joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: kovesi

29 articole
Eveniment

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi

Parchetul European, EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, anchetează Curtea de Conturi, după ce această instituție a tocat milioane de euro pentru „transparență”, arată site-ul Context.ro. Curtea de Conturi este condusă de un fost subofițer de poliție, Mihai Busuioc, client PSD, numit în funcție în 2017, cu susținerea politică a lui Liviu Dragnea și voturile parlamentarilor social-democrați. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Curtea de Conturi ar trebui să verifice corectitudinea cheltuirii resurselor publice. Parchetul European anchetează Curtea de Conturi „Parchetul European (EPPO) anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, a confirmat pentru Context.ro instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. Reprezentanții Curții de Conturi condusă de Mihai Busuioc susțin că nu știu nimic despre această investigație. Context.ro a consultat documente care arată că șeful Curții de Conturi a fost implicat direct în derularea proiectului investigat acum de EPPO. Proiectul CCR – SAI pentru cetăţean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru «modernizarea, standardizarea şi transparentizarea» instituției (...) Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29 de mii de euro pe materiale promoționale și peste 52 de mii de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului”, scrie Context.ro. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Poitrivit publicației, ancheta este „in rem”, dar șeful Curții, Mihai Busuioc, ar fi avut „un rol important”. Mihai Busuioc era un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară Vasile Lascăr - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Din poziția de șef al Curții de Conturi unde fusese numit de câteva luni, Busuioc a tras sforile ca, în 2019, să nu mai aibă loc un control chiar al Curții de Conturi la PSD pe terma cheltuirii de către acest partid a subvenției de la stat.

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi condusă de Mihai Busuioc, fost subofițer de poliție Foto: Inquam/Octav Ganea
Parchetul European investighează subvențiile pentru firmele baronului Paul Stănescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Parchetul European investighează subvențiile Paul Stănescu

Parchetul European investighează subvențiile pentru stuf, dirijate către firmele baronului PSD Paul Stănescu, a arătat Laura Codruța Kovesi într-un interviu pentru Spotmedia. Recent, șeful APIA, Ionuț Lupu, a fost demis de ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, pentru că tăiase aceste subvenții. Barbu este considerat un client politic al lui Paul Stănescu. Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan Parchetul European investighează subvențiile pentru firmele baronului Paul Stănescu „Da, avem o anchetă în curs, colegii au ridicat documente de la APIA, din ce îmi amintesc au solicitat diverse documente referitoare la aceste proiecte. Este o investigație care a început de curând și în momentul în care o să finalizăm vom face publice mai multe informații. Dar vă pot confirma că este oficial deschisă o investigație în cadrul EPPO, în care deja se administrează probe, s-au ridicat documente, se fac diverse analize (...) Da, este o investigație cu privire la fapte, în rem. Pană în acest moment, din câte știu, nu este nicio persoană pusă sub acuzare”, a spus Kovesi, pentru Spotmedia, întrebată fiind dacă „la EPPO există o anchetă în care chiar ar fi fost audiat șeful demis al APIA”. Ministrul PSD Florin Barbu a fost cel care a promovat o modificare legislativă ce transformă terenurile din Deltă în pășuni pentru care se pot primi subvenții. În ianuarie, APIA a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro în afacerea legată de stuful din Delta Dunării, subvenție cerută de firme care erau controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu și un fost consilier al senatorului social-democrat. Kovesi, nemulțumită că DNA a închis rapid dosarul BMW-urilor cumpărate de Interne În interviul pentru Spotmedia, Kovesi a părut a fi nemulțumită de faptul că DNA a închis rapid ancheta privind BMW-urile achiziționate de ministerul de Interne, pe vremea când eracondus de secretarul general al PNL, Lucian Bode. „Este un dosar la EPPO în curs de investigare, nu a fost finalizat cu niciun fel de soluție. Colegii încă administrează probe. Noi am văzut că DNA a dat o soluție de clasare. Va trebui să analizăm cum afectează această soluție de clasare dosarul pe care noi îl instrumentăm”, a spus Kovesi care a mai arătat că „cu siguranță” decizia parchetului anticorupție din România va afecta ancheta EPPO. Puteți citi aici întregul interviu luat de Spotmedia: Kovesi despre dosarele vaccinurilor, subvenției pentru stuf și BMW-urilor pentru poliție. Plus: Ce va face la prezidențiale? „Putem adresa o plângere contra soluției. Cu siguranță, vom epuiza toate posibilitățile legale care există”, a explicat ea.

George Simion, oficial de partea corupților Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

George Simion, oficial de partea corupților

Președintele AUR, George Simion, oficial de partea corupților: „Doamna Kovesi, ce facem? Și așa ați blocat și v-ați bătut joc de mulți români”. Declarația sa, mediatizată de site-uri care au atacat-o constant pe fosta șefă a DNA, a fost făcută în contextul ueni investigații a Parchetului European (EPPO) împotriva Sanimed. Compania a fost trimisă în judecată în octombrie 2022, alături de patronul Cătălin Hideg, într-o cauza în care EPPO reclamă un prejudiciu de trei milioane de euro. Atacul lui George Simion este similar cu cele ale lui Liviu Dragnea sau Sebastian Ghiță, care susțineau că DNA atacă antreprenorii români și tolerează sau ajută, indirect, companiile străine. Citește și: GALERIE FOTO Un episod pe care Simion l-ar vrea uitat: cum l-a ajutat Sebastian Ghiță Simion susține, în declarația sa, că apără companiile „românești”. George Simion, oficial de partea corupților „S-au primit 3 milioane de euro fonduri europene și acum doamna Kovesi îi vrea înapoi pe toți și, din câte se pare, blochează tot ce se întâmplă aici. (…) Uitați, doamna Kovesi – pot confirma: asta e temelia, asta-i bazinul. S-a executat lucrarea. Numai noi, românii, putem să facem așa ceva: jumătate din firmele care au accesat fonduri europene au fost băgate în insolvență, au fost falimentate, proprietarii duși pe la procuratura și opriți din producție. Pe noi din cauza unora ca voi, cum sunteți dumneavoastră, doamna Kovesi, mai rău ne-au încurcat fondurile europene decât să ridice o țară. Că pentru asta erau fondurile europene: să ne ajute să ne ridicăm – de exemplu: să facem și noi produse sanitare aici, în România. (…) Nu e treaba mea să mă implic în dosare ale justiției, însă e treaba mea să mă asigur că în perioada desfășurării proceselor, continuă producția aici, în România, și antreprenorii români (indiferent ce bube au în spate) sunt lăsăți să producă, sunt lăsăți să asigure locuri de muncă aici. Doamna Kovesi, ce facem? Și așa ați blocat și v-ați bătut joc de mulți români. Acum vreți să continuați din postura de Procuror European?”, a spus Simion, într-o filmare video de la finalul lunii octombrie. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime „Cred că dorința este de a se închide și această companie românească, cu o experiență de aproape 20 de ani”, afirmă Hideg pe filmarea făcută de George Simion la Sanimed la 27 octombrie 2023.

Kovesi nu sta rău in sondaje, spune Kelemen Hunor Foto: Inquam/ Ilona Andrei
Eveniment

Kovesi nu stă rău

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost întrebat, la Prima TV, dacă o vede pe Kovesi candidat la prezidenţiale și a spus că „sunt foarte mulţi care o măsoară în sondajele de opinie şi nu stă rău”. În ceea ce privește candidatura liderului PNL Nicolae Ciucă, președintele UDMR a părut mai degrabă sceptic: „Cu ce şanse asta este o altă discuţie”. Citește și: Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea Kovesi nu stă rău „Da. Anul acesta poate să spună «Nu!», anul viitor în mai-iunie poate să spună «Da!». O cred pe Kovesi când spune «Nu!». În acel moment cred că a fost sinceră. Dar haideţi să vedem ce se va întâmpla anul viitor în mai-iunie, imediat după alegerile europarlamentare. În acest moment, eu nu văd în România nicio personalitate care să reziste un an de zile în funcţia de candidat. Nu suntem în America. Sunt foarte mulţi care o măsoară pe doamna Kovesi în sondajele de opinie şi nu stă rău”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV, citat de news.ro. Liderul UDMR susţine că USR poate ajunge în finala prezidenţială din 2024, cu două condiţii. „Da, dacă au un candidat foarte bun şi dacă scot un rezultat bun la europarlamentare şi la locale”, a spus Hunor. Întrebat dacă Elena Lasconi ar putea fi un candidat bun pentru USR la prezidenţiale, Kelemen Hunor a răspuns: ”Nu o cunosc pe doamna Lasconi. Am înţeles că este o persoană foarte performantă într-un municipiu, dar mai mult nu ştiu. Ar fi extrem de superficial să-mi dau cu părerea”. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Ciolacu „trebuie să fie candidatul PSD” Preşedintele UDMR a susţinut că Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, nu prea are şanse la alegerile prezidenţiale fără un partid în spate şi nu crede că PSD l-ar putea susţine pe acesta. "De ce să-l susţină (n.r. PSD)? (...) Normal, el (n.r. Marcel Ciolacu) trebuie să fie candidatul PSD pentru că este preşedintele partidului. Nu ştiu dacă-şi doreşte. Nu sunt foarte convins că Marcel Ciolacu îşi doreşte să fie candidat la prezidenţiale", a afirmat preşedintele UDMR. Kelemen Hunor a spus şi că Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, poate să fie candidat la prezidenţiale. "Cu ce şanse asta este o altă discuţie. (...) E greu să vezi în acest moment pe pesedişti că se mobilizează pentru domnul Ciucă. Nimic nu exclud în politică, dar ei nu nu s-au mobilizat nici pentru Ponta, nici pentru Geoană", a adăugat el. Liderul UDMR a afirmat că matematic PSD va fi în turul doi al alegerilor prezidenţiale. "Este foarte devreme să spunem cine va intra (n.r. în finala alegerilor prezidenţiale). Nu ştim cine vor fi candidaţii. Până acum ştim de Simion (n.r George), în rest nu ştim. Nu a fost anunţat niciun candidat care ar avea într-adevăr şansa să intre în turul doi. Dacă mergem pe matematică PSD va fi în turul doi. Dacă merg cu un singur candidat cu PNL vor fi în turul doi. Cu cine? Asta este o întrebare bună", a spus spus Kelemen Hunor. Ce șanse ar avea USR El a susţinut şi că USR ar putea ajunge în finala prezidenţială din 2024 cu două condiţii. "Dacă au un candidat foarte bun şi dacă scot un rezultat bun la europarlamentare şi la locale", a spus Kelemen Hunor. Preşedintele UDMR se aşteaptă la candidaţi-surpriză care să intre pe ultima sută de metri în cursa pentru alegerile prezidenţiale. El a reiterat că nu mai are ambiţia de a fi candidat la prezidenţiale. Despre posibilitatea candidaturii pe liste comune a PSD şi PNL la alegerile de anul viitor, liderul UDMR consideră că "lista comună va da un rezultat mai slab decât liste separate şi adunate apoi într-o coaliţie".

Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, instituția care i-a hăituit pe Kovesi și Danileț
Eveniment

Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, hăituit Kovesi

Salarii uriașe la Inspecția Judiciară (IJ), instituția care, în ultimii ani, i-a hăituit pe Laura Codruța Kovesi, Cristi Danileț și pe unii judecători care au dat sentințe dure în cazuri de mare corupție. De exemplu, în noiembrie 2022, IJ pornise o acțiune disciplinară împotriva judecătoarelor care l-au condamnat pe fostul șef CNAS Lucian Duță. Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, instituția care i-a hăituit pe Kovesi și Danileț Șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, a avut, în anul fiscal 2022, un salariu anual de 254.865 de lei. Însă, pe lângă salariu, ea a beneficiat de „diurnă, chirie și transport” în valoare anuală de puțin peste 160.000 de lei, deși Petcu deține o vilă de 150 mp în Mogoșoaia, Ilfov. În declarația din 2022 - care prinde anul fiscal 2021 - ea menționează doar un salariu anual de 367.000 de lei. Soțul ei a fost prefect, numit de PSD, mai întâi în guvernul Ponta și apoi și în regimul Dragnea, care l-a avansat apoi secretar de stat în ministerul de Interne. În calitate de inspector la IJ, Roxana Petcu a anchetat-o pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, cea care a dezvăluit reţelele din magistratura locală. Ulterior, Secţia pentru judecători a CSM a decis excluderea din magistratură a Crinei Muntean, iar apoi Înalta Curte a modificat sancțiunea de excludere din magistratură în reducerea salariului cu 25 la sută timp de 3 luni. Ea are un doctorat la Academia de Poliție, dar este acuzată că l-a plagiat. Petcu primește lunar un spor de doctorat de 950 de lei, brut. Sporuri masive, deși IJ are sediu în centrul Capitalei Însă și celelalte salarii de la IJ sunt uriașe. Astfel, inspectorul șef adjunct are: 28.875 de lei - indemnizație de încadrare, precum și „spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi spor de confidenţialitate” la nivelul maxim - 11.550 de lei. În declarația de avere a inspectorului șef adjunct al IJ, Mihaela Focică, apar însă și diferite diurne și alocații, în valoare de peste 160.000 de lei. Doar așa numita „diurnă detașare” este de 121.779 de lei. Alocația pentru locuință este de peste 32.000 de lei, deci ea plătea circa 2.650 lei/lună. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Unii directori și inspectorii judiciari au indemnizație de încadrare de peste 24.000 de lei și aproape 10.000 de lei sporuri.

Parchetul închide dosarele împotriva lui Kovesi Foto: Facebook EPPO
Eveniment

Parchetul închide dosarele împotriva lui Kovesi

Parchetul General a anunțat că închide, după peste patru ani, dosarele deschise de Secția Specială împotriva lui Kovesi. Actuala șefă a Parchetului European s-a adresat de mai multe ori instanței supreme, cerând să impună un termen până la care Parchetul general îi soluționează dosarele. „Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar”, spunea Kovesi în octombrie 2022. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Parchetul închide dosarele împotriva lui Kovesi Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General au dispus clasarea dosarului în care Laura Codruţa Kovesi, fost procuror general al PICCJ şi în prezent şef al Parchetului European, era acuzată de luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu în legătură cu aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. Clasarea cauzei a fost dispusă ”întrucât faptele nu există”. Primul dosar a fost înregistrat în martie 2019, chiar în timpul procedurii de selecție a procurorului șef european, iar Kovesi a fost plasată, pentru câteva zile, sub control judiciar. În februarie 2019, procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au acuzat-o oficial pe Laura Codruţa Kovesi că ar fi primit peste 280.000 de lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. În plus, aceştia anunţau urmărire penală in rem pentru pentru favorizarea făptuitorului şi fals în declaraţii, în legătură cu un comunicat de presă emis de Parchetul General în ianuarie 2017. Comunicatul făcea referire la condiţiile aducerii în ţară a lui Nicolae Popa. Citește și: Marcel Ciolacu, atacuri în rafală la PNL: alegerile, „să le comaseze Gorghiu”, „furau de rupeau” și „doar Rusia mai are cotă unică” Fugarul Ghiță, reclamant și presupusă victimă Plângerea de la care a pornit acest dosar a fost depusă de Sebastian Ghiţă. Al doilea dosar, deschis de Secţia specială de anchetare a magistraţilor tot în martie 2019, privea presupusa coordonare a unui grup infracţional organizat şi complicitate la represiune nedreaptă. Astfel, potrivit Secţiei speciale, Kovesi ar fi coordonat grupul infracţional organizat format din procurorii de la DNA Ploieşti care ar fi încercat să ”smulgă” denunţuri de la „nevinovaţi”, precum fostul deputat PSD Vlăduţ Cosma, despre Liviu Dragnea, Sebastian Ghiță și Victor Ponta.

Kovesi desființează pragul de 50.000 de euro la abuzul în serviciu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Kovesi desființează pragul la abuzul în serviciu

Lura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, EPPO, desființează pragul de 50.000 de euro la abuzul în serviciu: intenția este de a dezincrimina parțial infracțiunea și ar afecta investigațiile parchetului european, a explicat ea pentru G4Media. Citește și: Ciolacu, ipocrizie maximă: se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. El a participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul Kovesi desființează pragul de 50.000 de euro la abuzul în serviciu „EPPO a fost creat pentru a îmbunătăți nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE. Prin urmare, este de datoria mea să reactionez dacă văd evoluții care merg în direcția opusă. Ceea ce văd în aceste amendamente propuse este intenția de a dezincrimina parțial infracțiunea de abuz în funcție. Dacă aceste modificări ar fi adoptate, ar afecta investigațiile EPPO și ar scădea nivelul existent de protecție a intereselor financiare ale UE în România. Acesta este motivul pentru care vom urmări cu atenție următorii pași ai procedurii legislative și vom fi pregătiți să aducem această problemă în atenția Comisiei Europene, inclusiv în cadrul mecanismului de condiționare a statului de drept”, a arătat ea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Duminică, într-o ședință a coaliției PSD-PNL-UDMR, la care au participat președinții celor trei partide plus ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, s-a decis ca, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, abuzul în serviciu să nu mai fie considerat infracțiune. Propuneera a fost adoptată, azi, de Senat. Pragul de 250.000 de lei este aproape identic cu pragul de 200.000 de lei din celebra OUG 13 dată de tandemul Dragnea – Grindeanu în 2017, care a dus la cele mai mari proteste de stradă din ultimele decenii. Dacă această prevedere ar fi fost în vigoare, Liviu Dragnea nu ar mai fi fost condamnat, mai scrie G4Media.

În timp de război, corupția este trădare, afirmă Kovesi Foto: Twitter EPPO
Eveniment

În timp de război, corupția este trădare

Procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi, a declarat, după o vizită în Ucraina, unde s-a întâlnit și cu președintele Zelenski: „În timp de război, corupția este trădare”. Kovesi a participat la o conferință la Liov, unde a arătat cum poate ajuta parchetul european la investigarea infracțiunilor de corupție cu fonduri europene din Ucraina. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În timp de război, corupția este trădare „Așa cum a spus procurorul general Kostin în mai multe rânduri: în timp de război, corupția este trădare. Noi doi avem aceeași înțelegere a ceea ce este în joc. Mențineți încrederea cu consecvență în lupta împotriva corupției. Am stabilit deja un cadru pentru o cooperare eficientă. Suntem pe deplin aliniați. Cu toate acestea, EPPO ar putea face mult mai mult pentru a ajuta. Ea a arătat care ar fi beneficiile extinderii cooperării Ucrainei cu parchetul european. The European Chief Prosecutor attended yesterday the #United4Justice Conference in Lviv ?? to show how #EPPO can help the Ukrainian authorities with investigations into fraud affecting the financial interests of the EU. @ZelenskyyUa @AndriyKostinUa pic.twitter.com/HzhQVHLAY2— European Public Prosecutor’s Office (EPPO) (@EUProsecutor) March 4, 2023 „Suntem cel mai puternic instrument de investigare” „Acționăm ca un singur birou cu o structură descentralizată. Nimeni nu are acces la mai multe informații decât noi și, în comparație cu metodele tradiționale de coordonare transfrontalieră, suntem mult mai rapizi”, a apreciat șefa EPPO. Suntem cel mai puternic instrument de investigare și urmărire penală disponibil în prezent în UE în ceea ce privește criminalitatea financiară transfrontalieră. Nu există o modalitate mai bună pentru ca UE să aplice întreaga forță a puterii sale economice colective și a sistemelor sale de justiție penală asupra celor care contribuie la evaziunea de sancțiuni. Dacă EPPO nu ar exista pentru a apăra interesele financiare ale UE, ar trebui să îl inventăm pentru a ne asigura că măsurile restrictive ale UE sunt atât de dureroase pe cât ar trebui să fie. EPPO este pregătit să lupte împotriva infractorilor care ascund originea, destinația sau proprietatea bunurilor și activelor care intră sub incidența regimului de sancțiuni al UE. Acest lucru ar ajuta la încetinirea efortului de război al Rusiei și, cu confiscări în urma urmăririi penale, ar contribui chiar la finanțarea reconstrucției Ucrainei după război. Sper că veți înțelege de ce astăzi, la Liov, nu pot rămâne în limitele autocontrolului judiciar. Iată de ce, în calitate de prim procuror-șef european, am încredere în instituțiile Uniunii Europene pentru a lua poziție față de inițiativa franco-germană de a extinde sfera de competență a EPPO la eludarea măsurilor restrictive ale UE! Sunt convins că EPPO este pregătit și ar trebui să facem acest lucru”, a afirmat Kovesi, potrivit discursului publicat pe site-ul EPPO. „Viețile ucrainenilor sunt sacrificate pentru ca noi să trăim în pace” Procurorul-șef european a apreciat că adevăratul obiectiv al agresorilor nu este câștigarea teritorială, ci împărțirea Europei în sfere de influență, ceea ce ar însemna sfârșitul integrării europene. „Nu doar pentru că viețile ucrainenilor sunt sacrificate pentru ca noi, ceilalți, să trăim în pace. Nu doar pentru că, dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri. Nu doar pentru că adevăratul obiectiv al agresorilor nu este. Sunt aici pentru a lua poziție, alături de voi, împotriva noului avatar al răului radical”, a afirmat Codruța Kovesi. Ea a arătat că este un privilegiu să se afle în Ucraina. „Aș dori să le mulțumesc gazdelor noastre, bărbații și femeile libere din Ucraina, pentru că ne apără pe toți cu puterea voinței lor. Întâlnirile ca aceasta contribuie la formarea unei înțelegeri comune a situației. Prietenii noștri ucraineni au puterea de voință necesară, dar puterea rezistenței lor la agresiunea rusă depinde în mare măsură de sprijinul nostru. Una este să îl declarăm și alta este să îl oferim. Una este să ne exprimăm solidaritatea și alta este să exprimăm o soartă comună”. a declarat fostul șef al DNA. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Foto: Facebook
Eveniment

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate”

O analiză DNA din 2018, uitată la sertar, intitulată „Corupția în sistemul de sănătate”, identifică cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate din România. Este puțin probabil să se fi schimbat ceva din 2018 până acum, exceptând faptul că nu se mai discută deloc, la nivel politic, despre corupția din acest sistem, iar cazurile în care medicii sunt prinși că luau mită sunt considerate ca fiind excepții. Citește și: Utilizarea stimulatoarelor cardiace de la persoane decedate este ilegală. Medicii care au făcut asta au falsificat acte de achiziție astfel încât să dea aparența cumpărării legale a acestora Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Iată ce arăta raportul DNA, în 2018: Corupție la achizițiile din spitalele publice: „comisioanele reprezentau un procent fix din valoarea facturilor plătite, cuprins în intervalul 5-20%”. Banii primiți ca mită provin tot din bugetul spitalului, valoarea contractului fiind ”suplimentată” astfel încât să permită acordarea comisionului. Mita primită de managerul spitalului: între 300.000 de euro și 4,7 milioane de lei. Corupție la expertizarea medicală a capacității de muncă. „Valoarea mitei nu este una mare, ritmicitatea actului generează profituri ilicite constante beneficiarului”, arată raportul. Șpăgi date la casele județene de asigurări de sănătate (CAS) pentru aprobarea bugetului spitalului. Mita periodică, către șeful casei de asigurări de sănătate, era între 3.500 de lei și 3.500 de euro. Mită la angajarea în sistemul medical. Mită la autorizarea farmaciilor, nu neapărat pentru acoperirea unor ilegalități, ci pentru ca instituțiile statului să-și facă datoria. „Darea de mită reprezenta un imbold pentru ca instituția să-și facă treaba, cu alte cuvinte să respecte termenul legal în care să dispună autorizarea farmaciilor, cu atât mai mult cu cât dosarele depuse de către solicitanți erau corecte și complete. Termenul legal de soluționare era de 30 de zile, însă în mod uzual acesta era depășit, ajungând la 5-6 luni de la depunerea documentației de avizare”, se arată în analiza DNA. „Este important de subliniat faptul că unii dintre managerii de spital implicați în comiterea faptelor de corupție erau persoane cu o importantă reputație profesională, cu invenții în medicină și cariere universitare îndelungate”, susține documentul din 2018. În analiză este prezentată reacția unui medic la șpaga oferită de pacient: „5 litri de pălincă…! Eu nici măcar nu pot înțelege! Vin la doctor…. Pălinca e la nivel de 20 - 25 lei litru. De ce te complici să cari … Eu ce să fac cu 5 litri de pălincă? … Bun, nu critic, dar …… Și niciodată țara asta n-o să progreseze…. Vii cu 10 ouă și-un boț de brânză și ….. Ce să fac cu ele? Pune-mi 200 de lei și-mi cumpăr eu câtă pălincă vreau”. „Mita, constând în bani sau diverse produse, este plătită în cabinetul medical, aparent din inițiativa pacientului. Însă, în realitate, medicul folosește mijloace de constrângere morală a pacienților prin respingerea dosarelor medicale depuse de persoanele care nu ofereau «atenții»”, mai explică DNA. „Suma nu mi se cuvenea din punct de vedere legal, dar mi se cuvenea din punct de vedere moral”, spune un medic inculpat, citat în analiza DNA. Laura Codruța Kovesi a fost demisă de la conducerea DNA la câteva luni de la prezentarea acestui raport.

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești Foto: Politia de Frontiera
Eveniment

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești: parchetul anticorupție a dezmembrat o rețea transfrontalieră, care ducea din Republica Moldova la vama Borș, în Bihor. Astfel, în Republica Moldova au statut de „bănuiți” nu mai puțin de 25 de angajați ai poliției de frontieră și ai vămii. În România, opt persoane au fost reținute, iar 18 au fost puse sub control judiciar. DNA, asalt asupra corupției din vămile românești În octombrie 2022, șefa parchetului european, Codruța Kovesi, spunea că în opt luni de activitate a instituției pe care o conduce, autoritățile românești au raportat zero cazuri de fraudă cu TVA și contrabandă, deși România este frontieră externă. „În perioada 2021-2022, inculpații menționați mai sus, lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers. În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, arată DNA. Presa din Moldova scrie însă că șpăgile erau între 100 și 900 de euro. Persoane fără documente conforme treceau prin două granițe Publicația locală ebihoreanul arată că patru polițiști de la vama Borș au fost reținuți, după ce DNA le-a percheziționat „vilele”: „Cei patru poliţişti de frontieră din Bihor - Gelu Sereş, Mădălin Ţărău, Daniel Moş și Cosmin Măduţa - toţi agenţi operativi în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Borş, au fost ridicaţi marţi după ce vilele lor au fost percheziţionate de ofiţerii DGA, fiind bănuiţi că luau mită de la cetăţeni moldoveni care tranzitau România şi ieşeau prin PTF Borş, în drum spre Germania”. „Nu se pune problema ca cetăţenii moldoveni să fi comis infracţiuni (n.r. - în sensul că moldovenii nu fuseseră urmăriți pentru fapte penale). Dar, pentru că unii nu aveau documentele conforme ori pentru ca microbuzele cu care călătoreau să nu fie controlate temeinic, poliţiştii de frontieră şi vameşii percepeau anumite sume. La intrarea în România, mita era de 50 euro, la ieşirea din ţară, în Borş, se ajungea şi la 250 euro”, a explicat o sursă a ebihoreanul.ro. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front

Secția specială o ține în șah pe Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Secția specială o ține în șah pe Kovesi

Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, cere Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei de Secţia specială în urmă cu patru ani. Procesul are ca obiect "contestaţie durată proces", cu termen de dezbatere pentru marţi. Secția specială de anchetare a magistraților a fost desființată, iar dosarele anchetate de SIIJ trebuiau transmise, în termen de trei luni, respectiv 60 de zile lucrătoare, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) către parchetele competente, pentru soluționare. La finalul anului 2021, la SIIJ erau circa 7.000 de dosare în lucru. După desființrarea SIIJ, competenţele ei au fost preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, spunea ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Secția specială o ține în șah pe Kovesi Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secţia specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei speciale. Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Instanţei supreme prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată - însă Parchetul General le ignoră. În octombrie 2022, într-un interviu acordat publicaţiei G4Media, Kovesi spunea că dosarul nu este închis de Parchetul General din dorinţa, probabil, "de a intimida alţi magistraţi din sistem". "Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar. În afară de plângeri şi demersuri instituţionale, pe care eu le-am făcut prin avocat, nu s-a întâmplat nimic (...). Este ţinut acolo, probabil în dorinţa de a intimida pe alţi magistraţi din sistem, de a-l arăta. Uitaţi ce vi se poate întâmpla (...) Cred că este doar o încercare de a ţine presiunea pe procuror, de a arăta că, atunci când îţi faci treaba, este cineva care îţi va crea probleme", declara, atunci, Kovesi. Adina Florea acționează pe maza declarațiilor fugarului Ghiță În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI. Kovesi, pusă sub control judiciar De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri. Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă iar în aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de "precizie, claritate şi de suport probator".

DNA s-a năpustit peste vameși Foto: captură Digi 24
Eveniment

DNA s-a năpustit peste vameși

Cu două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși: un comunicat al parchetului anticorupție anunță peste 160 de percheziţii, în Bucureşti şi şapte judeţe, într-un dosar de corupţie şi infracţiuni la regimul vamal, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 58 de milioane de lei. Președintele autorității vamale este Bogdan Mihei, susținut de PSD, care a reușit să scoată vămile din subordinea ANAF. Bogdan Mihei a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze DNA s-a năpustit peste vameși Potrivit unui comunicat transmis de DNA, percheziţiile au loc în 162 de locaţii. Dintre acestea - o instituţie publică, iar restul, domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale situate în judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani, Ilfov, Ialomiţa, Arad, Sibiu şi municipiul Bucureşti. "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, infracţiuni la regimul vamal (cu un prejudiciu estimat la acest moment de aproximativ 58 de milioane de lei) şi evaziune fiscală, comise în perioada ianuarie - prezent", arată anchetatorii. Kovesi: „Nu este credibil să spui zero infracțiuni vamale” Acum o lună, într-un interviu pentru G4Media, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, sesiza faptul că instituția pe care o conduce n-a fost sesizată cu vreo anchetă privind contrabanda, deși România „este graniță externă”. „În primele 8 luni de activitate am primit 0 cazuri pe ceea ce înseamnă fraudă cu TVA și contrabandă. Și România este frontieră externă. Nu spun că numai în România s-a întâmplat asta. Sunt și alte state membre ale Uniunii Europene care sunt frontieră externă și care nu ne-au sesizat pentru astfel de infracțiuni. Da, asta nu este o scuză. Adică avem în Estonia a fost zero, în Cipru au fost zero sesizări, dar nu este normal”, a spus Kovesi. Într-un alt interviu, pentru spotmedia, ea spunea: „România este frontieră externă, nu este credibil să spui zero fraudă cu TVA, zero infracțiuni vamale, zero infracțiuni de contrabandă. Nu este doar cazul României. În Grecia, Cipru, Estonia n-am avut astfel de infracțiuni. Nivelul de detecție este cumva scăzut în toate statele membre și trebuie găsite soluții”

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Șeful DNA, atac indirect la Kovesi

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 - 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. El a susținut, într-un interviu pentru Prima TV, că numărul sesizărilor de la cetățeni a crescut după 2020, ceea ce arată și creșterea încrederii în instituție. Șeful DNA, atac indirect la Kovesi „În perioada 2015 - 2019 DNA apierdut în fiecare an sesizări de la cetăţeni. Cred că am pierdut cam 2.000 de sesizări, ca număr. În 2020 a început să crească numărul de sesizări şi în 2021 au fost şi mai multe. Acesta este un indicator care arată o încredere a cetăţeanului şi o speranţă în activitatea noastră. Un grad de încredere ridicat reprezintă faptul, cred eu, că avem foarte multe acţiuni de prindere în flagrant. Un cetăţean vine la procuror şi este de acord să fie interceptat, să intercepteze pe alţii pentru a-i prinde pe cei care săvârşesc fapte de corupţie, ori aici trebuie să ai mare încredere în instituţia la care te prezinţi ca să mergi şi să faci flagrantul împreună cu procurorul. În 2019 am avut un singur flagrant. În 2020 am avut deja 12, iar în acest an cred că până acum am avut 11 sau 12”, a arătat Bologa. El a mai spus că inculpații nu mai sunt prezentați în cătușe întrucât „în perioada 2017 - 2019 Direcţia a fost supusă unor atacuri groaznice şi activitatea direcţiei şi atunci nu vrem să ne vulnerabilizăm şi nu vrem să încălcăm regulile”. Procurorul n-a avut „indicii” că Oprescu vrea să fugă În ceea ce privește faptul că inculpații fug din țară, el a spus că procurorii DNA nu au nicio atribuţie după rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti de condamnare. În cazul Elenei Udrea, DNA a cerut control judiciar, dar procurorii au respins solicitarea. În cazul lui Sorin Oprescu, procurorii nici măcar nu au mai solicitat acest control judiciar, întrucât n-ar fi avut elemente să-l suspecteze că vrea să fugă. „În dosarul în care inculpata Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, noi după această condamnare am solicitat judecătorului să ia faţă de aceasta măsura controlului judiciar, care o împiedica să fugă din ţară, cu interdicţia de a părăsi teritoriul României. A fost respinsă această măsură cerută de către noi, noi am atacat soluţia în instanţă şi ne-a fost respinsă şi calea de atac. Judecătorii au apreciat că nu au elemente suficiente care să arate că inculpata doreşte să plece din ţară sau să se sustragă, cu toate că noi aveam un precedent cu privire la acelaşi inculpat”, a mai declarat Bologa, citat de news.ro. Întrebat, de asemenea, dacă în cazul Oprescu ar fi trebuit că ceară măsura controlului judiciar, Bologa a explicat că nu au existat motive. ”În cazul Sorin Oprescu dosarul a fost amânat în mai multe rânduri şi cred că nici procurorul de şedinţă şi nici judecătorii nu au avut indicii că inculpatul s-ar sustrage. Dacă ar fi avut indicii că s-ar sustrage de la judecată, de fapt nu s-a sustras de la judecată, a plecat înainte de pronunţare”, a precizat Bologa. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, dus la DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: într-o scrisoare trimisă lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare, opt lideri locali ai Uniunii îi reproșează acestuia că nu i-a apărat de atacurile DNA. Scrisoarea lor, transmisă anul trecut, nu a fost destinată publicului, însă portalul Székelyhon.ro a intrat în posesia ei şi a prezentat-o vineri. Árpád Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a confirmat portalului Székelyhon.ro autenticitatea scrisorii. Agenția oficială de presă a Ungariei, MTI, a publicat o știre pe acest subiect. Ea a fost semnată de preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare – Csaba Borboly, Sándor Tamás, Ferenc Péter şi Csaba Pataki -, precum şi de primarii municipiilor de reşedinţă din aceste judeţe, Attila Korodi (Miercurea Ciuc), Árpád Antal (Sfântu Gheorghe), Zoltán Soós (Târgu-Mureş) şi Gábor Kereskényi (Satu Mare). Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi Conducătorii administraţiilor locale au mai reamintit că, în urmă cu şapte ani, DNA a reţinut şi a încătuşat mai mulţi lideri maghiari din Transilvania şi din Ţinutul Secuiesc, despre care, ulterior, instanţa a stabilit că sunt nevinovaţi. “În România, Direcţia Naţională Anticorupţie condusă de Laura-Codruţa Kövesi a fost folosită ca instrument de discreditare şi decapitare a liderilor comunităţii maghiare. Atunci nu am resimţit sprijinul opoziţiei ungare, nu am auzit indignarea lor faţă de măsurile abuzive. Nu am fost contactaţi, nu am primit scrisori de simpatie. Ne pare extrem de îngrijorător faptul că doriţi să faceţi acelaşi lucru în Ungaria, să folosiţi parchetul în scopuri politice”, au precizat semnatarii scrisorii. Întreaga scrisoare conține mai multe critici dure la adresa lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare. Ea apare în spațiul public cu două luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc la 3 aprilie 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră