelor de poliţişti de la marginea carierei şi la periferia satului, ceea ce a dus la folosirea bastoanelor şi a sprayurilor cu piper. Citește și: FOTO Incredibil: o pasarelă pietonală de pe Centura Bucureștiului are un stâlp de susținere în mijlocul unei benzi, pe care o îngustează la jumătate. CNAIR va muta axul drumului Purtătorul de cuvânt al poliţiei a subliniat că s-a recurs la tunuri cu apă şi forţă numai după ce protestatarii au refuzat să plece după ce fuseseră somaţi în mod repetat. Iniţial, nu a putut spune dacă au fost efectuate arestări. Conform poliţiei, operaţiunile de degajare au fost suspendate sâmbătă seara, dar au continuat duminică. Printre activiști s-a aflat și Greta Thunberg, care a ținut și un discurs în care a cerut să nu fie exploatat cărbunele din regiune.

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR (sursa: Facebook/Tanczos Barna)
Eveniment

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR. Barna, ministrul Mediului, se laudă cu programul de împădurire a României pentru care sunt prevăzuți 500 de milioane de euro în PNRR, dar întârzie nejustificat finalizarea și publicarea ghidurilor de finanțare. Ministerul Mediului avea obligația să publice ghidurile de finanțare pentru lucrările de împădurire și reîmpădurire, dar și pentru acordarea primei pentru sechestrarea carbonului până la data de 17 octombrie 2022. Până la finalul anului 2023, ministerul Mediului trebuie să raporteze împădurirea a 25.000 de hectare. Dar deja s-a pierdut startul pentru campania de împăduriri aferentă sezonului de toamnă din acest an. Nimeni nu știe cum se va îndeplini acest obiectiv din PNRR pentru că în România s-au împădurit în medie 200 de hectare anual în ultimii cinci ani. 25.000 de hectare până la finalul lui 2023 România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va împăduri și reîmpăduri 25.000 de hectare până la finalul anului 2023, plus alte 31.000 de hectare până în decembrie 2026. Pentru toată această campanie de împăduriri România va primi 500 de milioane de euro prin PNRR. Pentru acest scop a fost emisă Ordonanța de Urgență a Guvernului 35/2022 care a fost publicată și a intrat în vigoare în data de 7 aprilie 2022. Conform actului normativ, schemele de ajutor de stat pentru finanţarea lucrărilor de împădurire și reîmpădurire se aprobă prin ordin al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în termen de maximum 90 de zile de la primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene pentru acordarea ajutoarelor de stat. Actul normativ mai prevede simplificarea procedurilor de împădurire a terenurilor din afara fondului național forestier și adoptarea cadrului legal pentru a se realiza lucrări de împădurire începând cu anul 2022. Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR Cele două scheme de ajutor de stat pentru împădurire și reîmpădurire au fost aprobate prin două ordine emise de ministrul Tanczos Barna. Ordinele au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 810 din 17 august 2022. De la această dată, conform Ordonanței citate, ministrul Tanczos Barna era obligat să emită în termen de 60 de zile alte două ordine de ministru pentru elaborare și publicarea ghidurilor de finanțare care trebuia să conțină şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor finanţării acordate. Tot în termen de 60 de zile trebuia publicat și ghidul de finanțare pentru acordarea primei de 456 euro pe hectar pentru sechestrarea carbonului. Adică cel mai târziu pe 17 octombrie 2022. Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată De atunci a trecut aproape o lună, timp în care România a pierdut startul pentru lucrările de împădurire aferente anului 2022. Surse din cadrul Ministerului Mediului au declarat sub protecția anonimatului că „angajații din minister lucrează la o ultimă formă a ghidului pentru crearea de noi suprafețe împădurite, care se află într-un stadiu mai avansat. De asemenea, responsabilii din Ministerul Mediului trebuie să elaboreze și proceduri de aplicare a acestui ghid, dar, din datele deținute, aceștia nici măcar nu au început demersurile”. Defapt.ro a solicitat un punct de vedere ministrului Tanczos Barna, dar acesta nu a răspuns la întrebările transmise.

Fără echipamente de depoluare a aerului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fără echipamente de depoluare a aerului

Fără echipamente de depoluare a aerului. Pentru neconformităţile constatate în domeniul protecţiei calităţii aerului, anul trecut au fost aplicate 72 de sancţiuni la Iași, în valoare totală de 634,5 mii lei. Fără echipamente de depoluare a aerului La Centrala de la Holboca (CET 2) a ajuns o sancţiune de 100 de mii de lei pentru depăşirea duratei cumulate de funcţionare fără echipamentele de depoluare a aerului, a precizat Gheorghe Bacuşcă, directorul Gărzii de Mediu Iaşi, la Colegiul prefectural. Pentru arderea deşeurilor la Zanea, Ciurea, mai ales a celor provenite din dezmembrările auto, a fost întocmită o sesizare penală, aflată acum la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei De la începutul acestui an, au fost întreprinse 43 de acţiuni de control planificat şi neplanificat, sancţiunile (28 la număr) însumând deja jumătate din cuantumul întregului an 2021: 311 mii lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum să îți iei banii înapoi de la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum să îți iei banii înapoi de la stat

Cum să îți iei banii înapoi de la stat. Cum să îți iei banii înapoi de la "taxa auto" de mediu. Acesta a reuşit să obţină de la Fisc în instanţă cei peste 5.000 de lei pentru care nu a depus la timp cererea. Maşina, adusă din Franţa, fusese înmatriculată în 2016, iar termenul pentru depunerea cererii era 31 august 2018. Cum să îți iei banii înapoi de la stat Statul e obligat să dea înapoi taxele încasate nejustificat de la cetăţeni. După şase ani de când fusese obligat să plătească timbrul de mediu pentru un automobil la mâna a doua adus din străinătate, un ieşean a reuşit să-şi obţină banii înapoi. Sentinţa nu este însă definitivă, Fiscul având posibilitatea recursului. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În ianuarie 2016, Gersi D. şi-a adus din Franţa un Volkswagen 1F fabricat în 2007. Pentru înmatricularea sa, a trebuit să plătească o taxă de mediu de 5.156 lei. Un an mai târziu, Ordonanţa de Urgenţă 52/2017 a permis plătitorilor taxei pentru emisiile poluante ale autovehiculelor să-şi ceară banii înapoi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive (sursa: gorjeanul.ro)
Investigații

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive. România a investit în ultimele decenii în jur de 400 de milioane de euro pentru construcția a trei hidrocentrale care nu au fost finalizate nici până în prezent. Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive Acestea sunt amplasate la Bumbești – Livezeni, Dumitra și Răstolnița. Lucrările, finalizate în proporție de peste 90%, au fost blocate în instanță de activiștii de mediu. Totul, după ce zonele în care au fost începute lucrările au fost incluse în arii protejate. Acum, invocând criza energetică, parlamentarii au inițiat un proiect de lege prin care se vrea modificarea ariilor protejate, astfel încât lucrările la hidrocentrale să poată fi finalizate. Dar organizațiile de mediu se opun din nou. Trei hidrocentrale vor fi "scoase" din ariile protejate La începutul lunii februarie, după scumpirea halucinantă a prețului la energie pentru consumatori casnici, parlamentarii au inițiat un proiect de lege care să contracareze efectele. Conform proiectului, vor fi "scoase" din zona ariilor protejate obiectivele de investiţii hidrotehnice care au fost începute anterior datei de 29 iulie 2007. Proiectul se referă la hidrocentralele de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, ambele amplasate pe râul Jiu. Dar și la hidrocentrala de pe Valea Răstolnița, din Munții Călimani. Lucrările la cele trei hidrocentrale au fost blocate pentru că, la data de 29 iulie 2007, zonele în care erau amplasate lucrările au fost incluse în arii protejate. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu "Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, staţiilor şi liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate şi limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lăţime 100 metri, pe toată lungimea de grăniţuire", se menționează în proiectul legislativ. Și alți jucători din piața de energie au pretenții Mai mulți jucători de pe piața energiei au transmis Senatului României propuneri de completare a inițiativei în care să fie cuprinse și proiectele de hidrocentrale aflate în curs de finalizare care, ulterior datei de 29 iulie 2007, au obținut avize de gospodărire a apelor și autorizații de construire. O altă modificare cerută de aceștia prevede ca "noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute (...) precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu". Hidrocentrala de la Răstolnița, finalizată în proporție de 92% Lucrările de la hidrocentrala de la Răstolnița, considerată obiectiv strategic, au fost începute în anul 1989, în timpul regimului comunist. În 2007, zona în care se construia hidrocentrala a fost inclusă în categoria ariilor protejate, de către Guvernul Tăriceanu. După aproape 25 de ani de la demararea proiectului în care se investiseră peste 200 de milioane de euro, lucrările erau finalizate în proporție de 92%. Însă întregul proiect a fost blocat pentru că a fost inclus în zona protejată. Prin punerea în funcțiune a obiectivului de la Răstolnița, producția de energie a României ar putea crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală, cu 35,2 MWh. Autoritățile estimează că, o dată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an. Prea puțină apă lăsată pentru faună și floră Hidroelectrica a demarat în anul 2003 lucrările pentru construcția hidrocentralelor de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, care urmau să producă o cantitate de energie electrică de 276 GWh. La fel ca și în cazul hidrocentraelei de la Răstolnița, în 2007, zonele în care erau construite cele două hidrocentrale au fost incluse în arii protejate sit Natura 2000. Între timp, lucrările de la hidrocentrala Bumbești – Livezeni și Dumitra au fost finalizate în proporție de 98%, respectiv 90%. Valoarea investițiilor depăsește 175 de milioane de euro. Organizațiile de mediu au reușit să stopeze în instanță finalizarea celor două proiecte, care ar pune în pericol mai multe specii de plante și animale. Hidroelectrica menționează într-un studiu referitor la hidrocentrala de la Bumbești că va lăsa un debit de servitute de 2,7mc/s. Debit considerat prea mic de ecologiști pentru ca flora și fauna din aria naturală să fie protejate. Un studiu din 2011 arată că este nevoie de un debit mediu anual de minim 10mc/s. Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Proiectul, contestat de organizațiile de mediu În contextul promovării noului proiect de lege care prevede scoaterea din ariile protejate a celor trei hidrocentrale, trei organizații de mediu cer senatorilor să nu voteze pe 14 martie această lege. Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF consideră că această inițativă legislativă va "mutila" parcurile naturale. Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu, susține că "profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte (...), fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră