duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lugansk

18 articole
Eveniment

Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși

Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși: un camion militar lovește un pieton pe trecere, îl omoară și pleacă. În câteva secunde, traficul se reia, cu pietonul mort în intersecție. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși Accidentul a avut loc la 12 septembrie, dimineața. În imagini se vede cum camionul militar trece peste pieton și cu roțile din față, și cu cele din spate. Șoferul încetinește, pare că trage pe dreapta, dar după câteva secunde dispare din cadru și nu mai apare. Traficul din intersecție se reia, mașinile ocolind mortul. Nimeni nu încearcă să vadă dacă mai trăiește, nimeni nu pare că ar dori să cheme ambulanța. „Soldații ruși continuă să ucidă civili în Luhanskul ocupat. De data aceasta, militarii au călcat mortal un om pe o trecere de pietoni și au plecat cu mașina, puteți vedea totul pe video. Duceți-vă dracului, locuitorilor din Luhansk, ce v-au făcut rușii, când nu vă pasă de moartea oamenilor care trăiesc lângă voi, ce ați devenit?”, scrie, pe Telegram, „Regiunea Lugansk Operațională”, care a postat acest video. În 2014, Lugansk a devenit capitala și centrul administrativ al regiunii sepratiste Republica Populară Lugansk. Administrația Oblastului Lugansk a fost mutată la Sievierodonetsk de către guvernul Ucrainei. Citește și: Halep a spus tribunalului care a judecat-o pentru doping cine i-ar fi dat suplimentul contaminat cu roxadustat: fizioterapeuta de la Academia Mouratoglou În septembrie 2022, Rusia a anexat oficial cele patru teritorii ocupate din Ucraina – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.

Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși Foto: Enciclopedia Ucrainei
Putin semnează anexarea regiunilor ucrainene invadate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin semnează anexarea regiunilor ucrainene invadate

Putin semnează anexarea regiunilor ucrainene invadate. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va semna vineri tratatele privind anexarea la Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, a anunţat joi Kremlinul, transmit agenţiile de presă internaţionale. Putin semnează anexarea regiunilor ucrainene invadate "Ceremonia de semnare va avea loc mâine (vineri - n.r.)", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Peskov a adăugat că ceremonia va avea loc în Sala Sfântul Gheorghe din Marele Palat al Kremlinului la ora locală 15:00 (12:00 GMT). Vor fi semnate acorduri "cu toate cele patru teritorii care au organizat referendumuri şi au făcut solicitări corespunzătoare părţii ruse", a precizat Peskov. Peskov a mai anunţat că Putin va susţine tot vineri un "amplu discurs", după ceremonia de semnare a tratatelor de anexare şi se va întâlni cu administratorii regiunilor ucrainene numiţi de Moscova, conform AFP. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei Liderii celor patru regiuni separatiste controlate de Rusia în Ucraina s-au deplasat încă de miercuri seară la Moscova pentru această ceremonie, după referendumurile ilegale organizate de Rusia în Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, considerate adevărate "simulacre" de Kiev şi Occident. Decizia lui Putin de a încorpora în teritoriul Rusiei cele patru regiuni ale Ucrainei înseamnă că Moscova va anexa zone ample din estul şi sudul ţării vecine, reprezentând circa 15% din întregul teritoriu ucrainean, notează Reuters.

Putin vrea război total în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin vrea război total în Ucraina

Putin vrea război total în Ucraina. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că este "esenţial" ca separatiştii susţinuţi de Moscova în Ucraina să organizeze referendumuri în urma cărora regiunile lor să adere la Rusia, relatează Reuters marţi. Medvedev: Referendumurile sunt esențiale Într-o postare pe social media, Medvedev a spus că a face în aşa fel ca autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk (DNR şi LNR, acronimele în limba rusă) să devină oficial parte a Federaţiei Ruse constituie un pas vital în protejarea intereselor lor şi ar putea justifica şi mai mult utilizarea forţei militare de către Rusia pentru a le proteja. Luni, liderii separatişti ai DNR şi LNR au convenit să-şi "sincronizeze" eforturile pentru organizarea referendumurilor privind aderarea la Rusia, după ce responsabili numiţi pe plan local de Moscova şi-au înmulţit apelurile pentru a nu tergiversa desfăşurarea acestor plebiscite, în pofida contraofensivei ucrainene în sud şi est. "Referendumurile în Donbas (zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk) sunt esenţiale, nu numai pentru protecţia sistematică a rezidenţilor din DNR şi LNR şi alte teritorii eliberate, ci şi pentru restabilirea dreptăţii istorice", afirmă Medvedev într-o postare pe Telegram. Putin vrea război total în Ucraina Medvedev, în prezent vicepreşedintele puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, susţine că Moscova ar trebui să permită acestor regiuni (ucrainene) să se alăture Rusiei, întrucât aceasta ar oferi Kremlinului o justificare în plus pentru utilizarea forţei militare în Ucraina. "O intruziune pe teritoriul Rusiei este o crimă şi ne va permite să utilizăm toate forţele de autoapărare", a declarat Medvedev. "Iată de ce Kievul şi Occidentul se tem de aceste referendumuri. Acesta este motivul pentru care ele trebuie organizate", susţine el. Citește și: Rușii și-au retras submarinele din Crimeea de teama atacurilor ucrainene, după ce au pierdut mai multe aparate de zbor pe aerodromuri Alipirea celor două regiuni la Federaţia Rusă va schimba complet vectorul dezvoltării Rusiei pentru decenii. Şi nu doar al Rusiei. Pentru că după organizarea referendumurilor şi integrarea celor două entităţi în componenţa Federaţiei Ruse transformarea geopolitică în lume capătă un caracter ireversibil, scrie fostul preşedinte în postarea sa din Telegram. Nu mai puţin important este faptul, afirmă el, că după modificarea Constituţiei, niciun viitor lider al Rusiei, niciun responsabil rus nu va putea anula decizia alipirii celor două regiuni la Federaţia Rusă. Contraofensiva ucraineană, în desfășurare Separatiştii susţinuţi de Rusia în Donbas evocă alipirea la Federaţia Rusă de când au încercat prima oară să se desprindă de controlul Kievului în 2014. Responsabili numiţi de Moscova în alte regiuni din Ucraina ocupate de forţele ruse după invazia declanşată în 24 februarie - regiunile Herson şi Zaporojie din sudul ţării - afirmă de mai mult timp că se pregătesc să organizeze referendumuri pentru a se alătura Rusiei. Forţele ruse susţin că de la începutul lunii iulie deţin controlul asupra întregii regiuni Lugansk, dar oficiali ucraineni au declarat luni că au eliberat o localitate din această regiune în cadrul contraofensivei armatei ucrainene care continuă. Zone importante din teritoriul revendicat de autorităţile separatiste din Doneţk se află în continuare sub controlul Ucrainei, iar Kievul controlează de asemenea teritoriu atât în regiunea Herson, cât şi în Zaporojie.

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk. Autorităţile regionale din Lugansk au declarat marţi că, în urma contraofensivei ucrainene în estul ţării, forţele ruse s-au retras din orăşelul Kreminna, pe care îl capturase în aprilie, iar într-o situaţie similară se află şi alte câteva oraşe, după ce la începutul lunii iulie ministrul rus al apărării Serghei Şoigu raportase cucerirea întregii regiuni Lugansk (din bazinul minier Donbas), potrivit EFE şi DPA. Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk "Astăzi, Kreminna este complet pustie", afirmă guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serhii Haidai (Serghii Gaidai). "Nu există poliţie, nici conducere, nici parchet - nu a mai rămas nimeni, toţi au fugit", potrivit acestuia. "Armata rusă a părăsit oraşul şi din nou flutură steagul ucrainean, care a fost ridicat de partizani", afirmă el pe contul său din Telegram. Declaraţiile sale nu au putut fi iniţial verificate în mod independent, dar ele intervin la o zi după ce bloggeri militari ruşi au raportat că forţele ucrainene au luat cu asalt satul Belogorovka (Bilohorivka), situată în apropiere de micul oraş Kreminna, pe celălalt mal al râului Siverski Doneţ. Kreminna, oraș ocupat de ruși pe 18 aprilie Gaidai a precizat că forţele regulate ucrainene nu au intrat încă în oraş, indicând că oraşul Starobilsk, situat la aproximativ 70 de kilometri mai spre est, se află într-o situaţie similară. "Eliberarea pe scară largă a regiunii Lugansk va începe de la Kremmina şi Svatovo", a adăugat Gaidai, referindu-se la un alt oraş situat la aproximativ 50 de kilometri nord de localitatea menţionată şi care rămâne încă sub control rusesc, a spus el. Kreminna a fost ocupată de forţele Moscovei la 18 aprilie şi de acolo a început marea ofensivă în urma căreia Rusia a preluat sub controlul său cea mai mare parte a regiunilor estice Doneţk şi Lugansk. Acest oraş, cu aproape 20.000 de locuitori înainte de începerea războiului, se află la 25 de kilometri nord-vest de Severodoneţk, unul dintre principalele centre urbane din regiune şi care a fost cucerit de forţele ruse în iunie după o lună de lupte grele. 6.000 kmp eliberați, operațiune în desfășurare Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara că, în cursul contraofensivei lansate la sfârşitul lunii august, forţele armate ucrainene au eliberat deja "peste 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu" în estul şi sudul ţării. Citește și: Dezvăluiri New York Times: victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie. Zelenski, convins să renunțe la planul inițial La 24 februarie, Rusia a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, în ceea ce numeşte drept "operaţiune militară specială", prima agresiune de acest tip pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial.

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși (sirsa: Ukrinform)
Internațional

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși. Circa 200 de paraşutişti ruşi au fost ucişi în cursul unui atac al trupelor ucrainene împotriva unei baze militare în Kadiivka în regiunea Lugansk (estul Ucrainei), regiune aflată sub controlul forţelor ruse, a declarat vineri şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk, Serhii Haidai, citat de EFE. Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși Într-un mesaj pe Telegram, citat de agenţia Ukrinform, Haidai precizează că forţele armate ucrainene au "aruncat în aer" hotelul Donbas din Kadiivka, unde ruşii îşi aveau baza din 2014. "200 de paraşutişti ruşi au fost eliminaţi. Vom continua", a adăugat Haidai, care nu a precizat totuşi când a avut loc atacul. Anterior, Statul Major General al forţelor armate ucrainene estimase pierderile trupelor ruseşti de la începutul invaziei ruse în Ucraina la circa 46.250, dintre care 400 doar în ultimele 24 de ore. Peste 7.000 de echipamente rusești, distruse Între 24 februarie şi 26 august, forţele ucrainene ar fi distrus, de asemenea, 1.936 tancuri, 4.251 blindate, 1.040 sisteme de artilerie, 272 sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) şi 148 de sisteme de apărare antiaeriană, potrivit listei publicate de Statul Major pe pagina sa de Facebook. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul Trupele ruse ar mai fi pierdut 234 de avioane, 202 elicoptere, 834 drone, 196 rachete de croazieră, 15 nave, 3.162 vehicule şi camioane cisternă şi 99 de echipe speciale, conform aceleiaşi surse.

Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei (sursa: cfr.org)
Internațional

Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei

Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei. Miliţiile proruse din autoproclamata Republică Populară Lugansk (LNR) au refuzat să lupte în regiunea vecină Doneţk (estul Ucrainei) şi s-au plâns de "ritmul epuizant" al ofensivelor desfăşurate în acea zonă de trupele ruse împreună cu aceste grupări aliate, relatează marţi EFE, citând o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului din SUA (ISW). Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei Lugansk şi Doneţk formează împreună bazinul minier Donbas, o zonă situată la frontiera cu Rusia în care acţionează forţe legate de Moscova, care a recunoscut cele două regiuni drept republici independente cu doar câteva zile înainte de începerea invaziei în Ucraina la 24 februarie. Potrivit ISW, un grup format din experţi americani, invazia în Ucraina, axată în ultimele săptămâni pe preluarea sub control al întregului Donbas, provoacă o sciziune în rândul proruşilor din ambele regiuni. Aparent, miliţiile din Lugansk, regiune controlată practic în totalitate de Moscova, s-au săturat de "ofensivele dure" la care trebuie să participe dincolo de graniţele provinciei lor. LNR nu luptă în DNR Potrivit ISW, "mai multe canale ucrainene au distribuit la 15 august o înregistrare video arătând combatanţi din Batalionul 2740 LNR (miliţia prorusă din Lugansk) care refuză să lupte pentru DNR (Republica Populară Doneţk)". "Soldaţii afirmă că au celebrat deja victoria la 3 iulie, când forţele LNR au ajuns la graniţele administrative ale regiunii Lugansk, şi că munca lor s-a terminat", confirmând că ei controlează teritoriul regiunii Lugansk, adaugă grupul de experţi americani. Cel puţin un "milblogger" (blogger specializat în probleme de apărare) rus a criticat miliţiile din LNR pentru că au cerut sprijinul Rusiei pentru propria "eliberare" şi apoi au refuzat să lupte în regiunea vecină Doneţk. O "scădere" a moralului ISW recunoaşte că nu poate să verifice în mod independent originea sau autenticitatea respectivei înregistrări video în special, dar adaugă că astfel de mesaje relevă o "scădere" a moralului în rândurile miliţiilor care au luptat pentru Lugansk. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Această tendinţă este în special periculoasă pentru forţele ruse care doresc să recruteze şi mai mulţi soldaţi noi din Lugansk pentru a compensa pierderile recente, conform analiştilor americani. O nouă sciziune în cadrul forţelor conduse de ruşi ar afecta de asemenea eficienţa efortului de război rusesc, notează ISW în analiza sa de marţi. Carne de tun, la propriu Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) sesizase încă în luna martie că ocupanţii ruşi îi utilizează drept carne de tun pe cei mobilizaţi din regiunile Lugansk şi Doneţk - regiuni pe care Moscova le controlează - pentru a identifica poziţiile ucrainene, potrivit Ukrinform. Unităţile compuse din bărbaţi racolaţi în cele două regiuni din Donbas se disting printr-un nivel scăzut în ceea ce priveşte pregătirea de luptă, disciplina sau moralul. Astfel de unităţi erau trimise în vehicule militare spre linia de contact, ignorându-se pierderile mari. În acest fel, ruşii determinau amplasamentul poziţiilor de foc ale forţelor armate ucrainene, conform GUR. "Genocid" comis de Moscova împotriva prorușilor Una dintre aceste unităţi compusă din 250-300 de persoane a suferit pierderi în perioada 16-17 martie de ordinul a aproximativ 200 de persoane în luptele care se duceau în direcţia Nikolaev. Unele media independente ruse, care transmit din străinătate, precum Meduza.io, au calificat mobilizarea forţată a bărbaţilor şi tinerilor din regiunile Lugansk şi Doneţk drept un adevărat "genocid" comis de Moscova. Aceştia nu pot să se sustragă mobilizării, fiind practic lipsiţi de drepturi, iar numele lor nu figurează pe listele cu pierderi ale armatei ruse. În multe cazuri, familiile lor nu li s-au plătit recompensele băneşti promise în caz de deces.

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas (sursa: gov.uk)
Internațional

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas. Primăria Moscovei a anunţat luni că va denumi o zonă din apropierea ambasadei Regatului Unit (foto) în onoarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei care luptă alături de armata rusă împotriva armatei ucrainene susţinute de ţările occidentale, în rândul acestora Regatul Unit evidenţiindu-se printre cele care oferă Ucrainei cel mai consistent sprijin militar, relatează AFP. Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas Respectiva zonă, până în prezent fără nume şi care se întinde de-a lungul râului Moscova, urmează să fie denumită "Republica Populară Lugansk", regiunea separatistă din estul Ucrainei a cărei ocupare trupele ruse au finalizat-o în acest weekend prin cucerirea oraşului Lisiceansk. Municipalitatea moscovită susţine că a optat pentru acest nume în urma unui vot online la care au participat peste 100.000 de persoane. La sfârşitul lunii trecute, primăria Moscovei a denumit "Republica Populară Doneţk" - cealaltă provincie separatistă prorusă din estul Ucrainei - o intersecţie până atunci fără nume situată alături de sediul ambasadei SUA în capitala rusă. Noua adresa oficială a ambasadei americane a fost astfel schimbată tot în urma unui vot online lansat de primăria capitalei ruse. Adresele oficiale ale ambasadelor nu e clar dacă se schimbă În cazul misiunii diplomatice britanice, primăria Moscovei nu a precizat dacă va fi schimbată şi adresa oficială a acesteia. Această "diplomaţie a numelor străzilor" cuprinde şi o măsură similară luată de SUA în 2018, când o porţiune a arterei pe care se află ambasada Rusiei la Washington a primit numele "Boris Nemţov Plaza", în memoria lui Boris Nemţov, opozant adversar al preşedintelui Vladimir Putin care a fost asasinat în 2015 în apropierea Kremlinului. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Alte acţiuni de acest fel au venit după lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Printre acestea, Lituania şi Letonia au schimbat numelor străzilor pe care se află ambasada Rusiei, pentru a-şi arăta în acest mod solidaritatea faţă de Ucraina. Astfel, strada pe care se află ambasada rusă la Vilnius a fost denumită "Eroii Ucrainei", iar cea pe care se află ambasada rusă la Riga a devenit "Ucraina Independentă".

Ucraina, aproape să piardă estul țării (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, aproape să piardă estul țării

Ucraina, aproape să piardă estul țării. Armata ucraineană a anunţat că soldaţii săi s-au retras din Lisiciansk, oraş-cheie din estul Ucrainei care se confruntă de mai multe săptămâni cu un violent asalt al trupelor ruse, informează duminică AFP. Ucraina, aproape să piardă estul țării "Pentru a proteja vieţile apărătorilor ucraineni, a fost luată decizia de a ne retrage" din oraş, a anunţat statul-major al forţelor armate ucrainene într-un comunicat, subliniind" superioritatea multiplă" a armatei ruse pe plan material. Cu puţin timp înainte de acest anunţ, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski apreciase că Lisiciansk reprezintă "situaţia cea mai dificilă şi mai periculoasă" pentru Ucraina. "Nu avem avantaj acolo, este adevărat. Acesta este punctul nostru slab, însă în alte locuri noi avansăm", a afirmat el, adăugând totodată că "luptele continuă în suburbiile" acestui oraş. Rușii clamează controlul asupra Lugansk Cucerirea oraşului Lisiciansk, în estul Ucrainei, i-ar permite Moscovei să controleze întreaga regiune Lugansk şi trupelor ruse să ameninţe Sloviansk şi Kramatorsk, alte două oraşe importante din regiunea industrială Donbas aflate sub control ucrainean. Citește și: Cinismul lui Putin: Va fi pace doar dacă Ucraina acceptă să renunțe la Crimeea și să cedeze Donețk și Lugansk Duminică, ministrul apărării al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a afirmat că forţele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk după ce au cucerit Lisiciansk, aflat de săptămâni de zile în centrul unor lupte intense. Putin și-a pregătit invazia din timp Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a declanşa o invazie asupra Ucrainei vecine a fost luată cu mult timp înainte, potrivit cancelarului federal german Olaf Scholz, informează duminică dpa. "Cred că decizia de a declanşa acest război a fost luată cu un an înainte ca el să fi început şi poate chiar mai devreme, pentru că (Vladimir Putin) s-a pregătit pentru aceasta", a spus liderul german într-un interviu pentru postul american CBS, publicat integral duminică. https://www.youtube.com/watch?time_continue=113&v=grJG4RMVLh0&feature=emb_title "Astfel, el (Putin) va putea continua cu războiul cu adevărat mult timp", a adăugat Scholz. Europa a avut încredere în Rusia Olaf Scholz a mai recunoscut că a fost o greşeală a ţărilor europene să devină atât de dependente de resursele energetice ruseşti. "Ar fi trebuit să investim peste tot în Europa în infrastructură, ceea ce ne-ar fi oferit posibilitatea de a schimba furnizarea, de la o zi la alta", a spus el. "Aceasta este lecţia care a fost învăţată în Europa şi în multe alte locuri, că trebuie să fii pregătit: să fii pregătit pentru situaţii precum aceasta", a subliniat Scholz. Întrebat despre cât de mult mai cheltuie încă Germania pe importurile de resurse energetice din Rusia, Olaf Scholz a spus doar că suma s-a redus.

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk. Moscova a acuzat naţiunile occidentale că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul, informează duminică dpa. Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk "Acum este momentul când ţările occidentale pariază totul pe continuarea războiului", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă. Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor "să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la afirmaţii ale unor politicieni occidentali care au spus că nu vor să facă presiuni asupra Ucrainei pentru negocieri. Însă momentul pentru negocieri va veni, şi-a exprimat convingerea Peskov. Pentru pace, Ucraina trebuie să accepte cererile Rusiei, care includ recunoaşterea Peninsulei Crimeea de la Marea Neagră drept teritoriu rus şi cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk, a subliniat Peskov. Fără negocieri față în față de peste trei luni Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Rusia a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi presupune că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” al armatei ucrainene Foto: News.ro
Eveniment

Lîsîceanskul ultimul avanpost din regiunea Lugansk

Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” al armatei ucrainene şi este atacat ”din diferite direcţii”, a declarat Serghii Gaidai, şeful administraţiei militare regionale, relatează CNN. Scopul acum ”este să reziste cât mai mult posibil”, a afirmat Serghii Gaidai pe contul de Telegram. Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” El a adăugat că oraşul ”este distrus în fiecare zi şi este extrem de periculos pentru populaţia locală” să rămână. Armata rusă adună în acest timp forţe pentru a încerca să încercuiască oraşul Lisiceansk, ultima redută a armatei ucrainene în Lugansk. Trupele ruse au capturat de cealaltă parte a râului Siverski Doneţ oraşul geamăn Severodoneţk după săptămâni de lupte, dar le va fi mai greu să cucerească şi Lisiceanskul, aflat pe un teren mai înalt, însă este dificil de spus cât timp vor reuşi trupele ucrainene să reziste acolo. ''Ce fac ruşii ? Ei pur şi simplu bombardează de la distanţă poziţiile (ucrainene) zile, săptămâni şi luni la rând. Cât timp va putea rezista (Lisiceanskul)? Asta ţine mai puţin de rezistenţa soldaţilor şi mai mult de rezistenţa betonului. Şi anume, cât vor rezista fortificaţiile'', explică Gaidai. Însă ruşii ''nu vor obţine nimic în câteva zile (la Lisiceansk), contrar a ceea ce spun ei'', asigură guvernatorul ucrainean. ''Geografia (Lisiceanskului) este dificilă. Este un oraş foarte etajat. Are o zonă (rezidenţială) privată, cu blocuri cu nouă niveluri, sunt pante, zone joase şi apoi înalte'', remarcă guvernatorul ucrainean. Populaţia oraşului de dinainte de război era de circa 100.000 de locuitori. În pofida apelurilor repetate ale autorităţilor de a părăsi localitatea, circa 15.000 de persoane au rămas la Lisiceansk.

Bombardamente intense la Lisiceansk (sursa: Twitter/Defence of Ukraine)
Internațional

Bombardamente intense la Lisiceansk

Bombardamente intense la Lisiceansk. Armata rusă rusă a efectuat bombardamente de amploare marţi dimineaţă în întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, dar deosebit de distrugătoare acestea au fost la Lisiceansk, ultimul oraş aflat sub control ucrainean în această regiune de la graniţa cu Rusia, relatează EFE şi Ukrinform. Serhii Gaidai, şeful administraţiei militare ucrainene a regiunii Lugansk, a confirmat "bombardamentele pe scară largă" din ultimele ore într-un mesaj postat pe contul său de Telegram. Bombardamente intense la Lisiceansk "Alţi doi localnici au decedat. O femeie a murit la spitalul din Kramatorsk, unde fusese spitalizată în urmă cu două zile. O altă femeie a fost găsită fără viaţă la Lisiceansk", a indicat Gaidai, adăugând că medicii au fost nevoiţi să amputeze membrele mai multor persoane spitalizate în urma bombardamentelor de luni asupra Lisiceansk, în care ocupanţii au folosit muniţie cu fragmentaţie. "Ocupanţii continuă asaltul la Lisiceansk dinspre sud şi sud-est. Lupte se dau în prezent în zona situată între Vovcioiarivka şi rafinăria de petrol "de la periferia sudică a Lisiceansk", a precizat el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Ei încearcă să blocheze oraşul din această direcţie şi să preia controlul deplin asupra căilor de transport spre regiunea vecină Doneţk", a detaliat şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk. Ruşii au atacat "deliberat" trei staţii de pompare din zonă, iar două poduri şi un tunel rutier ce leagă două părţi separate ale oraşului au fost distruse, potrivit acestuia. În plus, armata rusă "a ţintit o piaţă de mărfuri de aici, un spaţiu unde de regulă se adună mulţi civili. Ruşii pun în practică lichidarea totală a locuitorilor regiunii Lugansk", susţine responsabilul ucrainean, potrivit Agerpres. În cursul ultimelor ore, au fost puternic avariate blocuri de locuinţe cu mai multe etaje şi imobile private. Unele cartiere din Lisiceansk au fost supuse bombardamentelor în mod repetat, a afirmat Gaidai, adăugând că se încearcă recuperarea supravieţuitorilor de sub dărâmături ori de câte ori este posibil.

Bilanțul celor 105 zile de război în Ucraina (sursa: Twitter/Lesia Vasylenko )
Internațional

Luhanskul va cădea în două săptămâni

Luhanskul va cădea în două săptămâni. Ministerul britanic al Apărării se așteaptă ca Rusia să preia controlul asupra întregii regiuni Luhansk din estul Ucrainei în următoarele două săptămâni, potrivit ultimei sale evaluări a serviciilor de informații. În raport, ministerul a declarat că, după ce nu a reușit să cucerească Kievul, Moscova și-a schimbat strategia în Ucraina pentru a se concentra pe Donbas, partea din estul Ucrainei formată din regiunile Luhansk și Donețk. Luhanskul va cădea în două săptămâni Două părți din Donbas sunt deținute de separatiștii susținuți de Rusia din 2014. Acestea au devenit cunoscute sub numele de Republicile Populare Luhansk și Donețk și cuprind aproximativ o treime din suprafața totală a Donbasului. Guvernul ucrainean de la Kiev afirmă că cele două regiuni sunt, de fapt, temporar ocupate de Rusia. Republicile autoproclamate nu au fost recunoscute de niciun guvern, în afară de Rusia și de aliatul său apropiat, Siria, iar guvernul ucrainean a refuzat cu fermitate să discute direct cu liderii oricăreia dintre ele. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană "Rusia obține acum un succes tactic în Donbas. Forțele rusești au generat și au menținut impulsul și în prezent par să dețină inițiativa asupra opoziției ucrainene". Rusia controlează 90% din Luhansk "Rusia controlează peste 90% din Luhansk și este posibil să finalizeze controlul în următoarele două săptămâni. Rusia a obținut aceste succese tactice recente cu un cost semnificativ al resurselor și prin concentrarea forței și a focurilor într-o singură parte a campaniei generale", susține Ministerul britanic al Apărării, potrivit CNN. Raportul a precizat că Rusia nu reușește să ia avânt în alte zone, unde a fost forțată să treacă la modul defensiv. "Măsurat în raport cu planul inițial al Rusiei, niciunul dintre obiectivele strategice nu a fost atins. Pentru ca Rusia să obțină orice formă de succes va fi nevoie de investiții uriașe și continue în forță de muncă și echipamente și este posibil să mai dureze mult timp", a adăugat raportul.

Ucraina a blocat gazele rusești - Foto: Rawpixel
Internațional

Ucraina a blocat gazele rusești

Ucraina a blocat gazele rusești. Ucraina a blocat tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală în regiunea Lugansk, afirmând marţi că ocuparea teritoriului estic de către forţele ruse face imposibilă supravegherea fluxurilor, transmite dpa. Decizia înseamnă că 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi sunt pe cale să fie oprite, aproximativ o treime din exportul rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean, potrivit autorităţilor de reglementare ucrainene. Ucraina a blocat gazele rusești Ucraina a spus că ocupaţia a făcut imposibilă accesarea unui nod la Sohranovka şi direcţionarea gazului de-a lungul altor rute. A citat cel puţin un incident de "violenţă crescută". Gazprom a contestat explicaţia părţii ucrainene spunând că "nu are absolut nicio confirmare a unor cazurilor de violenţă crescută". A adăugat că nu există nicio modalitate tehnică de redirecţionare de-a lungul altor rute. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Europa este îngrijorată în legătură cu aprovizionarea cu gaze încă de la începutul invadării Ucrainei. Multe ţări vest-europene ar dori să pedepsească Rusia din punct de vedere economic pentru invazie, dar nu au o alternativă la gazul pe care Rusia îl furnizează; aceasta înseamnă că oferă finanţare unei ţări căreia îi impun sancţiuni economice, potrivit Agerpres. Mare parte din aprovizionarea cu gaze ruseşti a Europei se face prin conducta Nord Stream 1 ce traversează Marea Baltică. Conform contractelor, prin conductele ce traversează Ucraina este permis să circule maxim 109 milioane de metri cubi pe zi.

Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși (sursa: Twitter/OSCE)
Internațional

Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși

Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-a declarat duminică "extrem de îngrijorată" după arestarea în Ucraina, în teritoriile separatiste pro-ruse, a unora dintre membrii misiunii sale, relatează AFP. Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși La scurt timp după invazia rusă din 24 februarie, OSCE a evacuat câteva sute de observatori din zeci de ţări care monitorizau încetarea focului din 2014. Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană Dar angajaţi ucraineni rămân la faţa locului, dintre care "un anumit număr sunt reţinuţi la Doneţk şi Lugansk", a deplâns OSCE într-un mesaj postat pe Twitter, afirmând că se folosesc toate canalele disponibile pentru a facilita eliberarea lor. The OSCE is extremely concerned that a number of @OSCE_SMM national mission members have been deprived of their liberty in Donetsk and Luhansk and is using all available channels to facilitate their release.— OSCE (@OSCE) April 23, 2022 Nu au fost furnizate alte detalii. Serviciile de securitate ale separatiştilor din Lugansk, citate de agenţia de presă rusă TASS, au anunţat la 11 şi 14 aprilie că au arestat doi membri ai Misiunii Speciale de Monitorizare (SMM).

Raț are proprietăți blocate în Donbas Foto: Facebook Răzvan Raț
Eveniment

Raț are proprietăți blocate în Donbas

Fostul căpitan al echipei naționale de fotbal, Răzvan Raț, are proprietăți de patru milioane de euro blocate în regiunea separatistă Donbas. El a relatat, pentru Sport.ro, că bunurile abandonate nu au fost naționalizate. Cea mai importantă proprietate, casa sa, valora două milioane de euro. Raț are proprietăți blocate în Donbas „Eu am casă în Donețk, am proprietăți, dar nu am reușit să le mai vizitez din 2013, de când a început conflictul. Nu am mai fost acolo de când m-am transferat de la Șahtior. De proprietățile mele au grijă niște foști angajați, foștii mei oamenii care mă ajutau în perioada când jucam acolo. Stau acolo sau le vizitează, ca să nu fie vandalizate. Casa e cea mai valoroasă, a costat două milioane de euro, iar cu restul proprietăților practic sunt pe minus cu patru milioane de euro. Trebuia să deschid un sport-bar în incinta parcului din vecinătatea stadionului... Au fost cazuri de exproprieri, dar nu recent. Le-au luat atunci când a plecat o mare parte din populație, în 2014-2015”, a spus Răzvan Raț. El a povestit că soția sa este din Donețk, dar mai are în zonă doar rude de gradul II. Cumnata sa este în Japonia, de 16-17. Citește și: Claudiu Târziu (AUR) vrea mai mulți preoți în spitale. Aceștia ar fi plătiți ca psihologii „cu cel mai ridicat nivel de salarizare”, din banii unității sanitare Raț (40 ani) a evoluat la Șahtior Donețk între 2003 și 2013, iar conflictul din Donbas a început la nici șase luni după transferul său la West Ham United. În următorii ani, fostul căpitan al naționalei României a mai evoluat pentru Rayo Vallecano, PAOK Salonic și ACS Poli Timișoara, iar acum este un om de afaceri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră