vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: medicamente

33 articole
Eveniment

Bolnavii epilepsie, cumpere medicamente Moldova sau Bulgaria

Bolnavii de epilepsie sunt nevoiți să-și cumpere medicamente din Republica Moldova sau Bulgaria, fiindcă în România nu se găsesc, arată un reportaj difuzat de Radio România Actualități. Citește și: Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, sugerează că liderul AUR lucrează pentru Moscova: „George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova” Problema a fost semnalată și acum un an, dar autoritățile nu par să fi încercat să o rezolve. Bolnavii de epilepsie, nevoiți să-și cumpere medicamente din Republica Moldova sau Bulgaria „Fondatorul şi coordonatorul reţelei de telemedicină în epilepsie din România, medicul neurolog Bogdan Florea, atrage atenţia că ţara noastră nu are un registru naţional de epilepsie şi nici date exacte privind bolnavii. În România sunt înregistrate 130.000 de persoane cu epilepsie, dar medicii apreciază că numărul real al bolnavilor se apropie de 300.000”, se arată în acest reportaj. „Este absolut ruşinos că nu găsim medicamente care ar trebui să fie pe raft. Vorbim de medicamente de 30-40 de ani. Pacienţii nu vocalizează, medicii nu pot să spună nimic şi atunci o ţinem aşa. Se duc pacienţii să-şi caute de leac prin Republica Moldova sau prin Bulgaria. E anormal (...) Procedura se face după ce verifici cu două zecimale unde sunt acestea, unde-i focarul generator de crize, cu nişte electrozi de profunzime, care e o procedură extrem de cronofagă. Să stă şapte zile internat cu nişte electrozi cu totul speciali implantaţi, ca să-i spui neurochirurgului care anume zonă anatomică ar trebui îndepărtată fără să laşi pacientul cu deficite motorii sau senzitive”, a spus medicul Bogdan Florea. Ioana Mândruță: „Lipsesc medicamente fundamentale” În martie 2023, exact aceeași problemă a fost semnalată și de Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Ea a afirmat, pentru news.ro, că persoanele care suferă de această afecțiune au acces foarte greu la medicamente fundamentale, de bază în tratarea ei. „În ultima perioadă lipsesc medicamente fundamentale, medicamente de bază în tratamentul acestei boli care sunt prescrise pentru majoritatea pacienţilor care suferă de această afecţiune, astfel încât suntem copleşiţi de cei care vin, vin în situaţii grave, vin cu forme decompensate, în care sunt obligaţi să oprească brusc medicaţia pentru că nu o mai găsesc, pentru că nu găsesc nici înlocuitori şi nici ceva similar care să substituie cât de cât o perioadă de timp până când pot să -şi achiziţioneze din nou medicaţia”, a spus ea. Între timp a trecut aproape un an, dar nu s-a petrecut nimic.

Bolnavii de epilepsie, nevoiți să-și cumpere medicamente din Republica Moldova sau Bulgaria Foto: Inquam Photos / George Călin
Nouă fabrică de medicamente în Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Nouă fabrică de medicamente în Iași

Nouă fabrică de medicamente în Iași. Județul se consolidează în industria farmaceutică: au apărut primele imagini cu cea de-a cincea fabrică de medicamente din judeţul Iaşi. Nouă fabrică de medicamente în Iași De data aceasta în comuna Tomeşti, după ce omul de afaceri Ceslav Ciuhrii din Republica Moldova a decis să extindă facilităţile de producţie în localitatea ieşeană. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Aici, și va produce sub brandul Newtone Laboratories. Afaceristul este fiul academicianului Mircea Ciuhrii, cunoscut pentru realizarea de medicamente din ţesut de insecte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou Foto: Facebook
Eveniment

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou: instituția a anunțat, azi, că „în prezent sunt în derulare activități specifice pentru remedierea disfuncționalităților apărute”. Monopolul de stat al asigurărilor medicale pare a fi în faliment: acum câteva zile, premierul Ciolacu a anunțat că Guvernul va scoate 500 de milioane de lei din Fondul de rezervă ca să poată plăti medicamentele. Citește și: Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou „Vă informăm că în prezent sunt în derulare activități specifice pentru remedierea disfuncționalităților apărute, iar pe perioada de indisponibilitate a CEAS, începând cu data de 16.10.2023, sunt aplicabile dispozițiile legale mai sus menționate,iar serviciile medicale vor fi acordate in regim off-line”, se arată într-un comunicat al CNAS, postat pe site-ul instituției. Problema durează de ani întregi. Doar în ultimele săptămâni, CNAS a mai anunțat la 9 octombrie, la 8 octombrie la 7 octombrie sau între 18 și 22 septembrie diferite probleme legate de această platformă. Joi, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că problema lipsei de bani, la CNAS, pentru finanțarea programelor naționale de sănătate, ar putea fi rezolvată săptămâna viitoare, prin alocarea unor fonduri din fondul de rezervă al guvernului. „Săptămâna viitoare alocăm din Fondul de Rezervă 500 de milioane de lei pentru medicamente și programe de sănătate, plus alte 200 de milioane de lei pentru spitale”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de Mediafax. Citește și: Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă În septembrie, programele naționale de sănătate au rămas fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, au anunțat Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România.

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente, susține Ciolacu Foto: Captură video
Eveniment

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente

Premierul Marcel Ciolacu minte: „Am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamentele. „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i. Spuneţi-mi ce manager şi îl sun imediat, să văd ce sumă... dacă vorbim ceva generic... În ceea ce priveşte Casa de Sănătate, ştiţi foarte bine că am venit şi am schimbat toată conducerea. Mai ştiţi la fel de bine că am găsit 6 miliarde de lei acordate pe concediile medicale, ştiţi la fel de bine că am venit pe măsurile fiscale ca să plătească toată lumea CASS, 1,6 milioane de oameni nu plăteau CASS. Acele fonduri merg la Sănătate. Deci, cu alte cuvinte, am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne", a declarat Marcel Ciolacu, după ce a participat la inaugurarea unui nou amfiteatru al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Ciolacu și Rafila la Vălenii de Munte Foto: PSD Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente Însă presa relatează constant despre astfel de situații, care-l contrazic pe liderul PSD: Antena 3, mai 2023: „Medicii din Huși, județul Vaslui fac un apel disperat şi spun că pacienţii mor cu zile din cauza lipsei medicamentelor. Cadrele medicale se plâng pe grupurile de WhatsApp că lucrează într-un cimitir şi că nimeni nu face nimic pentru a rezolva situaţia”. Postul, favorabil PSD, arăta că, potrivit unui medic de la spitalul din Huși - controlat de administrația PSD locală - un pacient a murit fiindcă nu a beneficiat de un antibiotic de care avea nevoie. Programele naționale de sănătate au rămas de două zile fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, acuza, la 19 septembrie, Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România. „De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, spunea Genoveva Cadar, șef de secție ATI la acest spital. „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv”, relata un pensionar internat la Spitalul Județean Brăila, în septembrie 2023. Aprilie 2023, criză de medicamente la Spitalul Universitar București. „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice – zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, a arătat, în martie 2023, Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Martie 2023: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși, unde o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Acum trei zile, la Deva, premierul Ciolacu a fost interpelat pe stradă de o femeie: „Domnule premier, o rugăminte. Mergeți și la policlinica veche, la psihiatrie, nu avem medicamente în spital. Dacă nu mergem cu plasa cu medicamente, dacă nu ducem de acasă, noi nu putem fi tratați”. „Mă bucur că ce îmi semnalează cetățenii eu deja cunosc și am informația și deja am făcut acest lucru”, a declarat, la ieșirea din Spitalul Județean de Urgență Deva, primul ministru Marcel Ciolacu, citat de gddhd.ro.

Dealer-ul Catena procura drogurile din farmacii (sursa: Facebook/Catena - Farmacia Inimii, LinkedIn/Constantin Sonea)
Eveniment

Dealer-ul Catena procura drogurile din farmacii

Dealer-ul Catena procura drogurile din farmacii. Constantin Șonea, angajatul Fildas/Catena care distribuia droguri de mare risc, procura medicamentele care conțineau substanțele interzise prin intermediul companiei la care lucra. Dealer-ul Catena procura drogurile din farmacii Potrivit referatului DIICOT de arestare a lui Șonea, rețeta a fost dezvăluită de un colaborator al angajatului Fildas, angajat la o farmacie Catena. Citește și: EXCLUSIV Dealer-ul de Fentanil și Oxicodonă de la Catena le-a vândut Fentanil polițiștilor sub acoperire pe strada Icoanei din București. În birou avea en gros Fentanil, Oxicodonă, morfină "Produsele expirate, dar care conţinuă să îsi producă aceleasi efecte din punct de vedere farmaceutic, desi ele se mai diminuează odată cu trecerea timpului, sunt centralizate şi adunate de Costy (Constantin Șonea - n.r.), în calitate de angajat al SC Fildas SRL, el adunând astfel de medicamente de la toate farmaciile Catena din țară. Aceste medicamente sunt destinate distrugerii. O altă categorie o reprezintă medicamentele ce provin din cutii folosite parțial de pacienți şi pe care aparținătorii acestora, atunci când pacienții decedează, le returnează farmaciilor pentru distrugere, iar returnarea se face pe bază de proces-verbal, în cazul medicamentelor stupefiante şi psihotrope, gen morfină şi fentanil. Atenție la codurile de bare de pe cutii A treia categorie de medicamente ar proveni din plusurile ce rezultă la farmacii în urma inventarelor. La aceste plusuri se poate ajunge în urma erorilor de eliberare a produselor din partea farmaciștilor, erori ce vizează cantitatea sau concentrația medicamentului. Citește și: Fentanil, medicamentul vândut de dealer-ul care era angajat la Catena, este cel mai periculos drog de pe planetă la ora actuală. În 2021, a ucis zeci de mii de cetățeni americani De exemplu, se prescriu două cutii dintr-un medicament de concentrație 200 mg, iar farmacistul eliberează fizic pacientului 2 cutii de concentrație 400 mg. În acel moment, farmacia, la efectuarea inventarului, va figura pe minus de 2 cutii de 400 mg şi pe plus cu 2 cutii de 200 mg. Fiecare cutie ce conține substanțe psihotrope şi stupefiante are o serie şi un cod de bare pe baza cărora sunt identificate şi care se regăsesc în procesele verbale pe baza cărora medicamentele sunt trimise de farmacii către Fildas şi de către Fildas către firma de distrugere a medicamentelor. Astfel, se poate stabili trasabilitatea acestor medicamente. Ce a făcut comisia de distrugere a medicamentelor? Arăt că uneori Costy îmi cerea să îi restitui ambalajele medicamentelor, fiindu-i necesare pentru întocmirea documentelor în vederea distrugerii medicamentelor. Costy nu mi-a povestit niciodată în detaliu cum face să sustragă medicamentele cu ocazia distrugerii acestora, dar din câte cunosc modalitatea de funcționare a lanțurilor farmaceutice, cred că acesta falsifica şi falsifică în mod curent procesele-verbale prin care medicamentele se trimit către firma de distrugere, cred că membri comisiei de distrugere nu verifică evidența scriptică cu numărul efectiv al cutiilor şi astfel Costy reușește să sustragă medicamentele. Din ce știu, atunci când se distrug medicamente, se distrug cantități mari şi foarte mari şi probabil că nu mai stă nimeni să verifice. Depozit nou pentru expirate Știu că anul trecut distrugerea să făcea la o firmă în Ploiești, iar anul ăsta se face la o firmă din Iasi, de fapt din decembrie anul trecut se făcea în Iasi. La un moment dat, anul trecut prin vară, Costy mi-a spus că nu îmi poate aduce marfă, pentru că are nevoie de ea pentru distrugere. Am dedus că se terminase contractul cu firma de distrugere din Ploiești, urma să se deruleze contractul cu firma din Iasi şi nu avea încă făcute toate conexiunile pentru a putea scoate medicamente fără să bată la ochi. Știu că de câteva ori Costy a participat şi personal la distrugerea medicamentelor şi a şi însoțit transporturile către firma de distrugere. La un moment dat (prin septembrie – octombrie 2022) Costy mi-a spus că din cauza faptului că sunt foarte mari cantitățile recepționate din țară, medicamentele nu mai sunt depozitate fizic la sediul din șos. Chitilei, ci duse la un depozit la firmei Fildas din Mogoșoaia.", a declarat colaboratorul lui Șonea.

Maru, prea drogat să fure medicamente (sursa: Instagram/Tudor Duma)
Eveniment

"Maru", prea drogat să fure medicamente

"Maru", prea drogat să fure medicamente. Dealer-ul de droguri Tudor Duma, zis "Maru", este suspectat de procurori DIICOT că i-a vândut droguri lui Vlad Pascu, șoferul drogat care a ucis doi tineri în stațiunea 2 Mai. Cu câteva ore înainte de a fi săltat de anchetatori în cursul acestei dimineți, Tudor Duma a dat o spargere la depozitul farmaceutic al Spitalului Floreasca, de unde a furat două pungi cu ser fiziologic. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Întreaga operațiunea a fost filmată live chiar de autorul jafului, Tudor Duma, și postată în mediul online. Acesta recunoaște că era beat și drogat și întreba: "Ce medicamente fur și eu de aici?". Procurorii de pe lângă Judecătoria Sector 1 îl cercetează acum pentru infracțiunile de furt calificat și distrugere. "Maru", prea drogat să fure medicamente Procurorii DIICOT au declanșat în această dimineață operațiunea "Hidra", în urma căreia au fost săltați mai mulți dealer-i și traficanți de droguri din anturajul lui Vlad Pascu, șoferul drogat care a omorât doi tineri la 2 Mai. În anturajul lui Pascu se află și Tudor Duma, unul din dealer-ii lui. Citește și: GALERIE FOTO Șoferul drogat ucigaș și părinții, la DIICOT. Tatăl tânărului, comportament bizar: râsete cu gura până la urechi. Vlad Pascu: Îmi pare rău pentru tot, nu pot să dau timpul înapoi Cu câteva ore înainte de a fi săltat de anchetatori, la ora patru dimineața, Tudor Duma a dat o spargere la depozitul cu medicamente al Spitalului Floreasca, din București. Acesta s-a filmat în timp ce se afla în depozitul cu medicamente și îi întreba pe internauți ce medicamente să fure. Anterior a recunoscut că era drogat și beat. Citește și: Mama șoferului drogat care a ucis doi studenți, reținută de DIICOT. Ea ar fi încercat să șantajeze martorii "Băi, sunt rupt în gură deja. Sunt şi beat. M-am strecurat în Spitalul Floreasca. Aţi înteles? Ce medicamente fur şi eu de aici? Ia, ce-i asta oare? (...) Sunt aici ca la mine acasă. Fur tot ce vreau eu", spunea Tudor Duma pe Instagram. După ce a devastat magazia a plecat cu două pungi de ser fiziologic. La final, și-a scris numele cu marker pe unde a apucat. Furt calificat și distrugere În timp ce Tudor Duma se afla la audieri, în incinta DIICOT, Poliția Capitalei a anunțat că "în această dimineață, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Secția 1 Poliție a fost sesizată, prin SNUAU 112, de către reprezentanți ai unei unități medicale din Sectorul 1, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de distrugere. Citește și: Șoferul ucigaș de la 2 Mai se droga acasă, cu știința mamei. Aceasta ar fi încercat să-i șantajeze cu asta pe prietenii fiului ei La fața locului, s-au deplasat polițiști din cadrul Biroului de Ordine Publică, care au relaționat cu apelantul, acesta sesizând faptul că, în cursul nopții, un bărbat ar fi pătruns în incinta instituției, în zona administrativă (depozitul farmaceutic) unde s-a semnat cu un marker pe fișete, uși, precum și pe alte bunuri din incintă. Ulterior, la plecare, ar fi sustras două pungi cu ser fiziologic, dintr-o cutie aflată pe hol.". După câteva ore de audieri, Poliția Capitalei a anunțat că Tudor Duma este cercetat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru infracțiunile de furt calificat și distrugere.

La spitalul Brăila nu sunt bani de medicamente Foto: Obiectiv de Brăila
Eveniment

La spitalul Brăila nu sunt bani de medicamente

La spitalul județean (SJU) Brăila nu mai sunt bani de medicamente, iar pacienții fie nu-și primesc medicamentația, fie și-o cumpără singuri, arată o publicație locală. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Mai mult, un pensionar internat la acest spital s-a plâns că în fișa de externare figurau tratamente de care nu ar fi beneficiat. În 30 decembrie 2022, liftul Spitalului Județean din Brăila s-a prăbușit cu 4 oameni în el, iar doi dintre ei au fost răniți. Poliția a deschis o anchetă, dar nu se știe dacă a fost finalizată. La spitalul Brăila nu sunt bani de medicamente „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv. Mi s-a făcut tratamentul, după care au realizat că nu e bun tratamentul respectiv și (...) a revenit cu o altă rețetă, alt tratament, în valoare de 600 de lei. Primul tratamentul tot eu mi l-am cumpărat, a fost în jur de 200 de lei, pentru gastrită. Doar că eu am probleme și cu o tahicardie și cu glanda tiroidă. Și această gastrită îmi afecta într-un fel și tahicardia”, s-a plâns Ion Viorel, într-o sesizare transmisă redacției cotidianului ”Obiectiv-Vocea Brăilei”. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Pacientul a cerut externarea și, la plecare, a descoperit că în fișă figurau tratamente de care nu ar fi beneficiat. Aceste tratamente urmează să fie trimise, probabil, pentru decontare, la casa de sănătate, CNAS. Tratament inexistent, trimis la decontare la CNAS „Ce să mai zic, că la externare scria acolo, în fișă, o mulțime de tratamente care de fapt nici nu mi s-au administrat! (...) Am făcut sesizare și la Colegiul Medicilor, am făcut reclamație și la Comisia de etică de la Spitalul Județean. Vreau să aduc la cunoștință că tot ce fac dumnealor cu pacienții în spital, e o bătaie de joc, că îi pune pe pacienți să-și cumpere tratament dacă vor să-i facă bine, altfel nu. Îi uită acolo, pe patul spitalului”, a mai reclamat Ion Viorel, care afirmă că are o pensie de 1.100 de lei pe lună și are doi copii de vârstă școlară. Acest spital nu a mai publicat din 2021 lista salariilor, deși ar fi obligat, prin lege, să facă acest gest de transparență de două ori pe an. La acel moment, în spital erau numeroși medici cu salarii între 15.000 și 22.000 de lei, net. Însă, din bugetul pe 2023 se poate observa că, la venituri de circa 349 de milioane de lei, salariile consumă peste 263 de milioane de lei. Sporurile pentru condiții de muncă și „alte sporuri” consumă 61 de milioane de lei, în timp ce suma alocată medicamentelor este de doar 46 de milioane de lei.

La Institutul Marius Nasta, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale
Eveniment

Secția Terapie Intensivă nu are medicamente esențiale

Spitalele de stat mai au bani doar de salariile cadrelor medicale: la Institutul Marius Nasta, din București, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente, afirmă, la Digi 24, șefa secției. În plus, banii pentru bolnavii de cancer, susține Federația Asociațiilor de Pacienți. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Spitalul Marius Nasta n-a mai publicat din septembrie 2022 veniturile salariale. Potrivit acestor ultime date, managerul Beatrice Mahler primea un salariu de peste 18.000 de lei, plus 9.200 de lei spor de condiții periculoase, indemnizație de hrană și vouchere de vacanță. Unele asistente puteau avea peste 10.000 de lei pe lună, un cercetător cu grad de doctor încasa peste 25.000 de lei/ lună și mai mulți medici săreau de 24.000 lei/lună. La institut lucrau 772 de persoane. Secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale „Pentru pacient înseamnă riscul ca tratamentul să nu fie la fel de eficient. De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, a declarat, la Digi 24, Genoveva Cadar, șefa secției ATI. Declarația ei a fost susținută de Beatrice Mahler, managerul spitalului: „Trebuie să vă gândiți că avem rețete care ajung, sau sume de bani pe care le decontăm familiei, până la 8.000 de lei, sume extrem de mari, pentru că vorbim de medicamente scumpe”. Conducerea spitalului Judeţean Timișoara a arătat că a făcut un memoriu către autorităţile de la Bucureşti, în care a arătat că banii dați de stat nu mai pot asigura nici măcar o îngrijire decentă a pacienților. „De altfel, până la finalul lunii, nu vor mai fi bani pentru niciunul din cele 16 programe de sănătate gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. CNAS cunoaște situația din spitale, la fel și premierul”, arată Digi 24. Postul consemnează și declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin: „E păcat să colportăm în spațiul public informații neverificate, care pot crea reacții sociale absolut nedorite. Există fonduri”.

Pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente Foto: Vremea Noua
Eveniment

Pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente

La spitalul din Huși, pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente pentru tratamentul adecvat, arată un document oficial, respectiv o notă de control a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vaslui transmisă Avocatului Poporului și publicată de Vremea Nouă. Șeful spitalului este Bogdan Popa, susținut de PSD. El a devenit celebru în presa centrală după o bătaie, cu scaune și cu pahare în cap, cu Claudiu Romila, actor la Teatrul Nottara și consilier local la Huși. În mai 2023, la spitalul municipal Huși, doi pacienți ar fi murit pentru că nu li s-a asigurat tratamentul adecvat. Cei doi aveau nevoie de un tratament cu antibiotice de vârf, dar ele nu existau în spital și, într-o primă etapă, medicii ar fi cerut familiilor să le cumpere. Citește și: Încă un spital-cimitir: la Huși, doi pacienți ar fi murit pentru că nu li s-a asigurat tratamentul adecvat. Un medic a scris că din 1 mai nu a mai primit antibioticele necesare Urmare a crizei de medicamente, în martie, tot la acest spital, fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria tot Vremea Nouă din Vaslui. Pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente La ce concluzii a ajuns Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui, după un control la spitalul din Huși: „Schemele de tratament recomandate de medici în conformitate cu starea pacientului și rezultatul analizelor au fost puternic afectate de lipsa medicamentelor din gestiunea farmaciei” Iată cum descrie, eufemistic, acest document moartea a doi pacienți: „Multiplele schimbări de scheme de tratament au fost dictate de soluții fortuite care au dus inexorabil la evoluția nefavorabilă a cazului pacientului C. Ș. Nerespectarea procedurilor de bună practică în antibioterpie și a protocoalelor de tratament a ținut doar de cauze administrative”. Lipsa de răspuns a conducerii spitalului față de solicitările medicilor de a se asigura medicația necesară pentru pacienții internați și mai ales pentru pacienții internați pe secția A.T.I., pentru care tratamentele administrate pot fi salvatoare de viață, înregistrându-se astfel decese din cauze evitabile. În concluzie, CJAS Vaslui cere: „Se vor asigura permanent antibiotice de primă linie și antibiotice de rezervă”.

Criza de medicamente pentru copii continuă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Criza de medicamente pentru copii continuă

Criza de medicamente pentru copii continuă. Mai mulţi medici pediatri din Austria, Franţa, Germania, Elveţia şi regiuni din Italia au semnat o scrisoare deschisă către ministerele de sănătate din propriile ţări. Criza de medicamente pentru copii continuă Prin aceasta, atrag atenţia cu privire la lipsa medicamentelor pentru copii, inclusiv a antibioticelor şi a tratamentelor pentru astm. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Medicii nominalizează ca cele mai grave lipsuri în rândul antibioticelor, analgezicelor, medicamentelor pentru febră şi astm şi vaccinurilor. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Criza e continuată de cea care a avut loc peste iarnă, când au lipsit stocuri de amoxicilină, un antibiotic, şi a mai multor produse pentru tratarea simptomelor de răceală sau gripă în rândul copiilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Neutra Elveție face bani cu Rusia (sursa: nzz.magazin.ch)
Internațional

Neutra Elveție face bani cu Rusia

Neutra Elveție face bani cu Rusia. Exporturile Elveţiei spre Rusia nu au cunoscut decât o uşoară scădere de la declanşarea războiului din Ucraina, în ciuda sancţiunilor impuse de Berna, în timp ce exporturile de produse farmaceutice au crescut la niveluri record, conform unor date făcute publice duminică. Neutra Elveție face bani cu Rusia Deşi schimburile comerciale dintre cele două ţări sunt oprite în unele sectoare-cheie precum maşinile şi ceasurile, exporturile de produse farmaceutice spre Rusia au atins un nivel record, subliniază cotidianul Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, după ce a analizat date ale Biroului federal pentru vamă şi securitatea frontierelor (OFDF). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Medicamentele sunt considerate produse umanitare şi, prin urmare, sunt exceptate de la sancţiuni. Exporturile elveţiene spre Rusia au atins o valoare de 2,9 miliarde de franci elveţieni (3,2 miliarde de dolari) în perioada martie 2022 - februarie 2023. Această sumă este mai mică decât cele 3,5 miliarde de franci elveţieni înregistrate în cele 12 luni precedente, însă exporturile elveţiene spre Rusia nu au depăşit valoarea de 2,9 miliarde decât de trei ori în cursul ultimilor ani, notează NZZ am Sonntag. "Dată fiind lista lungă de produse care nu mai pot fi livrate acestei ţări în război, impactul pare slab", relevă săptămânalul. Exporturi farma: +40% Exporturile de produse farmaceutice au crescut cu 40%, ajungând de la 1,4 miliarde de franci elveţieni la circa două miliarde după invazia din Ucraina, şi reprezintă în prezent circa o treime din exporturile Elveţiei spre Rusia. Elveţia găzduieşte numeroase grupuri farmaceutice, printre care Novartis şi Roche. Protestatari din Berlin au cerut ca cele două companii să părăsească Rusia (foto). Conform companiei Novartis, citată de NZZ am Sonntag, "vânzările în Rusia au fost favorizate de numeroşi factori, printre care afluxul de pacienţi care şi-au amânat tratamentele medicale din cauza pandemiei" de COVID-19. Citește și: Orice telefon poate fi ascultat iar datele aflate în acesta, accesate de la distanță, fără instalarea unui soft pe aparat. Cine se poate proteja și cum "Unul dintre factori a fost stocarea de către pacienţi şi spitale pentru a anticipa posibile blocaje" din cauza războiului, conform Novartis. Elveţia s-a aliniat la sancţiunile adoptate de ţările din UE împotriva Rusiei, însă pe planul livrărilor militare ea respectă o neutralitate strică. În ciuda apelurilor Kievului şi a aliaţilor săi, Elveţia a refuzat până acum să le permită ţărilor care deţin armamente de producţie elveţiană să le exporte mai departe în Ucraina.

Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, spune Ioana Mandruță Foto: Facebook
Eveniment

Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente

Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, a arătat Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Ea a afirmat, pentru news.ro, că persoanele care suferă de această afecțiune au acces foarte greu la medicamente fundamentale, de bază în tratarea ei. Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente În consecință, la unitatea sanitară unde medicii de specialitate se ocupă de programul naţional pentru epilepsiile farmacorezistente, vin foarte mulţi pacienţi cu forme decompensate de boală, cu crize epileptice pentru că nu au găsit tratamentul de care au nevoie. Aceşti pacienţi sunt reechilibraţi în spital, ceea ce înseamnă automat şi costuri mai mari pentru unitatea sanitară. „În ultima perioadă lipsesc medicamente fundamentale, medicamente de bază în tratamentul acestei boli care sunt prescrise pentru majoritatea pacienţilor care suferă de această afecţiune, astfel încât suntem copleşiţi de cei care vin, vin în situaţii grave, vin cu forme decompensate, în care sunt obligaţi să oprească brusc medicaţia pentru că nu o mai găsesc, pentru că nu găsesc nici înlocuitori şi nici ceva similar care să substituie cât de cât o perioadă de timp până când pot să -şi achiziţioneze din nou medicaţia. Din păcate, în România sunt puţine molecule originale, de fapt în acest moment nu există decât două medicamente pe piaţa românească, sunt molecule originale, restul sunt generice, şi înţeleg că sunt probleme de producţie. Cea mai dificilă situaţie este la carbamazepină şi la oxcarbazepină, şi apoi sigur la valproat de sodiu si acid valproic sub diversele lui forme comerciale”, a explicat Ioana Mândruță. „Așa ceva nu am mai întâlnit” Costul îngrijirii unui pacient care ajunge la spital cu crize epileptice şi care are nevoie de terapie intensivă este de minimum 1000 de euro pe zi, spune medicul Ioana Mândruţă. Situaţia fără precedent a acestor pacienţi înseamnă presiune pe spital şi automat costuri mai mari. Pacienţii cu epilepsie nu-şi pot permite să sară nicio zi de tratament, pentru că altfel le poate fi pusă viaţa în pericol, spune dr. Mîndruţă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Aşa ceva nu am mai întâlnit”, a declarat medicul. Peste 3.000 de medicamente generice ieftine au dispărut de pe piața din țara noastră, deoarece producătorii nu își mai permit să le fabrice la prețurile stabilite de Ministerul Sănătății, arăta, la 10 martie, președinta Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, Simona Cocoș, citată de Rador. Citește și: Peste 3.000 de medicamente generice ieftine au dispărut de pe piața din țara noastră

De ce au dispărut medicamentele generice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

De ce au dispărut medicamentele generice

De ce au dispărut medicamentele generice. Începând cu luna martie a acestui an, Antibiotice SA a devenit membră în Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). De ce au dispărut medicamentele generice Momentul este unul de cumpănă în sistemul farmaceutic şi medical din România: producătorii de medicamente au ridicat de mai multe ori atenţia asupra faptului că medicamentele generice sunt, în multe cazuri, pe cale de dispariţie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, APMGR au emis un comunicat public în care a explicat că pacienţii din România plătesc din ce în ce mai mult în ultimii ani pentru medicamente, din cauza politicilor de preţ şi de taxare stabilite de Guvern. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Costurile de producţie cresc, spune Asociația, și din cauza pandemiei şi a războiului din Ucraina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fiolă de calmant împărțită între doi pacienți  Foto: Facebook Spitalul Municipal Huși
Eveniment

Fiolă de calmant împărțită între doi pacienți

Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși: o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scrie Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Fiolă de calmant împărțită între doi pacienți La acest spital a lucrat mulți ani fostul ministru PNL al Sănătății, Nelu Tătaru, care a fost și manager, dar acum mulți ani, între 2009 și 2010. Citește și: OFICIAL Peste 25% din pacienții celebrului spital județean din Suceava spun că li s-a cerut șpagă. Dar doar 3,1% mărturisesc că au „recompensat” personalul „Iar au început să se acutizeze lipsurile de tot felul, de la medicamente până la reactivii fără de care analizele vitale pentru pacienți nu pot fi făcute. Aseară, spre exemplu, la Secția de Reanimare a spitalului o fiola de calmant era împărțită la doi pacienți de abia ieșiți din operație”, scrie Vremea Nouă. Potrivit acestei publicații, bugetul spitalului este secătuit de cheltuielile cu salariile. Însă, din 2021, pe site-ul acestui spital nu au mai fost publicate listele cu salariile. Nici bugetul nu poate fi găsit pe site-ul spitalului. „Bugetul spitalului tot mai redus la capitolul «medicamente și reactivi» este cauzat, spun unele voci, de cheltuielile salariale uriașe acordate în instituție. «Sunt mulți angajați la spitalul Huși pe criterii de neamuri, prietenii, obligații, e o realitate», spun cadrele medicale”, scrie Vremea Nouă. Buletinele de analize publicate de Vremea Nouă arată , de exemplu, o foaie de analiză pe care scria că trebuie efectuate 25 de analize, dar s-au putut face doar 12, întrucât pentru nu mai puțin de 13 analize nu au fost reactivi. Foto: Vremea Nouă Acum aproape o lună, doi consilieri PSD, managerul Spitalului Municipal Huși și un regizor de la Teatrul Nottara s-au luat la bătaie într-un bar. Altercația ar fi avut loc pe fondul consumului de alcool. Șeful organizației PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, a amenințat că-i va exclude din partid, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Institutul Fundeni nu mai are citostatice Foto: Federația Sanitas
Eveniment

Institutul Fundeni nu mai are citostatice

„Institutul Clinic Fundeni nu mai are citostatice”, anunță Antena 3, care susține că mai multe spitale din București au rămas fără bani, datorită costurilor mari la întreținere. „Spitalul a plătit 310.000 de lei pentru curent”, explică acest post situația de la Fundeni. Institutul Fundeni nu mai are citostatice Potrivit Antenei 3, din cauza scumpirilor, unii distribuitori se retrag sau nu aduc la timp materialele sanitare sau medicaţia bolnavilor. „Atât furnizorii de materiale sanitare, cât şi cei de alte materiale şi-au crescut preţurile, în unele cazuri le-au dublat, în multe cazuri contractele au fost refucate. Iar în tot acest timp unii bolnavi rămân fără tratamentele vitale. Stocuri lipsă sunt şi la Institutul Clinic Fundeni, acolo unde nu se găsesc unele citostatice", a explicat Bogdan Tănase, manager la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB). La Spitalul de Urgență Craiova, conducerea a recunoscut că pacienții și-au cumpărat singuri unele medicamente, mai arată Antena 3. Un raport OECD publicat la 2 februarie arăta că a doua cauză principală de deces în România este cancerul, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE. Citește și: Încă un caz în care o banală peritonită era să ucidă o pacientă neglijată de medicii de la un spital de stat. A fost salvată la o clinică privată De asemenea, ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE, iar diferențele s-au accentuat în ultimul deceniu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră