duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: kovesi

19 articole
Eveniment

Secția specială o ține în șah pe Kovesi

Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, cere Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei de Secţia specială în urmă cu patru ani. Procesul are ca obiect "contestaţie durată proces", cu termen de dezbatere pentru marţi. Secția specială de anchetare a magistraților a fost desființată, iar dosarele anchetate de SIIJ trebuiau transmise, în termen de trei luni, respectiv 60 de zile lucrătoare, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) către parchetele competente, pentru soluționare. La finalul anului 2021, la SIIJ erau circa 7.000 de dosare în lucru. După desființrarea SIIJ, competenţele ei au fost preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, spunea ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Secția specială o ține în șah pe Kovesi Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secţia specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei speciale. Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Instanţei supreme prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată - însă Parchetul General le ignoră. În octombrie 2022, într-un interviu acordat publicaţiei G4Media, Kovesi spunea că dosarul nu este închis de Parchetul General din dorinţa, probabil, "de a intimida alţi magistraţi din sistem". "Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar. În afară de plângeri şi demersuri instituţionale, pe care eu le-am făcut prin avocat, nu s-a întâmplat nimic (...). Este ţinut acolo, probabil în dorinţa de a intimida pe alţi magistraţi din sistem, de a-l arăta. Uitaţi ce vi se poate întâmpla (...) Cred că este doar o încercare de a ţine presiunea pe procuror, de a arăta că, atunci când îţi faci treaba, este cineva care îţi va crea probleme", declara, atunci, Kovesi. Adina Florea acționează pe maza declarațiilor fugarului Ghiță În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI. Kovesi, pusă sub control judiciar De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri. Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă iar în aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de "precizie, claritate şi de suport probator".

Secția specială o ține în șah pe Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
DNA s-a năpustit peste vameși Foto: captură Digi 24
Eveniment

DNA s-a năpustit peste vameși

Cu două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși: un comunicat al parchetului anticorupție anunță peste 160 de percheziţii, în Bucureşti şi şapte judeţe, într-un dosar de corupţie şi infracţiuni la regimul vamal, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 58 de milioane de lei. Președintele autorității vamale este Bogdan Mihei, susținut de PSD, care a reușit să scoată vămile din subordinea ANAF. Bogdan Mihei a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze DNA s-a năpustit peste vameși Potrivit unui comunicat transmis de DNA, percheziţiile au loc în 162 de locaţii. Dintre acestea - o instituţie publică, iar restul, domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale situate în judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani, Ilfov, Ialomiţa, Arad, Sibiu şi municipiul Bucureşti. "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, infracţiuni la regimul vamal (cu un prejudiciu estimat la acest moment de aproximativ 58 de milioane de lei) şi evaziune fiscală, comise în perioada ianuarie - prezent", arată anchetatorii. Kovesi: „Nu este credibil să spui zero infracțiuni vamale” Acum o lună, într-un interviu pentru G4Media, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, sesiza faptul că instituția pe care o conduce n-a fost sesizată cu vreo anchetă privind contrabanda, deși România „este graniță externă”. „În primele 8 luni de activitate am primit 0 cazuri pe ceea ce înseamnă fraudă cu TVA și contrabandă. Și România este frontieră externă. Nu spun că numai în România s-a întâmplat asta. Sunt și alte state membre ale Uniunii Europene care sunt frontieră externă și care nu ne-au sesizat pentru astfel de infracțiuni. Da, asta nu este o scuză. Adică avem în Estonia a fost zero, în Cipru au fost zero sesizări, dar nu este normal”, a spus Kovesi. Într-un alt interviu, pentru spotmedia, ea spunea: „România este frontieră externă, nu este credibil să spui zero fraudă cu TVA, zero infracțiuni vamale, zero infracțiuni de contrabandă. Nu este doar cazul României. În Grecia, Cipru, Estonia n-am avut astfel de infracțiuni. Nivelul de detecție este cumva scăzut în toate statele membre și trebuie găsite soluții”

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Șeful DNA, atac indirect la Kovesi

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 - 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. El a susținut, într-un interviu pentru Prima TV, că numărul sesizărilor de la cetățeni a crescut după 2020, ceea ce arată și creșterea încrederii în instituție. Șeful DNA, atac indirect la Kovesi „În perioada 2015 - 2019 DNA apierdut în fiecare an sesizări de la cetăţeni. Cred că am pierdut cam 2.000 de sesizări, ca număr. În 2020 a început să crească numărul de sesizări şi în 2021 au fost şi mai multe. Acesta este un indicator care arată o încredere a cetăţeanului şi o speranţă în activitatea noastră. Un grad de încredere ridicat reprezintă faptul, cred eu, că avem foarte multe acţiuni de prindere în flagrant. Un cetăţean vine la procuror şi este de acord să fie interceptat, să intercepteze pe alţii pentru a-i prinde pe cei care săvârşesc fapte de corupţie, ori aici trebuie să ai mare încredere în instituţia la care te prezinţi ca să mergi şi să faci flagrantul împreună cu procurorul. În 2019 am avut un singur flagrant. În 2020 am avut deja 12, iar în acest an cred că până acum am avut 11 sau 12”, a arătat Bologa. El a mai spus că inculpații nu mai sunt prezentați în cătușe întrucât „în perioada 2017 - 2019 Direcţia a fost supusă unor atacuri groaznice şi activitatea direcţiei şi atunci nu vrem să ne vulnerabilizăm şi nu vrem să încălcăm regulile”. Procurorul n-a avut „indicii” că Oprescu vrea să fugă În ceea ce privește faptul că inculpații fug din țară, el a spus că procurorii DNA nu au nicio atribuţie după rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti de condamnare. În cazul Elenei Udrea, DNA a cerut control judiciar, dar procurorii au respins solicitarea. În cazul lui Sorin Oprescu, procurorii nici măcar nu au mai solicitat acest control judiciar, întrucât n-ar fi avut elemente să-l suspecteze că vrea să fugă. „În dosarul în care inculpata Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, noi după această condamnare am solicitat judecătorului să ia faţă de aceasta măsura controlului judiciar, care o împiedica să fugă din ţară, cu interdicţia de a părăsi teritoriul României. A fost respinsă această măsură cerută de către noi, noi am atacat soluţia în instanţă şi ne-a fost respinsă şi calea de atac. Judecătorii au apreciat că nu au elemente suficiente care să arate că inculpata doreşte să plece din ţară sau să se sustragă, cu toate că noi aveam un precedent cu privire la acelaşi inculpat”, a mai declarat Bologa, citat de news.ro. Întrebat, de asemenea, dacă în cazul Oprescu ar fi trebuit că ceară măsura controlului judiciar, Bologa a explicat că nu au existat motive. ”În cazul Sorin Oprescu dosarul a fost amânat în mai multe rânduri şi cred că nici procurorul de şedinţă şi nici judecătorii nu au avut indicii că inculpatul s-ar sustrage. Dacă ar fi avut indicii că s-ar sustrage de la judecată, de fapt nu s-a sustras de la judecată, a plecat înainte de pronunţare”, a precizat Bologa. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, dus la DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: într-o scrisoare trimisă lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare, opt lideri locali ai Uniunii îi reproșează acestuia că nu i-a apărat de atacurile DNA. Scrisoarea lor, transmisă anul trecut, nu a fost destinată publicului, însă portalul Székelyhon.ro a intrat în posesia ei şi a prezentat-o vineri. Árpád Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a confirmat portalului Székelyhon.ro autenticitatea scrisorii. Agenția oficială de presă a Ungariei, MTI, a publicat o știre pe acest subiect. Ea a fost semnată de preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare – Csaba Borboly, Sándor Tamás, Ferenc Péter şi Csaba Pataki -, precum şi de primarii municipiilor de reşedinţă din aceste judeţe, Attila Korodi (Miercurea Ciuc), Árpád Antal (Sfântu Gheorghe), Zoltán Soós (Târgu-Mureş) şi Gábor Kereskényi (Satu Mare). Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi Conducătorii administraţiilor locale au mai reamintit că, în urmă cu şapte ani, DNA a reţinut şi a încătuşat mai mulţi lideri maghiari din Transilvania şi din Ţinutul Secuiesc, despre care, ulterior, instanţa a stabilit că sunt nevinovaţi. “În România, Direcţia Naţională Anticorupţie condusă de Laura-Codruţa Kövesi a fost folosită ca instrument de discreditare şi decapitare a liderilor comunităţii maghiare. Atunci nu am resimţit sprijinul opoziţiei ungare, nu am auzit indignarea lor faţă de măsurile abuzive. Nu am fost contactaţi, nu am primit scrisori de simpatie. Ne pare extrem de îngrijorător faptul că doriţi să faceţi acelaşi lucru în Ungaria, să folosiţi parchetul în scopuri politice”, au precizat semnatarii scrisorii. Întreaga scrisoare conține mai multe critici dure la adresa lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare. Ea apare în spațiul public cu două luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc la 3 aprilie 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră