sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: liban

17 articole
Internațional

Explozii simultane de pagere în Liban

Explozii simultane de pagere în Liban. Valul de explozii ale pagerelor din Liban a ucis marţi opt persoane şi a rănit alţi aproape 2750 de oameni, dintre care 200 se află în stare gravă, conform datelor Ministerului Sănătăţii din Beirut. Explozii simultane de pagere în Liban Gruparea şiită Hezbollah afirmase, potrivit aceleiaşi agenţii, că mai mulţi membri ai săi şi o fetiţă şi-au pierdut viaţa în urma unor astfel de deflagraţii. O sursă apropiată de mişcare precizează că unul din morţi este fiul unui deputat din Hezbollah. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Detonarea pagerelor a fost "cea mai mare breşă în securitate" din ultimul an, a declarat aceleiaşi agenţii un oficial din Hezbollah, sub rezerva anonimatului. Insane Footage from today, showing the Detonation of several Encrypted Pagers used by Hezbollah at a Supermarket in Beirut, resulting in multiple Injuries. pic.twitter.com/UqSX9EorPd— OSINTdefender (@sentdefender) September 17, 2024 Într-un comunicat de presă, Hezbollah a acuzat Israelul şi a ameninţat că statul evreu îşi va primi "pedeapsa cuvenită". O sursă a AFP afirmase deja că exploziile au fost provocate de un act de "piraterie israeliană". Valul deflagrațiilor a durat o oră Incidentele au fost raportate iniţial în suburbiile din sudul Beirutului şi în sudul Libanului. Locuitori din capitală au afirmat că la 30 de minute după primele deflagraţii, continuau să se audă detonaţii. Valul de deflagraţii a durat mai mult de o oră. Televiziuni locale au preluat înregistrări ale unei camere video cu circuit închis care arată un dispozitiv electronic mic aşezat lângă casa de marcat a unui magazin alimentar; în timp ce un client încerca să plătească, dispozitivul a explodat spontan. Alte imagini arată o victimă doborâtă de o explozie lângă o tarabă cu fructe dintr-o piaţă. La camera de gardă a spitalului Mount Lebanon din Beirut soseau motociclete, iar victime cu mâinile rănite strigau de durere. Şeful spitalului public Nabatieh din sudul ţării, Hassan Wazni, a declarat că în unitatea pe care o conduce erau trataţi circa 40 de răniţi, care suferiseră leziuni la faţă, ochi sau membre. Crucea Roşie libaneză a comunicat că au fost trimise pe teren peste 50 de ambulanţe şi 300 de membri ai echipajelor medicale, pentru a evacua victimele. Armata israeliană nu comentează Armata israeliană nu a comentat deocamdată. Gruparea Hezbollah, apropiată de Iran, susţine mişcarea islamistă palestiniană Hamas în războiul împotriva Israelului. De la începutul conflictului din Gaza, din Liban au fost lansate numeroase atacuri cu rachete asupra teritoriului israelian. Printre răniţi se numără ambasadorul Iranului în Liban, Mojtaba Amani - informaţie preluată de Reuters de la agenţia iraniană de presă Mehr. Bilanţul valului de explozii, aparent coordonate, care a durat circa o oră, a crescut în scurt timp de la ordinul zecilor la câteva sute, apoi la peste 1000, înainte de ultimele estimări oficiale. Centrul libanez de criză coordonat de ministerul sănătăţii de la Beirut a cerut întregului personal medical să se prezinte la unităţile de care aparţine pentru a face faţă numărului mare de urgenţe. Angajaţilor li s-a recomandat să nu utilizeze pagerele

Explozii simultane de pagere în Liban (sursa: X/Visegrad24)
Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România (sursa: Facebook/Mohamed Tajideen, Samir Abou-Khalil)
Investigații

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România. A fost suspectat de finanțarea Hezbollah în Belgia, dar a fost condamnat doar pentru fraude fiscale. Pus pe lista neagră de SUA, a încălcat interdicțiile și a sfârșit în închisoare ca terorist. Se numește Kassim Tajideen și a avut afaceri și în România, direct și prin familie. Binefăcătorul Kassim revine în satul lui Iulie 2020. Kassim Tajideen este acasă, în sfârșit, după trei ani petrecuți în celula unei închisori americane. În timp ce omul de afaceri belgiano-libanez în vârstă de 65 de ani coboară scările avionului, este întâmpinat de unul dintre fiii săi, care cade la pământ să-i sărute picioarele. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă În Hanaway, locul său de naștere din sudul Libanului, Kassim este plimbat prin sat, pe jumătate ieșit prin trapa unui SUV negru Mercedes. Numeroși bărbați îl escortează cu mașini, scutere și biciclete. O mulțime de oameni, purtând pancarte cu portretul său, îl înconjoară, în timp ce sunetele petardelor se amestecă cu claxoanele. La intrarea în curtea unui imens conac în stil neoclasic, sătenii îl întâmpină cu orez și petale de flori. Aleea pe care merge Kassim e stropită cu sânge unor oi proaspăt sacrificate în onoarea lui. Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România Pentru sătenii din Hanaway, el este un filantrop care s-a luptat să scape din sărăcia lucie din locul în care s-a născut pentru a construi o afacere înfloritoare între Liban, Europa și Africa. Ba chiar și-a angajat sute de conaționali în rețeaua sa de companii. Un angajator generos, care plătește facturile medicale atunci când angajații au nevoie de o intervenție chirurgicală serioasă. Pentru sistemul de justiție belgian, însă, Tajideen a fost arhitectul unui sistem masiv de evaziune fiscală, spălare de bani și fraudă cu facturi false în valoare de 50 de milioane de euro, pus la cale din biroul său din Anvers la începutul anilor 2000. Iar pentru guvernul american, el este un „contribuitor financiar important la Hezbollah”, grupul militant șiit susținut de Iran și partid politic care formează un stat în cadrul unui stat în Liban. 300.000 USD la București În perioada în care își clădea imperiul de afaceri cu sediul la Anvers, Kassim Tajideen explora și România. Pe 1 martie 1999, la ora 19, 38 de minute și zece secunde, 300.000 de dolari intrau în sucursala de la București a Băncii Turco-Române. Banii veneau de la New York, de la Republic National Bank. 55 de secunde mai târziu, la ora 19, 39 de minute și cinci secunde, 299.975 de dolari intrau în contul deschis la Banca Turco-Română (BTR) de firma Frații Crawn Com SRL iar 25 de dolari erau păstrați, drept comision, de BTR. Potrivit documentului bancar de transfer al banilor, cei 300.000 de dolari reprezentau „capital social”. Continuarea, aici.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră