joi 20 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: letonia

13 articole
Internațional

Un nou cablu optic submarin avariat

Un nou cablu optic submarin avariat. Un cablu optic submarin care leagă Letonia de Suedia a fost avariat duminică, iar autoritățile letone suspectează o influență externă. Incidentul a declanșat o anchetă amplă coordonată cu NATO și statele din regiunea Mării Baltice. Un nou cablu optic submarin avariat Marina letonă a trimis un vas de patrulare pentru a inspecta o navă suspectată de implicare în incident. Alte două vase aflate în zonă sunt, de asemenea, investigate. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Premierul leton Evika Silina a declarat că avaria este „semnificativă” și cel mai probabil cauzată de o influență externă. NATO și Suedia se alătură investigațiilor NATO a anunțat că fregate, avioane de patrulare și drone navale sunt implicate în investigarea și protejarea infrastructurii critice din Marea Baltică. Premierul suedez Ulf Kristersson a confirmat cooperarea strânsă dintre Suedia, NATO și Letonia în investigarea acestui incident suspect. Avaria, în contextul unor incidente similare Avaria cablului optic dintre orașul leton Ventspils și insula suedeză Gotland survine în zona economică exclusivă a Suediei. Incidentul face parte dintr-o serie de avarii care au afectat infrastructura critică din regiune, pe fondul tensiunilor crescute după invazia Rusiei în Ucraina. Impact minim asupra comunicațiilor Operatorul cablului, Centrul de radio și TV leton de stat (LVRTC), a comunicat că furnizorii de telecomunicații au redirecționat traficul pe rute alternative, minimizând impactul asupra comunicațiilor. Reparațiile urmează să înceapă de îndată ce va fi închiriat un vas specializat. Protecția infrastructurii critice: o prioritate NATO În urma acestui incident și a altora similare, NATO intensifică măsurile de protecție în Marea Baltică, rezervându-și dreptul de a acționa împotriva amenințărilor la adresa infrastructurii critice. Ancheta va continua pentru a stabili dacă avaria a fost intenționată sau rezultatul unui accident.

Un nou cablu optic submarin avariat (sursa: X/Evika Siliņa)
O dronă rusească, prăbuşită în Letonia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia. O dronă rusească s-a prăbuşit sâmbătă în apropierea oraşului Rezekne în estul Letoniei, la aproximativ 50 de kilometri de graniţele cu Belarus şi Rusia, a anunţat duminică Ministerul leton al Apărării. O dronă rusească, prăbuşită în Letonia "În prezent, serviciile responsabile, inclusiv Poliţia, continuă investigarea circumstanţelor incidentului, dar conform datelor preliminare este vorba despre un vehicul aerian militar fără pilot al Federaţiei Ruse şi, conform informaţiilor Forţelor Armate Naţionale, a intrat spaţiul nostru aerian dinspre Belarus", se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul leton al Apărării. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” Şefa diplomaţiei letone, Baiba Braze, care se află în Coreea de Sud într-un turneu în regiunea Asia-Pacific, a scris pe reţeaua socială X că un reprezentant al ambasadei Rusiei la Riga a fost convocat luni la Ministerul de Externe. "Am informat aliaţii, NATO şi liderii UE asupra acestui incident. Războiul Rusiei în Ucraina ne obligă să rămânem vigilenţi. Un incident similar s-a petrecut astăzi în România. Suntem vigilenţi, hotărâţi şi examinăm paşii următori în mod raţional, cu implicarea aliaţilor noştri', a completat ministrul Baiba Braze. Potrivit Ministerului Apărării leton, sistemele armatei au detectat pătrunderea unei drone în spaţiul aerian al Letoniei, au monitorizat deplasarea acesteia şi au determinat locul în care aparatul s-a prăbuşit. Declaraţia acestui minister insistă şi asupra faptului că spaţiul aerian leton este de asemenea spaţiu aerian NATO. Oraşul Rezekne, cu o populaţie peste 26.000 de locuitori, este situat la aproximativ 50 de kilometri de graniţa Letoniei cu Belarus, care se află la sud-est. Graniţa cu Rusia se află la aproximativ 50 de kilometri est de oraş

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

Rusia nu se va opri în Ucraina, avertizează Krisjanis Karins
Internațional

Rusia nu se va opri în Ucraina

Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe, Krišjānis Kariņš, într-o declarație pentru Financial Times. El a spus că Europa are nevoie de o strategie pentru a ține în frâu Moscova, care va căuta noi ținte, indiferent de finalul războiului din Ucraina. Citește și: Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale Rusia nu se va opri în Ucraina Krišjānis Kariņš, fost prim-ministru al Letoniei și candidat autodeclarat la șefia NATO, a declarat pentru Financial Times că Rusia are o „ideologie alimentată de imperialism", ceea ce înseamnă că amenințarea din partea Moscovei va persista chiar și sub un nou președinte sau dacă Ucraina își recâștigă tot teritoriul. „Rusia nu se va opri, Rusia poate fi doar oprită. Oprirea Rusiei în Ucraina nu înseamnă că s-a terminat. Înseamnă pur și simplu că va trebui să continuăm. Asta este ceea ce este important pentru NATO: că va trebui să lucrăm la o strategie pe termen lung de limitare a Rusiei", a declarat Kariņš. Kariņš a declarat că NATO trebuie să stimuleze capacitatea și „interoperabilitatea" industriei sale de apărare pentru a se asigura că diferitele sisteme de armament sunt standardizate și pentru a permite o mai mare partajare a muniției și artileriei între aliați. „Odată ce războiul se va încheia, mașina de război(N.red: a Rusiei) va începe să se reconstruiască. Va căuta să provoace, să creeze dificultăți la granița sa. Noi știm acest lucru. Trebuie să ne asigurăm, din partea NATO, că probabilitatea oricăror incidente este pur și simplu exclusă, prin hotărârea noastră, prin investițiile noastre în apărare", a adăugat el. Marea Baltică va deveni un „lac NATO", potrivit lui Kariņš, în urma aderării Finlandei și Suediei la alianță. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 „Rusia nu este o problemă în Ucraina doar pentru Ucraina, ci reprezintă un pericol pentru întreaga Europă, chiar și după războiul ucrainean. Dacă Ucraina își recâștigă teritoriul, Rusia va fi în continuare o amenințare. Asta înseamnă că trebuie să ne adaptăm gândirea pe termen lung”, a mai arătat șeful diplomației letone.

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Doar Ungaria, condusă de guvernul Viktor Orban, are un deficit mai mare, de 6,6%. Însă Eurostat oferă o privire comparativă și arată că în trimestrul II din 2021 erau țări cu deficite mai mari decât România, dar au reușit să le diminueze. Astfel, deficitul României era de 7,8% în trimestrul II din 2021 și, după doi ani de evoluție sinuoasă, a ajuns la 6,3%. Franța avea, în trimestrul II din 2021, un deficit de 8%, dar a ajuns la doar 4,6%. Malta a coborât de la 7,8% la 3,1%. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. Ciolacu dă vina pe alții Deşi în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menţinut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o uşoară creştere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, faţă de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut „A venit un prim-ministru de la ciuma roşie, de la PSD, şi în trei luni de zile este un dezastru că nu închidem deficitul cum şi l-a asumat un ipocrit şi un accident al României în funcţia de prim-ministru de la 4,4% şi sperăm să închidem cu 5,5% - 5,7%. Deodată a devenit o problemă extraordinară. România este stabilă economic”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 18 octombrie.

Cetăţenii ruşi dau teste de limbă pentru a evita expulzarea Foto: TV Kurzeme
Eveniment

Cetăţenii ruşi dau teste limbă pentru a evita expulzarea

Cetăţenii ruşi dau teste de limbă pentru a evita expulzarea din Letonia, anunță Reuters. Circa 20.000 de persoane vor fi nevoite să dea aceste teste. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cei vizaţi au obţinut paşapoarte ruseşti după ce Letonia a redevenit independentă în 1991, la destrămarea Uniunii Sovietice. Ei au beneficiat astfel de pensionare la vârsta de 55 de ani, pensii din partea Rusiei şi posibilitatea de a călători fără vize în Rusia şi Belarus. Cetăţenii ruşi dau teste de limbă pentru a evita expulzarea Etnicii ruşi constituie aproximativ un sfert din populaţia de 1,9 milioane a Letoniei şi până acum nu au avut nicio problemă să vorbească doar în limba rusă. De anul trecut, când Rusia a invadat Ucraina, ei se simt însă ameninţaţi cu excluderea din societate, deşi unii dintre ei trăiesc în Letonia de zeci de ani. "Au ales de bunăvoie cetăţenia unui alt stat, nu a Letoniei", a arătat Dmitrijs Trofimovs, secretar de stat în Ministerul de Interne, explicând că loialitatea lor constituie un motiv de îngrijorare. El susţine că testul de limbă este necesar pentru a dovedi fidelitatea faţă de Letonia, deoarece Moscova a justificat invadarea Ucrainei prin nevoia de a-i proteja pe etnicii ruşi. Cetăţenilor ruşi cu vârste sub 75 de ani din Letonia care nu trec testul până la sfârşitul anului li se va acorda un răgaz rezonabil pentru a părăsi ţara, iar cei care nu pleacă ar putea fi expulzaţi forţat, a declarat oficialul. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor Rusofonii trebuie să arate că pot folosi fraze simple, în letonă Reuters menţionează că majoritatea celor aflaţi în această situaţie este formată din femei vârstnice şi prezintă punctul de vedere al uneia din acestea. Valentina Sevastjanova, în vârstă de 70 de ani, fostă profesoară de engleză şi ghid la Riga, spune că dacă ar fi deportată "nu aş avea unde să merg; am trăit aici 40 de ani. Am luat paşaportul rusesc în 2011 ca să îmi vizitez uşor părinţii bolnavi din Belarus. Acum sunt morţi". Ea consideră că „e corect să înveţi lituaniană, dar presiunea aceasta e greşită". „Oamenii trăiesc într-un mediu rusesc. Vorbesc (numai) cu ruşi. De ce nu? Este o diaspora mare. Există locuri de muncă unde se vorbeşte rusa. Există ziare, televiziuni, radio în rusă. Poţi vorbi ruseşte în magazine şi pieţe - letonii trec cu uşurinţă la rusă", spune ea. „Îmi place să învăţ limbi şi speram să învăţ franceza la pensie. Dar acum am ajuns să învăţ letonă. Asta e - de ce nu?", adaugă la sfârşitul ultimei lecţii de limbă la o şcoală privată din centrul capitalei, gata să dea testul. A urmat un curs intensiv de trei luni într-o clasă de 11 femei cu vârste între 62 şi 74 de ani. Testarea are loc într-un zgârie-nori cu aspect stalinist din Riga. În clădirea care domină orizontul oraşului, cetăţenii ruşi cu paşapoartele roşii în mâini mai citesc în ultimul moment notiţe, cu teama că dacă nu trec testul îi aşteaptă expulzarea. După decenii în care a fost acceptabil să vorbeşti doar rusa în Letonia, ei trebuie să poată dovedi că înţeleg propoziţii simple în letonă şi pot pronunţa fraze cum ar fi - exemplu dat de Liene Voronenko, şefa Centrului Naţional pentru Educaţie, care organizează examenele - "Aş dori să iau cina şi să aleg peşte, nu carne".

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor Foto: Twitter
Internațional

Estonia și Finlanda să nu mai acorde vize rușilor.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. Letonia s-a alăturat acestei cereri, azi. Însă Germania pare să fi pus deja capăt acestui proiect. Acum cinci zile, Bulgaria a decis să nu maia corde vize rușilor care dețin proprietăți în această țară, precum și turiștilor. Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor „Opriți eliberarea de vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului. Zborurile dinspre Rusia sunt oprite, ceea ce înseamnă că, atunci când țările Schengen eliberează vize, vecinii Rusiei poartă povara (Finlanda, Estonia și Letonia sunt singurele puncte terestre de acces). Este timpul să punem capăt turismului din Rusia, acum”, a scris pe Twitter premierul estonian Kaja Kallas. Stop issuing tourist visas to Russians. Visiting #Europe is a privilege, not a human right. Air travel from RU is shut down. It means while Schengen countries issue visas, neighbours to Russia carry the burden (FI, EE, LV – sole access points). Time to end tourism from Russia now— Kaja Kallas (@kajakallas) August 9, 2022 Însă, azi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. ⚡️Chancellor of Germany Olaf Scholz said that he can hardly imagine a ban on the issuance of Schengen visas in the EU to Russians."This is Putin's war, and therefore I have a hard time with this idea (entry restrictions for Russians - ed.)", - Der Tagesspiegel quotes Scholz.— Flash (@Flash43191300) August 11, 2022 ”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Scholz îl laudă pe Schroeder Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Putin's chief propagandist Solovyev says that EU failing to issue visas to Russians may cause Russia to commit "a preventative nuclear strike".WE HAVE FOUND PUTIN'S ACHILLES HEAL. pic.twitter.com/8opUDVfnnb— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 11, 2022 Întrebat dacă ar acceptat ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial ”nu ştiu”, adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi ”lăudabilă”.

Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Internațional

Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia

Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia. Rusia a condamnat joi rezoluţia adoptată de parlamentul leton care desemnează Rusia "stat care susţine terorismul", relatează Reuters. "Având în vedere că nu există substanţă, ci doar xenofobie bestială în spatele acestei decizii, este necesar să-i numim pe ideologi neonazişti", a postat pe Telegram purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova. Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia Rezoluţia menţionează că "Letonia recunoaşte acţiunile Rusiei în Ucraina drept un genocid ţintit împotriva poporului ucrainean" şi cheamă la creşterea susţinerii militare, financiare, umanitare şi diplomatice pentru Ucraina. Rusia pretinde că a fost nevoită să-şi trimită forţele armate în Ucraina pentru a "denazifica" o ţară despre care susţine că este condusă de neonazişti, termen pe care l-a folosit şi pentru a-i categorisi pe criticii săi din ţările baltice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: a decis să investească zece milioane de lei pe un câmp dintr-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ucraina şi Occidentul au respins utilizarea acestui termen de către Rusia drept propagandă menită să justifice un război de cucerire în stil imperialist, comparându-i pe ucraineni cu invadatorii nazişti germani din Al Doilea Război Mondial.

Gazprom sistează livrările de gaze către Letonia
Eveniment

Gazprom sistează livrările gaze către Letonia

Gazprom sistează livrările de gaze către Letonia, pe fondul tensiunilor ruso-occidentale din cauza conflictului din Ucraina şi al sancţiunilor europene fără precedent împotriva Rusiei. Gazprom sistează livrările de gaze către Letonia Compania a explicat acest lucru prin „încălcarea condițiilor de către Letonia”. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în ediția portugheză a Diario de Noticias că Rusia a încetat complet sau parțial să furnizeze gaze către 12 state UE, scrie Newsmaker Moldova. Compania Latvijas Gaze a anunțat că a început să cumpere gaz rusesc printr-un intermediar. Potrivit șefului companiei, Aigars Kalvitis, Letonia nu poate cumpăra gaz direct de la Gazprom, deoarece plata este în ruble, iar intermediarul, care nu este numit din cauza secretelor comerciale, vinde gaz cu euro, conform ediției letone lrt.lt. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a remarcat într-un interviu că Rusia a încetat deja, parțial sau complet, furnizarea de gaze către 12 țări UE. „Trebuie să ne pregătim pentru noi întreruperi sau chiar pentru o oprire completă a furnizării de gaze rusești. Sunt convinsă că spiritul de unitate și solidaritate care ne-a ajutat să rezistăm pandemiei va depăși și aceste dificultăți”, a spus șefa Comisiei Europene. Ea a subliniat necesitatea de a diversifica sursele de aprovizionare. „Acum, UE se îndreaptă către parteneri energetici mai de încredere. Avem deja volume record de transporturi de gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Și primim din ce în ce mai mult gaz din Norvegia, Golful Persic, Algeria sau Marea Caspică. Din ce în ce mai multe țări din întreaga lume își măresc producția”, a spus von der Leyen. Anterior, Rusia a oprit furnizarea de gaze, printre altele, către Bulgaria, Polonia, Finlanda sau Țările de Jos. Nord Stream 1, livrări mult sub capacitate Gazprom a redus drastic în această săptămână livrările de gaz rusesc prin gazoductul Nord Stream 1, invocând necesitatea reparaţiilor la o turbină, într-un moment în care ţările europene fac eforturi să-şi asigure rezerve pentru iarnă. Rusia a redus deja în două rânduri volumul livrărilor sale în iunie, afirmând că gazoductul nu poate funcţiona normal fără o turbină care era în reparaţii în Canada şi care nu a fost trimisă în Rusia din cauza sancţiunilor impuse de occidentali în urma invaziei ruse asupra Ucrainei. De atunci, Germania şi Canada s-au pus de acord să trimită echipamentul în Rusia, dar turbina nu a fost încă livrată.

Primele țări care califică acțiunile Rusiei drept genocid Foto: Twitter
Internațional

Primele țări califică acțiunile Rusiei genocid 

Estonia și Letonia sunt primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid. Și președintele SUA, Joe Biden, a folosit acest termen, dar președintele Franței, Emanuel Macron, a refuzat să-l utilizeze. Primele țări care califică acțiunile Rusiei drept genocid Riigikogu estonian (legislativul) a adoptat în unanimitate o declarație prin care acțiunile Rusiei în Ucraina sunt calificate drept „genocid”. Rezoluția a fost publicată pe site-ul oficial al parlamentului. La scurt timp, o decizie similară a luat și Seimul Letoniei. „Federația Rusă a comis acte de genocid față de populația civilă, inclusiv pe teritoriile temporar ocupate, în special în orașele Bucea, Borodeanka, Gostomel, Irpen și Mariupol, precum și în multe alte localități din Ucraina. Acestea constau în ucideri, răpiri, deportări, privări de libertate, torturi, violuri, precum și profanarea cadavrelor”, se arată în declarația adoptată de legislativul estonian. Riigikogu recognizes #Russia's actions as genocide against the Ukrainian people & calls on the parliaments of other countries and international organizations to the same.Statement of the Estonian parliament: https://t.co/GTwvAF1knR#WeStandWithUkraine #StopRussia #ArmUkraineNow pic.twitter.com/FDtIDTAeq9— Riigikogu (@Riigikogu) April 21, 2022 După Estonia, un document similar a adoptat Letonia. Parlamentul a adoptat în unanimitate o rezoluție în care a numit acțiunile Rusiei în Ucraina drept un act de genocid. Parlamentarii letoni s-au referit la dovezi ample ale „crimelor brutale în masă” comise de armata rusă: „Uciderea, torturarea, abuzul sexual asupra civililor ucraineni, inclusiv a femeilor și copiilor în Bucha, Irpin, Mariupol și în alte părți”. Tot azi, ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a declarat joi că țara sa a oferit Ucrainei echipamente militare de zeci de milioane de euro. Worth of military aid transferred to Ukraine ?? by Lithuania ?? amounts to tens of millions of euros and the replacement value of this aid can be from 5 to 10 times higher.— Arvydas Anušauskas (@a_anusauskas) April 21, 2022 Citește și: Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea Biden vorbește de genocid Președintele Biden a fost primul șef de stat, după Zelenski, care a susținut că Rusia a comis un genocid în Ucraina. „Da, l-am numit genocid”, a răspuns preşedintele american jurnaliştilor în timpul unei vizite în statul Iowa. Până acum, administraţia americană nu a pronunţat acest cuvânt, folosit deja de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Este din ce în ce mai clar că Putin încearcă pur şi simplu să şteargă ideea însăşi de a putea fi ucrainean”, a adăugat el. Joe Biden a spus că, dacă „la nivel internaţional, avocaţii” vor decide cu privire la calificarea de genocid,”în ce mă priveşte, arată ca şi cum ar fi”.

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: Președinția Poloniei
Eveniment

Președinții la un pahar în tren

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev: președinția poloneză publică fotografii cu cei patru șefi de stat, relaxați, în jurul unor pahare cu ceea ce, probabil, pare a fi alcool, înainte de întâlnirea cu Zelenski. Cei patru se deplasează în capitala Ucrainei cu trenul, așa cum au călătorit, printre alții, și premierul britanic Boris Johnson sau șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Împreună cu cei patru trebuia să fie și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, dar regimul de la Kiev i-a transmis că nu este de acord cu vizita acestuia, datorită vechilor sale legături cu Vladimir Putin. Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren „Președintele polonez Andrzej Duda și președinții Estoniei, Lituaniei și Letoniei sunt în drum spre Kiev pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei Volodimir Zelensky. Secretarul de stat, șeful Biroului pentru Politică Internațională Jakub Kumoch, a declarat că Polonia organizează călătoria și, împreună cu Ucraina, îi asigură logistica și securitatea. „Țările baltice sunt partenerii noștri cheie în problemele de securitate din regiune… am decis să mergem împreună la Kiev. Scopul nostru este să arătăm sprijinul președintelui Zelensky și apărătorilor Ucrainei într-un moment decisiv pentru această țară”, a declarat Jakub Kumoch”, se arată în comunicatul președinției poloneze. Foto: Președinția Poloniei On our way to Kyiv, to a city that has suffered terribly due to Russian war since my last visit. Together with Presidents @AndrzejDuda, @GitanasNauseda & @valstsgriba we visit #Ukraine to show strong support to ?? people, will meet dear friend President @ZelenskyyUa #SlavaUkraini pic.twitter.com/NPUqPize1R— Alar Karis (@AlarKaris) April 13, 2022 Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia... Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. În ultimele două săptămâni, Steinmeier, care a fost în două rânduri ministru de externe pe vremea cancelarului conservator Angela Merkel, a făcut obiectul unor critici, la fel ca Angela Merkel pentru presupusa sa lipsă de fermitate în faţa Rusiei. El chiar recunoscuse la începutul lunii aprilie că a făcut o „greşeală” susţinând construcţia gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania. Man kommt ja leichter an der Tür vom Berghain vorbei, als zu #Zelensky.— Frank-W. Steinmeier (@ChefSteinmeier) April 13, 2022 După refuzul lui Zelenski, Steinmeier a scris pe Twitter: „Este mai ușor să treci de ușa de la Bergheim, decât să ajungi la Zelenski”. Bergheim este un club celebru din Berlin, unde se intră foarte greu. Citește și: Bine a făcut Zelenski că i-a închis ușa în nas lui Steinmeier. Germania are bani, dar nu mai are credibilitate

25 de menestreli ai lui Putin, indezirabili Foto: Twitter
Internațional

25 de menestreli ai lui Putin, indezirabili în Letonia

25 de menestreli ai lui Putin, artiști care au preaslăvit invazia din Ucraina, au fost declarați indezirabili în Letonia. Autoritățile letone au inclus 25 de artiști și oameni de cultură din Rusia în „lista persoanelor indezirabile”. Informația a fost confirmată de către ministrul de Externe Edgars Rinkēvičs pentru portalul Baltic News Network. 25 de menestreli ai lui Putin, indezirabili în Letonia Oficialul a precizat că aceste persoane nu vor putea intra în Letonia pe un termen nedeterminat, din cauza propagandei războiului și susținerii invaziei Ucrainei de către Federația Rusă. Ministrul a adăugat că lista va fi completată pe parcurs. Secretarul de presă al MAE-ului leton a precizat că lista celor vizați de sancțiuni nu este publică. Scopul acesteia este de a interzice persoanelor respective de a intra în Letonia. Reprezentanții MAE-ului leton au precizat că acestea reprezintă industria culturală și de divertisment a Rusiei și sunt sancționate pentru susținerea acțiunilor agresive ale Kremlinului față de Ucraina. Instituția a subliniat că Letonia condamnă vehement războiul pornit de Rusia în Ucraina, din cauza căruia mor zilnic atât civili, cât și militari. În luna februarie, pentru propagandă militară și susținerea agresiunii Rusiei în Ucraina, în lista persoanelor indezirabile a fost inclus interpretul Nicolai Baskov. Ministrul leton al Culturii Nauris Puntulis a îndemnat MAE-ul să includă în listă peste 20 de reprezentanți ai culturii ruse. Potrivit ministrului, printre cei cu acces interzis în Letonia trebuie să fie: Polina Gagarina, Serghei Jukov, Alexei Potehin, Timur Iunusov, Nikolai Rastorguev, Vitalii Loktev, Alexandr Erohin, Serghei Pereguda, Dmitri Strelțov, Alexei Tarasov, Pavel Sucikov, Alexei Kantur, Natalia Podolskaia, Vladimir Mașkov, Dmitri Pevțov, Nikita Mihalkov, Ilze Liepa, Viktoria Țîganova, Stas Mihailov și alții. La 18 martie, artiști precum Polina Gagarina, Nicolai Rostorguev, Oleg Gazmanov au evoluat pe scenă, într-un concert cu peste 200 000 de participanți, consacrat împlinirii a 8 ani de la anexarea Crimeei. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei

Riga redenumeşte adresa ambasadei Rusiei Foto: Latvia Travel
Internațional

Riga redenumeşte adresa ambasadei Rusiei

Capitala Letoniei, Riga, redenumeşte adresa ambasadei Rusiei în Strada Ucraina Independentă, anunță Reuters. Coaliţia de partide care conduce capitala Letoniei, Riga, a convenit vineri să schimbe denumirea adresei unde este localizată ambasada Rusiei în Strada Ucraina Independentă, informează un comunicat de presă citat de Reuters. Riga redenumeşte adresa ambasadei Rusiei Decizia vine după ce capitala Lituaniei, Vilnius, a anunţat joi că va schimba numele străzii pe care se află sediul ambasadei Rusiei şi o va denumi Eroii Ucrainei, în contextul invaziei ruse din Ucraina. ''Oricine va scrie ambasadei va trebui să îşi amintească de victimele agresiunii ruse şi de eroii Ucrainei'', a scris pe Facebook primarul din Vilnius, Remigijus Simasius. Corespondenţa va fi livrată ambasadei Rusiei numai dacă va avea noua adresă înscrisă la destinatar, a precizat el. În acelaşi timp, compania aeriană letonă Air Baltic a decis vineri să evite spaţiul aerian al Rusiei pe termen nedefinit, potrivit DPA. Air Baltic este cel mai mare operator aerian din statele baltice. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - au anunţat deja că îşi închid spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră