sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: kogalniceanu

9 articole
Politică

Suveranistul Georgescu, preș în fața lui Trump: va face ce-i spune, într-o chestiune de securitate

Suveranistul Călin Georgescu, preș în fața lui Trump: va face exact ce-i spune, într-o chestiune de securitate națională, respectiv baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Citește și: Televiziunile mogulilor se bat pe Călin Georgescu: „Marș!”, strigă Anca Alexandrescu la reportera RTV Discursul său s-a schimbat radical față de acum circa o lună, când sugera că baza de la Kogălniceanu ar putea fi o platformă de declanșare a unui război împotriva Rusiei. „Nu putem accepta asta”, spunea Georgescu la 11 ianuarie. Suveranistul Georgescu, preș în fața lui Trump Acum, într-un interviu pentru postul american NewsMax, Georgescu anunță că va face ce-i transmite președintele SUA.  Iată cum a decurs dialogul, potrivit unei transcrieri a site-ului Ecopolitic: „Moderator: Vreau să vă întreb ceva important. Dacă deveniți următorul președinte al României – și pare că acest lucru se va întâmpla – ce se va întâmpla cu construcția masivei baze NATO care este în desfășurare în țara dumneavoastră? Va continua proiectul sub o administrație Georgescu?” Călin Georgescu, președintele ales: ”Vă pot garanta un singur lucru. Primul pas va fi să fac o evaluare foarte serioasă a acestei baze NATO. În același timp, în paralel, voi cere imediat părerea singurului nostru partener strategic – Statele Unite. Îl voi întreba direct pe președintele Donald Trump ce ar trebui să facem. Acest lucru este sigur”.  Afirmația că SUA este „singurul” partener strategic este falsă. România mai are 13 parteneriate strategice, potrivit informațiilor de pe pagina ministerului de Externe. Printre acestea se află cele cu Republica Moldova, Japonia, Republica Coreea sau Polonia. 

Suveranistul Călin Georgescu, preș în fața lui Trump Foto: Inquam/Octav Ganea
Calin Georgescu reia temele dezinformării rusești, explica MApN Foto: Inquam/Liviu Chirică
Eveniment

Georgescu reia temele dezinformării rusești

Ministerul Apărării arată că Georgescu reia temele dezinformării rusești: „Interpretări şi scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea”, afirmă MApN într-un comunicat. Recent, Călin Georgescu a catalogat în mod fals drept „ofensivă” baza militară de la Mihail Kogălniceanu și a susținut că „s-ar urmări” declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial din România. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv La peste 24 de ore de la afirmațiile lui Georgescu, ministerul Apărării a reacționat la acuzații și a arătat că fostul candidat la președinția României - pe care însă nu l-a nominalizat în comunicat - preia mesajele Moscovei. Georgescu reia temele dezinformării rusești „Ministerul Apărării Naționale respinge speculațiile pe acest subiect, apărute în spațiul public românesc și internațional, prin care sunt vehiculate interpretări și scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privința proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei”, explică MApN. Georgescu, parte a războiului hibrid dus de Rusia „Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate. Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile. Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune. Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie. Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate. După ce a încălcat sistematic prevederile unor tratate internaţionale în materie de armamente convenționale sau nucleare, esențiale pentru menținerea echilibrului de securitate și a întreținut activ conflicte înghețate în regiune, Rusia a ales să invadeze, în 2008, Georgia. De atunci, Federația Rusă a militarizat Marea Neagra, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o șantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice și economice, dar și cu acțiuni hibride. Pe acest fond trebuie înțelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre. Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei. Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse”, se mai arată în comunicatul difuzat de inforadar.mapn.ro. Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene „Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei. Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare. La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate. Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale și discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO”, se mai explică în comunicat.

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Eveniment

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO. Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a afirmat că la mică distanţă de Constanţa, unde se desfăşoară festivităţile organizate de Ziua Marinei Române, "se aude sunetul războiului", subliniind că ţara noastră a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO. Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO "Traversăm o perioadă tulbure în regiune. La mică distanţă de aici se aude sunetul războiului, Ucraina luptă cu statul agresor Rusia, nu doar pentru a-şi apăra teritoriul, ci şi în numele valorilor democratice şi ordinii de drept (...). Ca stat membru NATO, România a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO, înţelegând specificul regiunii Mării Negre şi prioritatea sa în arhitectura de securitate", a spus Ciucă. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Preşedintele Senatului a amintit că la Mihail Kogălniceanu se construieşte cea mai mare bază militară NATO din Europa. "Recentul summit NATO de la Washington a reconfirmat importanţa strategică acordată de Alianţa Nord-Atlantică regiunii Mării Negre, în care ţara noastră este un actor cheie. La mică distanţă de locul în care ne aflăm, în localitatea Mihail Kogălniceanu, construim alături de aliaţi cea mai mare bază militară NATO din Europa. A investi în propria apărare şi securitate este o chestiune de responsabilitate, în primul rând faţă de România şi de cetăţenii noştri. De asemenea, trebuie să continuăm să dezvoltăm industria de apărare. Printr-un program pe termen lung de înzestrare a forţelor navale române, consolidăm apărarea flancului estic al NATO", a precizat Ciucă.

Bombardierele B-52 au aterizat în România Foto: U.S. Air Force/ Seth Watson.
Eveniment

Bombardierele B-52 au aterizat în România

Pentru prima oară, bombardierele B-52 Stratofortress, de la Barksdale Air Force Base, care pot transporta arme nucleare, au aterizat în România. Este o premieră nu doar pentru România, ci și pentru NATO. Avioanele B-52 escortate de F-16 din Finlanda și România la apropierea de Kogălniceanu Foto: Forțele Aeriene Române Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Foto: Forțele Aeriene Române Bombardierele B-52 au aterizat în România „Flancul NATO estic este mai puternic în această zi istorică! Pentru prima dată, bombardierele B-52 Stratofortress de la Barksdale Air Force Base au aterizat în România în sprijinul #BomberTaskForceEurope. Aliații și națiunile partenere profită de orice ocazie pentru a se antrena împreună, pentru a îmbunătăți pregătirea și pentru a promova pacea și securitatea în regiunea europeană”, au scris, pe Facebook, Forțele Aeriene Române. „În timpul desfășurării lor, avioanele B-52 vor opera de la Baza Aeriană din România de lângă coasta Mării Negre și se vor integra cu Aliații NATO și alți parteneri internaționali pentru sincronizarea capacităților și asigurarea angajamentelor de securitate în zona de responsabilitate a Comandamentului European al SUA (...) «În mediul global de astăzi, este vital să fim pregătiți să furnizăm o gamă de capabilități durabile de la distanțe mari. Această iterație a Bomber Task Force oferă o oportunitate excelentă de a rafina tacticile, tehnicile și procedurile noastre de angajare în luptă agile», a declarat generalul James Hecker, comandantul USAFE-AFAFRICA. «Prin eforturile de colaborare cu aliații noștri, SUA permit forțelor noastre să combată amenințările actuale și viitoare», a adăugat el”, se arată într-un comunicat al NATO.

Impactul economic pe care l-ar avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu Foto: Google Earth
Economie

Impactul economic avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu

Impactul economic uriaș pe care l-ar putea avea dezvoltarea bazei militare de la Kogălniceanu asupra economiei locale: dacă aeroportul de lângă Constanța va deveni mai mare decât celebra bază de la Ramstein, din Germania, veniturile localităților învecinate ar putea fi de peste un miliard de dolari, anual. Pentru comparație, în 2024, veniturile Consiliului Județean Constanța sunt estimate la circa 170 de milioane de dolari, în 2024. Orașul Constanța avea estimate, în 2024, venituri de circa 460 de milioane de dolari. Citește și: Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara Baza aeriană Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai mare unitate NATO din Europa, anunța BBC acum câteva zile. Baza va avea o escadrilă de avioane românești F-16 – recent cumpărate din Norvegia – drone MQ-9 Reaper și un oraș militar unde se va roti personalul armatei, al forțelor aeriene și al marinei din 32 de țări. Impactul economic pe care l-ar avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu O comparație a impactului economic poate fi făcută cu situația de la baza Ramstein, în Germania. „Armata SUA funcționează ca un motor economic major în unele părți ale Germaniei, în special în zonele rurale și în orașele mici. Numai în zona din jurul Bazei Aeriene Ramstein, armata a injectat 1,2 miliarde de dolari în economie în 2019, potrivit datelor Forțelor Aeriene ale SUA în Europa. Armata SUA din Bavaria contribuie cu aproape 1 miliard de dolari anual la economiile locale, arată datele guvernului bavarez. În mod similar, zeci de milioane de dolari intră în economiile din Stuttgart și Wiesbaden, unde există facilități militare importante, au declarat oficialii germani”, scria Stars and Stripes, în martie 2021. Un studiu din 2015, al forțelor aeriene ale SUA, arăta că, în acel an, la Ramstein erau circa 8.400 de militari americani și peste 3.600 de civili. Doar aceștia cheltuiau, în afara bazei, peste 500 de milioane de dolari. În plus, unitățile militare din bază cheltuiau, în afara bazei circa 300 de milioane de dolari. „Raportul privind anul fiscal 2013 - Declarația privind impactul economic pentru perioada 1 octombrie 2012 - 30 septembrie 2013 - a fost elaborat de Escadrila 86 de controlori și se referă la regiunea din jurul bazei aeriene Ramstein, așa-numita comunitate militară Kaiserslautern (KMC). Raportul privind anul fiscal 2013 afirmă că contribuția KMC la economia locală pentru anul fiscal 2013 a fost de 2,26 miliarde de dolari americani”, se arată într-un document înaintat Parlamentului Germaniei, intitulat „Baza aeriană Ramstein ca factor economic”.

Nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă Foto: Twitter Divizia 101 aeropurtata
Politică

Nu o misiune de antrenament, ci de luptă

Reportaj CBS între militarii legendarei Divizii 101 aeroportată: postul american de știri a filmat un exercițiu comun româno-american și a arătat că trupele SUA sunt gata de luptă în câteva ore. „Aceasta nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă”,a spus generalul de brigadă John Lubas, comandant adjunct al diviziei. HISTORIC DEPLOYMENT: CBS News has been given exclusive access to the Army’s 101st Airborne Division as they are deployed to Europe for the first time since the last World War. They are now the closest U.S. forces to the fight in Ukraine. pic.twitter.com/61sAvrCeVf— CBS Evening News (@CBSEveningNews) October 21, 2022 Nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă „Divizia 101 Aeropurtată a Armatei SUA a fost desfășurată în Europa pentru prima dată în aproape 80 de ani, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Rusia și alianța militară NATO, condusă de americani. Unitatea de infanterie ușoară supranumită „Screaming Eagles” este pregătită să se desfășoare pe orice câmp de luptă din lume în câteva ore, gata de bătălie. CBS News s-a alăturat comandantului adjunct al diviziei, generalul de brigadă John Lubas, și colonelului Edwin Matthaidess, comandantul echipei de luptă a Brigăzii a 2-a, pe un elicopter Black Hawk pentru o călătorie de o oră până la marginea teritoriului NATO - la doar aproximativ trei mile de granița României cu Ucraina”, arată CBS. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă „Suntem gata să apărăm fiecare centimetru de sol NATO. Aducem o capacitate unică, din capacitatea noastră de asalt aerian… Suntem o forță de infanterie ușoară, dar, din nou, aducem această mobilitate cu noi”, a mai declarat Lubas pentru CBS News. Comandanții „Screaming Eagles” au spus în mod repetat pentru CBS News că sunt „gata să lupte în seara asta” și, în timp ce sunt acolo pentru a apăra teritoriul NATO, dacă luptele escaladează sau există vreun atac asupra NATO, sunt pe deplin pregătiți să traverseze frontiera cu Ucraina, mai arată CBS. N-au mai venit în Europa de pe vremea lui Hitler Divizia 101 aeropurtată a armatei americane nu a mai venit în Europa de la debarcarea din Normandia, la 6 iunie 1944. Acum, în Europa se află 4.700 de militari ai acestei divizii. „România reprezintă pentru noi un aliat puternic al NATO, un partener puternic al Statelor Unite deja de câteva decenii de-acum. Ne-au susținut mult timp în locuri ca Irak sau Afganistan. Cât despre locul în care ne aflăm acum, ne apropie cel mai mult de luptele care se duc în Ucraina”, a subliniat Joseph McGee, comandantul Diviziei 101 la 1 august, la ceremonia de prezentare a drapelului de luptă în România. „Suntem la doar 198 de mile [318 km] de luptele din Herson, Ucraina. Acest lucru înseamnă că prezența noastră în România ne face forța americană cea mai apropiată de conflict. Fiind aici, atât de aproape de acele lupte, este exact destinul Diviziei 101 Aeropurtate”, a mai spus generalul american.

Regele Belgiei a ajuns în România (sursa: Captura video)
Internațional

Regele Belgiei a ajuns în România

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

Jill Biden vine în România (sursa: Facebook/First Lady Dr. Jill Biden)
Internațional

Jill Biden vine în România

Jill Biden vine în România. Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, va întreprinde o vizită în România şi Slovacia în perioada 5-9 mai pentru a se întâlni cu membri ai personalului militar şi diplomatic american, cu refugiaţi ucraineni, lucrători umanitari şi profesori, a informat luni biroul Primei Doamne, transmite Reuters. Jill Biden vine în România Duminică, sărbătorită în Statele Unite ca Ziua Mamei, Jill Biden se va întâlni cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să-şi părăsească căminele din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a indicat sursa citată. Soţia preşedintelui Joe Biden se va întâlni la 6 mai cu militari americani de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, după care se va îndrepta spre Bucureşti, unde va avea întâlniri cu oficiali ai guvernului român, cu membri ai ambasadei Statelor Unite, cu lucrători umanitari şi cu profesori care lucrează cu copii ucraineni refugiaţi. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Călătoria Primei Doamne va mai include vizite în oraşele slovace Bratislava, Kosice şi Vysne Nemecke, unde Jill Biden se va întâlni cu oficiali guvernamentali, cu refugiaţi şi lucrători umanitari, a indicat biroul său. Vizita lui Jill Biden constituie cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Senatului SUA, Nancy Pelosi, s-a întâlnit duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu prilejul unei vizite neanunţate. Jill Biden a fost la rândul său implicată îndeaproape în aceste demersuri. În martie, ea a lucrat împreună cu soţia preşedintelui polonez, Agata Kornhauser-Duda, pentru a accelera oferirea de asistenţă medicală refugiaţilor în criza declanşată de invazia rusă, menţionează Reuters. Până la 27 aprilie, mai mult de 3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în Polonia, în jur de 817.000 în România şi aproape 372.000 în Slovacia, dintr-un total de aproape 5,5 milioane de refugiaţi, conform datelor ONU.

Convoaie cu tehnică militară americană intră în România Foto: Facebook M.Ap.N
Eveniment

Convoaie cu tehnică militară americană

Convoaie cu tehnică militară americană intră în România în seara zilei de miercuri. Ele vor ajunge în țară pe la Nădlac (judeţul Arad) şi se vor deplasa către Mihail Kogălniceanu (judeţul Constanţa). Restul tehnicii de luptă, precum şi militarii Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie vor ajunge în România în perioada următoare. Convoaie cu tehnică militară americană intră în România "Primele elemente de tehnică militară ale detaşamentului SUA care va purta denumirea Task Force (TF) Cougar vor intra în seara zilei de miercuri, 9 februarie, în România pe la punctul de trecere a frontierei Nădlac, judeţul Arad. Ora aproximativă de sosire este 22.00. Autovehiculele din compunerea coloanei, însoţite de autospeciale ale Poliţiei Militare, se vor deplasa, după trecerea frontierei de stat, pe ruta Arad - Deva – Sibiu - Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti - Mihail Kogălniceanu", a transmis Ministerul Apărării Naţionale (MApN), citat de news.ro. Sursa citată a precizat că, pentru o bună desfăşurare a traficului, Poliţia Militară va dispune măsuri pentru asigurarea fluenţei în trafic şi informarea conducătorilor auto asupra eventualelor restricţii rutiere. Citește și: Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești Potrivit MApN, TF Cougar va fi constituită, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie, care vor acţiona cu transportoare blindate Stryker, la care se vor adăuga militari cu alte specialităţi din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc). Restul tehnicii de luptă, precum şi militarii acestui batalion vor sosi în România în perioada imediat următoare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră