duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: medicamente

26 articole
Eveniment

Secția Terapie Intensivă nu are medicamente esențiale

Spitalele de stat mai au bani doar de salariile cadrelor medicale: la Institutul Marius Nasta, din București, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente, afirmă, la Digi 24, șefa secției. În plus, banii pentru bolnavii de cancer, susține Federația Asociațiilor de Pacienți. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Spitalul Marius Nasta n-a mai publicat din septembrie 2022 veniturile salariale. Potrivit acestor ultime date, managerul Beatrice Mahler primea un salariu de peste 18.000 de lei, plus 9.200 de lei spor de condiții periculoase, indemnizație de hrană și vouchere de vacanță. Unele asistente puteau avea peste 10.000 de lei pe lună, un cercetător cu grad de doctor încasa peste 25.000 de lei/ lună și mai mulți medici săreau de 24.000 lei/lună. La institut lucrau 772 de persoane. Secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale „Pentru pacient înseamnă riscul ca tratamentul să nu fie la fel de eficient. De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, a declarat, la Digi 24, Genoveva Cadar, șefa secției ATI. Declarația ei a fost susținută de Beatrice Mahler, managerul spitalului: „Trebuie să vă gândiți că avem rețete care ajung, sau sume de bani pe care le decontăm familiei, până la 8.000 de lei, sume extrem de mari, pentru că vorbim de medicamente scumpe”. Conducerea spitalului Judeţean Timișoara a arătat că a făcut un memoriu către autorităţile de la Bucureşti, în care a arătat că banii dați de stat nu mai pot asigura nici măcar o îngrijire decentă a pacienților. „De altfel, până la finalul lunii, nu vor mai fi bani pentru niciunul din cele 16 programe de sănătate gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. CNAS cunoaște situația din spitale, la fel și premierul”, arată Digi 24. Postul consemnează și declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin: „E păcat să colportăm în spațiul public informații neverificate, care pot crea reacții sociale absolut nedorite. Există fonduri”.

La Institutul Marius Nasta, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale
Pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente Foto: Vremea Noua
Eveniment

Pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente

La spitalul din Huși, pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente pentru tratamentul adecvat, arată un document oficial, respectiv o notă de control a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vaslui transmisă Avocatului Poporului și publicată de Vremea Nouă. Șeful spitalului este Bogdan Popa, susținut de PSD. El a devenit celebru în presa centrală după o bătaie, cu scaune și cu pahare în cap, cu Claudiu Romila, actor la Teatrul Nottara și consilier local la Huși. În mai 2023, la spitalul municipal Huși, doi pacienți ar fi murit pentru că nu li s-a asigurat tratamentul adecvat. Cei doi aveau nevoie de un tratament cu antibiotice de vârf, dar ele nu existau în spital și, într-o primă etapă, medicii ar fi cerut familiilor să le cumpere. Citește și: Încă un spital-cimitir: la Huși, doi pacienți ar fi murit pentru că nu li s-a asigurat tratamentul adecvat. Un medic a scris că din 1 mai nu a mai primit antibioticele necesare Urmare a crizei de medicamente, în martie, tot la acest spital, fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria tot Vremea Nouă din Vaslui. Pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente La ce concluzii a ajuns Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui, după un control la spitalul din Huși: „Schemele de tratament recomandate de medici în conformitate cu starea pacientului și rezultatul analizelor au fost puternic afectate de lipsa medicamentelor din gestiunea farmaciei” Iată cum descrie, eufemistic, acest document moartea a doi pacienți: „Multiplele schimbări de scheme de tratament au fost dictate de soluții fortuite care au dus inexorabil la evoluția nefavorabilă a cazului pacientului C. Ș. Nerespectarea procedurilor de bună practică în antibioterpie și a protocoalelor de tratament a ținut doar de cauze administrative”. Lipsa de răspuns a conducerii spitalului față de solicitările medicilor de a se asigura medicația necesară pentru pacienții internați și mai ales pentru pacienții internați pe secția A.T.I., pentru care tratamentele administrate pot fi salvatoare de viață, înregistrându-se astfel decese din cauze evitabile. În concluzie, CJAS Vaslui cere: „Se vor asigura permanent antibiotice de primă linie și antibiotice de rezervă”.

Criza de medicamente pentru copii continuă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Criza de medicamente pentru copii continuă

Criza de medicamente pentru copii continuă. Mai mulţi medici pediatri din Austria, Franţa, Germania, Elveţia şi regiuni din Italia au semnat o scrisoare deschisă către ministerele de sănătate din propriile ţări. Criza de medicamente pentru copii continuă Prin aceasta, atrag atenţia cu privire la lipsa medicamentelor pentru copii, inclusiv a antibioticelor şi a tratamentelor pentru astm. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Medicii nominalizează ca cele mai grave lipsuri în rândul antibioticelor, analgezicelor, medicamentelor pentru febră şi astm şi vaccinurilor. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Criza e continuată de cea care a avut loc peste iarnă, când au lipsit stocuri de amoxicilină, un antibiotic, şi a mai multor produse pentru tratarea simptomelor de răceală sau gripă în rândul copiilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Neutra Elveție face bani cu Rusia (sursa: nzz.magazin.ch)
Internațional

Neutra Elveție face bani cu Rusia

Neutra Elveție face bani cu Rusia. Exporturile Elveţiei spre Rusia nu au cunoscut decât o uşoară scădere de la declanşarea războiului din Ucraina, în ciuda sancţiunilor impuse de Berna, în timp ce exporturile de produse farmaceutice au crescut la niveluri record, conform unor date făcute publice duminică. Neutra Elveție face bani cu Rusia Deşi schimburile comerciale dintre cele două ţări sunt oprite în unele sectoare-cheie precum maşinile şi ceasurile, exporturile de produse farmaceutice spre Rusia au atins un nivel record, subliniază cotidianul Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, după ce a analizat date ale Biroului federal pentru vamă şi securitatea frontierelor (OFDF). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Medicamentele sunt considerate produse umanitare şi, prin urmare, sunt exceptate de la sancţiuni. Exporturile elveţiene spre Rusia au atins o valoare de 2,9 miliarde de franci elveţieni (3,2 miliarde de dolari) în perioada martie 2022 - februarie 2023. Această sumă este mai mică decât cele 3,5 miliarde de franci elveţieni înregistrate în cele 12 luni precedente, însă exporturile elveţiene spre Rusia nu au depăşit valoarea de 2,9 miliarde decât de trei ori în cursul ultimilor ani, notează NZZ am Sonntag. "Dată fiind lista lungă de produse care nu mai pot fi livrate acestei ţări în război, impactul pare slab", relevă săptămânalul. Exporturi farma: +40% Exporturile de produse farmaceutice au crescut cu 40%, ajungând de la 1,4 miliarde de franci elveţieni la circa două miliarde după invazia din Ucraina, şi reprezintă în prezent circa o treime din exporturile Elveţiei spre Rusia. Elveţia găzduieşte numeroase grupuri farmaceutice, printre care Novartis şi Roche. Protestatari din Berlin au cerut ca cele două companii să părăsească Rusia (foto). Conform companiei Novartis, citată de NZZ am Sonntag, "vânzările în Rusia au fost favorizate de numeroşi factori, printre care afluxul de pacienţi care şi-au amânat tratamentele medicale din cauza pandemiei" de COVID-19. Citește și: Orice telefon poate fi ascultat iar datele aflate în acesta, accesate de la distanță, fără instalarea unui soft pe aparat. Cine se poate proteja și cum "Unul dintre factori a fost stocarea de către pacienţi şi spitale pentru a anticipa posibile blocaje" din cauza războiului, conform Novartis. Elveţia s-a aliniat la sancţiunile adoptate de ţările din UE împotriva Rusiei, însă pe planul livrărilor militare ea respectă o neutralitate strică. În ciuda apelurilor Kievului şi a aliaţilor săi, Elveţia a refuzat până acum să le permită ţărilor care deţin armamente de producţie elveţiană să le exporte mai departe în Ucraina.

Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, spune Ioana Mandruță Foto: Facebook
Eveniment

Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente

Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, a arătat Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Ea a afirmat, pentru news.ro, că persoanele care suferă de această afecțiune au acces foarte greu la medicamente fundamentale, de bază în tratarea ei. Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente În consecință, la unitatea sanitară unde medicii de specialitate se ocupă de programul naţional pentru epilepsiile farmacorezistente, vin foarte mulţi pacienţi cu forme decompensate de boală, cu crize epileptice pentru că nu au găsit tratamentul de care au nevoie. Aceşti pacienţi sunt reechilibraţi în spital, ceea ce înseamnă automat şi costuri mai mari pentru unitatea sanitară. „În ultima perioadă lipsesc medicamente fundamentale, medicamente de bază în tratamentul acestei boli care sunt prescrise pentru majoritatea pacienţilor care suferă de această afecţiune, astfel încât suntem copleşiţi de cei care vin, vin în situaţii grave, vin cu forme decompensate, în care sunt obligaţi să oprească brusc medicaţia pentru că nu o mai găsesc, pentru că nu găsesc nici înlocuitori şi nici ceva similar care să substituie cât de cât o perioadă de timp până când pot să -şi achiziţioneze din nou medicaţia. Din păcate, în România sunt puţine molecule originale, de fapt în acest moment nu există decât două medicamente pe piaţa românească, sunt molecule originale, restul sunt generice, şi înţeleg că sunt probleme de producţie. Cea mai dificilă situaţie este la carbamazepină şi la oxcarbazepină, şi apoi sigur la valproat de sodiu si acid valproic sub diversele lui forme comerciale”, a explicat Ioana Mândruță. „Așa ceva nu am mai întâlnit” Costul îngrijirii unui pacient care ajunge la spital cu crize epileptice şi care are nevoie de terapie intensivă este de minimum 1000 de euro pe zi, spune medicul Ioana Mândruţă. Situaţia fără precedent a acestor pacienţi înseamnă presiune pe spital şi automat costuri mai mari. Pacienţii cu epilepsie nu-şi pot permite să sară nicio zi de tratament, pentru că altfel le poate fi pusă viaţa în pericol, spune dr. Mîndruţă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Aşa ceva nu am mai întâlnit”, a declarat medicul. Peste 3.000 de medicamente generice ieftine au dispărut de pe piața din țara noastră, deoarece producătorii nu își mai permit să le fabrice la prețurile stabilite de Ministerul Sănătății, arăta, la 10 martie, președinta Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, Simona Cocoș, citată de Rador. Citește și: Peste 3.000 de medicamente generice ieftine au dispărut de pe piața din țara noastră

De ce au dispărut medicamentele generice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

De ce au dispărut medicamentele generice

De ce au dispărut medicamentele generice. Începând cu luna martie a acestui an, Antibiotice SA a devenit membră în Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). De ce au dispărut medicamentele generice Momentul este unul de cumpănă în sistemul farmaceutic şi medical din România: producătorii de medicamente au ridicat de mai multe ori atenţia asupra faptului că medicamentele generice sunt, în multe cazuri, pe cale de dispariţie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, APMGR au emis un comunicat public în care a explicat că pacienţii din România plătesc din ce în ce mai mult în ultimii ani pentru medicamente, din cauza politicilor de preţ şi de taxare stabilite de Guvern. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Costurile de producţie cresc, spune Asociația, și din cauza pandemiei şi a războiului din Ucraina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fiolă de calmant împărțită între doi pacienți Foto: Facebook Spitalul Municipal Huși
Eveniment

Fiolă de calmant împărțită între doi pacienți

Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși: o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scrie Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Fiolă de calmant împărțită între doi pacienți La acest spital a lucrat mulți ani fostul ministru PNL al Sănătății, Nelu Tătaru, care a fost și manager, dar acum mulți ani, între 2009 și 2010. Citește și: OFICIAL Peste 25% din pacienții celebrului spital județean din Suceava spun că li s-a cerut șpagă. Dar doar 3,1% mărturisesc că au „recompensat” personalul „Iar au început să se acutizeze lipsurile de tot felul, de la medicamente până la reactivii fără de care analizele vitale pentru pacienți nu pot fi făcute. Aseară, spre exemplu, la Secția de Reanimare a spitalului o fiola de calmant era împărțită la doi pacienți de abia ieșiți din operație”, scrie Vremea Nouă. Potrivit acestei publicații, bugetul spitalului este secătuit de cheltuielile cu salariile. Însă, din 2021, pe site-ul acestui spital nu au mai fost publicate listele cu salariile. Nici bugetul nu poate fi găsit pe site-ul spitalului. „Bugetul spitalului tot mai redus la capitolul «medicamente și reactivi» este cauzat, spun unele voci, de cheltuielile salariale uriașe acordate în instituție. «Sunt mulți angajați la spitalul Huși pe criterii de neamuri, prietenii, obligații, e o realitate», spun cadrele medicale”, scrie Vremea Nouă. Buletinele de analize publicate de Vremea Nouă arată , de exemplu, o foaie de analiză pe care scria că trebuie efectuate 25 de analize, dar s-au putut face doar 12, întrucât pentru nu mai puțin de 13 analize nu au fost reactivi. Foto: Vremea Nouă Acum aproape o lună, doi consilieri PSD, managerul Spitalului Municipal Huși și un regizor de la Teatrul Nottara s-au luat la bătaie într-un bar. Altercația ar fi avut loc pe fondul consumului de alcool. Șeful organizației PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, a amenințat că-i va exclude din partid, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Institutul Fundeni nu mai are citostatice Foto: Federația Sanitas
Eveniment

Institutul Fundeni nu mai are citostatice

„Institutul Clinic Fundeni nu mai are citostatice”, anunță Antena 3, care susține că mai multe spitale din București au rămas fără bani, datorită costurilor mari la întreținere. „Spitalul a plătit 310.000 de lei pentru curent”, explică acest post situația de la Fundeni. Institutul Fundeni nu mai are citostatice Potrivit Antenei 3, din cauza scumpirilor, unii distribuitori se retrag sau nu aduc la timp materialele sanitare sau medicaţia bolnavilor. „Atât furnizorii de materiale sanitare, cât şi cei de alte materiale şi-au crescut preţurile, în unele cazuri le-au dublat, în multe cazuri contractele au fost refucate. Iar în tot acest timp unii bolnavi rămân fără tratamentele vitale. Stocuri lipsă sunt şi la Institutul Clinic Fundeni, acolo unde nu se găsesc unele citostatice", a explicat Bogdan Tănase, manager la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB). La Spitalul de Urgență Craiova, conducerea a recunoscut că pacienții și-au cumpărat singuri unele medicamente, mai arată Antena 3. Un raport OECD publicat la 2 februarie arăta că a doua cauză principală de deces în România este cancerul, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE. Citește și: Încă un caz în care o banală peritonită era să ucidă o pacientă neglijată de medicii de la un spital de stat. A fost salvată la o clinică privată De asemenea, ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE, iar diferențele s-au accentuat în ultimul deceniu.

Sute de mii de lei decontați pe medicamente pentru morți Foto: Servicii Funerare Complete
Eveniment

Sute mii lei medicamente pentru morți

Un audit la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în anul 2020, a descoperit că sute de mii de lei au fost decontați pe medicamente pentru morți sau persoane internate în spital. Constatările aparțin Autorității de Audit, care a depus la Parlament un raport. Autoritatea este condusă de avocatul Dan Vlădescu, numit în această funcție în 2017, cu susținerea PSD-ului condus de Liviu Dragnea. În 2020, președinte al CNAS era Adela Cojan, susținută de PNL. În 2021, ea a fost înlocuită pentru o vreme de Adrian Gheorghe, susținut de USR. După ce acesta a fost destituit, ea a revenit la conducerea instituției. Sute de mii de lei decontați pe medicamente pentru morți Sinteza „constatărilor misiunilor de audit la autorităţile şi instituţiile din administraţia publică centrală pe anul 2020” cuprinde și un control la CNAS, unde s-au descoperit: La nivelul central a CNAS s-a identificat rețete de medicamente, servicii medicale (clinice și paraclinice) și, respectiv, de dispozitive medicale pe numele unor persoane decedate, în sumă de 146 mii lei;La nivelul caselor județene, validarea și decontarea sumei de 298 mii lei, în mod nelegal, reprezentând servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale pentru persoane care figurau decedate la data prestării acestor serviciiLa nivel central, prescripții și servicii medicale pentru pacienți internați în aceeași perioadă în regim de spitalizare continuă, în sumă de 113 mii leiLa casele județene, validarea și decontarea sumei de 157 mii lei, în mod nelegal, reprezentând servicii medicale raportate de alți furnizori de servicii medicale, pentru persoane (pacienți) care figurau internate în spital, în regim de spitalizare continuă Angajații CNAS au luat nelegal „stimulent de risc” În plus, milioane de lei s-au acordat sub formă de compensare a unor rețete către persoane care nu aveau acest drept: la nivel central, prescripții medicale cu compensare de 90% din prețul de referință al medicamentelor unor persoane care nu se încadrau în categoria pensionarilor cu drept de decontare a acestora, în sumă de 154 mii leila casele județene, validarea și decontarea sumei de 1.629 mii lei, în mod nelegal, reprezentând prescripții medicale în regim de compensare de 90% din prețul de referință al medicamentelor, către persoane care nu se încadrau în categoria pensionarilor cu drept de decontare a acestoratot la casele județene, validarea și decontarea sumei de 1.079 mii lei, în mod nelegal, reprezentând prescripții medicale, în regim de compensare de 20%, 50%, 90% și 100% din prețul de referință al medicamentelor, către persoane înscrise în programul informatic SIUI la categoria de asigurați „beneficiari de ajutor social”, veterani, șomeri, persoane cu handicap, fără ca aceste persoane să îndeplinească condițiile legale pentru a fi înregistrate la categoriile de asigurați de mai sus Auditul mai constată că, la o serie de case județene, s-a acordat angajaților, în mod nelegal, stimulentul de risc în cuantum de 2.500 lei brut/lună/persoană. Suma astfel pierdută: 2,1 milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În 2020, când a izbucnit pandemia de coronavirus, guvernul a decis să acorde un stimulent de risc de infectare cu COVID, în valoare de 2.500 de lei brut pe lună,

Alexandru Rafila anunță modificări importante (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Internațional

Alexandru Rafila anunță modificări importante

Alexandru Rafila anunță modificări importante. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi că politica de preţuri a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte medicamentele ar trebui revizuită. Alexandru Rafila anunță modificări importante El a spus că cele 20 de fabrici de medicamente din ţară aduc aduc 1,5% din Produsul Intern Brut. "Este foarte clar că actualul mecanism de natură economică nu este funcţional încât să facă atractivă această zonă a medicamentelor generice. Să nu uităm că 1,5% din PIB-ul României revine din cele 20 de fabrici de medicamente generice care există în ţara noastră. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Una singură mai avem şi noi în proprietate, statul român. Celelalte sunt private. Sunt acţionari români şi străini. Nu are niciun fel de importanţă. Funcţionează în România şi asta este bine, dar în mod evident trebuie să asigurăm funcţionarea acestei industrii care oferă un procent semnificativ din PIB. Politica de preţuri la nivelul Ministerului Sănătăţii cred că ar trebui puţin revizuită, pentru că noi ne găsim într-o situaţie paradoxală. Vrând să facem economii, plătim mai mulţi bani. Într-un mod foarte simplu: tot scădem preţul la nişte medicamente care dispar de pe piaţă care sunt cele mai ieftine, ele nu mai sunt distribuite şi imediat intră în utilizare următorul care este mult mai scump. La finalul zilei plătim mai mulţi bani decât mai puţini bani. Este clar că aici trebuie să găsim un mecanism", a afirmat Rafila, la Conferinţa Naţională "Alertă în sănătate! Cum eliminăm barierele din calea accesului pacienţilor la medicamente". El a afirmat că trebuie găsită o soluţie rapidă care să permită accesul populaţiei la medicamente generice. "Eu nu am prea avut timp până acum, dar încep să mă întorc puţin în timp în anul 2012 când mă ocupam de această problemă şi să găsim o soluţie rapidă care să permită pe de o parte accesul la medicamente, economii de la buget, încurajarea utilizării medicamentelor generice şi o discuţie sinceră şi cu producătorii de produse inovative. Trebuie să găsim împreună o soluţie care să permită accesul pacienţilor, pe de o parte. Lucrul acesta să nu se producă într-un cadru care să descurajeze utilizarea medicamentelor generice. (...) Ca să ai spaţiu să introduci mai rapid medicamentele inovative trebuie şi o politică de preţ rezonabilă, inclusiv de taxe, că este taxa clawback în zona de medicamente generice. Sper că în perioada următoare să putem să avem o discuţie aplicată, sinceră care să ducă la un rezultat inclusiv cu cealaltă parte, cu Asociaţia Producătorilor de Medicamente Inovative din România", a mai arătat ministrul.

Medicamente cu iodură de potasiu autorizate în România. În imagine, medicamentul produs de Antibiotice Iași. Sursă: antibiotice.ro
Justiție

Medicamente cu iodură de potasiu autorizate în România

În România au autorizație de punere pe piață trei medicamente cu iodură de potasiu. Nici unul din aceste medicamente nu poate fi cumpărat din farmacie „la liber”, precizează Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), într-un răspuns la solicitarea defapt.ro. Iodura de potasiu nu se administrează preventiv, având numeroase reacții adverse grave. În cazul unui posibil accident nuclear, administrarea comprimatelor de iodură de potasiu se face doar în primele ore și doar la recomandarea autorităților, conform unui avertisment emis de Institutul Național de Sănătate Publică. Citește și: Antena 3 și România TV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV – scenarii neprobate Trei medicamente cu iodură de potasiu, autorizate în România. Unul se eliberează cu prescripție medicală, celelalte se dau populației în caz de accident nuclear În prezent, în România sunt autorizate trei medicamente care au ca substanță activă iodură de potasiu (DCI - KALII IODIDUM): „JODID 100 micrograme comprimate;IODURA DE POTASIU G.L. PHARMA 65 mg comprimate ;IODURA DE POTASIU ATB 65 mg, comprimate”, precizează Agenția Națională a Medicamentului, într-un răspuns la solicitarea defapt.ro. Medicamentul „Jodid este indicat în prevenția/tratamentul gușii cauzată de deficitul de iod; el se găsește în prezent în farmacii și poate fi eliberat doar pe baza unei prescripții medicale, iar dozele sunt stabilite individual de către medic, pentru fiecare pacient. Iodura de potasiu G.L. Pharma 65 mg și Iodura de potasiu ATB 65 mg sunt medicamente indicate a fi utilizate în urma accidentelor nucleare cu eliberare de izotopi radioactivi de iod pentru prevenția absorbției iodului radioactiv în tiroidă, după ingestia sau inhalarea respectivei substanțe. Conform informării Ministerului Sănătății, în cazul unui posibil incident nuclear, administrarea comprimatelor de Iodură de Potasiu se face doar în primele ore, iar Ministerul Sănătății organizează asigurarea stocurilor, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică”, atrage atenția Agenția Națională a Medicamentului. Reacții adverse periculoase ale iodurii de potasiu: inclusiv tiroidite, hipotiroidism indus de iod, gușă nodulară și boli autoimune Agenția Națională a Medicamentului a reiterat, ca și Ministerul Sănătății și INSP, că iodura de potasiu „trebuie administrată doar sub controlul autorităților competente și în niciun caz preventiv”. „Reacțiile adverse pot fi reacții de hipersensibilitate, cum sunt erupții cutanate tranzitorii, edemul glandelor salivare, cefalee, bronhospasm, tulburări gastro-intestinale; acestea pot fi uşoare sau severe ca intensitate şi pot fi dependente de doză. Au fost raportate de asemenea hipertiroidism, boli autoimune (Graves şi Hashimoto), guşă nodulară toxică şi hipotiroidism indus de iod, hiperactivitate tiroidiană, tiroidită, mărirea glandei tiroide cu sau fără dezvoltarea mixedemului”, a precizat ANMDMR, într-un răspuns pentru defapt.ro. INSP le-a recomandat oamenilor să nu ingereze sare iodată sau alte suplimente care conțin iod, în locul pastilei de iodură de potasiu INSP a făcut un apel către populație să nu facă stocuri de iodură de potasiu, pentru că „administrarea se face doar la recomandarea autorității centrale de sănătate publică și în concentrația stabilită de aceasta”. Totodată, INSP a recomandat oamenilor să nu ingereze „sare iodată în cantități nerecomandate sau alte suplimente alimentare care conțin iod, în locul pastilei de Iodură de Potasiu”. Antibiotice Iași produse 30 de milioane de pastile cu iodură de potasiu. MS nu a explicat urgența Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat acum o săptămână, că Antibiotice Iași va produce 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu, care vor fi distribuite populației prin primării, apoi prin medicii de familie. Citește și: România produce 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu, anunță Rafila. MS: Nu se ia preventiv Precizările inițiale ale lui Rafila au venit în contextul în care românii începuseră să-și facă stocuri de iod, după ce rușii au atacat centrala nucleară de lângă Zaporojie, și să consume substanța preventiv. Marți, Rafila a anunțat că deja au fost produse 15 milioane de pastile cu iodură de potasiu și că „lucrul complicat va fi ca fiecare familie din România să poată să aibă acces rapid la iodura de potasiu”. Totuși, ministrul Sănătății nu a precizat nici atunci, nici ulterior, care este urgența de a avea acest număr de pastile gata pregătit.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră