miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: lege

100 articole
Politică

Salariile primarilor urmează să fie mărite

Salariile primarilor urmează să fie mărite cu aproape 20%, potrivit unui proiect de lege aflat acum pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, anunță Antena 3. Parlamentarii au dorit să adopte acest proiect de lege săptămâna trecută, dar, urmare a unei „erori materiale”, el a ajuns pe ordinea de zi din această săptămână. România are 3.180 de primari și peste 40.000 de consilieri locali. Peste 100 de comune au sub 1.000 de locuitori. Salariile primarilor urmează să fie mărite Prevederea privind majorarea salariilor primarilor a fost strecurată într-un amendament al deputatului Adrian Solomon. Astfel, valoarea de referință în funcție de care sunt calculate salariile primarilor crește de la 2.080 de lei - salariul minim în 2019 - la 2.300 de lei, salariul minim în 2021. Urmare a acestei modificări, aceste salarii se vor majora, brut, cu 15-20%. De exemplu, un primar de oraş cu peste 100.001 de locuitori are acum 15.600 lei și va sări, dacă aceste modificări se adoptă, la 17.250 lei. Primarul unei comune de până în 3.000 de locuitori va avea 9.200 de lei. Săptămâna trecută, Camera Deputaților a votat majorări până în 50% a salariilor angajaților unor ministere. Aceste majorări sunt: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu

Salariile primarilor urmează să fie mărite Foto: Asociația comunelor
Vorbești de Rusia, intri la închisoare (sursa: Agerpres)
Internațional

Vorbești de Rusia, intri la închisoare

Vorbești de Rusia, intri la închisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru "informaţii false" privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, relatează AFP. Vorbești de Rusia, intri la închisoare Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte "difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile" despre "activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus". Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă "informaţiile false" au "antrenat consecinţe grave". Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de "informaţii false" despre armata rusă.

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, luni seara, că nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit şi nu poate să meargă pe front cineva care nu a făcut armata. Dîncu a afirmat la Digi24 că s-au exagerat anumite aspecte privind un draft al unei legi care trebuia să se facă rapid pentru această situaţie de criză. Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front "Au fost exagerate câteva aspecte, precum mobilizarea celor între 18 şi 60 de ani. Nicio lege nu poate spune asta, pentru că în Constituţie şi în legile vechi ale apărării se spune că se constituie rezerva activă a României, dar asta înseamnă că oamenii lucrează la locul lor de muncă. De exemplu, poate că în momentul acela sunt o serie de componente ale legii care spun că nu poţi să plece cadrele militare în concediu sau să-şi dea demisia sau alte lucruri care ţin de această zonă. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit, chiar dacă are 20 de ani, nu poate să meargă pe front cineva care n-a făcut armata. Au fost puse nepotrivit acolo, cei care le-au pus, fără să se gândească într-un context", a spus Dîncu. De ce este nevoie de trei legi Ministrul a detaliat pachetul de trei legi ale Apărării, care privesc securitatea naţională. "Proiectul conţine trei legi importante: proiectul pentru managementul situaţiei de criză, care este o lege mai veche, dinainte de pandemie (...), starea de criză nu este definită în Constituţie şi noi n-am încercat să creăm o nouă stare. A doua componentă este legea privind cyber-security, apărarea cibernetică - vedem acum că asta este o componentă foarte importantă a ameninţărilor - este continuă şi trebuie modificată. (...) Şi mai erau modificări la Legea 446/2006 - o lege a apărării naţionale care conţine, de exemplu, mobilizarea populaţiei, mobilizarea economiei, ce face economia în timp de ipotetic război, apoi conţine reglementări foarte importante referitoare la Agenţia Rezervelor Statului şi Situaţiilor Speciale - a trebuit să facem modificări care nu ţin de securitate sau comunicare, ci pur şi simplu reguli de organizare", a explicat Dîncu. Proiectul de lege disputat, retras El a precizat că proiectul care a ajuns în presă a fost propus înainte de a fi gândit pachetul de trei legi. "Ne-am gândit să facem o lege care să vină cu situaţia aceasta de criză din acest moment, pentru că încă avem criză sanitară, criza din Ucraina şi atunci să se facă rapid un proiect pentru această situaţie de criză. Toată lumea a luat din mai multe legi, din pachetul respectiv s-au luat bucăţi (...), s-a încercat să se facă un colaj. Când am văzut acest colaj, şi l-a văzut şi premierul, au zis cu toţii , pentru că era prea făcut pe picior, şi atunci rămânem la proiectul cu cele trei legi care vor fi într-un pachet. Dar a ajuns la presă, după ce noi ne-am hotărât să-l retragem şi a început o discuţie care conţine tot felul de amănunte care sunt potenţate de războiul hibrid de acum, pe care Rusia l-a dezvoltat în ultima vreme", a mai spus Dîncu.

Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol (sursa: Facebook/Stelian Ion)
Eveniment

Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol

Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol. Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a votat luni un proiect de lege care incriminează instigarea la ură împotriva unei persoane sau a unui grup și pe motiv de apartenență politică, printre altele. Parlamentarii USR vor sesiza CCR, a declarat deputatul Mihai Badea. Badea de la USR, supărat pe Vicol de la PSD Proiectul de lege avea ca scop punerea în acord a Codului Penal cu o directivă privind discriminarea pe criterii etnice, de rasă, sex etc. Dar un amendament introdus de Laura Vicol (PSD), șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, incriminează și delictul de opinie pe motiv de apartenență politică și prevede pedeapsa cu închisoarea până la trei ani, a declarat pentru G4Media Mihai Badea (USR), membru în Comisia Juridică. "Ce înțelegeți prin instigare la ură împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane pe criteriul opiniei sau apartenenței politice? Codul penal nu conține nicio definiție a acestei noțiuni, care rămâne la aprecierea instanței. Nesocotiți nu doar dreptul la liberă exprimare, dar și principiul constituțional al calității, clarității și preciziei legii. Practic, orice critică mai substanțială pe care un cetățean obișnuit sau un jurnalist o va aduce unui politician sau unui partid politic va putea fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani", a spus Badea pentru G4Media. Stelian Ion, "confundat" cu Laura Vicol Faptele, însă, arată că nu Vicol a introdus acel amendament în lege, ci doi colegi de la USR ai deputatului Badea. Legea în discuție a fost inițiată de Guvernul României în martie 2021. Iată forma articolului în cauză, așa cum acesta a plecat de la Guvern: "Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenta, ura sau discriminare impotriva unei categorii de persoane sau impotriva unei persoane pe motiv ca face parte dintr-o anumita categorie depersoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda". Forma inițială a articolului (sursa: senat.ro) Prima cameră sesizată a fost Senatul. Când proiectul de lege a ajuns în Comisia Juridică a Senatului, aceasta a emis un raport asupra legii. Potrivit acestuia, Ministerul Justiției, condus atunci de Stelian Ion, a propus un amendament. Raportul citat menționează că acel amendament a fost "propus de Ministerul Justiției, însușit de doamna senatoare USR-Plus Elena-Simona Spătaru și adoptat, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, de membrii Comisiei juridice". Acest amendament, propus de ministerul condus de Stelian Ion, introduce apartenența politică printre criteriile care definesc persoanele împotriva cărora se incită la violență. Amendament propus de MJ în mandatul lui Stelian Ion (sursa: senat.ro) Legea a suferit și alte modificări pe parcursul de adoptare. Vicol, avocata interlopilor, susținută de PSD La fel de adevărat este că și deputatul PSD Laura Vicol a adus un amendament articolului în chestiune, dar nu referitor la apartenența politică, criteriu aflat deja în lege încă din martie 2021. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Vicol are multe alte probleme de imagine, etică și chiar conflicte de interese care o fac nepotrivită pentru șefia Comisiei juridice din Camera Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Pavilionul României din Dubai, care a costat 7 milioane $, promovează ca sponsor principal firma lui Ciorbă, soțul deputatei PSD Vicol. Ciorbă a contribuit cu 18.000 € în produse

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive (sursa: gorjeanul.ro)
Investigații

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive. România a investit în ultimele decenii în jur de 400 de milioane de euro pentru construcția a trei hidrocentrale care nu au fost finalizate nici până în prezent. Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive Acestea sunt amplasate la Bumbești – Livezeni, Dumitra și Răstolnița. Lucrările, finalizate în proporție de peste 90%, au fost blocate în instanță de activiștii de mediu. Totul, după ce zonele în care au fost începute lucrările au fost incluse în arii protejate. Acum, invocând criza energetică, parlamentarii au inițiat un proiect de lege prin care se vrea modificarea ariilor protejate, astfel încât lucrările la hidrocentrale să poată fi finalizate. Dar organizațiile de mediu se opun din nou. Trei hidrocentrale vor fi "scoase" din ariile protejate La începutul lunii februarie, după scumpirea halucinantă a prețului la energie pentru consumatori casnici, parlamentarii au inițiat un proiect de lege care să contracareze efectele. Conform proiectului, vor fi "scoase" din zona ariilor protejate obiectivele de investiţii hidrotehnice care au fost începute anterior datei de 29 iulie 2007. Proiectul se referă la hidrocentralele de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, ambele amplasate pe râul Jiu. Dar și la hidrocentrala de pe Valea Răstolnița, din Munții Călimani. Lucrările la cele trei hidrocentrale au fost blocate pentru că, la data de 29 iulie 2007, zonele în care erau amplasate lucrările au fost incluse în arii protejate. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu "Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, staţiilor şi liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate şi limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lăţime 100 metri, pe toată lungimea de grăniţuire", se menționează în proiectul legislativ. Și alți jucători din piața de energie au pretenții Mai mulți jucători de pe piața energiei au transmis Senatului României propuneri de completare a inițiativei în care să fie cuprinse și proiectele de hidrocentrale aflate în curs de finalizare care, ulterior datei de 29 iulie 2007, au obținut avize de gospodărire a apelor și autorizații de construire. O altă modificare cerută de aceștia prevede ca "noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute (...) precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu". Hidrocentrala de la Răstolnița, finalizată în proporție de 92% Lucrările de la hidrocentrala de la Răstolnița, considerată obiectiv strategic, au fost începute în anul 1989, în timpul regimului comunist. În 2007, zona în care se construia hidrocentrala a fost inclusă în categoria ariilor protejate, de către Guvernul Tăriceanu. După aproape 25 de ani de la demararea proiectului în care se investiseră peste 200 de milioane de euro, lucrările erau finalizate în proporție de 92%. Însă întregul proiect a fost blocat pentru că a fost inclus în zona protejată. Prin punerea în funcțiune a obiectivului de la Răstolnița, producția de energie a României ar putea crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală, cu 35,2 MWh. Autoritățile estimează că, o dată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an. Prea puțină apă lăsată pentru faună și floră Hidroelectrica a demarat în anul 2003 lucrările pentru construcția hidrocentralelor de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, care urmau să producă o cantitate de energie electrică de 276 GWh. La fel ca și în cazul hidrocentraelei de la Răstolnița, în 2007, zonele în care erau construite cele două hidrocentrale au fost incluse în arii protejate sit Natura 2000. Între timp, lucrările de la hidrocentrala Bumbești – Livezeni și Dumitra au fost finalizate în proporție de 98%, respectiv 90%. Valoarea investițiilor depăsește 175 de milioane de euro. Organizațiile de mediu au reușit să stopeze în instanță finalizarea celor două proiecte, care ar pune în pericol mai multe specii de plante și animale. Hidroelectrica menționează într-un studiu referitor la hidrocentrala de la Bumbești că va lăsa un debit de servitute de 2,7mc/s. Debit considerat prea mic de ecologiști pentru ca flora și fauna din aria naturală să fie protejate. Un studiu din 2011 arată că este nevoie de un debit mediu anual de minim 10mc/s. Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Proiectul, contestat de organizațiile de mediu În contextul promovării noului proiect de lege care prevede scoaterea din ariile protejate a celor trei hidrocentrale, trei organizații de mediu cer senatorilor să nu voteze pe 14 martie această lege. Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF consideră că această inițativă legislativă va "mutila" parcurile naturale. Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu, susține că "profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte (...), fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate."

BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia pentru a le garanta securitatea Foto: captură video
Internațional

BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia

BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia pentru a le garanta securitatea, după ce Legislativul rus a votat o lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru știri false despre armata rusă. În plus, site-ul BBC în rusă a fost blocat. BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia Tim Davie, directorul general al BBC, a transmis într-un comunicat că noua legislaţie din Rusia pare să scoată în afara legii jurnalismul independent. "Nu ne lasă altă opţiune decât să suspendăm temporar munca tuturor jurnaliştilor şi a personalului auxiliar de la BBC News din Rusia, pe perioada cât vom evalua implicaţiile depline ale acestei evoluţii nedorite", a spus el. Tim Davie a precizat că BBC va continua să ofere informaţii în limba rusă din afara Rusiei. Foto: BBC "Siguranţa angajaţilor noştri este cea mai importantă şi nu suntem pregătiţi să îi expunem la riscul unei inculpări penale doar pentru că îşi fac treaba", a subliniat directorul general al BBC. Lege anti-presă, votată în unanimitate Consiliul Federației, camera superioară a Adunării Federale a Federației Ruse, a aprobat proiectul de lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru „informații false despre armata rusă”. Toți senatorii au votat „pentru”. Inițiativa prevede pedepse pentru „discreditarea” și „îndemnurile la rezistență” față de utilizarea forțelor armate „în scopul protecției intereselor Federației Ruse și a cetățenilor săi, susținerea păcii internaționale și a securității”. Pedepsele maxime în acest caz vor constitui cinci ani de închisoare. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE De asemenea, un alt amendament adoptat vineri prevede sancţiuni pentru „apelurile la impunerea de sancţiuni contra Rusiei”, transmit AFP, Reuters şi DPA, preluate de Agerpres.

15 ani de închisoare pentru știrile false, în Rusia lui Putin Foto: Kremlin.ru
Internațional

15 ani de închisoare pentru știrile false

Legea care prevede 15 ani de închisoare pentru știrile false despre armata rusă a ajuns într-un timp record la promulgare, la președintele Putin. 15 ani de închisoare pentru știrile false Consiliul Federației, camera superioară a Adunării Federale a Federației Ruse, a aprobat proiectul de lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru „informații false despre armata rusă”. Toți senatorii au votat „pentru”. Inițiativa prevede pedepse pentru „discreditarea” și „îndemnurile la rezistență” față de utilizarea forțelor armate „în scopul protecției intereselor Federației Ruse și a cetățenilor săi, susținerea păcii internaționale și a securității”. Pedepsele maxime în acest caz vor constitui cinci ani de închisoare. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE De asemenea, un alt amendament adoptat vineri prevede sancţiuni pentru „apelurile la impunerea de sancţiuni contra Rusiei”, transmit AFP, Reuters şi DPA, preluate de Agerpres. În ultimele zile Kremlinul încearcă să se asigure că versiunea sa asupra războiului din Ucraina ajunge la publicul rus. Se închid canalele independente și presa străină Postul de radio Eho Moskvî şi canalul de ştiri online Dojd au fost închise joi, la scurt timp după ce Parchetul general rus făcuse o recomandare în acest sens, din cauza modului neagreat de putere în care cele mai importante media independente ruse rămase relatau despre invazia militară rusă în Ucraina. Speakerul Dumei de Stat Veaceslav Volodin a declarat că legea va fi expediată „imediat” președintelui rus Vladimir Putin pentru promulgare, informează Meduza.io, citată de newsmaker.md. Paginile de internet ale Facebook şi a mai multor mass-media independente erau parţial inaccesibile vineri în Rusia, pe măsură ce autorităţile strâng laţul în jurul vocilor critice, în plin război cu Ucraina, informează AFP. Rusia s-a plâns în repetate rânduri că organizațiile media occidentale oferă o perspectivă parțială și deseori anti-Rusia a lumii în vreme ce nu trag la răspundere proprii lideri pentru corupție și războaiele devastatoare, precum cel din Iraq.

România, "invadată" de nomazii digitali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România, "invadată" de nomazii digitali?

România, "invadată" de nomazii digitali? Nomadul digital este definit prin lege drept "străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor". Citește și: Putin a decis care este pretextul pe care-l va invoca pentru război: Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem La o lună de la promulgarea legii care permite acordarea de vize de nomad digital străinilor care vor să se stabilească în România, în vreme ce muncesc de la distanţă pentru companii din alte ţări, un start-up ieşean vine cu o ofertă de servicii pentru aceştia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gorghiu a încălcat legea prin publicitate (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Eveniment

Gorghiu a încălcat legea prin publicitate

Gorghiu a încălcat legea prin publicitate. „Sunt cele mai produse naturale”, scrie Alina Gorghiu, vicepreședinte PNL, pe Instagram despre produsele Veroslim. Urmează un schimb de replici cu Veroslim, care se încheie cu aprecierea Alinei Gorghiu: „Chiar e un ceai bun”. Într-o a doua postare pe Instagram, Gorghiu afirmă: „Ceaiul e chiar gustos”. Gorghiu a încălcat legea prin publicitate Gustos sau nu, ceaiul îi aduce senatoarei PNL Alina Gorghiu o problemă mare cu legea. Este vorba de legea privind statutul deputaților și senatorilor (96/2006). Potrivit articolului 18 din această lege, "Este interzisă folosirea numelui însoţit de calitatea de deputat sau de senator în orice acţiune publicitară privitoare la orice societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ." Citește și: Pe Instagram, vicepreședintele PNL Alina Gorghiu face reclamă la ceaiuri de slăbit Or, Gorghiu exact asta a făcut: și-a asociat numele în scopuri publicitare cu o firmă. Potrivit aceleiași legi (articolul 51), "Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârşite de deputaţi sau de senatori şi dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni: a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle deputaţilor şi ale senatorilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege". Care sunt sancțiunile și cum se aplică Articolul 52 din actul normativ citat prevede că "Sancţiunile disciplinare parlamentare pentru abateriledisciplinare prevăzute la art. 51 sunt următoarele:a) atenţionarea verbală;b) chemarea la ordine;c) retragerea cuvântului;d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;e) avertismentul scris." Iar articolul 53 arată cât de complicat este ca Gorghiu chiar să primească vreun fel de sancțiune: "(1) Sancţiunile prevăzute la art. 52 lit. a)-c) se aplică de cătrepreşedintele de şedinţă. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 52 lit. d) se aplică la solicitarea preşedintelui de şedinţă sau a unui grup parlamentar de către plenul Camerei prin votul majorităţii celor prezenţi.(3) Abaterile care implică aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 52 lit. e) se constată de către comisia care are în competenţă analiza problemelor de disciplină la nivelul Camerei respective, la sesizareapreşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat sau senator. Sesizarea se adresează preşedintelui Camerei respective în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârşirii faptei." Alina Gorghiu nu a putut fi contactată până în prezent pentru un comentariu.

Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim (sursă: Facebook/Cristina Prună)
Eveniment

Legea plafonării și compensării facturilor

Legea plafonării și compensării facturilor la energie nu a produs efectul scontat de politicienii care au votat-o la finalul lunii octombrie 2021. Facturi uriașe, haos, lipsa garanțiilor și un viitor nesigur, acestea au fost efectele legii. „În primul rând, funcționăm pe o lege propusă de actualul ministru, din punctul meu de vedere ineficientă, ea neputând fi pusă în aplicare, cea cu plafonarea și cu compensarea facturilor. Va trebui cât mai curând să avem o ședință de coaliție și să venim cu alt act normativ, ori prin ordonanță, ori facem ședință extraordinară la Parlament și venim cu el fiindcă atât la persoanele fizice, dar și la companiile românești, fiindcă ele nu mai sunt competitive la aceste prețuri și totul este în lanț. (...) Eu cred că trebuie făcută o ședință de coaliție, în primul rând cu ministrul Energiei și găsită altă modalitate, mult mai ușoară și mai accesibilă atât companiilor, cât și populației”, a spus Marcel Ciolacu, la Antena 3, la începutul acestui an. Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim Într-adevăr, legea nu a pornit ca proiect în Parlament, ci a plecat de la Guvern, ca Ordonanță de Urgență. În Parlament, însă, a suferit modificări atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. În ambele camere parlamentare, legea a fost votată în unanimitate (aici, votul de la Senat; aici, votul de la Camera Deputaților). O poziție foarte critică la adresa legii a avut și deputatul USR Cristina Prună, deși parlamentarii USR au votat, cu toții, legea. „Marcel Ciolacu s-a trezit după Revelion că legea compensării și plafonării prețurilor la energie este ineficientă. Ce constatare, fix acum, în mijlocul iernii! Citește și: Normal, trebuie să arate că este cu poporul, trebuie să arate încă din primele zile ale noului an că este . Domnule Ciolacu, nu PSD și PNL au făcut această lege, la ceas de seară, sub înaltul patronaj al ministrului Energiei? Nu voi ați venit cu această formulă total contraintuitivă, de nu o înțelege nimeni? V-ați dat seama că este ineficientă acum, când trebuie să le dați banii companiilor furnizoare și înainte ca oamenii să primească facturile pe decembrie?”, a scris Prună pe Facebook în replică la declarațiile lui Ciolacu. Prună a votat, criticat și explicat La solicitarea defapt.ro, deputatul USR Cristina Prună a explicat de ce a votat, totuși, legea: „Am votat legea pentru că amendamentul nostru privind termia se regăsește în textul legii. Fără acest amendament, românii care se încălzesc în sistem centralizat în mai multe orașe ale țării s-ar fi confruntat cu valuri de scumpiri și ale acestor facturi, mult mai mari decât cele din prezent. Altfel, ar fi însemnat să votăm contra propriului amendament.” Prună a adăugat că „USR a avut o serie de amendamente la Legea 259/2021, printre care reducerea TVA de la 19% la 5% la energie și gaze naturale, eliminarea accizei și a certificatelor verzi din factura de energie, subvenții pentru producția de energie termică (CET-uri) pentru românii care sunt în sistem centralizat și credit fiscal pentru întreprinderi (scutirea de la plata taxelor în cuantumul a 50% din creșterea facturii). De asemenea, la acel moment USR avea deja un proiect de lege pe circuit care conținea aceleași prevederi cu amendamentele noastre depuse la Legea 259/2021, proiect ignorat de PSD și PNL. Singurul amendament al USR care a fost acceptat și se regăsește în legea finală a fost cel privind energia termică. Am avertizat și atunci, atât la dezbaterile din comisie cât și la cele din plenul Camerei, că legea va crea blocaje și că soluția corectă ar fi fost propunerile USR”. Într-adevăr, în dezbaterea din Camera Deputaților dinaintea votului final pe această lege, Prună a atras atenția că actul legislativ nu oferă soluțiile necesare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră