vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mediu

44 articole
Mediu

ONG-urile de mediu dau statul în judecată

ONG-urile de mediu dau statul în judecată: comunitatea Declic a chemat statul român în instanță, pentru că îi cere acțiuni concrete împotriva schimbărilor climatice, anunță RFI. Demersul este susținut de organizațiile ecologiste Bankwatch România și 2Celsius. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ONG-urile de mediu dau statul în judecată Cătălina Hopârteanu, campaigner la Declic, a explicat la RFI ce urmăresc ONG-urile de mediu prin acest proces pe climă: ”Am cerut instanței să oblige Ministerul Mediului și Ministerul Energiei să ia măsuri pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Aici vorbim pe de o parte de creșterea procentului de energie verde din mixul energetic la 45% până în 2030, așa cum cere și Uniunea Europeană, dar și măsuri de protecție a pădurilor și măsuri prin care să reușim să ajungem ca țară la neutralitate climatică până în 2050”. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Ea a explicat ce riscă statul, dacă pierde procesul: „Dacă noi vom avea câștig de cauză în acest proces, atunci am cerut de altfel instanței să amendeze cu 20% din salariul minim, pentru fiecare zi de întârziere, să-i amendeze pe premier, ministrul Energiei și ministrul Mediului, cei care vor fi în funcție la momentul deciziei instanței, asta pentru că nu credem că e normal ca tot noi, cetățenii, să plătim, adică prin aceste instituții, ci vrem ca cei responsabili de acțiunile lor să fie trași la răspundere”.

ONG-urile de mediu dau statul în judecată Foto: Romsilva
Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului (sursa: Facebook/Ministerul Mediului - România)
Mediu

Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului

Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului. Instituția a pregătit o nouă finanţare pentru protejarea oamenilor şi a bunurilor create de om, care este asigurată din Fondul pentru Mediu, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, la conferinţa de presă (VIDEO) despre implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun. Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului "Am pregătit o nouă finanţare pentru protejarea oamenilor şi a bunurilor create de om. Programul este implementat de Administraţia Fondului pentru Mediu. Este în Monitorul Oficial ghidul care a apărut acum două-trei zile. S-a publicat oficial şi ghidul de finanţare. Ieri, AFM a publicat şi calendarul de depunere a proiectelor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Probabil a suferit o mică modificare din cauza perioadei de sărbători, dar în principiu este astăzi deschisă posibilitatea creării conturilor pentru potenţialii beneficiari şi, săptămâna viitoare, începe înscrierea efectivă a cererilor de finanţare în program. Vom finanţa garduri electrice, sisteme de protecţie pentru unităţile administrativ-teritoriale, garduri, garduri electrice. Beneficiarii pot fi atât UAT-uri, primăriile, cât şi persoanele juridice, companii din agricultură, PFA-uri, persoane fizice, asociaţii, asociaţii de vânătoare, asociaţii de proprietari, instituţii publice, deci toată plaja de beneficiari care pe suprafeţele deţinute sau suprafeţele avute în proprietate, pe suprafeţele care trebuie protejate gospodării, terenuri agricole, pot instala aceste sisteme de protecţie", a declarat Barna Tanczos. Persoanele fizice, 15.000 de lei El a subliniat că, pentru persoanele fizice, suma maximă care poate fi alocată este de 15.000 lei, pentru persoane juridice este de 500.000 lei, iar pentru instituţii, autorităţi administrativ-teritoriale, suma maximă este de un milion de lei. "Suma de cinci milioane pentru autorităţile administraţiei publice centrale se poate aloca pentru acele instituţii centrale care au suprafeţe mari în administrare şi care vor să implementeze proiecte de genul acesta. Citește și: Un urs ucis lunar în ultimii doi ani pentru 25 atacuri în comunități umane. Alte 537 de atacuri ale urșilor, rezolvate printr-o simplă alungare sau prin relocare Deci avem toată plaja de beneficiari, începând de la persoana fizică până la autorităţile administraţiei publice centrale. În cazul în care programul este derulat în condiţii optime, deja anul acesta beneficiarii pot instala primele garduri care sunt finanţate din acest program", a precizat ministrul.

Germania: Berlinezii au respins, la referendum, adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase
Mediu

Berlinezii respins obiective climatice ambiţioase

Berlinezii au respins, la referendum, adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase, arată Reuters. Municipalitatea ar fi urmat să depună eforturi pentru a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2030, în loc de 2045, dacă acest referendum era aprobat. Berlinezii au respins adoptarea unor obiective climatice ambiţioase Măsura ar fi forţat noul guvern local conservator să investească masiv în energie regenerabilă, eficienţa clădirilor şi transportul public. Dacă ar fi obţinut suficiente voturi, Berlinul ar fi fost unul dintre puţinele oraşe europene importante cu un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic de a deveni neutru în privinţa emisiilor de carbon în următorii şapte ani. Rezultatul "arată că majoritatea berlinezilor consideră, de asemenea, că cererile referendumului nu ar fi putut fi puse în aplicare, nici chiar dacă ar fi fost introduse prin lege", a spus Giffey. Uniunea Europeană a lansat anul trecut o schemă pentru a ajuta 100 de oraşe din cadrul şi din afara Uniunii să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030, dar schema şi sprijinul financiar pe care le oferă nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Referendumul a fost un test pentru a vedea dacă germanii, sau cel puţin berlinezii, vor să fie mai ambţioasă politica climatică a Germaniei, care acum îşi propune să facă cea mai mare economie a Europei neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045. Activiştii pentru climă care au iniţiat votul au spus că ţinta guvernului este prea departe în viitor pentru a împiedica ca încălzirea globală să depăşească 1,5 grade Celsius."În acest moment, politica climatică, pur şi simplu, nu este suficientă pentru a asigura un viitor care merită trăit în oraşul nostru", a declarat Jessamine Davis, purtător de cuvânt al Climate New Start Berlin. Spre deosebire de referendumurile anterioare organizate în Berlin, precum cel care cerea exproprierea marilor proprietari sau cel privind nedezvoltarea fostului aeroport Tempelhof, referendumul de duminică ar fi fost obligatoriu din punct de vedere juridic pentru guvernul de la Berlin. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Verzii, trimiși în opoziție la Berlin Referendumul a avut loc în contextul în care partidul conservator CDU negociază o posibilă coaliţie cu social-democraţii din Berlin, după victoria sa clară într-un scrutin repetat, în care Verzii au ajuns în opoziţie. Iniţiativa avea nevoie de cel puţin 608.000 voturi favorabile pentru ca rezultatele să fie obligatorii, dar până la ora 20:40 (18:40 GMT), se înregistraseră doar cu puţin sub 441.000 de voturi pentru. Fiind un oraş cu o populaţie de patru milioane, cu puţine surse de energie regenerabilă în apropiere sau încălzire geotermală, Berlinului îi lipsesc datele pentru a face acest obiectiv mai realizabil, a spus Bernd Hirschl, din partea Institutului de Cercetare în Economie Ecologică. Cu toate acestea, referendumul a fost o modalitate de a reînvia dezbaterea asupra politicii climatice şi a schimbărilor pe care oamenii trebuie să le accepte pentru a ajunge la neutralitatea climatică, indiferent de termene limită, a declarat Hirschl pentru Reuters."Pentru că nu este vorba despre 2030. Este vorba dacă vrem sau nu să transmitem un semnal politicienilor", a adăugat el.

Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați (sursa: letztegeneration.de)
Mediu

Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați

Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați. Aruncă piure de cartofi și supă pe operele de artă sau se lipesc de asfalt și provoacă blocaje rutiere. Totul, în numele salvării planetei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dar Letzte Generation (Ultima generație - n.r.) nu înseamnă doar o mână de militanți entuziaști, ci o organizație puternică, cu finanțări solide, având ramificații în întreaga lume. Potrivit raportului de transparență al organizației, publicat de Lezte Generation în ianuarie, grupul a primit anul trecut donații de peste 900.000 de euro. Iar potrivit WELT, protestatarii sunt plătiți cu salarii care ajung la 1.300 de euro. În prezent, deși membrii sunt investigați pentru "constituirea unei organizații criminale", existând, doar în Berlin peste 2.000 de acuzații penale împotriva activiștilor, organizația plănuiește să înființeze un partid. Organizații în 11 state La prima vedere, Letzte Generation este un grup de activiști care militează împotriva schimbărilor climatice. Organizează proteste cu tentă antisocială, precum profanarea operelor de artă și provoacă blocaje rutiere (anul trecut, grupul a provocat aproape 300 de blocaje rutiere doar în Germania). În toate declarațiile, activiștii susțin că nu sunt violenți, că nu au provocat nici o pagubă, și că nu vor decât să sensibilizeze opinia publică cu privire la catastrofele climatice. Însă Letzte Generation nu este doar un grup, ci o întreagă rețea de organizații răspândite în toată lumea, având ramificații (oficiale) în Australia, Italia, Suedia, Austria, Noua Zeelandă, Elveția, Marea Britanie, Franța, Norvegia și Statele Unite. În Australia, de exemplu, organizația afiliată este Stop Fossil Fuel care se prezintă ca fiind un "grup neafiliat politic de cetățeni obișnuiți", care iau măsuri pentru "a forța guvernele să înceteze sprijinirea industriei combustibililor fosili". "Greva foamei a ultimei generații" În Franța există Dernière Rénovation, prezentată ca "O campanie de rezistență civilă franceză" care își propune să obțină "primă victorie concretă la nivel climatic și social" printr-un plan de renovare termică a "clădirilor aflate la apogeul situației de urgență". În Marea Britanie există Just stop oil, o coaliție de grupuri care "conlucrează pentru a se asigura că guvernul se angajează să pună capăt noilor licențe și aprobări pentru explorarea, dezvoltarea și producția de combustibili fosili în Marea Britanie". Toate sînt relativ nou apărute, precum și Letzte Generation, înființată la finalul anului 2021 de participanții la Hungerstreik der letzten Generation (Greva foamei a ultimei generații - n.r.), o amplă mișcare de protest sub forma grevei foamei care a avut loc în parcul Spreebogen (Berlin), din 30 august 2021 până în 25 septembrie 2021, menită a sensibiliza publicul cu privire la problemele climatice. De ce partid politic Acum cîteva săptămîni a avut loc, online, o întâlnire internațională a activiștilor grupați sub umbrela Letzte Generation. Astfel de întâlniri sunt organizate în mod regulat, ca ședințe de brain storming, însă de data aceasta întâlnirea s-a derulat sub denumirea de "Mobilizare generală – Finanțe 101". Și a pus pe tabet o schemă a finanțării organizaților din rețea și propunerea de a se constitui în partid politic. Din partea Letzte Generation au fost prezente Caris Connell (cea care s-a lipit de un schelet de dinozaur de la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin) și Maike Grunst (care s-a lipit de Madonna Sixtină, pictura lui Rafael expusă în Dresda). Deși întâlnirea a avut loc cu ușile închise, publicația germană WELT a făcut rost de înregistrările video ale discuțiilor. Potrivit acestora, Letzte Generation nu se mai mulțumește doar cu statutul de grup activist, ci vizează înființarea unui partid politic. Întrebată dacă numele acestuia va corespunde numelui grupului, Caris Connell a negat, spunând că denumirea partidului nu trebuie să aibă nimic de-a face cu numele Letzte Generation. Potrivit lui Connell, însărcinată cu supravegherea finanțelor pentru Letzte Generation, înființarea unui partid e necesară pentru că "Partidele sunt foarte bine plasate în conformitate cu legislația germană" și, în plus, se vor primi mai multe donații. Structură greu de urmărit Într-un document intitulat "Timeline for Fundraising", activiștii germani au descris și pașii care trebuie urmați pentru construirea unei organizații puternice: înființarea unor asociații non-profit care să aibă alte denumiri, astfel încât să nu fie asociate cu activitățile Letzte Generation; configurarea unei infrastructuri (conturi bancare, site-uri web, structuri de facturare) și constituirea unor echipe care să poată întocmi contracte de muncă pentru activiști. Construirea unei rețele organizaționale care să devină din ce în ce mai greu de urmărit are ca scop evitarea eventualelor blocări ale conturilor bancare, s-a mai afirmat în cadrul recentei întâlniri a activiștilor. Activiștii au mai fost sfătuiți să ia măsuri de precauție suplimentare - comunicare criptată și vigilență crescută în vederea unor viitoare percheziții domiciliare. Măsurile vin ca urmare a percheziționării apartamentelor mai multor activiști ai Letzte Generation, din decembrie anul trecut, autorizate de procuratura din orașul Neuruppin. Activiștii sunt suspectați că ar fi avut legătură cu atacurile împotriva rafinăriei PCK din Schwedt (Uckermark) din aprilie 2022. Ca urmare a acuzelor aduse, de constituire a unei organizații criminale, membrii Letzte Generation au "bombardat" procuratura cu peste o mie de autodenunțuri. Cât costă acțiunile de vandalizare Pe parcursul sesiunii online, activiștii au intrat în mai multe detalii despre costurile acțiunilor lor. "Un blocaj rutier costă aproximativ 716 de euro", a spus Caris Connell, adăugând că închiderea Inelului Berlinului costă 12.000 de euro. Însă banii nu sunt o problemă pentru Letzte Generation: în noiembrie și decembrie, au primit mult mai mulți bani decât puteau cheltui – ceea ce s-a întâmplat de la bun început. Pentru a putea gestiona mai bine banii strânși, membrii "Letzte Generation au înființat deja de anul trecut, din luna iulie, o organizație non-profit. Aceasta se numește "Educația pentru climă și mediu pentru conservarea ecosistemelor care salvează vieți", cu sediul în Hamburg. În plus, activiștii pentru climă lucrează îndeaproape și cu asociația din Berlin "Wandelbündnis" (Alianța pentru schimbare), ascociație prin care numeroși activiști sunt plătiți, potrivit investigațiilor WELT. "O asociație din Berlin sprijină activiștii Letzte Generation, prin emiterea de contracte de muncă. Sumele mari de bani vin din SUA", anunța WELT în ianuarie 2023. Cum se fac contractele de muncă Potrivit acestei publicații, asociația Wandelbündnis eliberează contracte de muncă pentru activiști, astfel încât aceștia să poată trăi din proteste. "Diverse organizații de mediu au găsit aici un mic refugiu", scriu jurnaliștii germani, amintind și de Extinction Rebellion, una dintre cele mai cunoscute grupuri de protest împotriva schimbărilor climatice, înființate în 2018, în Marea Britanie. Și aceasta a beneficiat de aceste contracte de angajare a activiștilor. În 2020, la adunarea generală a asociației, un reprezentant al grupului Extinction Rebellion le-a mulțumit pentru "buna cooperare" și pentru că le-a permis "întocmirea de contracte și rambursarea cheltuielilor de călătorie". Totuși, ajungând la sediul Wandelbündnis, jurnaliștii au constatat că "angajații nu sunt de găsit". Asociația Wandelbündnis a fost fondată în 2015 la Riesa, Saxonia, sub numele Freie Kommunikation & Nachnachhaltiger Lifestyle. În 2020, asociația s-a mutat la Berlin. Se autodefinește ca "asociație de inițiative" care "se angajează în schimbarea socială și ecologică". Organizațiile membre ale acestei asociații derulează proiecte care militează pentru diverse cauze (precum venitul brut), oferă asistență IT, montează piese de teatru sau consiliază companiile în materie de durabilitate. Vandalii de mediu, bine organizați, finanțați Asociația a declarat pentru WELT că are în prezent aproximativ 250 de membri individuali, colaborează cu aproximativ 20 de organizații și are în jur de 30 de angajați. Chiar dacă Letzte Generation nu se află printre membrii săi, asociația derulează un program denumit "Munca educațională non-profit pentru sprijinirea Letzte Generation", în cadrul căruia au loc prelegeri "concentrate în jurul obiectivelor Letzte Generation". Traseul banilor dintre Letzte Generation și Wandelbündnis este unul abracadabrant: donațiile primite de Letzte Generation sunt transferate către Wandelbündnis care îi folosește pentru a angaja activiști din rândurile Letzte Generation. "Dacă activiștii decid să semneze un contract de muncă cu Wandelbündnis, trebuie să contacteze departamentul «Job center». Apoi se va întocmi un contract. Sunt posibile salarii de până la 1.300 de euro pe lună.", s-a menționat într-una dintre prelegerile Letzte Generation. Donații de la Climate Emergency Found În ceea ce privește sumele din donațiile venind din partea Climate Emergency Found, în cadrul căreia Letzte Generation este membră, acestea sunt încă necunoscute. Fondul, susținut, printre alții, de Rory Kennedy, fiica fostului senator american Bobby Kennedy și de Aileen Getty, nepoata lui Jean Paul Getty, a primit anul trecut, doar din partea regizorului Adam McKay, patru milioane de dolari. În raportul de transparență al Letzte Generation nu sunt trecute sumele donațiilor venite din partea CEF, iar documentele CEF pentru 2021-2022 nu sunt încă disponibile. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Pe site-ul său, Letzte Generation infirmă toate acuzele aduse în presă: "Nu angajăm oameni și nici nu primim granturi directe de la Climate Emergency Found (CEF). Programul «Munca educațională non-profit pentru susținerea Letzte Generation», ca parte a asociației Wandelbündnis, este cel care primește finanțare de la CEF și investește banii în cooperarea cu noi în muncă educațională în sensul scopului non-profit al Wandelbündnis, de exemplu, pentru prelegeri despre climă. Pentru aceasta sunt 41 de oameni angajați de către Wandelbündnis, ca să-și poată plăti chiria în timp ce fac voluntariat în educația climatică. Contrar a ceea ce se pretinde, nici în Letzte Generation, nici în programul menționat al Wandelbündnis, oamenii nu sunt plătiți pentru protestele din stradă. Nici nu ar fi posibil, deoarece nu corespunde scopului caritabil al Wandelbündnis.".

România are peste 200 de secretari de stat Foto: Guvernul României
Politică

România are peste 200 de secretari de stat

România are 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți ca-n 2010, arată site-ul Europa Liberă, care subliniază și faptul că numirile în aceste posturi sunt politice. România are peste 200 de secretari de stat „În 2010, la ieșirea din criză și a PSD de la Guvernare, Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat. Din 100, mai rămâneau 50. De atunci, numărul lor a crescut constant. În 2016, România avea 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de șefi de instituții subordonate cu rang de secretar de stat. Doi ani mai târziu, în 2018, numărul ajunsese deja la 135, cu tot cu instituțiile subordonate”, arată Europa Liberă. Acum, acest site a numărat „peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administrație cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informații care au și ele rang de secretar de stat”. Citește și: În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat și creșterea numărului de angajați la Sănătate Potrivit Europa Liberă, ultimul post de secretar de stat înființat de Guvern a fost la Sănătate, unde sunt acum șase. La Mediu s-a ajuns la șapte. În plus, potrivit datelor Newseek România, numărul angajaților Secretariatului General al Guvernului (SGG) a sporit cu circa 1.600 de persoane, din august 2019 în iunie 2021, arată datele publice. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 50% a personalului angajat la SGG. În octombrie 2021, la Secretariatul General al Guvernului (SGG) lucrau 4.789 de persoane. În februarie 2022, erau 5027.

Un secretar de stat demontează propaganda lui Grindeanu Foto: Facebook
Politică

Un secretar stat demontează propaganda lui Grindeanu

Un secretar de stat de la Mediu demontează propaganda lui Grindeanu: Sorin Baciu a explicat, la Antena 3, că Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), subordonată ministerului Transporturilor, a propus începerea măsurătorilor pe Bâstroe abia pe 15 martie. Baciu a refuzat să comenteze faptul că Grindeanu s-a lăudat acum zece zile că navele sunt deja pregătite. Citește și: Propaganda cu bărcuțele lui Grindeanu s-a scufundat: măsurătorile pe Bâstroe încep abia pe 15 martie. Acum 10 zile, Grindeanu a postat trei bărci și a susținut că e gata să verifice canalul Un secretar de stat demontează propaganda lui Grindeanu Iată cum a decurs dialogul Antena 3: „Întrebare Antena 3: De ce 15 martie si nu mai devreme? Răspuns Sorin Baciu: Asta a fost propunerea colegilor de la AFDJ, nu as vrea sa speculez acum. Noi am spus ca incepand cu data de 15 martie putem începe aceste actiuni de masurare. Termenul nu are legatura decat cu pregatirea acestor măsurători. Sunta măsurători complexe si nu pot fi începute de pe o zi pe alta. Întrebare: Ministrul Transporturilor ne–a anunțat de vreo 10 zile ca navele sunt pregatite sa mearga sa măsoare. Răspuns: Dati-mi voie sa nu comentez ce a spus Ministrul Transporturilor”. „Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile- așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, susținea Grindeanu, la23 februarie. Potrivit lui Baciu, partea ucraineană a „menționat faptul că sunt lucrări de întreținere, dragaje de întreținere, de mentenanță practic, că nu s-au făcut adânciri și că sunt lucruri care se fac recurent pentru a asigura navigabilitatea pe canalul Bâstroe”. „Lucrările au încetat de doua saptamani din ceea ce ne-au confirmat vecinii nostri, au fost lucrări punctuale”, a mai spus secretarul de stat de la Mediu.

Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea Foto: Facebook Apele Române
Mediu

Ministerul Mediului cere nou post de secretar de stat

Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea, care să se ocupe de inundaţii, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbaterea publică și citat de news.ro. Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea Viitorul post de secretar de stat este necesar ”pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterea capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor”. În prezent, Ministerul Mediului, apelor şi pădurilor are şase secretari de stat, numiţi prin decizii ale prim-ministrului, precum şi un secretar general şi de trei secretari generali adjuncţi, numiţi în condiţiile legii. ”Pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterea capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor, este necesară suplimentarea numărului total de posturi de secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu un post”, se menţionează în Nota de Fundamentare. ”De-a lungul timpului, au existat mai multe forme de abordare a fenomenului, de la noţiunea de luptă împotriva inundaţiilor, omul a trecut succesiv la noţiunile de apărare împotriva inundaţiilor şi apoi la prevenirea inundaţiilor. Inundaţiile produse în numeroase ţări în ulimii ani şi cosecinţele lor au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale, la o nouă abordare, aceea de management al riscului la inundaţii, care se realizează coordonat de către toţi factorii responsabili şi care presupune conştientizarea şi implicarea comunităţilor umane în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor”, se arată în document. ”Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduc la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene”, mai menţionează proiectul. Citește și: Iohannis despre Bâstroe: „Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie”. Plus: „Ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”

Greta Thunberg a fost reţinută de poliţie Foto: Twitter
Mediu

Greta Thunberg a fost reţinută de poliţie

Greta Thunberg a fost reţinută pentru scurt timp de poliţie în timpul unei demonstraţii la Oslo, relatează Reuters şi AFP. Ea protestează împotriva a două parcuri eoliene construite pe terenuri folosite în mod tradiţional de crescătorii de reni din rândul populaţiei indigene Sami. Manifestanţii, care cer îndepărtarea turbinelor eoliene construite în centrul Norvegiei, au blocat în ultimele zile accesul la mai multe clădiri guvernamentale din capitala Oslo. Greta Thunberg a fost reţinută de poliţie Greta Thunberg, care ţinea un steag al populaţiei indigene Sami, în culorile roşu, albastru, galben şi verde, a fost ridicată de doi poliţişti şi scoasă din zonă după ce a blocat, alături de alţi militanţi, accesul în Ministerul norvegian de Finanţe, potrivit imaginilor transmise de televiziuni. Nici Greta Thunberg, nici alţi activişti nu au fost arestaţi. La scurt timp, ea a fost din nou îndepărtată de forţele de ordine în timp ce bloca accesul într-un alt minister, cel al Mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Voi continua să particip la proteste", a declarat ea pentru ziarul Verdens Gang (VG). Curtea Supremă a Norvegiei a decis în 2021 că două parcuri eoliene construite în centrul ţării au încălcat drepturile populaţiei Sami în virtutea unor convenţii internaţionale, însă turbinele au rămas funcţionale la 16 luni după acea sentinţă. Crescătorii de reni din Norvegia susţin că priveliştea şi sunetul acelor dispozitive gigantice le sperie animalele şi perturbă tradiţii vechi de secole. Ministerul Energiei consideră că soarta celor două parcuri eoliene reprezintă o problemă legală complexă, în pofida sentinţei pronunţate de Curtea Supremă, şi speră să se găsească un compromis.

Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal (sursa: Facebook/Octavian Berceanu)
Mediu

Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal

Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal. Fostul comisar-șef al Gărzii de Mediu Octavian Berceanu acuză autoritățile Sectorului 6, dar și pe cele naționale cu atribuții de mediu, că au transformat zona în care o femeie a fost omorâtă de câini într-un "no man's land" cu intenție. Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal Potrivit lui Berceanu, pe terenurile virane care mărginesc Lacul Morii se îngroapă constant deșeuri de tot felul. Ex-comisarul-șef spune că el însuși a fost agresat când a descoperit astfel de situații. "Dumnezeu sa te primeasca, Ana Oros Daraban ! Sa mori mancat de caini, in Bucuresti, este greu de imaginat. Si totusi este a doua oara cand Ana, intr-o zona de promenada din Bucuresti, a fost atacata de caini. Prima oara a fost mutilata pe viata, acum ucisa. Nu am vazut pe nimeni da la PMB sau Primaria Sectorului 6 in locul in care s-a produs tragedia, acum sau in trecut. Oare ce asteptam? Citește și: Personajul absent în drama femeii ucise de câini: primarul din Chiajna, co-președinte ALDE și edil-șef din 1996. Cea mai bogată comună din România are stâne de oi, lângă București Am chemat Politia Romana in acelasi loc pentru ingropare de deseuri, pentru braconaj la specii protejate de pasari si pentru ca am fost batut atunci cand am atras atentia unora care aruncau deseuri. Exista stalpi de iluminat care pot sustine camere de supraveghere, exista institutii, exista bani si tot degeaba. 17:45 Vin cu o completare: In incidentul din 2022 cand Ana a fost atacata si mutilata de o haita de caini fara stapan, totusi acestia nu au ucis-o. Tragedia de azi si faptul ca am vazut filmari recente din zona cu caini de lupta lasati liber, cu toate ca oamenii sunt disperati din cauza lor, ma duce cu gandul ca ceva pute rau la nivelul administratiei locale si a politiei nationale cu competente in S6. Si imi aduc bine aminte de depozitele ilegale de deseuri aferente locatiei, de faptul ca o parte din stadionul Giulesti a fost demolat si carat acolo ilegal, chiar prin fata echipajelor de politie. Toate detaliile ma fac sa cred ca principalul suport al infractionalitatii vine de la cei care trebuie sa mentina legea si imi asum ceea ce spun, pentru ca singurul moment in care mai intervin autoritatile este atunci cand apar televiziunile.", a scris Berceanu pe Facebook. Berceanu a postat și o fotografie din zonă, făcută în 2021, în care apare inclusiv Ana Oros Draban, la o acțiune de plantare de puieți.

Polițiști blocați în noroi la Lutzerath (sursa: Twitter/Greta Thunberg)
Internațional

Polițiști blocați în noroi la Lutzerath

Polițiști blocați în noroi la Lutzerath. Ciocnirile de sâmbătă dintre protestatari împotriva exploatării cărbunelui şi poliţişti la intrarea în satul abandonat Lutzerath din vestul Germaniei s-au soldat cu răniţi de ambele părţi. Polițiști blocați în noroi la Lutzerath De aproape o săptămână, poliţia acţionează pentru a elibera Lutzerath astfel încât localitatea să poată fi demolată pentru a face loc extinderii unei mine de cărbune în carieră deschisă. Poliţia a desfăşurat tunuri cu apă, bastoane şi sprayuri cu piper în timp ce încerca să respingă protestatarii care au organizat o mare demonstraţie în afara acestui cătun sâmbătă după-amiază. Ce a mai rămas din Lutzerath a fost împrejmuit, dar un contingent de activişti continuă să rămână, mulţi dintre ei în căsuţe în copac. În timp ce organizatorii au estimat numărul participanţilor la demonstraţie la 35.000, poliţia a numărat aproximativ 15.000 de persoane, potrivit purtătorului său de cuvânt. Au avut loc și momente ridicole, când mai mulți polițiști au rămas blocați în noroi (VIDEO). Greta Thunberg, prezentă Aproximativ 1.000 dintre ei, majoritatea mascaţi, au exercitat o presiune considerabilă asupra cordoanelor de poliţişti de la marginea carierei şi la periferia satului, ceea ce a dus la folosirea bastoanelor şi a sprayurilor cu piper. Citește și: FOTO Incredibil: o pasarelă pietonală de pe Centura Bucureștiului are un stâlp de susținere în mijlocul unei benzi, pe care o îngustează la jumătate. CNAIR va muta axul drumului Purtătorul de cuvânt al poliţiei a subliniat că s-a recurs la tunuri cu apă şi forţă numai după ce protestatarii au refuzat să plece după ce fuseseră somaţi în mod repetat. Iniţial, nu a putut spune dacă au fost efectuate arestări. Conform poliţiei, operaţiunile de degajare au fost suspendate sâmbătă seara, dar au continuat duminică. Printre activiști s-a aflat și Greta Thunberg, care a ținut și un discurs în care a cerut să nu fie exploatat cărbunele din regiune.

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR (sursa: Facebook/Tanczos Barna)
Eveniment

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR. Barna, ministrul Mediului, se laudă cu programul de împădurire a României pentru care sunt prevăzuți 500 de milioane de euro în PNRR, dar întârzie nejustificat finalizarea și publicarea ghidurilor de finanțare. Ministerul Mediului avea obligația să publice ghidurile de finanțare pentru lucrările de împădurire și reîmpădurire, dar și pentru acordarea primei pentru sechestrarea carbonului până la data de 17 octombrie 2022. Până la finalul anului 2023, ministerul Mediului trebuie să raporteze împădurirea a 25.000 de hectare. Dar deja s-a pierdut startul pentru campania de împăduriri aferentă sezonului de toamnă din acest an. Nimeni nu știe cum se va îndeplini acest obiectiv din PNRR pentru că în România s-au împădurit în medie 200 de hectare anual în ultimii cinci ani. 25.000 de hectare până la finalul lui 2023 România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va împăduri și reîmpăduri 25.000 de hectare până la finalul anului 2023, plus alte 31.000 de hectare până în decembrie 2026. Pentru toată această campanie de împăduriri România va primi 500 de milioane de euro prin PNRR. Pentru acest scop a fost emisă Ordonanța de Urgență a Guvernului 35/2022 care a fost publicată și a intrat în vigoare în data de 7 aprilie 2022. Conform actului normativ, schemele de ajutor de stat pentru finanţarea lucrărilor de împădurire și reîmpădurire se aprobă prin ordin al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în termen de maximum 90 de zile de la primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene pentru acordarea ajutoarelor de stat. Actul normativ mai prevede simplificarea procedurilor de împădurire a terenurilor din afara fondului național forestier și adoptarea cadrului legal pentru a se realiza lucrări de împădurire începând cu anul 2022. Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR Cele două scheme de ajutor de stat pentru împădurire și reîmpădurire au fost aprobate prin două ordine emise de ministrul Tanczos Barna. Ordinele au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 810 din 17 august 2022. De la această dată, conform Ordonanței citate, ministrul Tanczos Barna era obligat să emită în termen de 60 de zile alte două ordine de ministru pentru elaborare și publicarea ghidurilor de finanțare care trebuia să conțină şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor finanţării acordate. Tot în termen de 60 de zile trebuia publicat și ghidul de finanțare pentru acordarea primei de 456 euro pe hectar pentru sechestrarea carbonului. Adică cel mai târziu pe 17 octombrie 2022. Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată De atunci a trecut aproape o lună, timp în care România a pierdut startul pentru lucrările de împădurire aferente anului 2022. Surse din cadrul Ministerului Mediului au declarat sub protecția anonimatului că „angajații din minister lucrează la o ultimă formă a ghidului pentru crearea de noi suprafețe împădurite, care se află într-un stadiu mai avansat. De asemenea, responsabilii din Ministerul Mediului trebuie să elaboreze și proceduri de aplicare a acestui ghid, dar, din datele deținute, aceștia nici măcar nu au început demersurile”. Defapt.ro a solicitat un punct de vedere ministrului Tanczos Barna, dar acesta nu a răspuns la întrebările transmise.

Fără echipamente de depoluare a aerului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fără echipamente de depoluare a aerului

Fără echipamente de depoluare a aerului. Pentru neconformităţile constatate în domeniul protecţiei calităţii aerului, anul trecut au fost aplicate 72 de sancţiuni la Iași, în valoare totală de 634,5 mii lei. Fără echipamente de depoluare a aerului La Centrala de la Holboca (CET 2) a ajuns o sancţiune de 100 de mii de lei pentru depăşirea duratei cumulate de funcţionare fără echipamentele de depoluare a aerului, a precizat Gheorghe Bacuşcă, directorul Gărzii de Mediu Iaşi, la Colegiul prefectural. Pentru arderea deşeurilor la Zanea, Ciurea, mai ales a celor provenite din dezmembrările auto, a fost întocmită o sesizare penală, aflată acum la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei De la începutul acestui an, au fost întreprinse 43 de acţiuni de control planificat şi neplanificat, sancţiunile (28 la număr) însumând deja jumătate din cuantumul întregului an 2021: 311 mii lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum să îți iei banii înapoi de la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum să îți iei banii înapoi de la stat

Cum să îți iei banii înapoi de la stat. Cum să îți iei banii înapoi de la "taxa auto" de mediu. Acesta a reuşit să obţină de la Fisc în instanţă cei peste 5.000 de lei pentru care nu a depus la timp cererea. Maşina, adusă din Franţa, fusese înmatriculată în 2016, iar termenul pentru depunerea cererii era 31 august 2018. Cum să îți iei banii înapoi de la stat Statul e obligat să dea înapoi taxele încasate nejustificat de la cetăţeni. După şase ani de când fusese obligat să plătească timbrul de mediu pentru un automobil la mâna a doua adus din străinătate, un ieşean a reuşit să-şi obţină banii înapoi. Sentinţa nu este însă definitivă, Fiscul având posibilitatea recursului. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În ianuarie 2016, Gersi D. şi-a adus din Franţa un Volkswagen 1F fabricat în 2007. Pentru înmatricularea sa, a trebuit să plătească o taxă de mediu de 5.156 lei. Un an mai târziu, Ordonanţa de Urgenţă 52/2017 a permis plătitorilor taxei pentru emisiile poluante ale autovehiculelor să-şi ceară banii înapoi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive (sursa: gorjeanul.ro)
Investigații

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive. România a investit în ultimele decenii în jur de 400 de milioane de euro pentru construcția a trei hidrocentrale care nu au fost finalizate nici până în prezent. Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive Acestea sunt amplasate la Bumbești – Livezeni, Dumitra și Răstolnița. Lucrările, finalizate în proporție de peste 90%, au fost blocate în instanță de activiștii de mediu. Totul, după ce zonele în care au fost începute lucrările au fost incluse în arii protejate. Acum, invocând criza energetică, parlamentarii au inițiat un proiect de lege prin care se vrea modificarea ariilor protejate, astfel încât lucrările la hidrocentrale să poată fi finalizate. Dar organizațiile de mediu se opun din nou. Trei hidrocentrale vor fi "scoase" din ariile protejate La începutul lunii februarie, după scumpirea halucinantă a prețului la energie pentru consumatori casnici, parlamentarii au inițiat un proiect de lege care să contracareze efectele. Conform proiectului, vor fi "scoase" din zona ariilor protejate obiectivele de investiţii hidrotehnice care au fost începute anterior datei de 29 iulie 2007. Proiectul se referă la hidrocentralele de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, ambele amplasate pe râul Jiu. Dar și la hidrocentrala de pe Valea Răstolnița, din Munții Călimani. Lucrările la cele trei hidrocentrale au fost blocate pentru că, la data de 29 iulie 2007, zonele în care erau amplasate lucrările au fost incluse în arii protejate. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu "Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, staţiilor şi liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate şi limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lăţime 100 metri, pe toată lungimea de grăniţuire", se menționează în proiectul legislativ. Și alți jucători din piața de energie au pretenții Mai mulți jucători de pe piața energiei au transmis Senatului României propuneri de completare a inițiativei în care să fie cuprinse și proiectele de hidrocentrale aflate în curs de finalizare care, ulterior datei de 29 iulie 2007, au obținut avize de gospodărire a apelor și autorizații de construire. O altă modificare cerută de aceștia prevede ca "noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute (...) precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu". Hidrocentrala de la Răstolnița, finalizată în proporție de 92% Lucrările de la hidrocentrala de la Răstolnița, considerată obiectiv strategic, au fost începute în anul 1989, în timpul regimului comunist. În 2007, zona în care se construia hidrocentrala a fost inclusă în categoria ariilor protejate, de către Guvernul Tăriceanu. După aproape 25 de ani de la demararea proiectului în care se investiseră peste 200 de milioane de euro, lucrările erau finalizate în proporție de 92%. Însă întregul proiect a fost blocat pentru că a fost inclus în zona protejată. Prin punerea în funcțiune a obiectivului de la Răstolnița, producția de energie a României ar putea crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală, cu 35,2 MWh. Autoritățile estimează că, o dată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an. Prea puțină apă lăsată pentru faună și floră Hidroelectrica a demarat în anul 2003 lucrările pentru construcția hidrocentralelor de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, care urmau să producă o cantitate de energie electrică de 276 GWh. La fel ca și în cazul hidrocentraelei de la Răstolnița, în 2007, zonele în care erau construite cele două hidrocentrale au fost incluse în arii protejate sit Natura 2000. Între timp, lucrările de la hidrocentrala Bumbești – Livezeni și Dumitra au fost finalizate în proporție de 98%, respectiv 90%. Valoarea investițiilor depăsește 175 de milioane de euro. Organizațiile de mediu au reușit să stopeze în instanță finalizarea celor două proiecte, care ar pune în pericol mai multe specii de plante și animale. Hidroelectrica menționează într-un studiu referitor la hidrocentrala de la Bumbești că va lăsa un debit de servitute de 2,7mc/s. Debit considerat prea mic de ecologiști pentru ca flora și fauna din aria naturală să fie protejate. Un studiu din 2011 arată că este nevoie de un debit mediu anual de minim 10mc/s. Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Proiectul, contestat de organizațiile de mediu În contextul promovării noului proiect de lege care prevede scoaterea din ariile protejate a celor trei hidrocentrale, trei organizații de mediu cer senatorilor să nu voteze pe 14 martie această lege. Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF consideră că această inițativă legislativă va "mutila" parcurile naturale. Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu, susține că "profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte (...), fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră