marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: kogalniceanu

21 articole
Eveniment

Încă o megainvestiție într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri/zi: Kogălniceanu, Constanța

Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport 2-3 zboruri pe zi: aeroportul Internațional ”Mihail Kogălniceanu” din Constanța a inaugurat oficial, marți, noul terminal de pasageri, investiție de peste 300 de milioane de lei, cu fonduri europene și de la bugetul de stat. Aeroportul a avut în 2025 un trafic de 119.426 pasageri, fiind pe locul V de la coada clasamentului aeroporturilor românești.  Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Încă o megainvestiție într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri/zi: Kogălniceanu, Constanța Guvernarea PSD a investit chiar mai mult în aeroportul din Tulcea, circa 70 milioane de euro, unde în martie și noiembrie 2025 au fost zero pasageri. Terminalul aeroportului din Craiova, unde șef este cumnatul primarului Olguța Vasilescu, a costat circa 100 milioane de euro. În august 2025, publicația Snoop arată într-o investigație că modernizarea aeroportului din Constanța a fost făcută cu “documente false”. Firma din Turcia este cercetată pentru falsificarea unor documente care i-au permis să câștige contractul de modernizare a Aeroportului Kogălniceanu, începută în mai 2023, potrivit Snoop. Cazul a ajuns la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, se mai arată în investigație. Curtea de Conturi este cea care a sesizat Parchetul European, arată un raport al instituției finalizat în 2025. Ministerul Proiectelor Europene spune că România ar putea să piardă finanțarea europeană, dacă sunt confirmate acuzațiile, conform publicației. Totodată, Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu a depus plângere la DNA București, cauza fiind declinată către DNA Constanța, care a declinat la rândul său cauza către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.

Încă o megainvestiție într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri/zi: Kogălniceanu, Constanța Foto: Radio România
Becali îl laudă pe Bolojan și sprijină decizia României de a ajuta SUA Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Becali îl laudă pe Bolojan și sprijină decizia României de a ajuta SUA

Senatorul independent Gigi Becali îl laudă pe Bolojan și sprijină decizia României de a ajuta SUA: „Dacă americanii ne cer favorul, să ne mândrim și să mulțumim”, a spus el, la România TV. Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Becali, care a fost ales parlamentar pe listele AUR, a criticat dur atitudinea fostului său partid, care a refuzat să aprobe solicitarea SUA de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru susținerea acțiunilor din Iran. Becali îl laudă pe Bolojan și sprijină decizia României de a ajuta SUA „Oamenii cred că, noi suntem suveraniști, iar tu trebuie să mă aperi, adică voi americanii sunteți proști că ne apărați, ne lăudăm cu ei. Dar când SUA vrea ajutor...nu băăă, suntem suveraniști. Bă dacă sunteți suveraniști păziți-vă singuri. Nu mai cereți bani din Europa. Ei au scos cartelele că vor să fie suveraniști Eu nu mă duc să dau mâna cu Trump nici dacă m-ar chema. Doar așa să dau mâna degeaba nu merg. Doar dacă are un interes țara, atunci merg. Bă...daca esti suveranist stai mă acasă nu mai merge să dai mâna cu oamenii. Ei merg doar să dea mâna cu Trump. Și cu Ucraina. Îi ajutăm, asta este. Dacă le dăm un miliard, dar scoatem 5 miliarde din Europa este bine. Trebuie să avem înțelepciune", a spus Gigi Becali la România TV, citat de stiripesurse.ro.  Senatorul a spus că el a votat cu „Puterea” și l-a lăudat pe premier. „Eu nu am mai citit documentul din SUA. Am zis ce rost are, dacă americanii ne cer favorul. Să ne mândrim și să mulțumim. Eu am zis votez fără să citesc nimic. Trebuia să merg la comisie că era secret și se citea doar acolo. Am zis că eu votez ce votează puterea. Nu putem să le punem bețe în roate, chiar și lui Bolojan, pe care nu l-am simpatizat niciodată, dar el scoate acum castanele din foc cu mâna lui”, a explicat omul de afaceri. 

Baronul PSD Paul Stănescu s-a abținut de la votul privind prezența trupelor SUA la Kogălniceanu Foto: PSD
Politică

Baronul PSD Paul Stănescu s-a abținut de la votul privind prezența trupelor SUA la Kogălniceanu

Baronul PSD Paul Stănescu s-a abținut de la votul privind prezența trupelor SUA la baza aeriană de la Kogălniceanu, arată votul electronic afiașt pe site-ul Camerei Deputaților. El este singurul membru PSD care nu a votat în favoarea solicitării SUA de a trimite la Kogălniceanu aeronave și personal militar, necesare intervenției din Iran.  Citește și: Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post Baronul PSD Paul Stănescu s-a abținut de la votul privind prezența trupelor SUA la Kogălniceanu La PNL, USR și UDMT nu a existat nici o defecțiune, toți parlamentarii acestor partide aprobând cererea SUA, avizată de CSAT. Unul dintre aceștia, de la PNL, figurează la rubrica „Nu a votat”.  Paul Stănescu a declarat, azi, pentru Hotnews, că a a votat „abținere” din greșeală. „Din greșeală am atins abținere. Până să votez pentru, s-a încheiat votul. Eu sunt pro-american, a fost o greșeală tehnică, a mea”, a spus senatorul PSD.  Digi 24 scria, în ianuarie 2025, că Paul Stănescu, Mihai Tudose și Victor Ponta erau pro Călin Georgescu și inclinau balanța spre susținerea acestuia pentru fotoliul de la Cotroceni. 

Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei

Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei: după ce, luni întregi, suveraniștii au insistat pe faptul că susțin regimul republican de la Casa Albă, azi au adoptat aceeași atitudine anti-americană ca premierii socialiști ai Spaniei și Marii Britanii.  Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România AUR, SOS,  POT și Grupul Întâi Pace au refuzat să voteze solicitarea SUA de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru avioanele implicate în conlfictul cu Iranul.  Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei Spania și Marea Britanie au respins solicitarea SUA de a folosi baze aeriene de pe teritoriul lor. Guvernul de la Londra a revenit asupra poziției inițiale după ce Iranul a atacat bazele britanice din Cipru. Președintele Trump a amenințat Spania cu sancțiuni comerciale.  Azi, liderii suveraniști au sugerat că SUA atrage România în război și au reproșat administrației Trump faptul că cooperează cu președintele Nicușor Dan, recunoscând astfel alegerile din 2025.  „Bunicii și părinții noștri și-au pus speranța în America. Acum vrem să știm ce votăm. Alegerile ne-au fost anulate și decizia de azi e luată de o putere nelegitimă. Și acum românii se uită cu speranță către SUA și vă rugăm să nu legitimați o putere ilegitimă. Fiți ca ambasador un aliat al românilor, și nu un stăpân. Noi spunem astăzi Da, păcii și spunem azi românilor că nu merităm în 2026 să fim conduși de această coaliție care pun în pericol poporul român”, a perorat Simion.  „Dacă te racordezi la un curent internațional, nu înseamnă că trebuie să fii slugoi”, a mai susținut liderul AUR.  Vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a fost chiar mai agresiv, la Antena 3: „Sigur este o situație deosebită, e ceva ascuns, ceva care este trecut în documentele secrete trimise de CSAT în Parlament (...) România ar putea intra în război prin această decizie, pentru că ea  excede legislației, prin trimiterea la Parlament”.  Nici SOS nu a avut o poziție diferită: „Dle prim-ministru vă solicit public să ne comunicați atât timp cât pe teritoriul României ce exercițiu fac acestea? Solicit să revenim către președinte să întrebăm pentru ce exercițiu sunt trimise aceste trupe și dacă se vor întoarce în SUA sau merg în altă parte” - deputatul Țiu. 

o diplomată aflată la post în Emiratele Arabe Unite critică Parlamentul pentru că a permis SUA să folosească baza Kogălniceanu Foto: Facebook Diana Pleșa
Politică

„Slugărnicie”: diplomată critică Parlamentul pentru că a permis SUA să folosească baza Kogălniceanu

„Slugărnicie”: o diplomată aflată la post în Emiratele Arabe Unite critică Parlamentul pentru că a permis SUA să folosească baza Kogălniceanu. Dana Pleșa, care este consilier diplomatic la Ambasada României în Emiratele Arabe Unite, a comentat la o postare a lui Victor Ciutacu, în care acesta ataca decizia de azi a Legislativului folosind argumentele AUR și anume faptul că nu toți parlamentarii au avut acces la documentul clasificat pe care se bazează aprobarea dată de Parlament.  „Doar 64 de parlamentari au consultat acel document clasificat. Parlamentul va vota fără să știe ce votează”, spunea, azi, și George Simion, în plenul Legislativului.  Citește și: Suveraniștii din AUR, SOS și POT refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul: Simion, supărat că SUA legitimează astfel președinția lui Nicușor Dan Postarea lui Ciutacu, pe Facebook, era vizibilă doar pentru prietenii săi. O diplomată aflată la post în Emiratele Arabe Unite critică Parlamentul pentru că a permis SUA să folosească baza Kogălniceanu „Nu există nimic mai caraghios și mai inutil decât un parlament care votează aproape în loc un text (despre război) pe care nu l-a citit. Pentru că e secret. Știu, au disecat scrierea specialiștii din comisia de apărare și, după aia, au împrăștiat înaltele comandamente colegilor care n-au avut oportunitatea s-o facă. Cam ca-n Biblie, știți voi, cu Isus, apostolii și învățăturile sfinte...”. La acest mesaj, Dana Pleșa a comentat: „Pentru că nu este despre politica externa, este despre slugarnicie. Pentru ca nu este vorba despre popor și ce isi doreste poporul, ci despre păstrarea funcțiilor, privilegiilor si mai ales imunității”.  Născută în 1977, cu studii la ASE, ea lucrează în MAE din 2012, iar între 2015 și 2019 a fost detașată la ambasada din Qatar. Potrivit unor surse politice, Dana Pleșa este fiica unui fost parlamentar și, acum, ar urma să fie mutată la un post în Statele Unite - țară ale cărei interese le torpilează, pe rețelele sociale.  Ea deține un apartament de 160 mp într-o zonă ultracentrală a Capitalei, nu declară - în declarația de avere din 2024 - conturi în bancă, dar are ceasuri și bijuterii de 40.000 de euro. 

Suveraniștii refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul Foto: Facebook George Simion
Politică

Suveraniștii refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul

Suveraniștii din AUR, SOS și POT refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul: George Simion, supărat că SUA legitimează astfel președinția lui Nicușor Dan, a declarat că se opune dislocării temporare a unor avioane americane de realimentare la baza de la Kogălniceanu. „Nu vom vota și nu ne dăm acordul pe scrisorile domnului Nicușor Dan venite de la domnul Grindeanu. Nu avem garanția că scopul și intențiile sunt doar defensive (...) Și acum românii se uită cu speranță către SUA și vă rugăm să nu legitimați o putere ilegitimă. Noi spunem astăzi «Da, păcii» și spunem azi românilor că nu meritam în 2026 să fim conduși de această coaliție care pune în pericol poporul român”, a spus Simion.  Citește și: Procurorii din CSM se opun propunerilor lui Marinescu pentru conducerile parchetelor: aviz negativ pentru Iacobici, blocaj 3-3 la Alex Florența Suveraniștii refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul Parlamentul a adoptat însă solicitarea SUA de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru avioane de aprovizionare folosite în atacurile asupra Iranului.  În timpul dezbaterilor, parlamentarii suveraniști au strigat, au huiduit și au suflat în vuvuzele. „Trebuie să avem garanţia că niciun fir de păr de pe capul unui român nu va fi atins. Nu putem să votăm. Nu putem să votăm, avem o datorie faţă de poporul român. Nu votăm. Pentru că, până în acest moment, din totalul de 460 de parlamentari, doar 60 au consultat respectivul document, care nici măcar nu e în atribuţia Parlamentului. Nu trebuie să alarmăm populaţia, dar ar putea să fie sub formă defensivă, sub formă de realimentare a avioanelor. Dar s-ar putea să nu fie. De aceea nu vreau să risc, totuşi o parte importantă a populaţiei ne-a încredinţat cu încrederea lor. Suntem datori să respectăm jurământul pe care l-am făcut", a spus Simion până să intre la şedinţa plenului reunit. „Nicușor Dan a fost pus președinte al României. Acum vedem că este o glumă. Pus în fața unei situații serioase, nu își asumă decizii. Aceste cereri de la parteneri strategici se negociază. Nicușor Dan nu ne spune ce a negociat (...) Parlamentul are atribuții în momentul în care există un conflict militar, atunci când trebuie aprobată participarea României la operațiuni militare. Intră România într-un război dacă ați trimis în Parlament și nu vreți să spuneți?”, a perorat șefa POT, Ana Maria Gavrilă. 

Prezența avioanelor SUA la Kogălniceanu, decisă de Parlament (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Prezența avioanelor SUA la Kogălniceanu va fi decisă de Parlament, a anunțat Nicușor Dan

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat miercuri posibilitatea dislocării temporare în România a unor echipamente și forțe militare ale Statelor Unite, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Pentru implementarea acestei decizii este însă necesară aprobarea Parlamentului, care urmează să dezbată solicitarea transmisă de autorități. Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că măsura face parte din cooperarea strategică dintre România și SUA și are un caracter exclusiv defensiv. Ședința CSAT Potrivit declarațiilor făcute de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, unul dintre subiectele principale ale ședinței CSAT a fost analiza solicitării privind aducerea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane. Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace Acestea includ avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare. Ultimele sunt corelate cu infrastructura militară existentă la baza de la Deveselu. „Punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare”, a declarat șeful statului. Echipamente „non-cinetice”, fără armament Președintele a subliniat că echipamentele propuse pentru dislocare nu sunt dotate cu armament și au un rol strict defensiv. „Aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici se spune că sunt echipamente non-cinetice”, a precizat Nicușor Dan. Autoritățile au insistat asupra faptului că aceste sisteme nu sunt destinate operațiunilor de atac, ci monitorizării și consolidării capacităților de apărare. Decizia finală aparține Parlamentului Pentru ca echipamentele și forțele militare americane să fie dislocate pe teritoriul României, este necesar votul Parlamentului. După ședința CSAT, administrația prezidențială a transmis o scrisoare către legislativ, solicitând aprobarea acestei măsuri. „Pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România este nevoie de votul Parlamentului. În urma ședinței CSAT am trimis o scrisoare Parlamentului și vom avea o dezbatere în această după-amiază”, a explicat președintele. Dislocarea ar urma să se facă în baza Acordului de parteneriat strategic dintre România și Statele Unite. Colaborare similară cu cea din alte state NATO Nicușor Dan a subliniat că această formă de cooperare militară cu Statele Unite nu este una neobișnuită și se regăsește și în alte state membre NATO. Președintele a arătat că astfel de aranjamente sunt parte a mecanismelor de securitate colectivă ale Alianței Nord-Atlantice și contribuie la stabilitatea regională. Președintele dă asigurări: „România este o țară sigură” Potrivit președintelui, prezența temporară a echipamentelor americane nu reprezintă un motiv de îngrijorare, ci dimpotrivă, contribuie la creșterea securității. „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat Nicușor Dan.

Trump: relația cu România este foarte bună, românii „sunt un popor grozav” Foto: The White House
Eveniment

Trump: Relația cu România este foarte bună, românii „sunt un popor grozav”

Relația cu România este foarte bună, iar românii „sunt un popor grozav”, a spus, azi, președintele Donald Trump, la Casa Albă. În plus, secretarul Apărării, Pete Hegseth a precizat că a făcut schimbările de trupe în România cu acordul Casei Albe și că mișcarea reprezintă  doar „o rotație a trupelor în Europa”. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Afirmațiile au fost făcute la o discuție cu presa în cadrul întâlnirii cu premierul Ungariei, Viktor Orban. Trump: relația cu România este foarte bună, românii „sunt un popor grozav” Iată cum a decurs dialogul președintelui SUA cu presa: Reporter: Ați spus că nu veți retrage trupe din Europa, dar acum Pentagonul a anunțat că va retrage un număr semnificativ de trupe din România – ce s-a întâmplat, v-a ignorat Pentagonul sau v-ați răzgândit? Donald Trump: Nu, Pentagonul nu ignoră nimic din ce spun. Mai facem schimbări, în total e același număr, doar că mai mutăm oameni, mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav. Pete, dacă ai putea tu să spui ceva? Pete Hegseth: Nimic din ce am făcut nu a fost necoordonat cu Casa Albă, totul face parte din perspectiva pe care o avem față de Europa și vor rămâne trupe în România, va fi doar o schimbare în felul în care facem rotația. Donald Trump: Relația cu România e foarte bună, așa-i? Pete Hegseth: Foarte bună și noi am coordonat asta cu secretarul general Rutte, cu aliații noștri, toată lumea a fost anunțată și totul a fost bine. Donald Trump: Relația cu România e foarte bună, relația cu Europa e foarte bună. Nu sunt de acord cu ce face Europa în ce privește imigrația dar sunt de acord cu ei pe multe alte subiecte, tocmai am semnat cel mai bun acord comercial semnat vreodată – 950 miliarde de dolari și am reușit să-l obținem datorită tarifelor și e un acord foarte bun. Înainte eram tratați rău. Trump a întărit spusele lui Hegseth, spunând despre români că sunt „un popor grozav”. „Ceea ce fac este să facă ajustări. Mutăm trupele. Numărul total rămâne același, doar redistribuim trupe. Îmi plac românii, cred că sunt un popor grozav”, a comentat Trump.

Cine e șeful aeroportului Kogălniceanu, criticat de Bolojan pentru că i-a „explodat” indemnizația Foto: captură video
Eveniment

Cine e șeful aeroportului Kogălniceanu, criticat de Bolojan: bursier al Facultății de Teologie

Cine e șeful aeroportului Kogălniceanu, criticat de premierul Ilie Bolojan: Bogdan Artagea, bursier al Facultății de Teologie, absolvent al unei obscure universități și deținător al unei frumoase averi, care include un Mercedes și un Harley Davidson. Artagea conduce acest aeroport din 2014.  Citește și: Bolojan, atacuri în serie la Grindeanu: PNRR, supracontractat de aproape patru ori, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe, care au „explodat” Aeroportul este pe pierdere din 2011. În 2024 a avut pierderi de 8,9 milioane de lei și datorii de 19,66 milioane de lei.  Cine e șeful aeroportului Kogălniceanu, criticat de Bolojan pentru că i-a „explodat” indemnizația „M-am uitat la trei companii, de exemplu, din zona de transporturi, la Aeroportul Kogălniceanu, la Aeroportul Otopeni şi cred că la Romatsa. Au explodat indemnizaţiile conducerii. Sunt nişte sume destul de robuste şi le-au crescut cu 40-50%. Credeţi că şi le-au redus? Nu, preferă să stea la limită până nu le mai poţi bloca bugetele, nu-i interesează asta, în loc să revină la nişte valori de indemnizaţii decente”, a spus premierul Ilie Bolojan la Digi 24.  Directorul aeroportului, Artagea Bogdan, născut în 1971, a absolvit obscura Academie de Management, în 2001, când avea 30 de ani.  Potrivit datelor AMEPIP, reiese că ar primi două indemnizații: una de 69.840 de lei și alta de 23.280 lei, brut, lunar. Datele sunt din august 2025.  Între 2019 și 2023 a studiat teologia la universitatea Ovidius din Constanța. În 2023 a primit, potrivit declarației de avere, o bursă de merit de 3.600 de lei.  Artagea este neobosit în urmarea unor cursuri de specializare, aproape toate la S.C.AVSEC GUARD CONSULT S.R.L. În 2022 a urmat 13 astfel de cursuri. Unul din cursurile absolvite este de „Etică și integritate-Implementarea SNA-Consilier de etică”, altul de „Raportarea stӑrii pistei şi a coeficientului de frânare” sau de „Pregătire de conștientizare în materie de securitate a aviației civile”, dar el are și un „Atestat de calificare profesională - Agent pază şi ordine”.   Artagea are în coproprietate cu soția un apartament de 113 mp achiziționat în 2017, iar soția figurează ca moștenitoare a unui apartament de 65 mp, a unui teren intravilan de 9,6 mp și a altor bunuri imobile cu suprafața de 4,69 mp. Familia mai deține bijuterii cu o valoare estimată de 18.000 de euro, dobândite între 2011 și 2023. În anul fiscal 2024 a încasat de la aeroportul Kogălniceanu puțin sub 540.000 lei, net, anualk, adică o medie de 9.000 europ pe lună. Aeroportul este pe locul IV de la coada clasamentului traficului aerian pe aeroporturile românești. În august a avut doar 12.782 de pasageri, adică puțin peste 400 pe zi. 

Bolojan, atacuri în serie la modul în care Grindeanu a gestionat Transporturile Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan, atacuri la Grindeanu: PNRR, supracontractat, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe

Premierul PNL Ilie Bolojan a lansat, duminică seara, atacuri în serie la modul în care Sorin Grindeanu a gestionat portofoliul Transporturilor: PNRR a fost supracontractat de aproape patru ori, iar indemnizațiile unor șefi de aeroporturi sau de la Romatsa au „explodat”. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Bolojan nu a pomenit numele lui Grindeanu, dar toate faptele prezentate de el s-au petrecut în mandatul actualului președinte PSD. Bolojan, atacuri în serie la modul în care Grindeanu a gestionat Transporturile „Am stabilit creşterile de venituri, trebuie să scădem cheltuielile şi să ne eşalonăm investiţiile pentru că am supracontractat investiţiile. La transporturi, am avut 5,5 miliarde de euro bani europeni și am semnat contracte pe PNRR de 19,5 miliarde”, a arătat premierul.  Pe de altă parte, el a arătat că „au explodat indemnizaţiile conducerii” la o serie de structuri din subordinea ministerului Transporturilor. „M-am uitat chiar astăzi şi ieri la indemnizaţiile unor directori de companii, pentru că ce-am făcut? După ce a apărut această lege, care se referă, e adevărat, la viitor, din acest pachet, am mai avut o pârghie să-i intreb de sănătate pe directori, trebuie să le aprobăm bugetele. Şi m-am uitat la trei companii, de exemplu, din zona de transporturi, la Aeroportul Kogălniceanu, la Aeroportul Otopeni şi cred că la Romasta. Au explodat indemnizaţiile conducerii. Sunt nişte sume destul de robuste şi le-au crescut cu 40-50%. Dar nu e o problemă că aceste date vor fi făcute publice. Credeţi că şi le-au redus? Nu, preferă să stea la limită până nu le mai poţi bloca bugetele, nu-i interesează asta, în loc să revină la nişte valori de indemnizaţii decente”, a spus Bolojan. Ce indemnizații sunt la companiile criticate de Bolojan Ce indemnizații au șefii celor două companii care gestionează aeroporturi, plus regia Romatsa, care controlează traficul aerian: Aeroportul Kogălniceanu: doi directori au peste 69.000 de lei, brut, lunar, membrii CA/CS - 23.280 de lei. Aeroportul este pe locul IV de la coada clasamentului traficului aerian pe aeroporturile românești. În august a avut doar 12.782 de pasageri, adică puțin peste 400 pe zi. Directorul aeroportului, Artagea Bogdan, ar fi absolvit o obscura Academie de Management, la circa 26 de ani. El este și licențiat în Teologie la Universitatea Ovidius din Constanța. Constanța Financiară scria, în ianuarie 2025: „Indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (CA) au fost triplate printr-o procedură rapidă, desfășurată în doar câteva zile, chiar în perioada sărbătorilor de iarnă. Astfel, remunerațiile administratorilor au crescut de la 7.498 lei la 23.280 lei brut pe lună”.  La compania Aeroporturi București, care administrează Otopeni și Băneasa, toți membrii conducerii - directori, membri CA/CS - au o indemnizație brută lunară de peste 69.700 de lei. Între ei se află și legendara sinecuristă Georgeta Bumbac, susținută de PSD Constanța. Aceste indemnizații au fost majorate de cinci ori în mai 2025, când Grindeanu era încă ministru.  Romatsa: potrivit datelor AMEPIP, indemnizațiile membrilor CA-ului sunt ușor peste 70.000 de lei, brut, lunar, unul din directori încasează „63.900+63.900” lei, brut, lunar, iar altul „71.000+71.000”. Ambii au și o indemnizație variabilă anuală de 62.560 de lei.  „Şi dacă legea nu-i mai poate forţa, poate bunul simţ i-ar putea forţa sau ministerul să pună o presiune pe ei, pentru că efectiv îi sfidează pe oameni”, a afirmat Bolojan, fără să mai precizeze că este vorba de ministerul Transporturilor.

Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA care cere retragerea din România Foto: Facebook
Politică

Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA care cere retragerea din România

Călin Georgescu este lăudat, cu folosirea unor informații false, într-o publicație din SUA, National Interest, care cere retragerea trupelor americane din România. De exemplu, publicația susține că Georgescu a fost propus oficial de două ori ca premier, în 2020 și 2021, ceea nu este adevărat. Fostul CEO al Center for the National Interest, Dimitri Simes, s-a născut la Moscova și, potrivit presei americane, a păstrat legăturile cu Rusia. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal National Interest îi face un portret laudativ fostului candidat, ignorând complet atacurile sale la adresa SUA și laudele la adresa Rusiei.  Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA care cere retragerea din România „Este un specialist în știința solului care a lucrat pentru ONU în calitate de raportor special, iar raportul său din 2012 privind efectul nociv pe termen lung al testelor americane cu bombe nucleare în Insulele Marshall se află și astăzi pe site-ul ONU. După ce a lucrat pentru ONU, Georgescu s-a ocupat de probleme de durabilitate în cadrul Clubului de la Roma. Georgescu a fost discutat ca potențial candidat pentru funcția de prim-ministru încă din 2010; el a fost propus oficial ca prim-ministru în 2020 și 2021.  Trecutul lui Georgescu arată că este un om care cunoaște bine drepturile omului și durabilitatea și al cărui nume a fost vehiculat pentru conducerea politică cu mult înainte de 2024. Nu trecutul său, ci ideile sale au băgat frica în instituțiile NATO și UE”, scrie National Interest.  Însă articolul îl promovează pe Georgescu pentru a propune retragerea trupelor SUA din România.  „Modelul lui Georgescu reprezintă o a treia cale care ar permite și ar încuraja aliații noștri din NATO să ia propriile decizii suverane în materie de apărare, punând accentul pe încrederea în sine, în loc să ia garanția de securitate a SUA ca pe un dat sau să acționeze pentru a obține favoruri de la Washington prin creșterea cheltuielilor de apărare (...) Și dacă Trump este serios în ceea ce privește diplomația cu Rusia și pivotarea spre Asia, o retragere a trupelor din România și o anulare a planurilor de extindere a bazei aeriene ar servi ambelor scopuri. Procedând astfel, s-ar alinia intereselor americane, stimulând aliații noștri din Europa să facă mai mult pentru propriile nevoi de apărare și, pur și simplu, ar evidenția faptul că desfășurarea pe termen nelimitat a trupelor americane nu poate fi luată de bună”, mai scrie publicația conservatoare americană. 

Influentă publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu Foto: Baza Aeriana 57
Politică

Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu

O publicație conservatoare din SUA, The American Conservative, cere retragerea trupelor americane de la baza aeriană Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” („It’s Time to Cut Romania Off/ Walking away from an expensive peripheral air base fits neatly with several of the Trump administration’s priorities”), titrează publicația. Revista The American Conservative a fost fondată de Pat Buchanan în 2001 și se apreciază că, în 2016, l-ar fi ajutat pe actualul vicepreședinte JD Vance să-și facă binecunoscută cartea „Hillbilly Elegy”. Publicația scrie că promovează „reținerea în afacerile externe pe baza intereselor naționale vitale ale Americii”.  Citește și: Pariorii de pe Polymarket cred într-un un câștigător detașat al prezidențialelor. Pisaroglu, recent lansat, cotat peste Lasconi Influentă publicație conservatoare cere retragerea trupelor de la Kogălniceanu Articolul publicat la 14 martie arată că Marea Neagră nu prezintă nici o importanță strategică pentru SUA: „Retragerea sprijinului american pentru bază nu ar fi în dezacord cu prioritățile administrației din secolul XXI; într-adevăr, le-ar sprijini și le-ar consolida. Trump este în mod clar interesat de realinierea politicii externe americane cu interesul său național. Aceasta înseamnă dezangajarea din Europa, orientarea către Asia și cheltuirea banilor americani pentru cetățenii americani în loc de aventuri inutile în străinătate (...) România încă pare să creadă că America are nevoie de această bază, ceea ce poate explica de ce s-a simțit încrezătoare în a sfida dorințele administrației Trump cu privire la Georgescu. Dar, în timp ce ultimul președinte republican, George W. Bush, a invitat România în NATO și a crezut că obiectivul Americii ar trebui să fie răspândirea democrației cât mai departe posibil, acest președinte vede lumea în mod clar diferit, și pe bună dreptate.  Să luăm, de exemplu, localizarea bazei. Dacă America ar încerca să păstreze unipolaritatea, o bază la Marea Neagră - a cărei prezență este un iritant permanent pentru Rusia - ar putea avea sens. Dar, din perspectiva unei politici externe preocupate de interesul național, America nu câștigă prea mult de pe urma unei prezențe acolo. Turcia, aliat NATO - care găzduiește și o bază NATO importantă - controlează deja Bosforul. Iar Marea Neagră, deși este un corp de apă regional important, nu este chiar un element asupra căruia Statele Unite trebuie să aibă un anumit control. Ea reprezintă doar aproximativ 2,5 % din comerțul internațional. Spre deosebire de Pacificul de Vest, în care se află posesiuni americane precum Guam și Hawaii, Marea Neagră nu este aproape de nicio masă de pământ american”.  The American Conservative arată că baza - care găzduiește acum 4.000 de militari americani - este scumpă, chiar dacă România s-a angajat să plătească costurile de 2,7 miliarde de dolari pentru extindere.  „Baza este importantă pentru România, desigur, care se uită în prezent peste mare spre o Rusie care și-a extins coasta Mării Negre prin cucerirea unei mari părți din sudul Ucrainei și a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. Dar importanța sa pentru România nu o face importantă pentru Statele Unite”, mai arată autorul articolului, Anthony J. Constantini.  Articolul vorbește despre decizia prostească („tomfoolery”) de a interzice candidatura lui Călin Georgescu, în pofida numeroaselor semnale de la Washington DC. „Dezvăluirea că, de fapt, a fost un partid de centru care a cumpărat conturile TikTok în încercarea de a-l promova pe Georgescu (despre care credeau că nu va câștiga, ci va lua voturi de la un alt candidat de dreapta) se pare că nu a avut nicio influență asupra cazului”, scrie The American Conservative. Însă articolul apreciază că această situație este o „oportunitate” pentru administrația Trump să-și retragă trupele. „Chiar dacă establishmentul românesc permite unui candidat cu adevărat de dreapta să candideze - și poate, dacă se simte deosebit de democratic, să câștige - nu va schimba interesele naționale geografice ale Americii. Administrația Trump (...) este în mod clar interesată în reducerea risipei și în reajustarea politicii externe americane. Ar trebui să înceapă prin a analiza mai atent prezența noastră militară în România”, se încheie articolul. 

Suveranistul Călin Georgescu, preș în fața lui Trump Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Suveranistul Georgescu, preș în fața lui Trump: va face ce-i spune, într-o chestiune de securitate

Suveranistul Călin Georgescu, preș în fața lui Trump: va face exact ce-i spune, într-o chestiune de securitate națională, respectiv baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Citește și: Televiziunile mogulilor se bat pe Călin Georgescu: „Marș!”, strigă Anca Alexandrescu la reportera RTV Discursul său s-a schimbat radical față de acum circa o lună, când sugera că baza de la Kogălniceanu ar putea fi o platformă de declanșare a unui război împotriva Rusiei. „Nu putem accepta asta”, spunea Georgescu la 11 ianuarie. Suveranistul Georgescu, preș în fața lui Trump Acum, într-un interviu pentru postul american NewsMax, Georgescu anunță că va face ce-i transmite președintele SUA.  Iată cum a decurs dialogul, potrivit unei transcrieri a site-ului Ecopolitic: „Moderator: Vreau să vă întreb ceva important. Dacă deveniți următorul președinte al României – și pare că acest lucru se va întâmpla – ce se va întâmpla cu construcția masivei baze NATO care este în desfășurare în țara dumneavoastră? Va continua proiectul sub o administrație Georgescu?” Călin Georgescu, președintele ales: ”Vă pot garanta un singur lucru. Primul pas va fi să fac o evaluare foarte serioasă a acestei baze NATO. În același timp, în paralel, voi cere imediat părerea singurului nostru partener strategic – Statele Unite. Îl voi întreba direct pe președintele Donald Trump ce ar trebui să facem. Acest lucru este sigur”.  Afirmația că SUA este „singurul” partener strategic este falsă. România mai are 13 parteneriate strategice, potrivit informațiilor de pe pagina ministerului de Externe. Printre acestea se află cele cu Republica Moldova, Japonia, Republica Coreea sau Polonia. 

Calin Georgescu reia temele dezinformării rusești, explica MApN Foto: Inquam/Liviu Chirică
Eveniment

Georgescu reia temele dezinformării rusești

Ministerul Apărării arată că Georgescu reia temele dezinformării rusești: „Interpretări şi scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea”, afirmă MApN într-un comunicat. Recent, Călin Georgescu a catalogat în mod fals drept „ofensivă” baza militară de la Mihail Kogălniceanu și a susținut că „s-ar urmări” declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial din România. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv La peste 24 de ore de la afirmațiile lui Georgescu, ministerul Apărării a reacționat la acuzații și a arătat că fostul candidat la președinția României - pe care însă nu l-a nominalizat în comunicat - preia mesajele Moscovei. Georgescu reia temele dezinformării rusești „Ministerul Apărării Naționale respinge speculațiile pe acest subiect, apărute în spațiul public românesc și internațional, prin care sunt vehiculate interpretări și scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privința proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei”, explică MApN. Georgescu, parte a războiului hibrid dus de Rusia „Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate. Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile. Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune. Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie. Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate. După ce a încălcat sistematic prevederile unor tratate internaţionale în materie de armamente convenționale sau nucleare, esențiale pentru menținerea echilibrului de securitate și a întreținut activ conflicte înghețate în regiune, Rusia a ales să invadeze, în 2008, Georgia. De atunci, Federația Rusă a militarizat Marea Neagra, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o șantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice și economice, dar și cu acțiuni hibride. Pe acest fond trebuie înțelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre. Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei. Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse”, se mai arată în comunicatul difuzat de inforadar.mapn.ro. Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene „Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei. Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare. La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate. Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale și discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO”, se mai explică în comunicat.

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Eveniment

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO. Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a afirmat că la mică distanţă de Constanţa, unde se desfăşoară festivităţile organizate de Ziua Marinei Române, "se aude sunetul războiului", subliniind că ţara noastră a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO. Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO "Traversăm o perioadă tulbure în regiune. La mică distanţă de aici se aude sunetul războiului, Ucraina luptă cu statul agresor Rusia, nu doar pentru a-şi apăra teritoriul, ci şi în numele valorilor democratice şi ordinii de drept (...). Ca stat membru NATO, România a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO, înţelegând specificul regiunii Mării Negre şi prioritatea sa în arhitectura de securitate", a spus Ciucă. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Preşedintele Senatului a amintit că la Mihail Kogălniceanu se construieşte cea mai mare bază militară NATO din Europa. "Recentul summit NATO de la Washington a reconfirmat importanţa strategică acordată de Alianţa Nord-Atlantică regiunii Mării Negre, în care ţara noastră este un actor cheie. La mică distanţă de locul în care ne aflăm, în localitatea Mihail Kogălniceanu, construim alături de aliaţi cea mai mare bază militară NATO din Europa. A investi în propria apărare şi securitate este o chestiune de responsabilitate, în primul rând faţă de România şi de cetăţenii noştri. De asemenea, trebuie să continuăm să dezvoltăm industria de apărare. Printr-un program pe termen lung de înzestrare a forţelor navale române, consolidăm apărarea flancului estic al NATO", a precizat Ciucă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră