joi 22 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

manageri

9 articole
Politică

Cum a blocat AMEPIP selectarea unor manageri profesioniști la companiile din Transporturi

Secretarul de stat din ministerul Transporturilor Horatiu Cosma (USR) relatează pe Facebook tacticile prin care Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a blocat selectarea unor manageri profesioniști la mai multe companii cheie din Transporturi, CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex. Citește și: Postul turnătorului Dan Voiculescu, Antena 3, anunță public că va sărbători plecarea USR de la guvernare: „Un minut de bucurie mâine” Cosma arată că noii manageri ar fi fost supuși unor evaluări cuantificabile. De exemplu, la Metrorex se evalua: punctualitate măsurată la sosirea în stație, pierderea redusă cu cel puțin 10% pe an, 90% din bilete vândute digital până la finalul mandatului, productivitate +8% pe an. La compania de drumuri CNAIR se evalua: deficitul de întreținere publicat, niciun pod fără inspecție tehnică validă, abateri de maximum 10% față de valoarea contractată, prelungiri de termen aprobate doar în consiliu, cu justificare publică. Însă AMEPIP a folosit toate pretextele posibile pentru a bloca aceste noi reguli: răspundea cu mare întârziere la solicitarea de a-și desemna membrii în comisia de selectare a noilor manageri sau, la ședința din 16 octombrie, când era clar că guvernul Bolojan va pleca, ambii membri AMEPIP au lipsit, invocând terminarea programului de lucru. Pretextele AMEPIP pentru a bloca numirea unor manageri profesioniști „Ieri am publicat ultimele trei profiluri ale viitoarelor consilii de administrație: CNIR, Metrorex și CFR Călători. Azi e ultima zi a echipei noastre la Ministerul Transporturilor. Lăsăm în urmă o selecție pe care nimeni nu o mai poate face „cu pixul” fără să se vadă. În anii în care PSD a condus Transporturile, guvernanța corporativă era o formă fără fond: scrisoarea de așteptări avea câteva pagini de generalități, profilul consiliului era un șablon copiat de la o procedură la alta, iar indicatorii se „îndeplineau” prin simpla prezență la ședințe. Selecția era politică. Împreună cu Radu Miruță am declanșat, pe 3 august, selecția conducerilor CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex, după reguli noi.   Cinci scrisori de așteptări cu obiective măsurabile. Fiecare companie are obiective, termene și indicatori care intră în contractele de mandat:   CNAIR: deficitul de întreținere publicat, niciun pod fără inspecție tehnică validă, abateri de maximum 10% față de valoarea contractată, prelungiri de termen aprobate doar în consiliu, cu justificare publică.   CNIR: kilometri recepționați la termen, audit de moștenire publicat în primele 100 de zile, plăți la timp către constructori și o platformă publică cu stadiul fiecărui șantier.   CFR SA: ERTMS pus efectiv în funcțiune, restricții de viteză eliminate, costuri ținute separat pe fiecare secție de circulație, ca să se vadă unde se duc banii.   Metrorex: punctualitate măsurată la sosirea în stație, pierderea redusă cu cel puțin 10% pe an, 90% din bilete vândute digital până la finalul mandatului, productivitate +8% pe an.   CFR Călători: cost pe tren-km publicat și redus în termeni reali, structură de ofertare în 4 luni de la instalare și participare la toate licitațiile pentru contractele de servicii publice.   Cinci profiluri de consiliu cu posturi diferențiate. Pentru fiecare companie căutăm competențe distincte: audit și control financiar, exploatare tehnică, redresare financiară, contracte și achiziții, digital și comercial. Fiecare post are condiții care se dovedesc cu documente: proiecte recepționate, contracte administrate, rețele conduse, cifre verificabile. Simpla prezență anterioară într-un consiliu de administrație nu mai contează ca experiență.   De ce contează toate acestea. Un consiliu de administrație nu este o funcție onorifică, ci locul unde se decid investițiile, contractele și bugetele unor companii prin care trec miliarde de euro. Până acum, acționarul nu spunea în scris ce așteaptă de la ele, administratorii nu aveau obiective măsurabile, iar un mandat de 4 ani se încheia fără ca cineva să poată spune dacă a fost un succes sau un eșec. Cele trei documente se leagă între ele tocmai ca să închidă acest cerc.   Scrisoarea de așteptări spune negru pe alb ce trebuie să livreze fiecare companie. Indicatorii transformă aceste așteptări în obligații contractuale: remunerația variabilă se plătește doar peste 85% grad de realizare, neîndeplinirea obligațiilor esențiale este motiv de revocare, iar un nou mandat se acordă doar pe baza rezultatelor. Profilul consiliului asigură că oamenii care semnează aceste contracte au dovedit că știu să le execute. Iar pentru că toate sunt publice, oricine poate verifica peste un an ce s-a promis și ce s-a făcut.   Blocajele de la CNAIR și AMEPIP. Sistemul care se opune reformei și competiției corecte.   Au trecut 79 de zile de la declanșarea procedurii, iar comisia de selecție a fost împiedicată să adopte documentele necesare pentru anunțul de recrutare. Întârzierile au venit din afara ministerului:   AMEPIP, agenția care ar trebui să vegheze la guvernanța companiilor de stat, avea 3 zile să își desemneze membrii în comisia de selecție. I-a desemnat după 24 de zile, motivând că nu avea un expert independent disponibil.   Expertul desemnat a propus un șablon identic pentru toate posturile, fără legătură cu profilul publicat de minister. Discuțiile pe acest document au ocupat patru ședințe.   În ziua 61 a procedurii, AMEPIP și-a înlocuit un membru din comisie fără motivare, iar lucrările au trebuit reluate.   Pe 16 octombrie, cu documentația completă pe masă, ambii membri AMEPIP au lipsit, invocând terminarea programului de lucru. Ședința nu a avut cvorum.   Până la 16 octombrie, în 43 de zile de funcționare a comisiei, reprezentanții ministerului au depus patru seturi de documente, iar membrii AMEPIP un singur set de observații scrise.   În paralel, directorul CNAIR, Cristian Pistol, a dat ministerul în judecată pentru a suspenda procedura de selecție. În loc să intre în competiție, vrea să rămână pe post cu mâna sistemului „Lia”.   Întreb simplu: cui folosește blocarea procedurilor? Nu cetățenilor. Nu celor care călătoresc cu trenul sau metroul. Nu românilor care așteaptă autostrăzi.   De mâine, aceste proceduri trec în mâinile viitorului guvern. Scrisorile sunt aprobate prin ordin de ministru și publicate. Profilurile sunt publice. Calendarul e în lege: 150 de zile, termen 31 decembrie.   Ce va face PSD cu ele? Va duce selecțiile la capăt, cu aceiași indicatori și cu structura profesionistă a consiliilor la care am lucrat, sau va găsi „motive tehnice” să le reia de la zero, cu alți oameni și criterii mai blânde?   Documentele sunt publice, așa că fiecare pas de acum înainte poate fi urmărit”, a scris Cosma. 

Cum a blocat AMEPIP selectarea unor manageri profesioniști la companiile din Transporturi
Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan
Politică

Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan

Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan: șeful statului a sesizat CCR în legătură cu modificarea, în Camera Deputaților, a ordonanței de urgență 22/2025 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Amendamentul contestat de șeful statului a fost depus de un deputat PSD, Costel Neculai Dunava, și a trecut fără obiecții de plenul Camerei Deputaților.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major În raportul de fond la proiectul de lege de aprobare a OUG 22/2025 pur și simplu nu se menționează nici un motiv pentru introducerea amendamentului de Neculai Dunava.  Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan Ce prevedea inițial ordonanța de urgență: „În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare” - după cum se vede, se specifică clar de ce beneficii pot beneficia managerii companiilor de stat. Ce amendament a strecurat deputatul PSD: „În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare” - s-a scos lista care arăta ce beneficii se pot acorda prin contractul de mandat.  Ce explică Nicușor Dan, în sesizarea către CCR: „Considerăm că prin înlăturarea sintagmei «respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna» se tinde la eludarea legii, prin lărgirea sferei avantajelor materiale, putând fi decontate cu titlu de beneficii orice cheltuieli, în baza contractului de mandat, în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară, cu consecința evitării monitorizării cheltuielilor de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Agenția nu mai trebuie să analizeze dacă o cheltuială se încadrează tehnic la «reprezentare», «transport» sau «diurnă». Orice plată către administrator care nu este indemnizație de mandat, în limita plafonului acceptat (două indemnizații fixe brute lunare/an), facilitează includerea ei pe lista cheltuielilor susceptibile a fi aprobate, putând influența auditul și controlul cheltuirii banului public, cu afectarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, care prevăd că «statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară»”. Practic, Nicușor Dan arată că o serie de cheltuieli abuzive puteau fi astfel decontate, iar AMEPIP nu putea să le verifice. 

Bolojan, dur: managerii care și-au bătut joc de companiile de stat vor răspunde. Amenințare și către primari
Politică

Bolojan, dur: managerii care și-au bătut joc de companiile de stat vor răspunde. Amenințare și către primari

Premierul Ilie Bolojan, dur: managerii care și-au bătut joc de companiile de stat vor răspunde, a spus el, într-un interviu la postul B1 TV.  Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Bolojan, dur: managerii care și-au bătut joc de companiile de stat vor răspunde Bolojan i-a amenințat și pe primarii și șefii de consilii județene care nu plătesc CAS sau CASS. „Săptămâna viitoare vom publica lista cu primăriile și consiliile județene care, în luna august, au înregistrat întârzieri la plată. Dacă nu plătești CAS sau CASS, dacă reții la sursă mai multe luni, ai o răspundere penală. Cred ca vor înțelege ca, dacă până acum Guvernul venea ca un pompier, nu se va mai întâmpla”, a promis premierul.  El i-a atacat dur pe managerii de la Salrom și Apele Române, care sunt responsabili de dezastrul de la Praid. Ambele companii erau controlat de oamenii PSD, dar managerul de la Apele Române a fost schimbat, la mijlocul lunii septembrie, de ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR).  „Erau niște salarizări – ANCOM, ANRE – nu mai putem continua așa. Sunt instituții de stat fără performanță, dar ei luau sporuri de performanță. Toți managerii au contracte blindate de management, dar vor răspunde. Cei care și-au bătut joc de aceste companii vor răspunde. La SALROM, cu toate că am avut mina distrusă, cei de la Salrom și Apele Române nu și-au făcut datoria, ei bine ministrul Economiei nu reușeșete să-l tragă la răspundere pe director, directorul folosind diverse tertipuri. Ne batem joc de industrii cheie”, a afirmat premierul.  Director la Salrom este Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați. Nicolae Cîmpeanu, cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine, este din februarie 2024 președinte al Salrom, compania de stat subordonată ministerului Economiei. 

Ministrul Economiei, Radu Miruță, denunță „farsa” selecției managerilor din companiile de stat: „Doar politicieni ajung pe liste”
Eveniment

Ministrul Economiei, Radu Miruță, denunță „farsa” selecției managerilor din companiile de stat: „Doar politicieni ajung pe liste”

Miruță acuză numiri politizate la stat. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a criticat dur modul în care sunt numiți managerii din companiile de stat, susținând că actualul sistem este lipsit de normalitate și dominat de interese politice. Miruță acuză numiri politizate la stat Potrivit ministrului, procesul de selecție este controlat de doar două firme care propun persoanele ce urmează să conducă marile companii ale statului. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Deși există o ordonanță privind managementul corporatist care prevede contractarea unor firme de head hunting, rezultatul acestui proces este, în mod suspect, o listă scurtă formată aproape exclusiv din politicieni. „Cum se face că din toți oamenii cu experiență managerială din România, aceste firme propun mereu doar politicieni? Este o prefăcătorie a selecției, fără nicio legătură cu normalitatea”, a declarat Radu Miruță la Digi24. Salarii uriașe fără performanță reală Ministrul a adus în discuție salariile unor directori din companiile de stat, care ajung la 50.000–53.000 de lei pe lună. Mai grav, aceste remunerații nu sunt condiționate de criterii reale de performanță. „Există contracte în care unul dintre criteriile de performanță este să nu întârzie la serviciu. Asta e tot. Este bifă la performanță”, a explicat Miruță. Ministrul propune criterii noi și evaluări autentice În lipsa pârghiilor directe de intervenție, Radu Miruță spune că va acționa în două etape: mai întâi va introduce noi criterii de performanță, apoi va solicita evaluări pe baza acestora. „E singurul lucru pe care îl pot face momentan. Schimb criteriile și cer evaluări reale.” Nevoia unei concurențe reale în procesul de selecție Ministrul subliniază necesitatea de a crește numărul firmelor implicate în selecția managerilor, pentru a evita monopolul actual și pentru a atrage profesioniști autentici, dispuși să conducă în interesul statului, nu al rețelelor politice. „Avem doar două firme. Vreau să fie 20-25 care să meargă pe piață și să găsească oameni buni, chiar dacă cer 10.000–15.000 de euro. Sunt dispus să le ofer acești bani, dacă își asumă să conducă în interesul României.” Bogăția statului nu se reflectă în viața românilor Radu Miruță atrage atenția asupra unui paradox dureros: deși statul român deține resurse considerabile, românii nu simt nicio îmbunătățire a nivelului de trai, din cauza filtrării politice a beneficiilor. „Bogăția statului se oprește undeva în zona de influență politică. Nu ajunge niciodată la oameni.” „Cei care trebuie să plece nu sunt sfinți” Ministrul a subliniat că nu are nicio ezitare în a deranja sistemul actual, pentru că este convins că în posturi-cheie nu se află specialiști, ci persoane numite politic. „Cei care conduc azi nu sunt sfinți din icoane, ci oameni cu relații la cel mai înalt nivel politic. Iar acest lucru trebuie să înceteze.”

Marea evaluare de șefi de spitale a lui Rafila a ajuns la final, ministrul Sănătății va anunța ce manageri trebuie să plece din funcție
Eveniment

Marea evaluare de șefi de spitale a lui Rafila a ajuns la final, ministrul Sănătății va anunța ce manageri trebuie să plece din funcție

Șefii de spitale, evaluați de Rafila. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că până miercuri, 24 aprilie 2024, va fi finalizată evaluarea tuturor managerilor din țară. Șefii de spitale, evaluați de Rafila În presa ieșeană au apărut mai multe articole referitoare lipsa unor medicamente esențiale din tratamentul standard al pacienților de la Spitalul "Sf. Spiridon". Citește și: Coaliția PSD-PNL, foarte probabil să se rupă după alegerile locale: s-a discutat ca cele două partide să aibă candidați separați la prezidențiale și parlamentare Acest fapt a fost reclamat și de membri ai Consiliului de Administrație al unității medicale. Ca urmare, corpul de control de la Ministerul Sănătății a fost trimis la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale: un hoț de conserve, un lăcătuș mecanic, activiști de partid fără CV sau care-l aplaudau pe Dragnea
Eveniment

Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale: un hoț de conserve, un lăcătuș mecanic, activiști de partid fără CV sau care-l aplaudau pe Dragnea

Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale din provincie, deși, formal, majoritatea au câștigat concursuri (la care, de obicei, participau fără concurență și erau „evaluați” de clientela partidului): un hoț de conserve, un lăcătuș mecanic, activiști de partid care-l aplaudau pe Dragnea. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Pe cine a susținut PSD la conducerea câtorva din cele mai mari spitale Câteva exemple, probabil cele mai scandaloase: Managerul Spitalului Județean Focșani, Constantin Mândrilă, are o condamnare penală pentru că a furat conserve destinate sinistraților. Constantin Mîndrilă a fost condamnat la închisoare cu suspendare în 2008 pentru că a furat conserve de carne din Rezerva de stat destinate victimelor indundațiilor pe când era secretarul Prefecturii Vrancea. Cu toate acestea, în 2012, el a ajuns manager al Spitalului Județean Vrancea, prin concurs, numirea fiind semnată de ministrul Sănătății de la acel moment, Raed Arafat. Poreclit "secretarul conservă" pentru că a furat din alimentele sinistraţilor, el a reuşit să câştige concursul pentru funcţia de director al Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sf. Pantelimon" din Focşani cu nota 9,58, în condiţiile în care lucrarea i-a fost corectată de colegii săi de la Partidul Social Democrat. Managerul Spitalului Județean Botoșani a fost un fost lăcătuș mecanic, numit în funcție de conducerea PSD a Consiliului Județean. Acesta este spitalul unde, recent, o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând zadarnic un medic. Managerul Angel Iulian Călin a terminat liceul ca lăcătuș mecanic, apoi a făcut un curs de contabilitate și a terminat facultatea de management la 41 de ani. O vreme, el a fost contabil la o fermă. Are zero experiență în domeniul managementului din sănătate. Spitalul are circa 2.500 de angajați și este, de facto, în faliment. Azi, după scandalurile de la acest spital, a fost eliberat din funcție. Manager al spitalului județean Gorj, Dumitru Vienescu, unde azi s-a aflat că medicii au operat, din greșeală, o gravidă în luna a noua de hernie, este un economist fără biografie publică. Nu este de găsit nici documentația de la concursul de manager. În 2021, Vienescu recunoștea că soția sa, o cumnată și doi cumnați sunt subordonații săi. Dumitru Vienescu a fost numit manager cu sprijinul PSD. Managerul celui mai mare spital din Iași, Sfântu Spiridon, este „economistul” Mihai Corneliu, numit în funcție tot cu susținerea politică a PSD. Din nou, nu este de găsit o biografie publică a acestuia. Presa a consemnat că a fost subprefect și șef al Gărzii Financiare, înainte de a ocupa, în serie, funcția de manager la mai multe spitale, inclusiv SJU Botoșani. Managerul spitalului din Fălticeni, Vlad Alexandru Morariu, susținut de administrația PSD a orașului, participa, în 2019, la unul din cele mai sinistre mitinguri organizate de Liviu Dragnea, la Iași. Aici, el și-a făcut un selfie, postat apoi pe Facebook, alături de susținătorul său politic, primarul PSD al Fălticeniului. Managerul spitalului județean Olt, Angela Nicolae, numită în funcție cu susținerea PSD, a făcut economia la Craiova. Ulterior, a luat un masterat la universitatea privată Dimitrie Cantemir. Ea a fost bugetar toată viața, mai întâi la casa de pensii Olt și apoi la Consiliul Județean. Recent, ea nu i-a permis prefectului județului să verfice sesizările potrivit cărora secția de chirurgie a spitalului ar fi infestată de gândaci. Citește și: Șefii din Jandarmerie și-au luat ore suplimentare ilegal. Procurorii militari vor redeschiderea dosarului închis de DNA. Acuzații, acum pensionari speciali la 50 de ani Autoritatea care controlează calitatea actului medical din spitale, condusă de un jurnalist „garantat Darius Vâlcov” În România, administrația locală controlează circa 300 de spitale. Majoritatea zdrobitoare a managerilor sunt numiți politic și nu au nici o biografie publică. Un ziarist „garantat Darius Vâlcov” este președinte al autorității care trebuia să verifice spitalul Botoșani, unde o tânără mamă a murit ignorată de medici. Valentin Florin Ciocan, președinte al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a absolvit Jurnalismul la Spiru Haret, dar cariera sa publică a înflorit după ce a ajuns purtător de cuvânt la primăria Slatina, în perioada în care primar era Darius Vâlcov, aflat în prezent la pușcărie

Șefii de spitale au averi impresionante în bunuri, dar conturi în bănci mai deloc. O explicație: banii cash nu sunt fiscalizați
Eveniment

Șefii de spitale au averi impresionante în bunuri, dar conturi în bănci mai deloc. O explicație: banii cash nu sunt fiscalizați

Șefii bogați de spitale, fără conturi. Salariile managerilor din Iași nu au crescut substanțial față de anul anterior, în multe cazuri diferențele fiind doar de câteva sute de lei lunar. Șefii bogați de spitale, fără conturi Zestrea acestora este însă consistentă, în materie de mașini, case sau terenuri, chiar și obiecte de artă sau bijuterii de zeci de mii de euro. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție Un aspect interesant este că majoritatea conducătorilor spitalelor din Iași fie nu vor să economisească banii în bănci, fie preferă să îi țină "la saltea". Sau nu au economii deloc. Conform legii, se declară toate conturile bancare care au soldul cumulat de peste 5.000 de euro, adică 25.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum controlează Rafila serviciile de ambulanță din România: toți managerii-interimari, ministrul îi reconfirmă la șase luni. Ambulanța, subiectul unei bătălii dure Rafila-Arafat
Politică

Cum controlează Rafila serviciile de ambulanță din România: toți managerii-interimari, ministrul îi reconfirmă la șase luni. Ambulanța, subiectul unei bătălii dure Rafila-Arafat

Cum controlează ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, serviciile de ambulanță din România: toți managerii sunt interimari, iar ministrul îi reconfirmă sau nu la fiecare șase luni. Informația apare într-un răspuns al ministerului Sănătății la o interpelare a deputatului USR Adrian Wiener. Cum controlează Rafila serviciile de ambulanță „La data de 12.12.2022, toate serviciile de ambulanță județene din România funcționează cu manageri interimari”, se arată în răspunsul ministerului Sănătății, semnat de un secretar de stat. Teoretic, interimatul este de șase luni, dar el poate fi prelungit, periodic, cu încă șase luni. În răspuns nu se precizează dacă s-a organizat sau se vor organiza concursuri pentru ocuparea posturilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online DeFapt.ro a scris, în ianuarie 2023, că ministrul Rafila este în conflict deschis cu Raed Arafat, șeful DSU, pentru că serviciile de ambulanță au nevoie de dotări de zeci de milioane de euro. „Scandalul dintre cei doi demnitari ai statului român ascunde în realitate bătalia asupra controlului achizițiilor medicale de zeci de milioane de euro. De exemplu, pe masa Guvernului se află o Ordonanță de Urgență prin care urmează să se modifice și să se completeze un alt act normativ care a stat la baza înființării Oficiului Național de Achiziții Centralizate, instituție care a girat cele mai controversate achiziții medicale din pandemie”, a arătat DeFapt.ro. Citește și: Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Neamț. Managerul și asistentele care intermediau mita, reținuți de DNA. Ce salarii sunt la SJA Neamț Deputatul USR Wiener a scris, pe Facebook, că „spre finalul anului trecut aproape 40% din parcul auto al Serviciului Public de Ambulanță din România era format din mașini cu peste 500.000 de kilometri rulați”. Jurnal de Vrancea scria, acum câteva zile, că, în acest județ, o ambulanță a circulat un milion de kilometri. Încă de anul trecut, statul român încearcă să achiziționeze 1.200 de ambulanțe, majoritatea pentru Serviciile Publice de Ambulanță, iar restul pentru SMURD. Citește și: Cum să faci 1.136 de contracte cu statul în cinci ani. Lovitură de zile mari la Serviciul de ambulanță

Averile şefilor de spitale de stat: doctorii care sunt și manageri ridică până la 28.000 de lei lunar
Justiție

Averile şefilor de spitale de stat: doctorii care sunt și manageri ridică până la 28.000 de lei lunar

Averile şefilor de spitale de stat: o inventariere a declaraţiilor de avere depuse de managerii spitalelor din Iaşi pentru 2021 arată că veniturile nu sunt deloc mici. Averile şefilor de spitale de stat Cum au fost afectate veniturile medicilor în ultimul an, când nu au mai existat creşteri salariale în domeniul medical? Se observă de la început o diferenţiere între două categorii. Citește și: Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Găgăuzii cer ajutorul Moscovei Una e cea a celor care sunt doar manageri, fiind economişti sau de altă profesie din afara spectrului medical, dar compatibilă cu funcţia; cealaltă, a celor care sunt, pe lângă manager, şi medic în cadrul unităţii pe care o conduc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră