vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: marcel ciolacu

156 articole
Investigații

ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu

ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu pentru datorii neplătite la stat de peste 47.500 de lei în 2009. Explicația Fiscului: actualul șef al PSD nu a fost de rea-credință atunci când a refuzat să mai plătească taxe la stat. Astfel, după definitivarea falimentului firmei Diesel Tanck SRL, debitul a rămas neacoperit. ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu În noiembrie 2009 la șapte ani de la înființarea firmei, Administrația Finanțelor Publice Buzău a cerut insolvența Diesel Tanck SRL. Potrivit sentinței judecătorești 1.234/2009 a Tribunalui Buzău, „creditorul Administrația Finanțelor Publice Buzău (…) a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC Diesel Tanck SRL (…) în vederea recuperării unei creanțe totale în sumă de 47.524,00 lei. În motivarea cererii sale, creditorul a arătat că, în fapt, potrivit Titlului executoriu nr. 149 din 20 iulie 2009, debitorul datorează bugetului general consolidat al statului suma de 47.524,00 lei. Din analiza situației debitorului s-a constatat că ultima plată către bugetul general consolidat a fost efectuată de acesta la data de 18 martie 2009.” Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului În aprilie 2010, instanța a decis intrarea în faliment a firmei, întrucât „debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare”. Firma fusese înființată de Marcel Ciolacu și administrată de acesta. Jumătate din părțile sociale ale firmei erau ale soției lui Ciolacu. Faliment cu țeapă la stat de Crăciun, în 2010 În final, în decembrie 2010, Tribunalul Buzău a decis definitivarea falimentului și radierea firmei familiei Ciolacu. Potrivit sentinței 1.305/2010, „lichidatorul judiciar a constatat că societatea debitoare nu deține bunuri şi nu are creanțe de încasat”. Prin urmare, datoria către Administrația Finanțelor Publice Buzău, de 47.524 de lei, nu a mai fost plătită niciodată. Marcel Ciolacu a refuzat orice comentariu pe subiectul Diesel Tanck SRL, deși i s-a cerut cu insistență o reacție. ANAF a aruncat pisica la lichidator Defapt.ro a cerut ANAF Buzău să arate dacă inspectorii fiscali s-au îndreptat împotriva lui Ciolacu pentru a recupera datoria către stat. ANAF a răspuns prompt că nu. Fiscul a invocat atât absența bunurilor care ar fi putut fi valorificate, cât și lipsa cererii lichidatorului de a-l "antrena" pe Ciolacu în demersul de recuperare a datoriei. În textul răspunsului, ANAF a făcut și o greșeală în numele firmei: "TRANCK" în loc de "TANCK". ANAF a aruncat pisica la lichidatorul judiciar (sursa: defapt.ro) După cum se poate vedea din răspunsul ANAF, inspectorii fiscali se derobează de orice răspundere și îl invocă pe lichidator, potrivit legii 85/2006, a insolvenței. Într-adevăr, legea 85/2006 spune, la articolul 138, alineatul 1, că "La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, să fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolventa a debitorului". Articolul 138, alin. 3, spune și că "Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) şi răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie." Or, ANAF era cel mai mare creditor al benzinăriei lui Ciolacu. Ciolacu a falimentat firma cu bună-credință Fiscul avea la îndemână și Codul fiscal pentru a tranșa problema. La articolul 27, alineatul 2, Codul prevede situațiile în care "Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil, în condiţiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta" și administratorii. La fel de adevărat e că argumentul esențial este ca administratorul să fi acționat cu rea-credință. Că a fost sau nu Ciolacu de rea-credință când nu a mai plătit taxele, ANAF nu a cercetat.

ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente (sursă: Facebook)
Politică

Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente

Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, liderul PNL, consideră că o eventuală plafonare a preţurilor la alimente presupune riscul de avea penurie şi de apariţie a cozilor."Vreau să văd propunerea (n.r. de plafonare a preţurilor la alimente) cum este fundamentată. O să vină în coaliţie şi acolo vom lua o decizie. Până acum nu am văzut această propunere, dar exprim un punct de vedere al unui liberal şi al unui economist: atunci când plafonezi preţurile, există riscul de a avea o penurie şi să vedem cozi", a afirmat Cîţu, marţi, la Senat. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente Întrebat dacă o scădere la zero a TVA ar putea fi luată în calcul, Cîţu a răspuns: "Noi ca liberali întotdeauna vom susţine un stat suplu, cu taxe cât mai mici. Avem un singur principiu de la care nu aş vrea să abdicăm. Acela de reduce taxele pentru toate produsele. Deci, dacă găsim că este oportun pentru un produs, de ce nu ar fi oportun pentru toate produsele, nu doar pentru unul şi bineînţeles o reducere oriunde, oricând o reducere a impozitării". Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAPreşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, consideră că plafonarea preţului la alimentele de bază ar reprezenta o soluţie pentru România, această măsură fiind aplicată şi de alte ţări europene. Întrebat dacă ar opta pentru TVA zero la alimente, liderul social-democraţilor a arătat că se va discuta, adăugând că această soluţie nu va ajuta prea mult.

Marcel Ciolacu vrea plafonarea prețurilor la alimente (sursă: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Marcel Ciolacu vrea plafonarea prețurilor la alimente

Marcel Ciolacu vrea plafonarea prețurilor la alimente, după modelul Ungariei. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, consideră că plafonarea preţului la alimentele de bază ar reprezenta o soluţie pentru România, această măsură fiind aplicată şi de alte ţări europene, relatează stirileprotv. Întrebat la sediul PSD dacă ar opta pentru TVA zero la alimente, liderul social-democraţilor a arătat că se va discuta, adăugând că această soluţie nu va ajuta prea mult. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere “O să se discute. Nu cred că o să ajute TVA zero la alimente. Deja avem TVA redusă la alimente. Am văzut că alte ţări europene au luat altfel de măsuri. Au plafonat preţul la alimentele de bază, se pare că este mult mai bine”, a explicat Marcel Ciolacu. Marcel Ciolacu vrea plafonarea prețurilor la alimente, ca în Ungaria Ministrul Energiei, Virgil Popescu afirma, recent, referitor la solicitarea PSD privind TVA zero, că Ministerul de Finanţe trebuie să ne spună dacă se poate în Uniunea Europeană TVA zero, potrivit News. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA ”Ştiu că se discută o directivă la nivelul miniştrilor de Finanţe ai Uniunii Europene prin care ar putea exista în viitor TVA zero pentru alimente. Ministrul de Finanţe care este mult mai updatat la nivelul miniştrilor de Finanţe ai statelor membre ale Uniunii Europene ar trebui să ne spună dacă se poate acest lucru sau nu se poate acest lucru. Eu sunt de acord cu orice schemă care ajută oamenii, din punctul nostru, al Ministerului Energiei”, spunea Popescu.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Marcelică, mic escroc economic, mare șarlatan politic

De la amețitoarea înălțime a studiilor lui de Drept la fantomatica Ecologică, terminate la 28 de ani, Marcel Ciolacu a emis următorul panseu economic: "Nu cred că o să ajute TVA zero la alimente. Deja avem un TVA redus la alimente. Am văzut alte țări europene că au luat altfel de măsuri. Au plafonat prețul la alimentele de bază. Se pare că este mult mai bine." Remarcați tăria opiniilor specializate ale lui Marcelică: "nu cred", respectiv "se pare". Omul, pe undeva, e sincer, nu vrea să ne facă să credem, cumva, că ar ști despre ce vorbește. Nici vorbă! Cel mult, el crede sau nu. Iar lucrurile "se pare" că ar sta cumva sau altcumva, nu că chiar fi (ceea ce ar presupune o certitudine, deci o oarecare formă de cunoaștere). Altfel, în perversitatea lui naturală, în șmecheria lui de piețar, Ciolacu știe ce face: gâdilă melancolia unei categorii care încă își mai amintește comunismul, acel regim în care, deși nu aveai hârtie igienică și nici prea multe alimente, aveai siguranța serviciului și a unui apartament, maică, nu ca acum... Nu m-ar mira ca vreun consilier mai pricopsit să-i spună că ideile astea demne de lagărul sovietic au priză și la hipsterii contemporani, care ar putea să vadă în Marcelinho nu un fel de Hagi al finanțelor, ci direct un Ronaldinho al economiei. Pe scurt, însă, e clar că șeful PSD nu urmărește decât un câștig electoral de etapă, facil: dacă viața s-a scumpit, trebuie s-o ieftinim. Noi, statul. Adică noi, politicienii. Direct, cu mânuțele noastre intervenționiste de social-democrați curați, cinstiți și empatici. Nivelul macroeconomic, însă, i se potrivește lui Marcel ca imaginea de macho lui Dragnea (of, s-o fi împăcat cu Irinuca?). Nivelul micro, însă, e viața lui Marcelică. Dacă ați ratat informația esențială a maturității lui Ciolacu, aceasta este că omul trăiește dintr-un chioșc amplasat în piața din Buzău. Un chioșc magic: într-un an, din vândut eugenii și plastice chinezești, s-a trezit cu ditamai profitul de un milion de lei. Când să explice miracolul, a arătat înspre nevastă și frate, administratorii chioșcului. Un modest. Însă, în cariera lui, omul își făcuse deja norma de minuni. Una se terminase, fără glorie, cu o țeapă de 11.000 de euro dată statului, după ce o benzinărie administrată de actualul șef al PSD falimentase discret. La o altă țeapă, generată tot de un faliment, Marcelică al nostru fusese doar patron spiritual, cu 10%. Celelalte 90% din părțile sociale fuseseră ale altui corifeu pesedist buzoian, Ion Vasile. Numele infamiei: TV Buzău. Un canal de propagandă politică (o spune CNA) care se finanța din banii comunelor din județul lui Ciolacu. Așadar, când cariera economică îți e jalonată de o televiziune de partid falimentară, finanțată din bani publici ai comunelor, de o benzinărie falimentară și aia și de un chioșc miraculos, cred și eu că pasul următor e să dai soluții de macroeconomie din fruntea celui mai mare partid din România. Diferența e că, dacă fanteziile preorășenești ale lui Ciolacu se pun în practică, falimentul ne va costa un pic mai mult decât anterioarele năzbâtii de business ale lui Marcelică.

Ciolacu a întreținut televiziunea PSD cu bani publici (sursă: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Ciolacu a întreținut televiziunea PSD

Marcel Ciolacu a întreținut televiziunea PSD din reședința de județ a Buzăului inclusiv cu fonduri ale primăriilor din județ. Când banii de la aceste primării au fost încasați de către administratorul televiziunii, dar cheltuiți pentru propriile nevoi, nu ale firmei, televiziunea a intrat în insolvență. A urmat falimentul și o mică țeapă dată statului, care nu și-a văzut taxele plătite. TV Buzău a fost operată de firma Rom Media SRL din Buzău. Potrivit raportului „asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului SC Rom Media SRL”, „De la înfiinţare societatea a avut ca asociaţi pe Vasile Ion cu 90% din părţile sociale şi Ciolacu Marcel cu restul de 10%. Asociatul Vasile Ion a avansat sumele necesare achiziţionării de echipamentele specializate pentru realizarea obiectului de activitate în suma de 570.280,02 lei ceea ce a permis realizarea până în anul 2010 venituri care acopereau în parte cheltuielile de producţie, chirie, utilităţi şi obligaţiile către bugetul de stat. (...)”. Bani încasați, dar la buzunar Firma, înființată în 1993, a început să aibă probleme în 2010, anul în care Ion Vasile a demisionat din PSD. „Din analiza actelor şi evidenţelor contabile administratorul judiciar a constatat că principala cauză care a dus la apariţia de pierderi în anul 2010 o constituie neînregistrarea şi nedepunerea în gestiune a unor sume importante de către fostul administrator Asproiu Constantin Marius ceea ce a împiedicat să se ţină o evidenţă contabilă corespunzătoare şi care totodată nu a virat la bugetul de stat suma de 45.075 lei din care 17.341 lei reprezintă obligaţii neachitate cu reţinere la sursă. După înlocuirea acestuia a rezultat faptul că fostul administrator a emis facturi şi a încasat bani pentru care a eliberat chitanţele corespunzătoare însă a reţinut în scop propriu acele sume de bani întrucât nu a prezentat clienţilor facturile emise.”, se mai arată în raportul citat. Ciolacu a întreținut televiziunea PSD cu banii primăriilor Același document arată și de unde veneau banii: „Din această categorie fac parte facturile emise pentru servicii de publicitate către primăriile din com. Smeeni, Vadu Paşii şi Glodeanu Siliştea.” Totuși, Ion Vasile nu s-a lăsat, potrivit raportului menționat: „sustragerea de către fostul administrator a sumelor încasate din această activitate a făcut ca asociatul Vasile Ion să fie nevoit să aducă din venituri proprii sumele necesare plăţii salariilor şi parţial a chiriei ajungând ca să fie înregistrat în contabilitate în contul 462 cu suma de peste 357.000 lei întrucât societatea nu a dispus de lichidităţi în perioada octombrie 2010 martie 2012.” Dar nu a fost suficient, arată documentul pomenit anterior: „După îndepărtarea numitului Asproiu C-tin Marius din calitatea de administrator al debitoarei, noului administrator nu i-a rămas decât să constate faptul că veniturile din publicitate nu mai pot acoperi cheltuielile, că nu există perspective pentru prelungirea principalelor contracte de publicitate iar asociatul Vasile Ion nu mai este dispus să contribuie singur la cheltuielile debitoarei. De aceea, faţă de situaţia economică şi faţă de lipsa de colaborare a asociatului Ciolacu Marcel şi refuzul asociatului Vasile Ion de a mai credita debitoarea administratorul statutar a decis că se impune promovarea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei datorită datoriilor reprezentate de obligaţiile către bugetul de stat şi către furnizorii de utilităţi, astfel încât a solicitat deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei.” Statul, țeapă de 14.000 de lei Puținii angajați pe care-i mai avea televiziunea în acel moment mai aveau de încasat peste 11.000 de lei în salarii. ANAF avea o creanță de 45.840 lei. Peste 32.000 de lei avea de încasat și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România. Cea mai mare creanță era a acționarului Ion Vasile: peste 928.000 de lei. Potrivit deciziei finale de faliment, din 2013, „Cei 7 foşti salariaţi ai debitorului au încasat efectiv creanţele salariale în cuantum total de 11.214 lei (...) iar cu ordinul de plată nr.1/4.09.2013 a fost îndestulată creanţa AFPM Buzău în cuantum de 31.419 lei”. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Banii proveneau din vânzarea unor echipamente ale televiziunii, după cum arată aceeași decizie de instanță: „din lichidarea bunurilor debitorului s-a obţinut un preţ în sumă de 42.999, 90 lei (...), urmare valorificării ofertei SC RTM SRL, în condiţiile în care la licitaţiile publice organizate nu s-au prezentat ofertanţi.” Astfel, ANAF a rămas păgubit cu peste 14.000 de lei. Uniunea Producătorilor de Fonograme din România și fostul acționar Ion Vasile nu au recuperat nici un leu. Somație de la CNA pentru propagandă electorală În 2008, TV Buzău, deținut de Ion Vasile și Marcel Ciolacu, a primit somație de la CNA pentru „propagandă electorală”: „Având în vedere conţinutul celei de a doua părţi a emisiunii de dezbatere , intitulată sugestiv , difuzată în ziua de 17.10.2008, membrii Consiliului au constatat că, în cadrul acesteia, s-a desfăşurat o veritabilă campanie în favoarea PSD şi a celor doi candidaţi ai acestei formaţiuni politice pentru Parlamentul României. În acest fel, emisiunea s-a transformat într-una cu caracter de propagandă electorală. De asemenea, în emisiunea informativă din data de 20.10.2008, radiodifuzorul a transmis, timp de 13 secunde, imagini cu sigla PNL şi cu afişe electorale ale candidatului acestei formaţiuni politice la alegerile pentru Parlamentul României, domnul Titi Holban, fapt ce contravine prevederilor art. 18 din Decizia nr. 792/2008. O astfel de prezentare a fost de natură să imprime emisiunii informative caracter de propagandă electorală.” PSD, cel mai mare investitor în presă Potrivit Europa Liberă România, în 2021 "partidele au dat cei mai mulți bani pentru promovare în presă și propagandă. PNL și PSD au depășit împreună pragul de 10 milioane de euro, fără luna decembrie. De precizat că, în timpul crizei politice din lunile octombrie și noiembrie, cele două partide au aruncat în piață aproape 20 de milioane de lei (4 milioane de euro). PSD, condus de tandemul Marcel Ciolacu – Paul Stănescu, ține la secret toate informațiile legate de sumele pe care le plătește pentru promovare și propagandă." Contactat în mai multe rânduri, Marce Ciolacu a refuzat să facă orice comentariu pe subiectul Rom Media - TV Buzău.

Investigații

Țeapa lui Ciolacu pentru stat

Țeapa lui Ciolacu pentru stat: actualul șef al PSD a falimentat în 2010 o benzinărie din Buzău, deținută în proporție de 50% de soția sa. În urma falimentului, Administrația Finanțelor Publice Buzău a rămas cu o gaură de peste 47.500 de lei, echivalentul a 11.000 de euro în 2010. Ciolacu a înființat o benzinărie pentru nevastă Pe 16 octombrie 2002, Marcel Ciolacu depunea la Registrul Comerțului din Buzău actele pentru înființarea firmei Diesel Tanck SRL, deținută în proporții egale de soția sa, Roxana Mihaela Ciolacu, și de Anamaria Cristina Mihalcea. Administratori ai firmei erau soții asociatelor: Marcel Ciolacu, respectiv Bogdan Adrian Mihalcea. Activitatea principală a firmei, potrivit documentelor depuse de actualul șef al PSD la Registrul Comerțului, era „vânzarea cu amănuntul a carburanților pentru autovehicule”. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” La o lună după înființare, în noiembrie 2002, firma și-a schimbat sediul de pe strada Oltului nr. 1 din Buzău pe strada Unirii, în zona podului Mărăcineni. În decembrie 2004, asociatele Ciolacu și Mihalcea mai adaugă la obiectul de activitate al firmei și pe cel de „intermedieri în comerțul cu combustibil, minerale și produse chimice pentru industrie”. La aceeași dată, asociatele au mai decis că „Durata mandatului administratorilor este nelimitată”. Firma merge, taxele nu se plătesc Timp de cinci ani, până în noiembrie 2009, nu se mai schimbă nimic în funcționarea firmei: asociatele rămân aceleași, administratorii – tot soții asociatelor, obiectele de activitate – cele deja stabilite. Așadar, benzinăria soților Ciolacu de la podul Mărăcineni părea să meargă bine. În noiembrie 2009, însă, la șapte ani de la înființarea firmei, Administrația Finanțelor Publice Buzău a cerut insolvența Diesel Tanck SRL. Potrivit sentinței judecătorești 1.234/2009 a Tribunalui Buzău, „creditorul Administrația Finanțelor Publice Buzău (...) a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC Diesel Tanck SRL (...) în vederea recuperării unei creanțe totale în sumă de 47.524,00 lei. Țeapa lui Ciolacu pentru stat În motivarea cererii sale, creditorul a arătat că, în fapt, potrivit Titlului executoriu nr. 149 din 20 iulie 2009, debitorul datorează bugetului general consolidat al statului suma de 47.524,00 lei. Din analiza situației debitorului s-a constatat că ultima plată către bugetul general consolidat a fost efectuată de acesta la data de 18 martie 2009.” În aprilie 2010, instanța a decis intrarea în faliment a firmei, întrucât „debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare”. În final, în decembrie 2010, Tribunalul Buzău a decis definitivarea falimentului și radierea firmei familiei Ciolacu. Potrivit sentinței 1.305/2010, „lichidatorul judiciar a constatat că societatea debitoare nu deține bunuri şi nu are creanțe de încasat”. Prin urmare, datoria către Administrația Finanțelor Publice Buzău, de 47.524 de lei, nu a mai fost plătită niciodată. Marcel Ciolacu a refuzat orice comentariu pe subiectul Diesel Tanck SRL, deși i s-a cerut cu insistență o reacție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră