Maia Sandu, maraton politic la Davos
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a realizat un adevărat maraton politic la Davos: în circa 48 de ore, ea a avut discuții cu șapte șefi de stat și de guvern, plus Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, și doi președinți ai unor bănci internaționale. Printre cei cu care s-a întâlnit a fost cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. Cu președintele Confederației Elvețiene Maia Sandu, maraton politic la Davos Potrivit informațiilor publice, de pe contul de Twitter al Maiei Sandu, ea a discutat, la Forumul de la Davos cu: premierul statului Luxemburg, Xavier Bettel președintele Confederației Elvețiene, Alain Berset premierul Spaniei, Pedro Sanchez cancelarul german Olaf Scholz premierul Olandei, Mark Rutte premierul irlandez, Leo Varadkar premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis It was a pleasure to greet ??@Bundeskanzler Olaf Scholz in Davos. Encouraged by #Germany’s firm support for Moldova??, reiterated our appreciation for the provided assistance, notably in the energy and defense sectors. pic.twitter.com/KKvmE24lMl— Maia Sandu (@sandumaiamd) January 18, 2023 În plus, Maia Sandu consemnează discuții cu Ursula von der Leyen, cu Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, și cu Odile Renaud, președintele BERD. În general, toate discuțiile au avut drept punct comun asistența economică oferită Republicii Moldova. Concluding the #WEF23 marathon on a high note with a meeting w/ ?? PM @kmitsotakis. Greece is a trusted partner for Moldova and our ??integration agenda.We agreed to further build on the already strong ??-?? cooperation and launch new partnerships in the energy sector. pic.twitter.com/55yM6kZfPg— Maia Sandu (@sandumaiamd) January 19, 2023 Dar Republica Moldova a cerut din partea aliaţilor săi și sisteme defensive antiaeriene, a declarat preşedinta Maia Sandu într-un interviu acordat agenţiei Reuters la Forumul Economic Mondial de la Davos. Cu președintele Băncii Europene de Investiții Ea a adăugat că Republica Moldova are nevoie de asemenea de un ajutor financiar extern anul acesta care să fie cel puţin la nivelul celui din 2022, adică cel puţin 600 de milioane de euro, pentru a-şi proteja populaţia în faţa inflaţiei.
