sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lucian bode

17 articole
Investigații

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo)

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo). Sportivii străini aflați sub contract cu Clubul Sportiv Dinamo, deținut de Ministerul Afacerilor Interne, trebuie să returneze sponsorizările primite de la Fundația Pro Dinamo, condusă de Cornel Dinu, pentru că nu aveau domiciliu în România. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul inspecției economico – financiare rezultat în urma controlului efectuat de Ministerul de Finanțe la Fundația Pro Dinamo. Citește și: EXCLUSIV Generalii de carton ai lui Bode: șeful de la Dinamo, avansat general la 36 de ani de către Iohannis. Alt avansat, generalul Mastan de la Jandarmerie, implicat în violențele de la 10 august Din acest document rezultă că fostul antrenor al echipei de handbal a Clubului Sportiv Dinamo, spaniolul Xavier Pascual Fuertes, a semnat o convenție cu Fundația Pro Dinamo în baza căreia primea o sponsorizare de 2.300 de euro lunar pentru plata cazării, plus alți 8.000 de euro pentru a obține rezultate de înaltă performanță la nivel juvenil. Legea sponsorizării impune condiția obligatorie ca beneficiarul sponsorizării să aibă domiciliul în România, însă antrenorul spaniol avea domiciliu în Barcelona la momentul semnării convenției. Sponsorizările pe Fundație ajung la sportivii Clubului Fundația Pro Dinamo, condusă de Cornel Dinu, primește marea majoritatea a sponsorizărilor de la companii private care își deduc sumele donate din impozitul pe profit datorat statului. La rândul ei, fundația lui Cornel Dinu oferă sponsorizări sportivilor și antrenorilor angajați la Clubul Sportiv Dinamo, finanțat din banii publici ai Ministerului Afacerilor Interne, în baza unui protocol de colaborare semnat în urmă cu 28 de ani. Practic, Fundația Pro Dinamo funcționează ca un intermediar al sponsorizărilor între persoanele fizice și juridice și CS Dinamo, condus în prezent de comisarul Ionuț Adrian Popa. Acesta a ajuns în fruntea clubului de la Direcția Generală și Protecție Internă, serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Antrenorul Fuertes: contract cu Clubul, bani de la Fundație Printre angajații Clubului Sportiv Dinamo care au beneficiat de sponsorizare din partea Fundației Pro Dinamo este celebrul antrenor spaniol Xavier Pascual Fuertes. Acesta a semnat un contract pe trei ani în vara anului 2021 cu CS Dinamo pentru a antrena echipa de handbal. Fuertes a stat la Dinamo până în iunie a.c. Pe lângă salariu, antrenorul spaniol a semnat o convenție cu Fundația Pro Dinamo, la propunerea făcută de conducerea secției de handbal a CS Dinamo, în baza căreia urma să primească lunar 2.300 de euro pentru asigurarea cazării, cu titlu de sponsorizare. Antrenorul avea semnat un contract de închiriere cu George Gaiță, în calitate de locator – proprietar. În plus, antrenorul Xavier Pascual Fuertes urma să mai primească o sponsorizare de 8.000 de euro pentru obținerea de rezultate de înaltă performanță la nivel juvenil. Ministerul de Finanțe: Fuertes, neeligibil pentru sponsorizare Reprezentanții Ministerului de Finanțe care au făcut inspecția economico-financiară la Fundația Pro Dinamo susțin că antrenorul Xavier Pascual Fuertes nu era eligibil pentru a obține sponsorizarea pentru că nu avea domiciliu în România la momentul semnării convenției. "Cu privire la beneficiarul sponsorizării, observăm că, în ceea ce privește persoana fizică, legiuitorul impune condiția existenței domiciliului în România, detaliu relevant în situația de fapt prezentată: din analiza documentației anexate, se observă că, cel puțin antrenorul Pascual Fuertes Xavier avea domiciliul în Barcelona (Spania) la momentul încheierii contractului de închiriere", se menționează în raport. Datele din raport arată că Xavier Pascual Fuertes a primit sponsorizări în cuantum de 453.492 lei, echivalentul a peste 90.000 de euro, de la Fundația Pro Dinamo. Angajări făcute de generalul lui Bode Acesta nu este singurul caz de sponsorizare. Președintele CS Dinamo, comisarul Ionuț Popa, l-a angajat ca manager al secției de handbal pe spaniolul David Baruffet în februarie 2022. Documentele arată că managerul a semnat o convenție de sponsorizare cu Fundația Pro Dinamo în baza căreia primea lunar 3.000 de euro pentru obținerea unor rezultate de înaltă performanță. Handbalistul româno-iranian Saied Heidarirad a semnat o convenție de sponsorizare pentru suma de 1.750 de euro lunar, bani plătiți tot din sponsorizările primite de fundația lui Cornel Dinu. O altă sponsorizare, de 5.000 de euro lunar, a fost acordată handbalistului sârb Vladimir Cupara, care a fost adus la Dinamo în vara anului 2023. Tunisianul Amine Bannour, ajuns la echipa de handbal a CS Dinamo în vara anului 2018, primește lunar o sponsorizare de 1.750 de euro pentru activitatea sportivă, plus 1.150 de euro lunar pentru plata chiriei pe toată perioadă contractuală. În cazul acestora nu se menționează dacă aveau sau nu domiciliu în România la data semnării convențiilor de sponsorizare. Conform raportului, în perioada 2019-2024, Fundația a mai acordat sponsorizări de aproximativ 55.000 de euro lui George Gaiță, cel mai probabil pentru plata chiriilor pentru jucătorii și antrenorii de la CS Dinamo. Alți 36.000 de euro au fost dați ca sponsorizare firmei Dream Land Sport pentru autoturismele utilizate de jucători și antrenori. Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo) Inspecția economico-financiară atrage atenția că Fundația Pro Dinamo funcționează ca un interpus pe axa sponsorizărilor către CS Dinamo, club care poate primi direct banii de la sponsori. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Popa a declarat că foarte mulți sponsori nu vor să lucreze cu statul. Referitor la problemele fiscale identificate la fundație, Ionuț Popa a spus că nu este treaba clubului, este a fundației. "CS Dinamo nu are legătură cu acel control", a declarat sec Popa. Mai mult, raportul menționează că Legea sponsorizării "interzice ca (…) beneficiarul să efectueze reclamă sau publicitate comercială, anterioară, concomitentă, sau ulterioară în favoarea acestora sau a altor persoane”. Însă, potrivit Finanțelor, Fundația Pro Dinamo a încasat sume de bani de la unul din sponsorii săi, Baumit România, în baza unui contract de publicitate și a facturilor aferente acestuia. Documentele arată că, în luna august 2022, Fundația Pro Dinamo a facturat 508.725 lei către Baumit Româna. În lunile februarie, aprilie și iunie 2023, Fundația a declarat livrări de 880.546 lei în baza unui contract de publicitate încheiat cu Baumit România, care avea calitatea de sponsor în aceea perioadă. Permisul de ședere nu arată domiciliul Zega Macedon, unul din reprezentanții Fundației Pro Dinamo, a explicat pentru DeFapt.ro că Legea sponsorizării este o lege veche de 30 de ani în care se spune că jucătorii străini extracomunitari trebuie să aibă domiciliu în România pentru a putea primi sponsorizări. "Deci, persoanele care pot fi sponsorizate în România trebuie să aibă domiciliu în România. Și de aici pleacă toată problema. Pentru că legea spune că domiciliu este dacă ai o adresă în România, iar legea ad literam spune că permisul de ședere temporar nu ar arăta domiciliu, că este doar rezidență. Aici este neconcordanța, nu are nici o legătură cu impozitul plătit de sportiv. Sportivul extracomunitar domiciliază în România, dar permisul lor de ședere este temporar. Având un contract de activitate sportivă pe doi ani, cei de la Inspectoratul General pentru Imigrări le dau permis de ședere pe doi ani”, a declarat Zega Macedon. Generalul lui Bode vrea schimbarea legii Tot el a mai declarat că nu a vrut să atace raportul în instanță pentru că... ar fi câștigat. "Am considerat că nefiind foarte multe cazuri, problema nu este de impozit, este doar ca acești sportivi să ramburseze sumele primite din sponsorizări. Avem termen până la 31 ianuarie. Au rambursat o parte. Nu are nici o treabă Xavier Fuertes pentru că el este din Spania. Raportul final nu are nici o treabă acești sportivi comunitari. E adevărat că s-a cerut contractele pentru ei, s-au cerut documente, dar nu se referă la nimic în legătură cu ei", a mai spus reprezentantul Fundației. Președintele CS Dinamo, Ionuț Popa, a declarat că în perioada următoare se vor face demersuri pentru ca Legea sponsorizării să fie schimbată în ceea ce privește sportivii extracomunitari pentru a nu mai exista neconcordanțe și/sau vreo formă de discriminare pentru sportivi.

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo) (sursa: GSP)
Generalii de carton ai lui Bode (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Generalii de carton ai lui Bode

Generalii de carton ai lui Bode: fostul secretar general al PNL, a tras sforile pentru ca apropiații lui să fie făcuți generali de președintele Klaus Iohannis. Generalii de carton ai lui Bode Primul este comisarul șef de poliție Marius Anton Stupar, șeful Poliției Sălaj, autorul unei lucrări de doctorat fără nici o valoare academică în care prezintă un amalgam de definiții și rolul Ministerului Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Horațiu Potra, asociat cu un partener al colonelului GRU Boris Golovin, Costache Nicolae. Mercenarul și Nicolae, afaceri cu diamante în Africa și planuri de plantații de cannabis în România Un alt comisar șef de poliție făcut general (la vârsta de 36 de ani!) este Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, fost "spion" în serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Generalul Alin Mastan, șeful Jandarmeriei Române, și-a luat a doua stea de general tot cu recomandarea și susținerea oferită de Lucian Bode. Subcomisar de 32 de ani, președinte la Dinamo Ionuț Adrian Popa a fost numit la conducerea Clubului Sportiv Dinamo în data de 9 iunie 2020 de ministrul de Interne Marcel Vela. Citește și: EXCLUSIV Ionuț Lupescu, susținut de Bode și de controversatul afacerist Adrian Tărău să candideze la Primăria București. Tărău, implicat într-o afacere imobiliară de cinci milioane de euro cu PMB în mandatul Firea Atunci avea 32 de ani și gradul de subcomisar de poliție, conform comunicatului de presă postat pe site-ul clubului sportiv. Comunicatul de numire a lui Popa la Dinamo în iunie 2020 (sursa: csdinamo.eu) Ulterior, în decembrie 2020, la șefia Ministerului de Interne a fost numit liberalul Lucian Bode, care l-a "adoptat" rapid pe șeful CS Dinamo. Pe repede înainte, Popa a fost avansat în gradele de comisar de poliție, comisar șef de poliție și chestor de poliție. Ultimul grad este echivalent cu gradul de general de poliție cu o stea. Totul, în doar patru ani. Avansat fulgerător în trei ani în loc de șase Statutul Polițistului prevede termene fixe și clare pentru avansarea la termen și înainte de termen. De exemplu, de la data obținerii gradului de comisar de poliție trebuia să treacă trei ani pentru avansarea la termen în gradul următor, adică cel de comisar șef de poliție. Citește și: FOTO Rareș Bogdan, la piață cu Rolex de 30.000 de euro la mână. La piață în Șimleul Silvaniei, împreună cu Ciucă, Bode și Buda Pentru a putea obține gradul de general (chestor de poliție), trebuia să treacă alți trei ani. Însă, în cazul în care avansarea are loc înainte de termen, polițistul trebuie să îndeplinească jumătate din stagiul minim al gradului profesional pe care îl deține. Concret, dacă Ionuț Popa a fost avansat în gradul de comisar de poliție la data de 1 decembrie 2020, trebuia să treacă minim un an și șase luni pentru a putea obține gradul de comisar șef. Adică ministrul de Interne Lucian Bode putea să îl avanseze în grad, cel mai devreme, în mai 2022. Însă, de regulă, avansările în Ministerul de Interne se fac la data de 25 martie sau de Ziua Națională a Românie. În acest context, gradul de comisar șef de poliție putea să îl obțină cel mai devreme în decembrie 2022. Ceea ce s-a și întâmplat. Tot înainte de termen, Popa a fost avansat de la gradul de comisar șef de poliție la cel de chestor de poliție. Adică a devenit general de poliție la 36 de ani. Totul, datorită liberalului Lucian Bode. Stupar, polițist la Rutieră Un alt polițist ajuns pe panoplia cu generali a lui Lucian Bode este Marius Anton Stupar, pe care liberalul l-a numit șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Sălaj, de unde Lucian Bode provine. Citește și: Mai poate fi ministrul de Interne de la București un partener credibil la Bruxelles pentru ai săi omologi din UE când vine vorba de Schengen? Plagiatul lui Bode, vulnerabilitate națională Marius Anton Stupar și-a început cariera în anul 1992 ca instructor auto la poligonul MApN din Turda. Apoi, în perioada 1995-2002, a fost agent de circulație în Cluj. A trecut în corpul ofițerilor în 2002 și se ocupa de educația rutieră, radare și coordonarea agenților de poliție rutieră. În 2010 a fost făcut șef Birou Autostrada Transilvania în cadrul Serviciului Rutier Cluj. În perioada 2013 – 2019 a fost șef Birou A3 Turda - Borș. Bode l-a făcut șef la IPJ Sălaj și general Norocul i-a surâs în anul 2019, atunci când a fost împuternicit în funcția de adjunct șef inspector la IPJ Sălaj, funcție pe care a ocupat-o până în 2021. În acel an, ministrul Lucian Bode a ordonat ca Marius Anton Stuparu să fie numit la conducerea IPJ Sălaj. Ce îl recomandă pe Marius Anton Stupar pentru gradul de general? Doctoratul obținut la Universitatea Valahia din Târgoviște în anul 2021 cu teza "Contribuții privind Managementul Riscurilor de Corupție în Ministerul Afacerilor Interne". O lucrare cu titlu pompos, coordonată de prof. univ. dr. Mohammad Jaradat. În paginile acestei lucrări de 179 de pagini se află o compilație de definiții ale riscului, o scurtă istorie a Ministerului de Interne, citări din studii internaționale și rapoarte DGA. Mastan, general cu două stele, cu piciorul în ghips în Piața Victoriei Ultimul general avansat la propunerea lui Lucian Bode este Alin Mastan, șeful Jandarmerie Române. Acesta se află la șefia Jandarmeriei Române din octombrie 2020. Prima stea de general a primit-o din partea președintelui Klaus Iohannis în noiembrie 2021. Acum, pe final de mandat, președintele Klaus Iohannis l-a avansat în gradul de general maior, adică general cu două stele. Numele generalului Alin Mastan apare menționat în rechizitoriul procurorilor care au instrumentat dosarul "10 August". În august 2019, Alin Mastan era împuternicit la șefia Jandarmeriei București. Înainte de protestele din Piața Victoriei, a intrat în concediu medical. Dar, deși era operat și cu piciorul în ghips, generalul Mastan a fost prezent în comandamentul format în apropierea sediului Guvernului. Ordin "pe gură" la proteste "Cercetările efectuate în cauză au stabilit că ordinul de intervenție nr. S/221652/10.08.2018, ce a stat la baza acțiunii în forță a militarilor jandarmi asupra manifestanților, a fost întocmit, în intervalul orar 22.00 – 22.30, de către martorul mr. VLAD ADRIAN, șeful Serviciului misiuni ordine publică din cadrul D.G.J.M.B. și membru al echipei din cadrul punctului de comandă al misiunii, la dispoziția martorului lt. col. MASTAN ALIN, fiind semnat și însușit în cele din urmă de către comandantul acțiunii, inculpatul mr. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, după ora 23.11 când a început intervenția propriu-zisă", se menționează în rechizitoriu. Generalul Alin Mastan nu a putut semna ordinul pentru că se afla oficial în concediu. La finalul anului 2019, atunci când a fost audiat ca martor în dosarul "10 August", Alin Mastan a negat orice implicare în luarea deciziilor din timpul protestului.

Lucian Bode vrea un nou mandat (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

Lucian Bode vrea un nou mandat

Lucian Bode vrea un nou mandat. Reprezentanţii filialei judeţene Sălaj a PNL au depus, sâmbătă, la Biroul Electoral Judeţean, listele pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Lucian Bode, candidând pentru un nou mandat de deputat. Lucian Bode vrea un nou mandat "Am depus listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare", a declarat, după depunerea candidaturilor, Lucian Bode. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing Aşa cum o să puteţi vedea, pe listele Partidului Naţional Liberal se află oameni cu experienţă, se află oameni tineri, se află doamne respectate în societate, se află oameni care au dovedit că în locul în care îşi desfăşoară activitatea sunt respectaţi, sunt iubiţi şi sunt convins că vor fi şi votaţi", a adăugat acesta. Lucian Bode - secretar general al PNL şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor - va deschide lista pentru Camera Deputaţilor, iar Dan Cherecheş, om de afaceri din Sălaj, va candida de pe locul I pe lista de la Senat. Listele sunt completate la Camera Deputaţilor de Monica Băgărean (antreprenor), Viorel Mihiş (consilier judeţean), Bogdan Zaharia (absolvent al Facultăţii de Medicină Dentară, reprezentant al TNL), Paul Barbur (inginer) şi Flaviu Ciortea (antreprenor), respectiv Cosmin Man (viceprimarul oraşului Şimleu Silvaniei), Dana Crişan (preşedinta OFL) şi Cristian Pop (directorul Ecodes) la Senat.

Lucian Bode mizează pe tinerii liberali (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

Lucian Bode mizează pe tinerii liberali

Lucian Bode mizează pe tinerii liberali. Tinerii liberali joacă un rol foarte important în cele două campanii electorale din acest an, a declarat secretarul general al PNL, Lucian Bode, care a participat duminică la şedinţa Biroului Politic Naţional al tineretului liberal. Lucian Bode mizează pe tinerii liberali Cu această ocazie, el le-a transmis că PNL este singurul partid de dreapta care ştie şi poate să bată PSD. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul "Tinerii liberali joacă un rol foarte important în cele două campanii din acest an şi ne bazăm pe ei. Am avut o discuţie foarte constructivă cu aceştia în şedinţa lor de Birou Politic Naţional, în care le-am transmis că PNL este singurul partid de dreapta care ştie şi poate să bată PSD. Este nevoie de toţi pentru a ne atinge obiectivele electorale ale acestui an: câştigarea alegerilor prezidenţiale şi o guvernare cu PNL şi după 2024", a anunţat acesta pe Facebook. Potrivit acestuia, cuvintele de ordine pentru următoarele patru luni sunt: disciplină, rigoare şi iniţiativă. "Asta aşteptăm de la toată suflarea liberală, într-un an în care miza politică este uriaşă", a adăugat Bode. Viitoarea generație Tinerii liberali sunt cei mai buni ambasadori ai liberalismului în rândul tinerei generaţii, a mai spus acesta. "Provocarea cea mai mare în perioada următoare va fi să ducă mesajul liberal cât mai aproape de generaţia lor şi să insufle celor de vârsta lor încredere şi interes. Viitorul se construieşte prin implicare şi oameni dedicaţi binelui comun. I-am încurajat să fie creativi şi cu iniţiativă, să creeze emoţie şi să aibă încredere în ei. Implicarea tinerilor în politică este un lucru foarte bun pentru societate. Ei vor fi viitoarea generaţie de oameni politici cărora le predăm ştafeta şi care trebuie să înţeleagă că a fi în serviciul public este o mare responsabilitate", a transmis Lucian Bode.

Lupescu, susținut de Bode și Tărău (sursa: Facebook/Lucian Bode, Ionuț Lupescu, Cancan)
Investigații

Lupescu, susținut de Bode și Tărău

Lupescu, susținut de Bode și Tărău. Nicolae Ciucă a surprins pe toată lumea când a anunțat că PNL ia în calcul aruncarea în lupta electorală pentru Primăria București a lui Ionuț Lupescu. Lupescu, susținut de Bode și Tărău Dar fostul fotbalist al "Generației de aur" nu a ajuns să fie nominalizat de Ciucă din întâmplare. Promotorul cel mai dedicat din PNL al lui Lupescu este Lucian Bode, bun prieten cu fostul fotbalist și participant la miuțele pe care Ionuț Lupescu le încinge din când în când. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Potrivit surselor DeFapt.ro din PNL, șeful partidului, Nicolae Ciucă, a fost ușor de convins de către Bode să încerce și varianta Lupescu. Ciucă a anunțat în direct la Digi24 că fostul sportiv ar putea candida. Ciucă îl vrea "sondat" pe Lupescu "Ne-am uitat şi am căutat să vedem acei oameni care au în spate un background, inclusiv managerial. Ionuţ Lupescu a făcut parte din staff-ul UEFA, a gestionat un buget de 5,5 miliarde pe an şi l-a gestionat foarte bine. S-a întors cu credenţiale foarte bune din această funcţie. Eu îl evaluez, ca de altfel pe toţi cei care au făcut performanţă în sport, ca oameni care au disponibilitatea să se sacrifice pe sine pentru a-şi îndeplini un anumit obiectiv. (…) Eu consider că este o persoană foarte bună pentru a fi testată şi sondată în acest moment. Vedem ce zic bucureştenii", a declarat Nicolae Ciucă. "Normal că eu îl văd pe nașul meu cel mai deștept" Un alt fan al lui Ionuț Lupescu posibil candidat la Primăria Capitalei este finul fostului fotbalist, Adrian Tărău. “Și dumneavoastră dacă ați vorbi despre nașul dumneavoastră sau despre prietenul dumneavoastră aveți o doză de subiectivism. Așa suntem noi, oamenii. Normal că eu îl văd pe nașul meu cel mai frumos, cel mai bine pregătit, cel mai deștept, cel mai capabil. A condus Federația Română de Fotbal o perioadă de timp, a condus departamentul tehnic de la UEFA, a condus într-o oarecare măsură Federația Arabiei Saudite de Fotbal. Tărău despre Lupescu: "Consider că este foarte capabil" Este vorbitor de patru limbi străine la nivel C pe o grilă TOEFL. Omul ăsta, eu l-am văzut în congrese ținând, captivând, sute, mii de oameni, live. Consider că este foarte capabil și cu o expertiză pe domeniul administrației”, a menționat afaceristul. În acest sens, a dat o serie de exemple de politicieni care au ajuns să conducă administrațiile locale. “Medicul stomatolog Băluță, când a început periplul și prestația de viceprimar și primar la Sectorul 4, credeți că avea o calificare? A terminat un de primar? Era un absolvent de medicină, nu? Astăzi sondajele arată că este cel mai calificat primar. Nicușor Dan este profesor de matematică”, a mai spus Adrian Tărău. "Nașul meu mă susține pe mine" Totuși, afaceristul Tărău neagă orice implicare în selectarea nașului său pentru a fi “sondat” de liberali pentru funcția de primar general al Capitalei. “Eu nu-l susțin pe nașul meu. Nașul meu mă susține pe mine. Dânsul este o personalitate iar eu nu cred că aș avea cum să-l susțin. Nu am nici un fel de atribut în cariera domniei sale. Dacă ne uităm un pic la activitatea și la prestația lui cred că întrebarea nu are nici un sens. Nu are nici un fel de noimă”, a declarat Adrian Tărău. Tărău mai susține că nu are nici o legătură cu liberalul Lucian Bode. “Nu am nici o relație cu domnul Bode. Nu am vorbit în viața mea cu domnul Bode. Nu am numărul lui. În afară că l-am văzut la televizor, nu l-am cunoscut în viața mea”, a precizat Adrian Tărău. Lucian Bode și Ionuț Lupescu au refuzat să răspundă întrebărilor adresate de către DeFapt.ro. Afacere imobiliară de cinci milioane de euro cu PMB Cel puțin indirect, Adria Tărău a avut de beneficiat de pe urma Primăriei București în trecut. În 2018, primărița Gabriela Firea le-a solicitat consilierilor generali aprobarea de principiu a achiziţiei unei clădiri monument istoric din centrul Bucureştiului, potrivit unui proiect de hotărâre al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Primăria şi-a exprimat dreptul de preempţiune în achiziţia imobilului de pe strada Lipscani nr. 26, iar proprietarii cereau 5,2 milioane de euro. Clădirea urma să fie transformată în spaţiu cultural pentru Teatrul Dramaturgilor/Teatrul Foarte Mic, se mai arată în documentul citat de economica.net. Clădirea are o suprafaţă construită de circa 2.500 de mp şi trei etaje. În 2022, "sediul (Teatrului Mic - n.r.) din str. Lipscani nr. 26" era "o clădire fără utilități și neamenajată pentru a asigura activitatea instituției", potrivit presei. Tărău a cumpărat drepturile litigioase Imobilul a fost revendiat de cetăţeanul italianCarl Hirschhron, după ce comuniştii au naţionalizat imobilul în anii ‘50. În 26 octombrie 2009, italianul vinde drepturile litigioase către Adrian Nicolae Tărău, cu domiciliul în SUA, şi Adrian Rafael Gheorghe. În 2010, Primăria condusă atunci de Sorin Oprescu, dispune restituirea imobilului. În 2012, soţii Cristea dobândesc prin convenţie cota deţinută de Adrian Nicolae Tărău, iar în 2013 se obţine autorizaţia de construire pentru a efectua lucrări de modificare interioară şi de consolidare/restaurare, în valoare de puţin peste un milion de lei. Contrabanda, Năstase și "arestările de vineri seara" Adrian Tărău a combinat de-a lungul timpului afacerile cu politica. A fost membru PSD la fel ca tatăl său, Aurel Tărău, fostul prefect al județului Bihor. Pe 20 aprilie 2001, a fost arestat la cererea procurorului Alexandru Lele pentru complicitate la contrabandă. A fost eliberat două zile mai târziu, apoi a plecat în Statele Unite ale Americii. Adrian Năstase, premierul de atunci al României, spunea că nu crede “în arestările de vineri seara”. Opt ani mai târziu, Tribunalul Bihor a dat o sentință prin care afaceristul Adrian Tărău urma să primească daune de 50.000 de lei pentru prejudiciul adus de arestarea sa din 2001. Ulterior, în anul 2012, și-a organizat nunta la Grand Hotel Villa Cora, o stațiune de lux din Toscana. Nași i-au fost Ionuț și Florentina Lupescu.

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Eveniment

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu. Procurorul militar Bogdan Pîrlog și comisarul șef Cătălin Moșneagu, fostul șef al Direcției Control Intern a Poliției Române, ambii doctoranzi la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj, l-au avut în comisia de îndrumare pe profesorul Adrian Ivan, rectorul Academiei SRI. Pe lista doctoranzilor îndrumați și coordonați de profesorul Adrian Ivan sunt mai mulți polițiști, profesori și o șefă de la Banca Națională a României. Cel mai cunoscut doctorand al lui Adrian Iovan este actualul ministru de Interne Lucian Bode, secretarul general al PNL, a cărui lucrare de doctorat a fost considerată ca fiind plagiată de Universitatea "Babeș-Bolyai". Chiar și președintele României, Klaus Iohannis, a recunoscut public că sunt probleme de plagiat în lucrarea de doctorat a liberalului Lucian Bode. Ivan s-a retras pe divan Profesorul Adrian Ivan este unul din fondatorii Școlii de studii de securitate de la Universitatea "Babeș-Bolyai" (UBB) din Cluj și coordonatorul lucrării de doctorat a ministrului Lucian Bode. În urma deciziei Comisiei de Etică a UBB, care a constatat că lucrarea de doctorat a liberalului Lucian Bode este profund viciată și se confirmă suspiciunile de plagiat, profesorul Adrian Ivan a fost nevoit să facă un pas în spate. Adică, în următorii doi ani, profesorul Adrian Ivan nu va mai coordona lucrări de doctorat la UBB. În urma verdictului UBB, opoziția a depus o moțiune de cenzură împotriva ministrului Lucian Bode. Dar acesta din urmă a fost salvat de coaliția de guvernământ PNL – PSD – UDMR. A urmat o intervenție publică a președintelui Klaus Iohannis care a recunoscut că sunt „probleme” de plagiat în lucrarea liberalului. Iohannis a cerut capul lui Bode "Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios și eu am încredere că în PNL, și domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni și impactul politic. Eu personal, sincer, mă aștept ca cel târziu până la rocadă sau rotația guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens", a precizat președintele Klaus Iohannis. Citește și: Mai poate fi ministrul de Interne de la București un partener credibil la Bruxelles pentru ai săi omologi din UE când vine vorba de Schengen? Plagiatul lui Bode, vulnerabilitate națională Șeful liberalilor, premierul Nicolae Ciucă, a ascultat sfatul președintelui Iohannis și a menționat că situația ministrului Lucian Bode va fi clarificată în interiorul PNL. "La nivelul PNL urmează să avem o clarificare și în funcție de aceasta să putem să luăm decizii până la rocadă. Este un mesaj pe care domnul președinte l-a mai dat. Așa cum a spus și dumnealui analizăm până la rocadă ca să putem lua decizii", a declarat Nicolae Ciucă. Cu toate acestea, ministrul Lucian Bode se simte vânat de opoziție, dar îndreptățit să dețină titlul de doctor. Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu După ce s-a retras temporar de la UBB, profesorul Adrian Ivan a lăsat în urmă zeci de doctoranzi cărora le îndruma cariera academică. În anul 2016, procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog era doctorand în anul 2 la Relații Internaționale și Studii Europene și îl avea ca conducător de doctorat pe profesorul Mihai Alexandru Croitor. Din Comisia de Îndrumare, însă, făceau parte profesorul Adrian Ivan, Lucian Năstasă Kovacs și Marcela Sălăgean. Tot în anul 2 de doctorat se afla și comisarul șef Cătălin Marius Moșneagu. Conducătorul de doctorat era același profesor Mihai Alexandru Croitor. Iar în Comisia de Îndrumare îi avea pe aceiași trei profesori, în frunte cu Adrian Ivan. Comisarul șef Cătălin Marius Moșneagu, fostul șef al Direcției Control Intern, a fost obligat să se pensioneze la vârsta de 39 de ani după ce controversata Direcție Generală de Protecție Internă i-a retras accesul la documente Strict Secret de Importanță Deosebită. Decizia a fost atacată în instanță. Procurorul Bogdan Ciprian Pîrlog și comisarul șef Cătălin Moșneagu au o relație apropiată. Amândoi au lucrat la dosarul penal "10 august". Șefă din BNR, coordonată de Ivan Ioana Rada este șefa filialei Bihor a Băncii Naționale a României. Ea figura ca doctorand la Relații Internaționale și Studii Europene și îl avea ca conducător de doctorat pe profesorul Adrian Ivan. Pe lista doctoranzilor lui Adrian Ivan s-a aflat și George Marius Șinca, agent șef adjunct de Poliție și asistent universitar la UBB și Universitatea Agora, conform CV-ului său din 2016. Un alt doctorand a fost Raluca Codruța Luțai, care a absolvit un masterat la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu". În prezent este asistent la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, specializată pe terorism și globalizare, studii de intelligence și științe politice.

Protestezi, poți fi interceptat și arestat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Protestezi, poți fi interceptat și arestat

Protestezi, poți fi interceptat și arestat. Premierul Ciucă și ministrul de Interne Bode propun modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea liniștii publice să fie pedepsită direct cu închisoare cuprinsă între 1 și 5 ani. Dar este și mai grav decât atât, potrivit expertei anticorupție Laura Ștefan. Protestezi, poți fi interceptat și arestat Creșterea pedepsei până la 5 ani de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice face ca investigatorii să poată folosi interceptările (Codul de procedură penală Art. 139, al. 2) împotriva celor care comit infracțiunea cu pricina. Adică a acelora care tulbură liniștea publică prin „atingerea gravă a demnităţii”. În situația agravantă, pentru care pedeapsa poate urca la 7 ani de închisoare, autoritățile pot folosi „agenți sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor” (Art. 148 al. a CPP). Citește și: Bode și Ciucă au plagiat de la Carmen Dan, vor să schimbe legislația: doar închisoare pentru proteste de stradă, amenda este eliminată Mai mult, persoanele care tulbură liniștea publică în condițiile deja menționate pot fi arestate preventiv. (Art. 223 al 2). Deci, efectul imediat al creșterii pedepselor este că în investigarea infracțiunii de tulburare a liniștii și ordinii publice vor putea fi folosite mijloace speciale de investigație mai intruzive, cum ar fi interceptările, agenții sub acoperire și, de asemenea, la fel de grav, există posibilitatea de a lua măsura arestării, explică Laura Ștefan, potrivit Europa Liberă. Experta anticorupție spune că toate aceste prevederi permit statului riposte mai dure, ceea ce nu este benefic pentru democrație.

Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste (sursa: Inquam Photos/Sabin Cîrstoveanu)
Politică

Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste

Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste. Ministrul de Interne, Lucian Bode, și premierul, Nicolae Ciucă, au inițiat un proiect de lege prin care cei care protestează împotriva abuzurilor și a clasei politice pot ajunge direct la închisoare. Acum, infracțiunile de ultraj sau de tulburare a liniștii publice sunt sancționate și cu amendă. Societatea civilă românească protestează față de această inițiativă controversată prin care se restricționează libertatea întrunirilor și dreptul la liberă exprimare. Mai mult, organizațiile nonguvernamentale atrag atenția că un demers asemănător a fost inițiat în anul 2017 de către PSD, proect legislativ susținut atunci de ministrul de Interne Carmen Dan. Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste Liberalul Lucian Bode vrea să restricționeze dreptul românilor de a se întruni liber și dreptul la liberă exprimare printr-un proiect de lege care prevede modificarea Codului Penal. Liberalul Lucian Bode este susținut în acest demers antidemocratic de premierul Nicolae Ciucă, șeful său pe linie de partid. Cei doi politicieni propun modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea liniștii publice să fie pedepsită direct cu închisoare cuprinsă între 1 și 5 ani. Codul Penal prevede în prezent închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Protestele neautorizate împotriva politicienilor, abuzurilor și corupției sunt sancționate doar cu amendă în prezent. Justificările cuplului Bode & Ciucă Liberalii Nicolae Ciucă și Lucian Bode își justifică inițiativa legislativă prin faptul că „frecvența cazurilor de loviri și alte violențe în spațiul public, gravitatea consecințelor unor astfel de fapte (infirmități, decesul unor persoane), precum și escaladarea faptelor de tulburare a ordinii și liniștii publice petrecute în ultima perioadă, au scos în evidență existența unui specific ce se caracterizează prin participarea unui număr important de persoane, existența unor stări conflictuale mai vechi, exercitarea unor acte de violență și atitudine refractară, inclusiv față de forțele de ordine, manifestată ostentativ și prin violență”. Tot cei doi liberali susțin creșterea pedepselor prin modificarea articolului 371 din Codul Penal argumentând că „în unele cazuri, faptele comise în public au fost precedate de fapte de instigare publică prin folosirea unor platforme sociale, atât prin mesaje, dar mai ales prin imagini și clipuri video (în direct), aspecte care au sporit violența și caracterul intimidant la adresa comunității”. Societatea civilă condamnă inițiativa PNL Nouă organizații ale societății civile au transmis că „Același demers a fost încercat și în 2017, inițiator atunci fiind PSD. Punem în oglindă forma actuală a articolului, modificarea propusă de PNL, dar și modificarea propusă de PSD în 2017, prin vocea dnei. Carmen Dan (la acea vreme ministru de interne, ca și dl. Bode)”. Cum arată acum articolul 371 din Codul Penal: „Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”. Propunerea ministrului Carmen Dan era astfel: "Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.". PNL merge mai departe decât PSD Iată cum arată și propunerile liberalilor Bode și Ciucă: "Art. 371. (1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către; a) două sau mai multe persoane împreună; b) o persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani." Citește și: Scandal la UMF Timișoara: centrul orașului, împânzit cu afișe cu numele profesorilor acuzați că iau șpagă de la studenți, ca să-i treacă examenele, și tarifele lor „Nu este deloc surprinzător că dnii. Ciucă și Bode nu se arată originali, ci plagiază, de data această după PSD. Ambele propuneri urmăresc introducerea unor sancțiuni mai aspre, majorând limita pedepsei cu închisoarea, și eliminând posibilitatea de a sancționa doar cu amendă. PNL merge mai departe și propune și anumite circumstanțe agravante, care cresc și mai mult pedepsele”, comentează cele nouă organizații ale societății civile.

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Politică

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen. Recenta analiză a Universității "Babeș-Bolyai", potrivit căreia teza de doctorat a lui Lucian Bode este "profund viciată" de plagiat slăbește chiar puterea de negociere a ministrului român de Interne în UE. Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen Chiar dacă pare o problemă personală și nu una de stat, plagiatul este, în primul rând, o chestiune de etică: Bode a furat. Or, un demnitar care este evident că a furat nu mai poate fi un partener credibil pentru nimeni. Problema îi afectează și pe colegii de alianță politică din Guvern. "Nu vreau să comentez această chestiune, suntem colegi, dar există şi un proces pe rol, nu voi comenta. Eu pur şi simplu nu înţeleg aceasta goană după titlul de doctor, parcă ar fi un titlu nobiliar. Nu înţeleg, nu vreau să comentez, va rezolva domnul Bode probabil cum ştie el mai bine", a declarat Kelemen Hunor la TVR Info. Kelemen: Bode nu intră pe persoană fizică în Schengen Întrebat cum ar putea să încurce situaţia lui Bode aderarea la Schengen, liderul UDMR a spus: "N-are nicio treabă chestia asta cu spaţiul Schengen, nu domnul Bode intră în spaţiul Schengen, acum haideţi să nu încurcăm foarte tare borcanele în cămară. Dacă ar fi vorba să intre pe persoană fizică domnul Bode, atunci poate că ar fi o problemă, dar nu domnul Bode, pe persoană fizică, intră în spaţiul Schengen". Potrivit vicepremierului, "lucrurile nu sunt legate". Citește și: Ministrul Bode trebuie să plece, UBB a constatat că teza de doctorat a liberalului „este profund viciată” de plagiat "Haideţi să nu personalizăm lucrurile. Când e vorba de statul român, atunci lucrurile stau într-un fel, când e vorba de o persoană, indiferent cine e acea persoană, e responsabilitatea persoanei respective, ceea ce a făcut sau ceea ce va face. Dar nu încurcă lucrurile, că nu domnul Bode caută pe persoană fizică să intre în spaţiul Schengen", a transmis liderul UDMR.

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Politică

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat. Comisia de etică a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj a constatat două tipuri de abateri de la normele de citare în teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, arătând că abaterile etice identificate sunt suficient de importante pentru a concluziona că "teza este profund viciată". Două tipuri de abateri Conform hotărârii adoptată, luni, de Comisia de etică, aceasta a analizat aspectele semnalate public şi a ajuns la concluzia că există două tipuri de abateri de la normele de citare în teza analizată. "(1) Plagiat conform definiţiei din Legea 206/2004 - preluare de paragrafe de text (tradus din engleză sau direct din limba română) fără citare (prin note de subsol sau în text) sau plagiat prin preluare verbatim (cuvânt cu cuvânt) din limba română, fără parafrazare, a unor paragrafe întregi, ceea ce ar presupune încadrarea textului între ghilimele, chiar dacă este citată sursa. Exemple în Anexa 1 care face parte integrantă din prezenta Hotărâre. (2) Citare defectuoasă sau incorectă, în cazul traducerilor din engleză a unor bucăţi semnificative de text. Deşi sursa este indicată în nota de subsol, nu este clar delimitat textul preluat prin parafrazare minimă (rezultată din traducere) şi contribuţia proprie a doctorandului. De asemenea, există texte pe care autorul tezei le atribuie prin note de subsol surselor originale, însă fără precizarea că a consultat o sursa indirectă (prin folosirea cuvântului apud). În fine, există texte care sunt citate cu referire la un întreg articol, şi nu la pagina exactă de unde s-a preluat textul", se arată în documentul citat. Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat Potrivit acestuia, abaterile menţionate sunt considerate grave erori de citare şi viciază "substanţial" corectitudinea lucrării de doctorat. "Conform Codului etic al Universităţii Babeş-Bolyai şi al practicilor academice internaţionale, confirmate de experţii cooptaţi, aceste abateri sunt considerate grave erori de citare, încadrate uneori sub umbrela extinsă a noţiunii de , şi care viciază substanţial corectitudinea lucrării de doctorat. Ele sunt repetate consistent pe parcursul lucrării, sugerând intenţia de mascare a absenţei contribuţiei originale. Lipsa delimitării textului citat faţă de contribuţia originală prin corp de text sau prin precizarea are ca rezultat pagini întregi care constau în simple compilări de citate. Tabelele şi figurile reclamate sunt fie plagiate, fie citate incomplet", se precizează în hotărâre. Având în vedere aceste aspecte, Comisia reia concluziile din hotărârea 7/2022, arătând că se confirmă şi alte abateri de la etica cercetării decât cele reclamate anterior şi analizate de Comisie - plagiat şi citare defectuoasă sau incorectă. "Abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată", mai arată Comisia de etică a UBB. UBB cere corectarea tezei În lipsa posibilităţii legale de a aplica sancţiuni disciplinare unei persoane care nu este membru al comunităţii academice, Comisia îi solicită ministrului Lucian Bode corecturi la teză şi retragerea cărţii publicate pe baza tezei, iar o eventuală republicare să fie realizată doar după corectarea tuturor abaterilor constatate. "Dacă această retragere nu este comunicată Universităţii Babeş-Bolyai într-un termen de 15 zile calculate de la comunicarea prezentei hotărâri, Comisia va sesiza Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării pentru analiza cărţii mai sus menţionate. Menţionăm că, spre deosebire de comisiile de etică, CNECSDTI nu este limitat la sancţionarea membrilor comunităţii academice şi de cercetare având şi posibilitatea de a decide sancţiuni referitoare la cartea publicată pe baza tezei", se mai arată în hotărârea Comisiei. Comunicatul UBB Potrivit unui comunicat al UBB, "În prima sesizare la această teză, UBB a primit o serie de suspiciuni de plagiat şi a identificat altele în plus, în baza analizei integrale a tezei cu două softuri antiplagiat. (...) În esenţă, s-au confirmat cele mai multe suspiciuni, s-au dispus măsuri de corectare şi s-a sesizat CNATDCU pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii. În plus, pentru transparenţă, UBB a semnalat pe site-ul propriu în zona tezelor susţinute la universitate, faptul că teza este afectată de abateri de la etica cercetarii: . În urma sesizării din oficiu, Comisia a analizat noile suspiciuni de abatere de la etica academică în redactarea tezei de doctorat, iar prin recenta Hotărâre nr. 1/2023, s-a confirmat majoritatea acestor suspiciuni, s-au dispus măsuri de corectare şi retragere a cărţii, şi se vor sesiza consiliile naţionale (CNATDCU/Consiliul Naţional de Etică a Cercetării) pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii", mai arată sursa citată. Experţi internaţionali independenţi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) informase, în 24 noiembrie, că a reluat analiza tezei de doctorat a ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, în urma apariţiei în spaţiul public a unor noi suspiciuni de plagiat. Reprezentanţii universităţii au anunţat că vor fi cooptaţi în analiză şi experţi internaţionali independenţi, având în vedere interesul public faţă de acest caz. "Reamintim faptul că abaterile de etică se analizează exclusiv în urma unor sesizări sau prin autosesizare când există în spaţiul public dovezi clare şi doar în limitele acestora. Orice altă abordare ar fi ilegală şi contrară prezumţiei de nevinovăţie, depăşind şi practicile academice standard. De asemenea, pornind de la bunele practici internaţionale, precizăm că analiza poate fi reluată ori de câte ori este cazul, pe baza noilor dovezi prezentate de către cei interesaţi", se mai menţionează în comunicat. UBB: Doar CNATDCU poate retrage titluri Universitatea clujeană anunţa, pe 2 noiembrie, că a înaintat către CNATDCU şi Ministerul Educaţiei informarea referitoare la o primă hotărâre a Comisiei de Etică cu privire la teza de doctorat a lui Lucian Bode. UBB preciza atunci că nu s-a analizat valoarea conţinutului ştiinţific al lucrării, care nu face obiectul demersului de etică. În schimb, Hotărârea Comisiei de Etică a UBB a identificat "în mod clar" existenţa unor abateri etice şi a făcut recomandări interne şi pentru Lucian Bode, care însă nu-i pot fi impuse direct, nemaifiind în relaţii contractuale cu universitatea. "Comisia de Etică a UBB nu are în atribuţii analiza păstrării sau retragerii titlului de doctor, demers care ţine de CNATDCU/ minister, prin analize proprii, motiv pentru care Comisia de Etică a UBB, depistând probleme etice, a făcut informarea către CNATDCU. Dacă se constată alte probleme etice, care nu sunt evidenţiate de softurile antiplagiat sau nu au fost identificate de analiza Comisiei, acestea pot fi semnalate oricând şi analizate suplimentar, în cadrul Comisiei de Etică a UBB şi/sau direct la CNATDCU", a mai transmis UBB. Pe 1 noiembrie 2022, Bode aprecia poziția UBB UBB făcuse publice, anterior, concluziile analizei Comisiei de etică asupra tezei de doctorat a ministrului Lucian Bode, constatându-se că există "o serie de abateri de la bunele norme de publicare - erori de citare şi unele fragmente plagiate". Comisia de etică preciza că nu poate dispune sancţiuni în acest caz, dar solicita autorului şi editurii care a publicat lucrarea să corecteze inadvertenţele identificate. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a salutat, în 1 noiembrie, publicarea rezultatelor evaluării de la acel moment a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca asupra tezei sale de doctorat şi a susţinut că lucrarea sa "este în regulă", "titlul de doctor acordat în anul 2019 este menţinut", el precizând că va revizui erorile constatate. Citește și: Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie. El a fost numit în funcție în februarie 2019, la propunerea lui Dragnea "Doresc să salut publicarea rezultatelor evaluării UBB în urma analizei asupra tezei mele de doctorat. Verdictul UBB: teza mea de doctorat este în regulă, iar titlul de doctor acordat în anul 2019 este menţinut. Recent, UBB s-a pronunţat în legătură cu respectarea normelor de redactare academică în teza mea de doctorat, iar rezultatul verificărilor nu schimbă cu nimic evaluările iniţiale ale tezei. În urma verificărilor, Comisia de etică a UBB mi-a recomandat remedierea erorilor de citare care au survenit în cuprinsul a mai puţin de 7 pagini (2,95%) din totalul celor 220 de pagini ale tezei. În niciun moment nu mi-am însuşit ideile altora şi nici nu am dat impresia că-mi aparţin", a scris atunci Bode, pe pagina sa de Facebook. Pe 5 ianuarie 2023, Bode a dat în judecată UBB Ministrul de Interne aminteşte că în rezoluţia conducătorului de doctorat din 23 septembrie 2018 şi în conţinutul raportului de similitudine se preciza că teza lui de doctorat nu conţine preluări neautorizate, el ataşând postării şi documentele. De asemenea, adaugă Bode, Comisia de sociologie, ştiinţe politice şi administrative a CNATDCU, la 11 iulie 2019, a validat lucrarea în vederea emiterii ordinului de ministru. "Fragmentele identificate ca fiind problematice reprezintă aproximativ 1.923 de cuvinte din totalul de 65.000 de cuvinte ale tezei (2,95%). Prin procedura de verificare realizată în 24 octombrie 2022 nu s-au identificat elemente de noutate faţă de prima verificare a tezei realizată cu ocazia susţinerii tezei în anul 2018", arată Bode. Ministrul Afacerilor Interne a afirmat că nu rezultă cu certitudine intenţia vădită de încălcare a regulilor şi tehnicilor de citare academică, iar citarea eronată este considerată o deviere de la normele de redactare academică şi trebuie corectată. "Din respect pentru comunitatea academică, împreună cu editura, voi revizui printr-o erată erorile de citare problematice din cele 7 pagini, cu toate că nu am această obligaţie legală", a susţinut el. Reprezentanţii UBB au informat săptămâna aceasta că, în data de 5 ianuarie 2023, Lucian Bode a acţionat în instanţă, la Tribunalul Sălaj, Comisia de Etică a UBB cu privire la faptul că nu ar fi legală autosesizarea în privinţa acuzaţiilor de plagiat vehiculate în spaţiul public.

România în Schengen, discuții de culise (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

România în Schengen, discuții de culise

România în Schengen, discuții de culise. Preşedintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, afirmă că ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, are oportunitatea de a pune în discuţie problema aderării României la spaţiu Schengen în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului JAI, organizată la Stockholm pe 25 ianuarie, la care demnitarul român a fost invitat să participe. România în Schengen, discuții de culise "Pe 25 ianuarie, domnul Bode este invitat la Stockholm, la o reuniune informală a Consiliului JAI, ne anunţă Preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene, care a convocat această şedinţă. Vizita este importantă, nu avem deocamdată confirmarea participării ministrului român de Interne la evenimentul din Suedia, dar vorbim de oportunitatea pe care acesta o are de a pune în discuţie, chiar şi într-un format informal, chestiunea accesului nostru în spaţiul Schengen. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Rămâne de văzut dacă, de această dată, dialogul, perseverenţa şi capacitatea de negociere a actualului guvern vor fi mai reuşite decât până acum. Deci, toţi ochii spre Stockholm, acolo unde, în perioada 25-27 ianuarie, va avea loc un Consiliu JAI informal", a scris Tomac, vineri, pe Facebook.

Fratele ministrului Bode, 1,40 la concurs (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

Fratele ministrului Bode, 1,40 la concurs

Fratele ministrului Bode, 1,40 la concurs. Fratele ministrului Afacerilor Interne, Dumitru Ioan Bode, vameș în Sălaj, a fost (potrivit unei surse G4Media) unicul candidat pentru un post de șef în Autoritatea Vamală Română, dar a fost respins după ce a obținut la proba scrisă doar 14 puncte din 100. Fratele ministrului Bode, 1,40 la concurs În 2016, tot în calitate de vameș, fratele actualului ministru a fost reținut înr-un dosar de luare de mită. Din interceptări reieșea că vameșul ar fi sunat doi oameni de afaceri și le-ar fi cerut, în limbaj codificat, ”rețete compensate”: alimentări gratuite la benzinăriile acestora. În cursul cercetărilor, a fost exonerat de acuzație. Citește și: EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou În vara acestui an, Autoritatea Vamală Română (AVR), instituție subordonată Ministerului de Finanțe (condus de ministru PSD), a organizat un concurs pentru ocuparea mai multor posturi de conducere. Potrivit fratelui ministrului, "Am candidat pentru postul de sef Birou Vamal Salaj in urma înființarii noii structuri AVR, si NU pentru un post de sef serviciu in structura centrala. (...) Fratele meu NU are nicio implicare in activitatea mea profesională. Nu mi-am dorit si nu doresc o poziție in cadrul structurii centrale AVR."

Petru Zoltan
Opinii

Bode, dus de nas de Karner

România a așteptat ani de zile umilă la coadă pentru a fi primită în marea familie europeană Schengen. Primele semne care au prevestit eșecul funcționărimii românești au apărut imediat după vizita premierului olandez Mark Rutte în România. Urmarea: Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție în care se stipula că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen din cauza corupției și a grupărilor de crimă organizată. Dar, după negocieri informale, părea că olandezii s-au mai temperat. Moment în care România s-a trezit că este contestată tocmai din Suedia, țară susținută de București pentru aderarea la NATO. După ce a fost domolită furtuna suedeză, a intrat în joc Austria. Chiar dacă regimul de la Kremlin a trecut Austria pe lista țărilor inamice, cancelarul austriac Karl Nehammer a fost primul lider european care l-a vizitat pe Vladimir Putin după invadarea Ucrainei. Declarativ, pentru a discuta despre încheierea războiul din Ucraina. Istoria ne arată, însă, că Austria a fost țara favorită a regimului Putin pentru comerț, activități bancare și spionaj. La începutul lunii decembrie, ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, acuzat de conaționalii săi de antisemitism, a spus tranșant că nu va fi de acord cu aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen din cauza valului de migranți. Lucian Bode, ministru de Interne la București și doctor în relații internaționale, a fost trimis de urgență la Viena pentru a se întâlni cu omologul său. Tocmai din inima Austriei, liberalul Lucian Bode anunța că primise asigurări de la ministrul Karner că declarațiile pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României. Până când cancelarul Karl Nehammer a transmis că va bloca aderarea României și Bulgariei. Președintele Klaus Iohannis, considerat în urmă cu câțiva ani „prietenul Austriei”, a bravat: se negociază până în ultima clipă. Chiar și premierul Nicolae Ciucă a pus mâna pe telefon și l-a sunat pe cancelarul austriac. Cu câteva ore înainte de marea umilire de la Consiliul JAI, ministrul Lucian Bode le spunea jurnaliștilor români de la Bruxelles, triumfalist: „Sunteți astăzi aici pentru un moment istoric pentru România”. Cu zâmbetul pe buze a mai spus că este o mare onoare pentru el să reprezinte România în calitate de ministru de Interne la un asemenea eveniment. Câteva ore mai târziu, Austria lui Putin avea să își folosească dreptul de veto pentru a bloca aderarea României. În urma acestui eșec istoric pentru România, ministrul Lucian Bode ar trebui să se retragă la Sălaj pentru că doctoratul în relații internaționale nu i-a fost de folos și a căzut ca un naiv în capcana vorbelor dulci ale ministrului Karner.

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR. Miniștrii Sorin Grindeanu și Lucian Bode și-au împărțit frățește Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile. Trei membri PSD, trei de la PNL. Totodată, membrilor CA le-a crescut și indemnizația: de la 2.500, la 3.000 de euro brut în următorii patru ani. În urma procedurii de selecție a specialiștilor din domeniul aviației civile, PSD l-a plasat în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, iar PNL, pe avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției. Dar și pe Nicolae Stoica, groparul structurii de securitate cibernetică din domeniul aviației civile. Cireașa de pe tort - Lucian Taropa, prietenul lui Sorin Grindeanu și fost președinte al PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu. Soțiile lui Taropa și Grindeanu sunt asociate într-o firmă de construcții. Agricultorul Neacșu, expert în aviație Ministerul Transporturilor, sub conducerea ministrului Sorin Grindeanu, a organizat procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație pentru Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). O comisie de cinci experți a decis să îl trimită în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, fratele influentului pesedist Marian Neacșu – Secretarul General al Guvernului Ciucă. Conform CV-ului său, Mihai Neacșu este inginer mecanic. Timp de zece ani, din 1998 până în 2008, a fost director de vânzări la firma Estrella Impex din Slobozia. Apoi, administrator până în zilele noastre. Firma Estrella Impex, cu un singur angajat declarat, îi are ca asociați pe Marian Neacșu, Nicoleta Radu și Mihai Neacșu. Cifra de afaceri netă în ultimul an fiscal a fost de peste 287.000 lei și un profit de peste 100.000 lei. Fostul pepededist Taropa, pila lui Grindeanu Tot pe filieră PSD au fost numiți secretarul de stat Bogdan Mîndrescu și Lucian Taropa. Ultimul este prieten la cataramă cu ministrul Transporturilor, Sorin Grideanu. Soțiile lor, Tiana Taropa și Teodora Mihaela Grindeanu, sunt asociate în firma Duofarm, al cărei obiect principal de activitate este de lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Lucian Taropa a ajuns în Consiliul Local Timișoara în anul 2012 pe listele PP-DD, partid condus de Dan Diaconescu. Apoi, s-a înscris în PSD Timiș. Începând cu anul 2013, a făcut pasul spre aviație. Inițial, a fost încadrat ca director de marketing la Aeroportul Internațional Timișoara. Acum este director executiv, funcție primită cu ajutorul prietenului său, Sorin Grindeanu. În anul 2017, după ce Sorin Grindeanu a fost pus premier de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, pesedistul a decis să îl plaseze pe Taropa în mai multe consilii de administrație. Groparul cibernetic Stoica, intangibil Lucian Bode, actualul ministru al Afacerilor Interne și secretar general PNL, l-a propulsat în Consiliul de Administrație pe Nicolae Stoica în cursul anului 2020. Atunci, Bode era ministrul Transporturilor. Ulterior, Nicolae Stoica avea să devină directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române. Defapt.ro a scris că Nicolae Stoica a pus în pericol aviația civilă după ce a decis desființarea ilegală a structurii de securitatea cibernetică a instituției, doar pentru a concedia specialiștii în securitate cibernetică din cadrul AACR. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Ceea ce nu l-a împiedicat pe Stoica, după începerea războiului din Ucraina, să solicite aeroporturilor din întreaga țară să se protejeze împotriva atacurilor cibernetice. Chiar dacă și-a dovedit incapacitatea de a înțelege rolul securității cibernetice în aviația civilă, Nicolae Stoica a fost păstrat în funcție. Mai mult, a obținut un mandat pe patru ani în Consiliul de Administrație, până în octombrie 2026. Grindeanu și Bode, prieteni la AACR Ministrul Lucian Bode nu s-a mulțumit cu un singur loc în Consiliu. A mai fost adus și avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției și vicepreședinte al PNL Sălaj, organizația controlată politic tot de Lucian Bode. Anterior, ministrul Lucian Bode l-a mai plasat pe Ilea în Consiliile de Administrație de la CFR SA, ROMATSA, Tarom, Compania Națională de Investiții și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Tot pe filieră PNL, dar de data aceasta de la Brașov, a ajuns și Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului „Aeroportul Brașov”. Defapt.ro a dezvăluit că Alexandru Anghel a fost concediat la finalul anului 2017 din funcția de director general interimar al Aeroportului Iași, după ce Consiliul de Administrație a constatat că acesta are un comportament abuziv, a încercat să acopere anumite nereguli, dar și pentru că nu a respectat, cu „vădită intenție”, regulamentele și legislația în vigoare. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a numit la Autoritatea Aeronautică Civilă un șef incompatibil: este și director al aeroportului Brașov După ce a fost dat afară de la Aeroportul Iași, Alexandru Anghel a fost recuperat de liberalul Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și pus să coordoneze proiectul „Aeroportul Brașov”. Numirea lui Alexandru Anghel în CA al AACR nu este întâmplătoare: Autoritatea Aeronautică urmează să autorizeze și să evalueze Aeroportul Brașov.

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR (sursa: Facebook/CNAIR)
Investigații

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR. Liberalii trag sforile pentru a-și impune oamenii la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în locul directorului general Cristian Pistol și al directorului general adjunct Bogdan Pascu, unul din oamenii apropiați ai lui Dan Voiculescu. Pentru desemnarea noului director general al CNAIR se bat șeful PNL Ilfov, Hubert Thuma, secretarul general al PNL, Lucian Bode, și șeful PNL Prahova, Iulian Dumitrescu. Bătaie între liberali pe șefia CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a revenit organizației PNL Ilfov în urma împărțirii companiilor de stat între PNL și PSD, cele două partide principale aflate în coaliția de guvernare. Totodată, organizația liberalilor din Ilfov a reușit să îl impună secretar de stat în Ministerul Transporturilor pe Ionel Scrioșteanu, fostul șef de cabinet al lui Marian Petrache. Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu și-a trădat fostul șef la ultimele alegeri interne de la PNL Ilfov și a trecut cu arme și bagaje în tabăra lui Hubert Thuma. Culmea, noul șef al PNL Ilfov este finul liberalului Marian Petrache. Dar relația prin alianță nu a mai contat atunci când finul și-a propus să îl înlocuiască de la șefia PNL Ilfov pe Marian Petrache, unul dintre greii liberalilor. Dar și secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a intrat în dizgrația lui Hubert Thuma pentru că a promis că va numi mai mulți liberali ilfoveni în consiliile de administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor. Ceea ce nu a făcut. Mai mult, pe funcțiile râvnite de PNL Ilfov au fost numiți oameni din partea PSD. Thuma vrea păstrarea lui Pistol Hubert Thuma, șeful PNL Ilfov, vrea să îl mențină în funcția de director general al CNAIR pe actual director Cristian Pistol, căruia îi expiră mandatul de conducere. În cazul în care nu va reuși să îi prelungească mandatul de director al lui Cristian Pistol, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu ar putea fi schimbat din funcție. La funcția de director general al CNAIR râvnește și Lucian Bode, secretarul general al PNL și ministrul Afacerilor Interne. Dar și Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și liderul liberalilor prahoveni. La nivel național, acesta din urmă deține funcția de prim-vicepreședinte pe mediu de afaceri și societate civilă. Mariana Ioniță și Ana Maria Vasile, concurentele Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Transporturilor, Lucian Bode o sprijină pentru funcția de director general pe Mariana Ioniță, actualul secretar general al Ministerului Transporturilor și fostă șefă a CNAIR. Numirea Marianei Ioniță l-ar avantaja și pe ministrul Sorin Grindeanu, pentru că ar rămâne vacant postul de secretar general al ministerului. Ocazie cu care ar putea să își numească un apropiat pe această funcție cheie. Controversatul Iulian Dumitrescu ar vrea să o impună la conducerea CNAIR pe Ana Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova și cea care conduce Consiliul Județean atunci când Iulian Dumitrescu are treburi politice la București. Bogdan Pascu, omul lui Dan Voiculescu, ar putea fi schimbat Decizia privind numirea directorului general va fi luată la următoarea ședintă a Consiliului de Administrație al CNAIR care va avea loc în cursul zilei de luni. Tot atunci, Consiliul de Administrație urmează să aprobe noua structură organizatorică a structurii centrale a CNAIR. Ocazie cu care ar putea să se înființeze trei noi posturi de directori generali adjuncți. Citește și: FOTO Regele Charles al III-lea, suveranul britanic cel mai apropiat de România. Până acum, nici un monarh britanic nu a vizitat România În prezent, director general adjunct este Bogdan Pascu, unul din oamenii apropiați ai lui Dan Voiculescu. Înainte de a prelua funcția de director adjunct, premierul Florin Cîțu l-a plasat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR. Însă, în cazul în care liberalii nu îi vor mai acorda sprijinul politic, Bogdan Pascu ar putea fi schimbat din funcție. Bogdan Pascu a fost parlamentar din partea fostului Partid Conservator condus de Dan Voiculescu și a ocupat în 2006 și funcția de vicepremier în cabinetul condus de Călin Popescu – Tăriceanu. Bogdan Pascu a lucrat și la Antena 1 și Grivco, firme controlate de Dan Voiculescu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră