vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: kremlin

87 articole
Internațional

Kremlinul dă asigurări că Lavrov va fi văzut cât de curând și că nu e în dizgrația lui Putin

Kremlinul a reacţionat luni la speculaţiile apărute în presa internaţională, insistând că Serghei Lavrov rămâne la conducerea Ministerului rus de Externe, în ciuda informaţiilor care indicau o posibilă cădere în dizgraţie a acestuia după anularea summitului ruso-american de la Budapesta. „Lavrov continuă să lucreze activ” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în conferinţa sa de presă zilnică că ministrul de externe „continuă să lucreze activ”, respingând ferm zvonurile privind pierderea încrederii preşedintelui Vladimir Putin. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Când va avea loc următorul eveniment public, îl veţi vedea pe ministru”, a precizat Peskov, adăugând că informațiile privind o demitere iminentă sunt false. Este pentru a doua oară când Kremlinul este nevoit să reacţioneze public la speculaţiile privind viitorul politic al lui Lavrov, în vârstă de 75 de ani. Absența de la Consiliul de Securitate alimentează zvonurile Ipotezele privind tensiuni la vârful conducerii de la Moscova au apărut după absenţa lui Serghei Lavrov de la reuniunea extraordinară a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, desfăşurată miercuri. În cadrul acestei întâlniri, preşedintele Vladimir Putin a cerut Ministerului de Externe şi Ministerului Apărării să prezinte un raport privind oportunitatea reluării testelor nucleare, suspendate de Rusia încă din perioada Uniunii Sovietice, în 1990. Lavrov, exclus din delegația rusă la G20 Un alt semnal care a alimentat speculaţiile a fost înlocuirea lui Lavrov la conducerea delegaţiei ruse pentru summitul G20 din Africa de Sud, rol preluat de Maxim Oreşkin, adjunctul şefului Administraţiei Prezidenţiale. Această decizie a fost interpretată de analişti ca un semn al diminuării influenţei ministrului de externe în cercul apropiat al lui Putin. Summitul ruso-american de la Budapesta Potrivit presei internaţionale, Serghei Lavrov ar fi fost considerat responsabil pentru anularea summitului ruso-american care urma să aibă loc la Budapesta. Întâlnirea a fost anulată după convorbirea telefonică din 20 octombrie dintre Lavrov şi secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în care ministrul rus s-ar fi arătat „total intransigent”. Ulterior, Lavrov a confirmat această poziţie într-o conferinţă de presă, respingeând ideea încetării ostilităţilor în Ucraina şi criticându-l pe preşedintele Donald Trump pentru lipsa de consecvenţă în aplicarea acordurilor discutate în august, la summitul din Alaska. Lavrov, două decenii în fruntea diplomaţiei ruse Serghei Lavrov conduce Ministerul rus de Externe din 2004, după ce a ocupat funcţia de ambasador al Rusiei la ONU. Surse independente afirmă că diplomatul nu ar fi fost informat până în ultimul moment despre planurile lui Vladimir Putin de a lansa invazia în Ucraina, în februarie 2022, fapt ce ar fi generat tensiuni interne în aparatul de stat rus. Deşi Kremlinul dezminte orice intenţie de schimbare la vârful diplomaţiei, absențele și înlocuirile recente ale lui Lavrov alimentează în continuare incertitudinile privind poziţia sa în cercul de putere al lui Vladimir Putin.

Kremlinul neagă zvonurile privind demiterea lui Lavrov (sursa: TASS)
Brusca dispariție a lui Serghei Lavrov (sursa: Tass)
Internațional

Dispariția lui Lavrov de pe scena publică stârnește controverse. Kremlinul: „Lucrează normal”

În ultimele zile, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a dispărut din spațiul public, o absență neobișnuită pentru un politician obișnuit cu prezențe constante la evenimente internaționale și conferințe de presă. În ciuda dezmințirilor oficiale, lipsa aparițiilor sale alimentează speculațiile privind posibile tensiuni interne la Kremlin. Lavrov, brusc retras din lumina reflectoarelor Serghei Lavrov deține funcția de ministru de externe al Federației Ruse din 2004 și este considerat unul dintre cei mai longevivi și experimentați diplomați ai epocii Putin. Citește și: Senatorul ex-POT Pintea, prins a treia oară la volan fără permis. Va face pușcărie pentru antecendente De-a lungul anilor, el a fost perceput drept un aliat loial al președintelui și o voce-cheie în conturarea politicii externe ruse. De câteva zile însă, aparițiile publice ale lui Serghei Lavrov au încetat brusc. Speculații despre un posibil conflict la vârful puterii ruse Presa rusă și internațională a început să speculeze recent că ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, ar fi pierdut din influență în cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin. Potrivit publicației Moscow Times, Lavrov ar fi intrat în dizgrația liderului de la Kremlin după eșecul organizării unui summit Trump–Putin, care ar fi fost anulat în urma unui apel telefonic între Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio. Kremlinul dezminte oficial: „Lavrov lucrează normal" Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ferm aceste informații, declarând agențiilor de presă ruse că „relatările nu au nicio legătură cu realitatea”. Peskov a subliniat că Serghei Lavrov „lucrează fără îndoială ca ministru de externe, în mod normal”, încercând să oprească valul de zvonuri care circulă în mediile diplomatice și pe rețelele sociale. Absența de la Consiliul de Securitate și de la G20 Zvonurile privind un posibil declin al statutului lui Lavrov au fost alimentate de absența sa de la o reuniune importantă a Consiliului de Securitate al Rusiei, desfășurată pe 5 noiembrie. De asemenea, faptul că ministrul nu a condus delegația rusă la summitul G20 a ridicat noi semne de întrebare cu privire la rolul său actual în politica externă a Moscovei. Totuși, o sursă guvernamentală citată de cotidianul Kommersant a oferit o altă explicație: absența ar fi fost „planificată din timp”, iar Lavrov, în vârstă de 75 de ani, ar fi fost de acord să nu participe la întâlnire. Misterul întâlnirii Trump–Putin: gafă diplomatică a lui Lavrov? Chiar dacă reacția Kremlinului a venit prompt, numeroase întrebări rămân fără răspuns. Una dintre ele privește exact motivul pentru care summitul Trump–Putin de la Budapesta a fost anulat. Deși Moscova a vorbit despre un „dialog constructiv” între miniștrii de externe, Donald Trump a declarat că nu dorește o întâlnire „fără rezultate”, după discuțiile din luna august, de la Alaska. Surse apropiate diplomației americane susțin că o greșeală de comunicare în timpul apelului Lavrov–Rubio ar fi dus la anularea întâlnirii. Discuție tensionată după apelul cu Marco Rubio Canalul de Telegram Nezygar a publicat informații potrivit cărora președintele Vladimir Putin ar fi avut „o conversație serioasă” cu Serghei Lavrov, imediat după apelul acestuia cu secretarul de stat american Marco Rubio. Conform surselor citate, Lavrov ar fi fost „nepregătit pentru dialog” și ar fi abordat discuția într-o manieră „extrem de tensionată”, refuzând să intre într-o dezbatere reală cu omologul său american. Aceleași surse susțin că ministrul „a urmat prea literal instrucțiunile venite de la Kremlin”, fapt care ar fi provocat nemulțumirea lui Putin. Publicația „Financial Times”, o lovitură de imagine pentru Lavrov Un alt informator, familiarizat cu activitatea Ministerului de Externe rus, a declarat pentru Nezygar că articolul apărut în Financial Times ar fi fost „orchestrat” și ar fi reprezentat „o lovitură dureroasă” pentru Lavrov, care, ulterior, și-ar fi redus semnificativ aparițiile publice. Financial Times a relatat că SUA au decis să anuleze întâlnirea de la Budapesta, dedicată războiului din Ucraina, după un apel telefonic între Serghei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio, din cauza atitudinii intransigente a diplomatului rus. Potrivit aceleiași surse, articolul conținea „numeroase neadevăruri și acuzații generalizate” la adresa ministrului, dar recunoaște că „Lavrov este, într-adevăr, obosit” și că „și-a făcut tot mai mulți adversari în interiorul Kremlinului”. Posibile tensiuni cu Putin, sugerează un fost diplomat rus Fostul diplomat rus Boris Bondarev a respins informațiile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut din influență în fața președintelui Vladimir Putin, catalogându-le drept „o versiune pe care presa adoră să o amplifice”. „Deși această ipoteză are dreptul să existe, Lavrov nu a spus nimic care să-i fi alarmat pe americani”, a declarat Bondarev, amintind că ministrul de externe ocupă această funcție de 21 de ani și că, în tot acest timp, a colaborat fără probleme cu liderul de la Kremlin. Totuși, fostul diplomat a sugerat că Vladimir Putin ar fi putut „transfera vina” pentru eșecul organizării summitului asupra lui Lavrov, pentru a evita să-și asume personal responsabilitatea pentru blocajul din relațiile cu Statele Unite.

Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul ia de sus Casa Albă după uciderea lui Charlie Kirk: E o societate foarte polarizată în SUA

Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează. Kremlinul a comentat duminică, pentru prima dată, asasinarea activistului american ultraconservator Charlie Kirk. Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a avertizat asupra polarizării „extreme” a societății americane. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Declarația a fost făcută pe canalul de Telegram al jurnalistului proguvernamental Pavel Zarubin. „Societatea (americană) este extrem de polarizată, acesta este într-adevăr cazul”, a subliniat Peskov. Oficialul rus a adăugat că forțele de securitate americane trebuie să stabilească dacă incidentul este unul izolat sau marchează începutul unei tendințe periculoase. Reacția președintelui Donald Trump Președintele american Donald Trump a pus atacul pe seama „stângii radicale” și a unor „nebuni”, promițând că va fi prezent la funeraliile lui Charlie Kirk. Trump l-a considerat pe Kirk o figură esențială în mobilizarea tinerilor alegători, contribuind decisiv la victoria sa electorală din 2024. Cine a fost Charlie Kirk Charlie Kirk avea 31 de ani și era unul dintre cei mai influenți activiști ultraconservatori din SUA. Considerat un apropiat al lui Trump, acesta a fost împușcat miercuri în gât, în timp ce participa la o dezbatere la Universitatea Utah Valley. Autorul atacului și ancheta în curs Atacatorul, identificat ca Tyler Robinson, un tânăr alb de 22 de ani, a deschis focul cu o pușcă de pe acoperișul unei clădiri din apropiere. Robinson a fost arestat și este acuzat de crimă. Autoritățile nu au furnizat încă detalii suplimentare despre acuzațiile exacte, însă acesta riscă pedeapsa cu moartea.

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează (sursa: rbc.ru)
Internațional

Dronele rusești doborâte în Polonia: Kremlinul aruncă pisica moartă în curtea Ministerului Apărării

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat la acuzațiile Poloniei privind dronele care ar fi încălcat spațiul său aerian. Președinția nu vrea să fie asociată direct cu incidentul. Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Uniunea Europeană și NATO „acuză zilnic Rusia de provocări, de cele mai multe ori fără să prezinte argumente”. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Oficialul rus a subliniat că subiectul dronelor nu ține de competența Kremlinului, ci de Ministerul Apărării. Varșovia susține că dronele erau rusești Premierul polonez Donald Tusk a anunțat pe 10 septembrie că armata a doborât drone care „reprezentau o amenințare directă”. El a calificat incidentul drept o provocare, precizând că aparatele erau rusești. În urma acestui episod, temporarul însărcinat cu afaceri al Rusiei la Varșovia, Andrei Ordaș, a fost convocat la Ministerul de Externe. Diplomatul rus a respins acuzațiile, afirmând că dronele au venit dinspre Ucraina. Zboruri detectate și intervenții ale apărării poloneze Pe fondul alertelor aeriene care au vizat toată Ucraina în noaptea incidentului, Polonia și-a ridicat avioanele de vânătoare și a activat sistemele de apărare antiaeriană.  Premierul polonez Donald Tusk a descris incidentul drept „o provocare la scară largă”, afirmând că situația reprezintă „cel mai aproape de un conflict deschis de după al Doilea Război Mondial”. Totuși, Tusk a subliniat că nu crede că Polonia sau NATO se află în pragul unui război direct cu Rusia. Reacții internaționale: Macron și Starmer acuză Rusia Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a pus la îndoială ipoteza că dronele au ajuns în Polonia „din greșeală”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a catalogat incidentul drept o escaladare și a atribuit responsabilitatea Rusiei. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a numit încălcarea spațiului aerian polonez „scandalos de iresponsabilă” și „fără precedent”, exprimând o profundă îngrijorare.

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Internațional

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri pro-ucraineni. 50 de zboruri, anulate, panică la Kremlin

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri. Grupurile de hackeri Silent Crow și Cyberpartisans BY, cunoscute pentru sprijinul lor față de Ucraina, au revendicat luni un atac cibernetic asupra sistemului informatic al companiei aeriene ruse Aeroflot. Incidentul a dus la anularea a zeci de zboruri. Kremlinul a numit alarmante rapoartele despre atac, spunând că toate companiile importante care furnizează servicii publicului sunt în pericol. Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri Într-un comunicat atribuit celor două grupuri, Silent Crow și Cyberpartisans BY, apare mesajul: „Glorie Ucrainei! Trăiască Belarus!”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Gruparea Silent Crow este cunoscută pentru implicarea sa în atacuri anterioare asupra infrastructurii informatice din Rusia. În ianuarie 2025, aceasta a revendicat un atac asupra unei baze de date guvernamentale. Kremlinul, alarmat Kremlinul a reacționat luni, catalogând informațiile din spațiul public drept alarmante. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat: „Informațiile pe care le citim în spațiul public sunt destul de alarmante.” El a adăugat că amenințarea cibernetică este una constantă pentru marile companii care oferă servicii publicului și că autoritățile ruse așteaptă clarificări și explicații oficiale. Aeroflot confirmă anularea a 50 de zboruri Compania Aeroflot a anunțat oficial că, în urma unei pane informatice, a fost nevoită să anuleze până la 50 de zboruri. Totuși, compania nu a precizat dacă problema a fost cauzată direct de un atac cibernetic sau de o defecțiune tehnică internă.

Kremlinul acuză Europa de implicare militară (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul susține că țările europene participă indirect la războiul din Ucraina, cu armament

Kremlinul acuză Europa de implicare militară. Kremlinul susține că sprijinul militar oferit de statele europene Ucrainei reprezintă o implicare indirectă în războiul împotriva Rusiei. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat marți că Europa continuă să trimită o gamă largă de sisteme de armament și muniții Kievului. Kremlinul acuză Europa de implicare militară „Europa participă indirect la conflict. Livrările de armament către Ucraina nu ajută la rezolvarea pașnică a situației”, a declarat Peskov în conferința sa de presă zilnică. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Pe lângă sprijinul militar, Kremlinul observă cu îngrijorare și discuțiile privind posibilitatea trimiterii de trupe europene în Ucraina. Peskov avertizează că aceste demersuri ale statelor occidentale nu contribuie în niciun fel la găsirea unei soluții diplomatice. Germania susține dreptul Ucrainei de a lovi ținte din Rusia Declarațiile lui Peskov vin după ce cancelarul german Friedrich Merz a susținut, marți, că Ucraina are dreptul de a folosi arme cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare de pe teritoriul Rusiei. El a subliniat că, pentru a se apăra eficient, Ucraina trebuie să poată lovi inclusiv în spatele frontului. „Doar cei care pot ataca ținte pe teritoriul agresorului se pot apăra cu adevărat”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul finlandez, Petteri Orpo, în orașul Turku. Peskov condamnă atacurile cu drone ucrainene Reprezentantul Kremlinului a condamnat totodată intensificarea atacurilor cu drone ucrainene asupra teritoriului rus. Aceste atacuri, spune el, nu contribuie la procesul de pace. Rusia răspunde cubombardamente intense În replică, Rusia a lansat recent cele mai intense bombardamente asupra Ucrainei de la începutul invaziei. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, în noaptea de duminică spre luni, Rusia a trimis 355 de drone asupra teritoriului ucrainean — un nou record de la începutul conflictului în februarie 2022.

Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul reacționează dur la anunțul privind extinderea razei armelor livrate Ucrainei

Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase”. Kremlinul a calificat luni drept „o decizie destul de periculoasă” anunțul făcut de cancelarul federal german Friedrich Merz privind eliminarea limitelor de rază pentru armele furnizate Ucrainei de către aliații occidentali. Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, această măsură contravine eforturilor de reglementare politică a conflictului. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare „Dacă aceste decizii au avut cu adevărat loc, ele vin în mod categoric împotriva aspirațiilor noastre de a intra într-o reglementare politică. Și prin urmare, aceasta este o decizie foarte periculoasă”, a declarat Peskov într-o înregistrare video difuzată de presa rusă. Merz: Ucraina poate lovi ținte din Rusia Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni, într-un interviu pentru televiziunea publică WDR, că aliații Ucrainei, Germania, SUA, Regatul Unit și Franța, nu mai impun nicio limitare privind raza de acțiune a armelor furnizate Kievului. „Asta înseamnă că Ucraina se poate apăra de acum înainte, de exemplu atacând poziții militare în Rusia (...), ceea ce nu făcea în urmă cu ceva timp, cu câteva excepții. O poate face acum”, a explicat Merz. Putin respinge negocierile ca semn de slăbiciune În același interviu, Merz a afirmat că Vladimir Putin interpretează ofertele diplomatice de discuție drept un semn de slăbiciune. Remarca vine în contextul eșecului celor mai recente convorbiri ruso-ucrainene, primele din 2022 încoace, care nu au dus la o încetare a focului. Ucraina, sub un val masiv de atacuri cu drone Pe teren, situația rămâne tensionată. Ucraina a fost vizată în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv, cu un număr record de 355 de drone, în urma unui weekend de lovituri intense. În acest context, președintele american Donald Trump l-a acuzat public pe Vladimir Putin că este „complet nebun”, amplificând discursul politic legat de escaladarea conflictului.

Kremlinul critică alegerile prezidențiale din România (sursa: TASS)
Internațional

Nou atac al Kremlinului asupra României: Alegerile au fost cel puțin ciudate

Kremlinul critică alegerile prezidențiale din România. Kremlinul a calificat drept „cel puțin ciudată” desfășurarea alegerilor prezidențiale din România, în urma cărora centristul proeuropean Nicușor Dan l-a învins pe candidatul de dreapta radicală, George Simion. Declarația a fost făcută luni și a fost relatată de agenția de presă de stat TASS. Alegerile din 2025, reluarea unui scrutin anulat din 2024 Scrutinul prezidențial din România a fost organizat în urma anulării alegerilor din 2024. Citește și: ANALIZĂ Catastrofă pentru PSD, care, neoficial, l-a susținut pe Simion și a luat bătaie în propriile fiefuri Atunci, candidatul aflat în frunte, Călin Georgescu, considerat prorus, a fost descalificat de autoritățile române. Motivul invocat a fost o campanie nedeclarată de influență rusă în favoarea sa. Kremlinul critică alegerile prezidențiale din România Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat și afirmațiile fondatorului aplicației Telegram, Pavel Durov. Acesta susține că serviciile de informații din Franța ar fi făcut presiuni pentru a reduce la tăcere vocile care îl susțineau pe George Simion, candidatul dreptei radicale. Dmitri Peskov a declarat că astfel de ingerințe nu sunt o surpriză pentru Moscova. „Nu este o noutate că state europene precum Franța, Regatul Unit sau Germania intervin în treburile interne ale altor țări”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Kremlinul îl victimizează iar pe Georgescu (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul, după succesul lui Simion, îl pomenește iar pe Călin Georgescu

Kremlinul îl victimizează iar pe Georgescu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că românii au fost privați de dreptul de a vota candidatul dorit în primul tur al alegerilor prezidențiale. Afirmația a fost făcută în cadrul unui briefing oficial, ca răspuns la o solicitare din partea agenției TASS. Kremlinul îl victimizează iar pe Georgescu „Unul dintre favoriții acestor alegeri a fost scos în mod arbitrar din cursa electorală. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar Alegătorii români au fost privați de dreptul de a vota pentru persoana pe care și-au dorit-o – acest lucru poate fi afirmat fără echivoc”, a transmis Peskov. Oficialul rus s-a referit la Călin Georgescu, fost candidat ultranaționalist, care câștigase primul tur al alegerilor anulate de anul trecut. Ulterior, acestuia i s-a interzis participarea în actuala cursă prezidențială, în contextul unor acuzații de interferență rusă în favoarea sa. George Simion și Nicușor Dan merg în turul al doilea În actualul scrutin, desfășurat duminică, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a obținut peste 40% din voturi, clasându-se pe primul loc. Acesta este considerat, la rândul său, un candidat cu viziuni ultranaționaliste. Nicușor Dan, candidat independent, s-a clasat pe locul al doilea, cu peste 20% din voturi, și îl va înfrunta pe Simion în turul al doilea, programat pentru 18 mai. Reacția Kremlinului: „Este treaba românilor” Întrebat dacă rezultatele reflectă o eventuală respingere a candidaților sprijiniți de „eurobirocrație”, Dmitri Peskov a evitat să ofere un comentariu direct asupra direcției europene: „Nu este treaba noastră, ci a românilor”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Kremlinul a cumpărat voturi în Moldova (sursa: Facebook/Dorin Recean)
Internațional

Kremlinul a cheltuit 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din Republica Moldova

Kremlinul a cumpărat voturi în Moldova. Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat miercuri că agenți ai Kremlinului ar fi investit circa 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile prezidențiale și referendumul pro-UE desfășurate la sfârșitul anului trecut. Potrivit acestuia, campania de cumpărare a voturilor a avut scopul de a destabiliza țara. Kremlinul a cumpărat voturi în Moldova Într-un briefing susținut la Chișinău, Recean a afirmat: Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra „Agenţii Kremlinului au lansat o campanie în masă de cumpărare de voturi, cheltuind circa 200 de milioane de euro – aproximativ 1% din PIB-ul Moldovei – pentru a ne destabiliza ţara.” Ilan Șor, acuzat că a orchestrat operațiunea Autoritățile moldovene susțin că în spatele acestor acțiuni s-ar afla Ilan Șor, politician pro-rus fugit din țară, a cărui formațiune politică a fost scoasă în afara legii. Potrivit anchetatorilor, el și rețeaua sa de susținători ar fi coordonat eforturile de cumpărare a voturilor. Ilan Șor neagă acuzațiile. Maia Sandu a câștigat cu sprijinul diasporei În noiembrie 2024, președinta Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale grație voturilor masive din diaspora, în timp ce în interiorul țării a fost devansată de Alexandr Stoianoglo, candidat pro-rus susținut de Partidul Socialiștilor. În aceeași zi, moldovenii au votat și într-un referendum pentru modificarea Constituției, în vederea integrării viitoare în Uniunea Europeană. Imixtiunea electorală a Rusiei Atât Maia Sandu, cât și membrii guvernului au acuzat frecvent Rusia de implicare în procesele electorale din Republica Moldova, prin dezinformare și campanii media false, cumpărare de voturi, finanțarea partidelor pro-ruse De cealaltă parte, Moscova neagă orice implicare și acuză Occidentul că încearcă să influențeze votul în favoarea forțelor pro-europene. Germania își reafirmă sprijinul pentru Moldova Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a efectuat vineri o vizită oficială la Chișinău, după un popas la Kiev. În declarațiile sale, a condamnat tentativele Rusiei de subminare a democrației moldovene, prin manipulare informațională și tentative de influențare a votului. Alegeri parlamentare în toamnă Toamna aceasta, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, considerate un test major pentru popularitatea Maiei Sandu și pentru direcția pro-europeană susținută de actualul guvern. În contextul tensiunilor regionale și al ingerințelor externe, scrutinul se anunță decisiv pentru viitorul geopolitic al țării.

Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Moscova și Elon Musk o apără la unison pe Marine Le Pen, condamnată în Franța

Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din Franța și-a exprimat luni îngrijorarea față de reacțiile virulente apărute în spațiul public după condamnarea liderei de extremă dreapta Marine Le Pen. CSM avertizează că astfel de reacții ar putea pune sub semnul întrebării independența justiției. După condamnarea Marinei Le Pen, nu au întârziat să apară comentarii din partea Kremlinului și a lui Elon Musk. Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen Kremlinul a avut o reacție rapidă la condamnarea șefei extremei drepte din Franța, numind decizia instanței o "violare a regulilor democratice". Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Într-un comunicat oficial, CSM subliniază că amenințările directe împotriva magistraților implicați în dosar, dar și comentariile politicienilor privind corectitudinea anchetei și a sentinței, mai ales în timpul deliberărilor, sunt inacceptabile într-o democrație. Organismul a făcut un apel rar la măsură și reamintirea rolului său de garant al independenței justiției în raport cu puterea executivă. Consiliul a insistat că independența sistemului judiciar necesită un cadru de calm și echilibru, în care deciziile să fie luate exclusiv pe baza elementelor din dosar. CSM cere reținere în comentariile publice legate de decizia instanței, pentru a păstra integritatea actului de justiție. Elon Musk acuză o „justiție abuzivă” Printre vocile critice la adresa sistemului juridic din Franța s-a numărat și antreprenorul Elon Musk, care a descris verdictul drept un „abuz al sistemului judiciar”. Într-o postare pe platforma sa X (fostul Twitter), Musk a acuzat stânga radicală că recurge la instrumente judiciare atunci când pierde alegerile democratice. „Când stânga radicală nu poate câștiga prin vot democratic, abuzează de justiție pentru a-și întemnița adversarii”, a scris el. Într-o altă postare, Musk a avertizat că „va exista o reacție negativă”, comparând situația cu cazurile judiciare împotriva președintelui american Donald Trump.  

Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul face mișto de Casa Albă: Nimic nou în discuțiile despre Ucraina

Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace.Kremlinul a reacționat luni la declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, afirmând că remarcile acestuia despre Vladimir Putin nu reprezintă „citate exacte”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, între Moscova și Washington nu există încă discuții concrete privind o soluționare a războiului din Ucraina, relatează Tass. Amenințările lui Trump Într-un interviu acordat duminică postului NBC, Donald Trump a declarat că s-a înfuriat după ce Vladimir Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Trump a sugerat introducerea unor taxe vamale între 25% și 50% pentru țările care achiziționează petrol rusesc, dacă Rusia nu se implică în mod activ în eforturile de a încheia conflictul. Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace Dmitri Peskov a declarat, în cadrul conferinței de presă zilnice, că „unele afirmații sunt parafraze” și că nu există, deocamdată, „nimic concret” în dialogul ruso-american legat de conflictul din Ucraina. El a menționat că se lucrează la implementarea unor idei privind soluționarea crizei, dar că nu sunt încă suficiente detalii pentru a fi comunicate public. Potrivit Kremlinului, negocierile în curs cu Washingtonul se axează în principal pe normalizarea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, relații care – potrivit lui Peskov – au fost grav afectate în timpul administrației Biden.

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul, lovit în plex de condamnarea lui Marine Le Pen, reclamă "violarea regulilor democratice"

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat luni, 31 martie. Potrivit BFMTV, Dmitri Peskov a calificat condamnarea drept o „încălcare a normelor democratice” decizia tribunalului de la Paris care a condamnat-o pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pentru deturnare de fonduri publice. Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează Verdictul include o pedeapsă de ineligibilitate cu efect imediat, ceea ce o exclude pe Le Pen din cursa prezidențială din 2027. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul briefingului său zilnic: „Într-adevăr, tot mai multe capitale europene urmează calea încălcării normelor democratice”. Afirmația a venit ca răspuns la o întrebare privind condamnarea lui Marine Le Pen, o figură politică considerată de-a lungul timpului apropiată de Moscova. Cu toate acestea, Dmitri Peskov a nuanțat poziția oficială a Rusiei, precizând că este vorba despre „o chestiune internă a Franței”, evitând astfel o implicare directă în disputa politică internă franceză.

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Satisfacție maximă la Kremlin după criticile aduse de Trump lui Zelenski

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul. Kremlinul a calificat dialogul dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump drept "promițător". Acest schimb de replici vine în contextul apropiării de trei ani de la lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022. Schimbarea conducerii la Casa Albă În plin proces de schimbare a direcției conducerii în Washington, Moscova și Washingtonul susțin că se pregătește o întâlnire între cei doi președinți, în cadrul negocierilor privind viitorul Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și-a exprimat satisfacția față de această evoluție politică, subliniind importanța ca nimic să nu interfereze cu voința politică a liderilor. "Dialogul are loc între doi preşedinţi cu adevărat remarcabili. Acest lucru este promiţător. Este important ca nimic să nu interfereze cu punerea în aplicare a voinţei lor politice." Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul Peskov a considerat "de înțeles" reacția ostilă a președintelui Trump față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Declarația lui Trump, în care l-a denumit miercurea trecută "dictator", a venit după ce liderul de la Kiev a afirmat că Trump trăiește "într-un spațiu de dezinformare" rusesc, ca răspuns la acuzațiile acestuia împotriva Kievului în legătură cu conflictul început pe 24 februarie 2022. Misiunea "divină" a lui Putin Cu ocazia Zilei Apărătorilor Patriei, președintele Putin a subliniat misiunea sa "divină" de a apăra Rusia. El a anunțat că va consolida armata rusă, întrucât țara se concentrează intens pe eforturile de război. "Soarta a vrut aşa, Dumnezeu a vrut aşa, dacă pot să spun asta. O misiune pe cât de dificilă, pe atât de onorabilă - de a apăra Rusia - a fost pusă pe umerii noștri și pe umerii voștri împreună." Necompromisul teritorial al Rusiei În continuare, Peskov a afirmat ferm că Rusia "nu va vinde niciodată" teritoriul pe care îl ocupă. Aceasta se referă la aproximativ 20% din Ucraina, subliniind că Moscova nu va face compromisuri în privința teritoriilor aflate sub controlul său.

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE. Uniunea Europeană riscă să își agraveze problemele economice prin majorarea cheltuielilor pentru apărare, a avertizat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit Tass, oficialul rus a transmis că această strategie va avea un impact negativ asupra economiei comunitare, care se află deja în pragul unei crize. Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE "Actuala creștere a cheltuielilor militare pune deja economia europeană într-o zonă de grave probleme economice, aproape de o criză", a afirmat Peskov. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft "Este clar că o nouă creștere a cheltuielilor va avea un impact foarte negativ și va duce la o deteriorare suplimentară a economiei europene", a adăugat acesta. UE își intensifică strategia de apărare Declarațiile oficialului rus vin după reuniunea informală de luni a liderilor statelor membre UE la Bruxelles, unde s-a discutat despre consolidarea capacităților de apărare. Printre temele abordate s-au numărat identificarea celor mai urgente necesități militare ale UE și modalități de finanțare și dezvoltare comună a industriei de apărare. De asemenea, a fost abordată tema întăririi alianțelor internaționale în contextul amenințărilor de securitate, în special din partea Rusiei Liderii europeni au cerut Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, să prezinte o strategie de consolidare a apărării europene. Aceasta ar putea include o creștere a cheltuielilor militare peste pragul de 2% din PIB în statele membre. Rusia acuză lipsa de dialog cu UE Peskov a criticat abordarea liderilor europeni, considerând că accentul pus pe cheltuielile militare și pe alianțele strategice este o strategie eronată. "În loc să se gândească dacă nu ar merita să ia în considerare preocupările Rusiei referitoare la securitatea sa și să înceapă un dialog cu Moscova, Uniunea Europeană alege o abordare extrem de miopă și dezastruoasă, care va afecta toți contribuabilii europeni", a concluzionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră