Marele mister al bacalaureatului din pandemie: de șapte ori mai puține note de 10 în 2026 față de 2020
Ministerul Educației a publicat luni, 7 iulie, rezultatele inițiale ale primei sesiuni a examenului național de Bacalaureat 2026. Înainte de soluționarea contestațiilor, rata cumulată de promovare a ajuns la 74,8%, în ușoară creștere față de 74,3% înregistrată în aceeași etapă a anului trecut. Datele evidențiază o ușoară îmbunătățire a rezultatelor față de anul trecut, existând 45 de medii de 10. Totuși, recordul absolut al mediilor naționale de 10 din 2020, anul pandemiei, e departe de a fi atins. Rata de promovare, mai mare decât în 2025 Pentru absolvenții promoției curente, rata de promovare înainte de contestații este de 79,7%, în timp ce pentru candidații din promoțiile anterioare aceasta se situează la doar 31,7%. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară În total, 45 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10, iar cei mai mulți absolvenți – 16.217 – au obținut medii cuprinse între 9,00 și 9,49. Ministerul Educației mai arată că 4.685 de candidați nu s-au prezentat la examen, iar alți 67 au fost eliminați pentru încălcarea regulamentului. Peste 7.000 de note de 10 la probele scrise Deși doar 45 de absolvenți au reușit performanța de a obține media generală 10, mii de candidați au primit nota maximă la una dintre probele examenului. Cele mai multe note de 10 au fost acordate la proba obligatorie a profilului – 3.548, dintre care 2.289 la Matematică și 1.259 la Istorie. La proba la alegere a profilului și specializării au fost acordate 3.158 de note de 10, cele mai multe fiind obținute la disciplina Logică și argumentare. La Limba și literatura română au fost consemnate 454 de note de 10, iar la Limba și literatura maternă alte 34. Clujul, lider național la promovare Harta rezultatelor publicată de Ministerul Educației arată diferențe importante între județe în ceea ce privește rata de promovare a absolvenților din promoția curentă. Clujul ocupă primul loc la nivel național, cu o rată de promovare de 89,9%, fiind singurul județ care se apropie de pragul de 90%. În top urmează Brașov (86,2%), Alba (85,5%), Brăila (85,1%), Iași (84,8%), București (84,4%) și Bihor (84,2%), toate situându-se confortabil peste media națională. Rezultatele confirmă performanța constantă a unor județe care găzduiesc colegii naționale și centre universitare importante și care, în mod tradițional, obțin rezultate foarte bune la examenele naționale. Sudul țării rămâne în urma clasamentului La polul opus se află mai multe județe din sudul României. Giurgiu înregistrează cea mai redusă rată de promovare, de 63,4%, fiind urmat de Mehedinți (66,3%), Călărași (68,2%), Ialomița (68,4%), Teleorman (69,0%) și Gorj (69,2%). Între primul și ultimul județ din clasament există o diferență de 26,5 puncte procentuale, ceea ce ilustrează contraste importante între performanțele sistemului de învățământ din diferite regiuni ale țării. Moldova confirmă existența unor poli de excelență Rezultatele din acest an contrazic parțial imaginea unei Moldove aflate constant în urma celorlalte regiuni. Iașiul ocupă unul dintre primele locuri la nivel național, cu o rată de promovare de 84,8%, fiind urmat de Bacău (83,2%) și Galați (82,5%). Suceava (79,2%), Neamț (78,0%) și Botoșani (78,2%) se situează, de asemenea, în apropierea sau peste media națională. În ansamblu, centrul și nord-vestul României continuă să concentreze cele mai ridicate rate de promovare, însă există și excepții notabile, precum Brăila, care se află în topul național, sau Constanța, care se apropie de pragul de 79%. Misterul bacalaureatului din pandemie La nivel național, doar 45 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10. Rezultatul reprezintă o creștere față de anul trecut, când au existat doar 33 de medii maxime, însă rămâne mult sub valorile înregistrate în perioada pandemiei. În 2020, nu mai puțin de 308 absolvenți au obținut media 10, acesta fiind recordul absolut al ultimilor 13 ani. Statisticile Ministerului Educației arată că numărul mediilor maxime a oscilat puternic de-a lungul ultimului deceniu: - 133 în 2018 - 225 în 2019 - 308 în 2020 - 146 în 2021 - 222 în 2022 Mediile de 10 au scăzut puternic în 2023 (78), în 2024 (59) și în 2025 (33). Creșterea din acest an, de aproximativ 36% față de sesiunea precedentă, rămâne de aproape șapte ori mai redusă decât recordul înregistrat în 2020. Media 10 rămâne o performanță excepțională Raportată la numărul total al candidaților promovați, media generală 10 continuă să fie o performanță foarte rară. Înainte de contestații, doar 45 dintre cei peste 94.000 de absolvenți declarați promovați au reușit să obțină nota maximă la toate probele scrise. Cu alte cuvinte, aproximativ un candidat din peste 2.000 de absolvenți promovați a încheiat examenul cu media 10. Fetele domină clasamentul mediilor maxime Statisticile ultimilor 13 ani evidențiază o tendință constantă: fetele sunt majoritare în rândul absolvenților care obțin media generală 10. În 2026, dintre cei 45 de candidați cu media maximă, 38 sunt fete și doar șapte sunt băieți. Fenomenul nu este unul izolat. În 2020, din cele 308 medii de 10, 243 au fost obținute de fete și doar 65 de băieți. În 2019, raportul a fost de 170 la 55. Per ansamblul perioadei 2014–2026, din cele 1.648 de medii de 10 înregistrate la nivel național, 1.297 au fost obținute de fete și 351 de băieți. Cu alte cuvinte, aproape patru din cinci absolvenți care au încheiat Bacalaureatul cu media 10 au fost fete. Bucureștiul domină clasamentul mediilor de 10 Statisticile istorice mai arată că performanțele de vârf se concentrează în marile centre educaționale ale țării. În perioada 2014–2026, Bucureștiul a acumulat 242 de candidați cu media 10, fiind urmat de Iași, cu 115, Cluj, cu 83, Prahova, cu 79, și Suceava, cu 66. Și în sesiunea din acest an, Capitala conduce clasamentul național, cu 13 medii de 10, urmată de Cluj și Iași. În același timp, comparația dintre clasamentul mediilor de 10 și cel al promovării arată că cei doi indicatori măsoară aspecte diferite ale performanței școlare. Rata de promovare descrie rezultatele unei întregi generații de absolvenți, în timp ce numărul mediilor de 10 evidențiază nivelul excelenței academice. Astfel, un județ poate avea una dintre cele mai ridicate rate de promovare fără să conducă și clasamentul mediilor maxime sau invers, cele două statistici oferind perspective complementare asupra sistemului educațional. Contestațiile pot fi depuse până pe 9 iulie Candidații pot depune sau transmite contestații în perioada 7–9 iulie. În același interval, aceștia au posibilitatea să solicite vizualizarea lucrărilor, însă depunerea unei contestații nu este condiționată de această etapă. În cazul candidaților minori, vizualizarea lucrărilor se face în prezența unui părinte sau reprezentant legal. Cei care contestă nota trebuie să completeze și o declarație prin care confirmă că au luat cunoștință de faptul că nota poate fi modificată atât în sens crescător, cât și descrescător. Rezultatele sunt afișate în format anonimizat, pe baza codurilor individuale atribuite candidaților la prima probă scrisă. Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2026 vor fi publicate în data de 13 iulie, după soluționarea tuturor contestațiilor. Pentru promovarea examenului, absolvenții trebuie să fi susținut toate probele de competențe, să obțină minimum nota 5 la fiecare probă scrisă și o medie generală de cel puțin 6.
