sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: malta

4 articole
Politică

Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu

Politico desființează portofoliul obținut de premierul Marcel Ciolacu pentru Roxana Mînzatu: este „moale” și coordonează doar comisarul maltez. Mînzatu se va ocupa, în calitate de vicepreședinte, de „Oameni, Competențe și Pregătire”, un titlu pompos, dar gol de conținut. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Comisarul maltez Glenn Micallef se va ocupa „Echitate între generații, tineret, cultură și sport”. Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu Politico spune că doar „aparent” von der Leyen a recompensat România pentru faptul că a renunțat la candidatura lui Negrescu și a propus-o pe Mînzatu. „Von der Leyen a părut să recompenseze România pentru că a renunțat la candidatul său de sex masculin, oferindu-i Roxanei Mînzatu, fost ministru al fondurilor europene și deputat european la primul mandat, titlul de vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire. Socialiștii au folosit o grămadă de cuvinte la modă („buzzwords”) pentru a-l lăuda, dar, în realitate, mandatul lui Mînzatu („mushy”) este moale și singurul său raport exclusiv este cu Glenn Micallef din Malta. (Portofoliul său, „echitate între generații, tineret, cultură și sport”, este în esență o pedeapsă pentru Valletta pentru refuzul de a desemna un candidat cu mai multă experiență)”, a scris Politico, azi. Marți, și europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a spus că portofoliul lui Mînzatu este slab. „Nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru Români”, a explicat Mureșan.

Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu Foto: Facebook
Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

Administrația Penitenciarelor nu a oferit informații credibile Foto: Instagram
Politică

Administrația Penitenciarelor nu a oferit informații credibile

Paul de România nu va fi extrădat pentru că Administrația Penitenciarelor nu a oferit informații credibile despre cum va fi tratat în închisorile din țară, se arată în documentul de 72 de pagini, în engleză, în care judecătorul Edwina Grima respinge cererea autorităților române. Citește și: EXCLUSIV Filiera italiană – România a pregătit celule de lux pentru „vedetele” care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO În esență, Curtea de Apel din Malta arată că refuză extrădarea pentru că „există un risc real ca acesta va fi supus unei încălcări a articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”. Însă, pe mai multe pagini din document se arată că autoritățile române - Poliția și Administrația Penitenciarelor - nu au oferit informații clare despre condițiile de detenție. Determinant pare să fi fost faptul că, după mai multe întrebări pe acest subiect, autoritățile române au susținut că se derulează proiecte de modernizare a mai multor penitenciare. Însă autoritățile din Malta nu au găsit elemente care să susțină aceste promisiuni. Administrația Penitenciarelor nu a oferit informații credibile „Deși nu pune la îndoială informațiile furnizate de autoritățile penitenciare române, această Curte este obligată (…) să încerce să obțină informații actualizate, fiabile și obiective cu privire la modul în care este abordată problema supraaglomerării, cu un interes deosebit asupra proiectelor majore menționate, evidențiate de autoritățile române de poliție penitenciară în răspunsurile lor. Cu regret, această Curte nu a putut găsi nicio informație disponibilă cu privire la proiectele menționate, deși a găsit informații disponibile cu privire la parteneriatul bilateral între Norvegia și anumite penitenciare din București, care vizează îmbunătățirea etosului instituțional al unităților românești participante. Curtea s-a referit, de asemenea, la documentul intitulat "Informații privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a calendarului de măsuri 2018 - 2024 pentru rezolvarea supraaglomerării penitenciarelor și a condițiilor de detenție, în executarea Deciziei pilot Rezmives și alții împotriva României,pronunțată de CEDO la 25 aprilie 2017". Din păcate, nici măcar acest document s-a referit la proiectele aflate în derulare și menționate de autoritățile autoritățile penitenciare române în răspunsurile lor”, se arată în decizia judecătorului maltez. „În ceea ce privește problema supraaglomerării, deși nu pune la îndoială declarația Autorității Poliției Penitenciare Române potrivit căreia Paul Philippe Al României va beneficia de un spațiu minim de 4 mp, nu este clar pentru această instanța dacă acest spațiu va fi împărțit cu alți deținuți, mai ales că deținuților nu li se acordă camere individuale și dorm de obicei pe paturi suprapuse” se mai arată în decizia de a respinge extrădarea. Curtea de Apel se fofilează În sfârșit, judecătorul maltez punctează modul în care judecătorii români de la Curtea de Apel Brașov au evitat să garanteze că Paul de România, care are 76 de ani, va beneficia de condiții adecvate de detenție. Instanța malteză arată că, potrivit unei decizii a Curții de Justiție a UE, o instanță de judecată trebuie să certifice că persoana extrădată nu va suferi tratamente inumane sau degradante. „În sfârșit, Curtea mai notează că răspunsurile și asigurările date în cuprinsul acestora au fost făcute de autoritățile române de poliție penitenciară și nu de Curtea de Apel Brașov. În fapt, în comunicarea sa din 14 mai 2024, Curtea de Apel Brașov aprobă asigurările date de Administrația NaționalăNațională a Penitenciarelor din România” arată judecătorul maltez Edwina Grima.

România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România Grupaj foto: Antena 3
Politică

România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România

România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România: „Facem toate demersurile”, a arătat ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Astăzi va fi termen la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanţa din România în cazul Prinţului Paul. Citește și: Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cine este, probabil, cel mai bogat viitor europarlamentar România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România „Faza scrisă s-a finalizat, toate părţile implicate au depus materiale privind punctele lor de vedere, iar astăzi va fi faza audierilor. Subliniez că opinia Comisiei Europene a fost în acord cu cea a statului român. În plus, Comisia a arătat că un stat membru nu poate refuza executarea unui MEA doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului de judecată al instanţei de condamnare, fără a fi constatate deficienţe sistemice sau motive întemeiate şi serioase care să îi încalce persoanei extrădabile un drept fundamental”, a arătat ministrul Justiției. Paul-Philippe al Romaniei este căutat în România pentru a executa o pedeapsă cu închisoare pentru corupţie. În vârstă de 75 de ani, el a fugit din România în 2020, când a fost condamnat la aproape 3 ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie legată de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare din apropierea Bucureştiului, cărora le-a pretins în mod fals proprietatea. În iunie 2022, el a fost prins la Paris, dar o Curte de Apel a refuzat să îl extrădeze în România, iar avocatul lui Paul al României a invocat, între altele, acest argument atunci când a pledat împotriva extrădării sale. Prinţul Paul locuieşte acum în Italia, dar a venit luna trecută în Malta pentru o conferinţă şi a fost reţinut în baza unui mandat european de arestare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră