marți 01 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lacuri

3 articole
Mediu

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR)

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR). Mai multe acumulări de apă din România vor fi reabilitate printr-un proiect finanțat din Planul de Redresare și Reziliență. Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) Administrația Națională Apele Române a obținut fonduri și a lansat o licitație cu o valoare estimată la 673 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Din cele 13 acumulări vizate, trei se află sub administrarea Administrației Bazinale de Apă Iași-Bârlad: două în județul Vaslui și una în județul Iași. Acumularea din Iași este situată în comuna Lețcani, pe râul Voinești, în apropierea localității Cucuteni, iar pentru reabilitarea acesteia au fost alocate 33,27 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare, mai mare ca in anii precedenți
Mediu

Coeficientul umplere principalele 40 de lacuri acumulare

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este cu 20% mai mare decât în aceeaşi perioadă a ultimilor ani, anunță Apele Române, citate de news.ro. De altfel, INGHA a anunţat, marţi, cod portocaliu de inundaţii pe râuri din şapte judeţe, până miercuri la prânz. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Asigurăm zilnic resursa de apă pentru toţi beneficiarii, cu prioritate pentru alimentarea cu apă. În acelaşi timp, luăm măsuri de stocare a volumelor din acumulări pentru asigurarea necesarului de apă pentru populaţie în sistem centralizat”, a arătat, marţi, Apele Române. Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare Sursa citată a precizat că, în prezent, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de peste 86%, fiind cu 20% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor ani. Apele Române prezintă şi situaţia principalei surse de alimentare a municipiului Sibiu. ”Situată pe cursul superior al râului Cibin, în judeţul Sibiu, la 22 km de izvor şi la 2 km în amonte de localitatea Gura Râului, acumularea reprezintă principala sursă de alimentare cu apă a municipiului Sibiu şi a localităţilor limitrofe (Gura Râului şi Orlat). Coeficientul de umplere în acumularea Gura Râului este de 62%, comparativ cu 54% cât era în aceeaşi perioadă a anului trecut”, a mai transmis sursa citată. Apele Române a explicat că Barajul de la Gura Râului asigură tot necesarul de apă în sistem centralizat al locuitorilor din zonă. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR ”În plus, lucrarea are rol de atenuare a viiturilor în caz de inundaţii, dar şi în producerea de energie electrică. Amenajarea hidrotehnică se află în administrarea Apele Române Olt - Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu”, a mai precizat sursa citată.

Apa freatică din România, nivel periculos (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Apa freatică din România, nivel periculos

Apa freatică din România, nivel periculos. Spre deosebire de momentele de secetă din vară sau din anii trecuţi, fenomenul de anul acesta a ajuns în atenţia oamenilor mai acut fiindcă din ce în ce mai mulţi au fost afectaţi. Apa freatică din România, nivel periculos Nivelurile lacurilor şi debitele râurilor au scăzut la cote nemaiîntâlnite în această generaţie, apa a fost raţionalizată, iar unele fântâni din Iaşi au secat după 100 de ani. Specialistul Ionuţ Minea, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Geografie şi Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) şi director la Staţiunea de Cercetări Fizico-Geografice şi de Monitorizare a Calităţii Mediului – Mădârjac, judeţul Iaşi, a explicat că nivelurile şi debitele scăzute din această perioadă nu sunt o reflecţie a secetei din vara anului 2022. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Iulian Dumitrescu, șeful CJ Prahova, a plătit din bani publici să „ningă” în județ: 25.000 de euro s-au dus pe zăpadă fictivă curățată la fel de imaginar Ci o consecinţă a unei secete prelungite, de aproape 20 de ani, întreruptă de unii ani mai ploioşi, care a dus la o scădere foarte mare a nivelului apei din pânza freatică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră