sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: jens stoltenberg

16 articole
Eveniment

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO. Retorica nucleară nesăbuită promovată de preşedintele rus Vladimir Putin nu ar trebui să descurajeze furnizarea de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina din partea statelor NATO, a susţinut luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care la 1 octombrie va fi înlocuit de fostul premier olandez Mark Rutte, într-un interviu pentru Reuters. Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO Stoltenberg a reacţionat la o declaraţie făcută săptămâna trecută de Putin, potrivit căruia Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenţionale şi că Moscova va considera orice atac asupra sa sprijinit de o putere nucleară drept un atac comun. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Avertismentul liderului de la Kremlin a survenit în contextul în care Statele Unite şi aliaţii lor analizează posibilitatea de a-i permite Ucrainei să lanseze rachete convenţionale de fabricaţie occidentală asupra teritoriului rus. Kievul afirmă că vrea să obţină permisiunea de a lovi ţinte care sunt parte a eforturilor militare ale Moscovei. ''Ce am văzut este un tipar de retorică şi mesaje nucleare ruseşti nesăbuite, iar acest lucru se potriveşte tiparului'', a spus Jens Stoltenberg, care s-a aflat zece ani la conducerea Alianţei Nord-Atlantice. ''De fiecare dată când ne-am intensificat sprijinul cu noi tipuri de arme - tancuri, tiruri cu rază lungă de acţiune sau avioane F-16 - ruşii au încercat să ne împiedice. Ei nu au reuşit şi de asemenea acest ultim exemplu nu ar trebui să îi împiedice pe aliaţii din NATO să sprijine Ucraina'', a adăugat fostul premier norvegian. Nici o modificare în postura nucleară a Rusiei El a precizat că NATO nu a detectat vreo modificare în postura nucleară a Rusiei ''care necesită vreo schimbare din partea noastră''. În opinia lui Jens Stoltenberg, cel mai mare risc pentru NATO ar fi dacă Putin ar câştiga în Ucraina. Până acum, administraţia SUA a fost reticentă în a acorda Ucrainei permisiunea de a lovi în profunzime teritoriul rus cu arme cu rază lungă, precum rachetele ATACMS, de teamă că acest lucru ar amplifica tensiunile cu Moscova şi ar conduce la ripostă din partea acesteia. Loviturile teritoriului rus în profunzime Jens Stoltenberg a afirmat că nu există ''niciun glonţ de argint'' care ar schimba ceva pe front, însă loviturile în profunzimea teritoriului rus ar putea conta ca parte a unui efort occidental mai amplu de a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă. De asemenea, fostul premier al Norvegiei a opinat că orice încheiere negociată a războiului ar trebui să includă garanţii de securitate pentru Ucraina din partea puterilor occidentale, în primul rând din partea SUA. În caz contrar, a continuat el, Rusia nu va respecta nicio linie trasă pe hartă pe care nu ar trebui să o depăşească. ''Atunci când este convenită o linie - fie că este o frontieră recunoscută internaţional, fie că este o altă linie de încetare a focului - trebuie să fim absolut siguri că războiul se termină acolo. Până acum am văzut Rusia atacând, aşteptând şi apoi atacând din nou. Nu cred că putem schimba gândirea preşedintelui Putin (despre Ucraina), dar cred că îi putem schimba calculele prin demonstrarea faptului că a continua războiul are un cost atât de mare încât este mai bine pentru el să se aşeze şi să accepte Ucraina ca ţară independentă suverană'', a încheiat el.

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO (sursa: Facebook/NATO)
Trump subminează securitatea NATO, spune Stoltenberg (sursa: politico.eu)
Internațional

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat duminică împotriva afirmaţiilor care "subminează securitatea" Alianţei, după ce fostul preşedinte american Donald Trump, care are mari şanse de a fi reales în noiembrie, a evocat posibilitatea de a nu mai apăra statele aliate a căror contribuţie financiară este insuficientă. Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg "Orice sugestie în sensul că Aliaţii nu se vor apăra reciproc ne subminează securitatea, a noastră a tuturor, inclusiv a Statelor Unite, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni la un risc sporit", a reacţionat Stoltenberg într-un comunicat. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM În timpul unui miting, sâmbătă, în Carolina de Sud, Donald Trump a relatat între altele o conversaţie cu unul dintre şefii de stat din NATO, fără a-l numi. "Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?", a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile". Trump s-a arătat adesea sceptic, uneori ostil, în ceea ce priveşte continuarea ajutorului american pentru Ucraina şi a ameninţat chiar că va părăsi NATO dacă se va întoarce la Casa Albă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât le revin.

Putin nu se oprește la Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Putin nu se oprește la Ucraina

Putin nu se oprește la Ucraina. În cazul unei victorii a Rusiei în Ucraina, există un "risc real" ca preşedintele rus Vladimir Putin să nu se oprească aici, a avertizat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles. Putin nu se oprește la Ucraina "Dacă Putin câştigă în Ucraina, există un risc real ca agresiunea sa să nu se oprească aici", a declarat Stoltenberg presei, subliniind necesitatea continuării ajutorului militar pentru Kiev. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean "Sprijinul nostru nu este un act de caritate, este o investiţie în securitatea noastră", a adăugat el, în acelaşi timp în care Putin spunea de la Moscova că armata rusă îşi îmbunătăţeşte poziţiile pe aproape întreaga linie a frontului din Ucraina. Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a decide, printre altele, asupra ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, la care Ungaria lui Viktor Orban încă se opune. Este vital ca Kievul să fie sprijinit "Încetarea asistenţei militare pentru Ucraina nu ar face decât să prelungească războiul, şi nu să-l încheie", a avertizat Stoltenberg. "Singura modalitate de a obţine o pace justă şi durabilă este de a-l convinge pe preşedintele Putin că nu va câştiga pe câmpul de luptă", a declarat el după o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico. "Iar singura modalitate de a ne asigura că preşedintele Putin înţelege că nu câştigă pe câmpul de luptă este să continuăm să sprijinim Ucraina", a spus el. De săptămâni întregi, situaţia este tot mai dificilă în Ucraina, în contextul în care contraofensiva sa militară nu a reuşit să producă un progres decisiv în faţa armatei ruse.

Țările NATO trimit arme grele Ucrainei (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Țările NATO trimit arme grele Ucrainei

Țările NATO trimit arme grele Ucrainei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a pronunţat în favoarea furnizării de mai multe arme grele Ucrainei, înaintea unor noi discuţii la Ramstein privind ajutorul militar occidental pentru această ţară. Țările NATO trimit arme grele Ucrainei "Angajamentele recente pentru echipamente grele de război sunt importante - şi mă aştept la mai multe în viitorul apropiat", a declarat Stoltenberg duminică pentru ziarul german de afaceri Handelsblatt. "Suntem într-o fază decisivă a războiului. Ne confruntăm cu lupte crâncene. Prin urmare, este important să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie pentru a învinge şi pentru a continua ca naţiune independentă", a adăugat șecretarul general al NATO. Sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace, a spus acesta. Şeful NATO a vorbit înaintea unei noi reuniuni de coordonare a ţărilor occidentale care oferă ajutor Ucrainei, care va avea loc pe 20 ianuarie la baza americană de la Ramstein, în Germania. Kievul cere de luni de zile mai multe arme grele. Naţiunile occidentale au fost mult timp reticente în a livra armament greu Ucrainei, invocând temeri de a fi atrase în război sau de a provoca Rusia. Moscova protestează Gama de arme furnizate s-a extins acum. La începutul acestei luni, Franţa, Germania şi Statele Unite au promis trimiterea de vehicule blindate care transportă tancuri de infanterie sau de recunoaştere - 40 de Marder germane, 50 de Bradley americane şi AMX-10 RC franceze. Marea Britanie a anunţat sâmbătă că va livra tancuri Challenger 2 Ucrainei, devenind astfel prima ţară care furnizează tancuri grele de producţie occidentală Kievului. Moscova a denunţat o decizie care nu ar face decât să "intensifice" conflictul. Citește și: Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă Polonia şi Finlanda şi-au manifestat disponibilitatea de a furniza Ucrainei tancurile mai grele Leopard 2. Potrivit secretarului general al NATO, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o greşeală atacând Ucraina. "A supraestimat forţa propriilor sale forţe armate. Le vedem paşii greşiţi, lipsa de moral, problemele de comandament, echipamentul slab", a spus el. Dar ruşii "au demonstrat că sunt dispuşi să suporte pierderi grele pentru a-şi atinge obiectivul", a adăugat el.

SUA sprijină Ucraina, indiferent de alegeri (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

SUA sprijină Ucraina, indiferent de alegeri

SUA sprijină Ucraina, indiferent de alegeri. Kievul beneficiază de "sprijinul puternic" al SUA indiferent ce partid va câştiga alegerile de la mijloc de mandat din această ţară, unde estimările îi dau învingători pe republicani în faţa democraţilor, cel puţin în scrutinul pentru Camera Reprezentanţilor, a afirmat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. SUA sprijină Ucraina, indiferent de alegeri "Este absolut clar că există un sprijin bipartizan puternic în SUA pentru a continua ajutorul pentru Ucraina, iar asta nu s-a schimbat", a declarat Stoltenberg presei la finalul unei întrevederi cu premierul britanic Rishi Sunak la Londra. Şeful republicanilor din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, a stârnit îngrijorări printre aliaţii SUA atunci când a atras atenţia că partidul său nu va semna un "cec în alb" pentru Ucraina dacă va câştiga alegerile. Deşi baza aleşilor republicani sprijină Ucraina după invazia rusă declanşată în februarie, unii republicani pro-Trump au criticat asistenţa militară americană pentru Ucraina. "Front comun în NATO" Aceasta cuprinde o primă sumă de 40 de miliarde de dolari aprobată în mai cu o largă majoritate de cele două partide, precum şi 11,2 miliarde de dolari suplimentare ce rămân a fi aprobate. În timpul vizitei sale în Marea Britanie, prima a unei personalităţi străine după instalarea lui Rishi Sunak la Downing Street, şeful NATO a vizitat un centru de antrenament în sudul Angliei, unde ofiţeri britanici şi canadieni oferă instruire unor soldaţi ucraineni. Citește și: ALEGERI SUA Republicanii se îndreaptă spre o majoritate în Camera Reprezentanților. Curse strânse pentru Senat "Într-o lume periculoasă, este cu atât mai important ca America de Nord şi Europa să facă front comun în cadrul NATO", a declarat el, mulţumind Marii Britanii pentru rolul său în Alianţă în favoarea Ucrainei, în contextul în care, în timpul mandatului său la Casa Albă, Donald Trump s-a apropiat de Vladimir Putin. "Sprijinul NATO, esențial" La începutul întrevederii lor, Rishi Sunak a spus că NATO este "pilonul securităţii Marii Britanii". De asemenea, Jens Stoltenberg a mai declarat că este "încurajator" să vadă că forţele ucrainene reuşesc să elibereze tot mai mult teritoriu, după ce ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a ordonat ca trupele sale să se retragă de pe malul de vest al fluviului Nipru, din partea de nord a provinciei Herson, potrivit Reuters. "Victoriile şi reuşitele forţelor armate ucrainene aparţin soldaţilor ucraineni curajoşi, dar bineînţeles că şi sprijinul pe care ei îl primesc de la Marea Britanie şi de la aliaţii şi partenerii NATO este esenţial", a spus el.

NATO, pregătită pentru amenințarea nucleară rusă (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, pregătită pentru amenințarea nucleară rusă

NATO, pregătită pentru amenințarea nucleară rusă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat miercuri "retorica nucleară periculoasă" a preşedintelui rus Vladimir Putin, care s-a declarat pregătit să utilizeze "toate mijloacele" arsenalului său contra Occidentului, relatează Reuters. "Iată de ce am fost atât de clari" Într-un interviu acordat redactorului-şef al agenţiei de presă britanice, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a spus că prima mobilizare din Rusia după Al Doilea Război Mondial nu este o surpriză, dar aceasta va escalada conflictul din Ucraina început prin invazia rusă din 24 februarie. Preşedintele rus a anunţat miercuri dimineaţă o "mobilizare parţială" a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a războiului din Ucraina, în timp ce Moscova pierde teren pe câmpul de luptă. Liderul de la Kremlin a avertizat că Rusia este pregătită să utilizeze "toate mijloacele sale de apărare", inclusiv nucleare, pentru a "se apăra". "Ne vom asigura că nu există nicio neînţelegere la Moscova despre modul exact cum vom reacţiona. Desigur, asta depinde de ce fel de situaţie sau ce fel de arme pot folosi ei. Lucrul cel mai important este să împiedicăm să se întâmple acest lucru şi iată de ce am fost atât de clari în comunicările noastre cu Rusia în legătură cu consecinţele fără precedent", a subliniat Jens Stoltenberg, cu referire la orice utilizare a armelor nucleare de către Moscova. NATO, pregătită pentru amenințarea nucleară rusă În discursul difuzat miercuri dimineaţă, Vladimir Putin a afirmat: "Dacă integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată, atunci vom folosi toate mijloacele disponibile pentru a ne proteja poporul - aceasta nu este o cacealma". Rusia posedă "numeroase arme pentru a riposta", a adăugat liderul rus. Stoltenberg a ţinut să precizeze că NATO "nu se va angaja într-o retorică nucleară periculoasă şi nechibzuită de acelaşi fel ca a preşedintelui Putin" întrucât Alianţa Nord-Atlantică, formată din 30 de ţări, nu caută confruntarea cu Rusia, ci încearcă pur şi simplu să protejeze Ucraina şi să prevină o escaladare a conflictului. "Discursul este o escaladare, dar nu şi o surpriză. De aceea, noi am fost pregătiţi. Vom rămâne calmi şi vom continua să sprijinim Ucraina. Discursul preşedintelui Putin arată că războiul nu se desfăşoară conform planurilor preşedintelui Putin. El a făcut o mare eroare de calcul", a declarat Jens Stoltenberg. NATO: Beijingul nu este un adversar "Este dificil de văzut o soluţie pe termen scurt atât timp cât Rusia nu acceptă că Ucraina este o naţiune suverană, independentă. Aşadar, mă tem că singura cale de a încheia acest război este de a demonstra că preşedintele Putin nu va câştiga pe câmpul de luptă. Când va realiza asta, el va trebui să se aşeze şi să negocieze un acord rezonabil cu Ucraina", a accentuat secretarul general al NATO. Citește și: VIDEO Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”. Analist britanic: „Chill everyone” El a adăugat că membrii alianţei au demonstrat un sprijin fără precedent pentru Ucraina şi că ţările NATO trebuie acum să-şi completeze stocurile de arme şi muniţii. În acest sens, NATO se află într-un dialog strâns cu industria apărării. Pe de altă parte, Jens Stoltenberg a menţionat China printre provocările de securitate cărora NATO trebuie să le facă faţă, dar a precizat că nu consideră Beijingul un adversar.

Germania nu sprijină cu adevărat Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Germania nu sprijină cu adevărat Ucraina

Germania nu sprijină cu adevărat Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a criticat vineri logica argumentelor Berlinului împotriva livrării de mari cantităţi de ame din dotarea forţelor armate către Ucraina, care combate invazia rusă, relatează dpa. Germania nu sprijină cu adevărat Ucraina Întrebat dacă aliaţii ar trebui să pună sub semnul întrebării mai curând obiectivele de creştere a capacităţii militare şi nu livrarea de echipamente suplimentare Ucrainei, Stoltenberg a subliniat că, în opinia sa, o înfrângere a Ucrainei este mai periculoasă decât scăderea ritmului de întărire a stocurilor de arme ale ţărilor NATO. Citește și: Rușii iau o bătaie epică în nordul Ucrainei: nu pot opri ofensiva ucraineană, au pierdut Balakliia și pare că un general a fost luat prizonier. Surse: Putin nu are oameni să consolideze apărarea "Asigurând că Rusia, preşedintele Putin, nu câştigă în Ucraina, sporim şi propria noastră securitate", a declarat Stoltenberg, la o întâlnire cu secretarul de stat american Antony Blinken la Bruxelles. Folosirea armelor statelor NATO contribuie la reducerea riscului unei acţiuni agresive a Rusiei împotriva unor state aliate, a adăugat el, menţionând de asemenea că peste 80% din armata rusă este implicată în războiul din Ucraina.

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Războiul din Ucraina, "ani de zile"

Războiul din Ucraina, "ani de zile", a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat duminică de cotidianul german Bild am Sonntag, preluat de AFP şi Reuters. Războiul din Ucraina, "ani de zile" "Trebuie să fim pregătiţi ca acest lucru să dureze ani de zile", a spus Jens Stoltenberg, îndemnând ţările occidentale să acorde Kievului sprijin pe termen lung, ''chiar dacă costurile sunt ridicate'', nu numai în ceea ce priveşte sprijinul militar, ci şi din cauza creşterii preţurilor la energie şi alimente". Aceste costuri nu reprezintă nimic în comparaţie cu ceea ce ucrainenii trebuie să plătească în fiecare zi pe linia frontului, a declarat liderul Alianţei Atlantice. În cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi va atinge obiectivele în Ucraina, aşa cum a făcut-o cu anexarea Crimeei în 2014, "atunci va trebui să plătim un preţ şi mai mare", a apreciat Stoltenberg. Armele Occidentului, cruciale În acest context, el a îndemnat ţările din alianţă să continue livrările de arme către Kiev. "Cu arme moderne suplimentare, probabilitatea ca Ucraina să fie capabilă să împingă trupele lui Putin afară din Donbas ar creşte", a spus el. Această regiune din estul Ucrainei se află acum parţial sub controlul soldaţilor ruşi. Premierul britanic, Boris Johnson, care a vizitat vineri Kievul, a vorbit şi el despre necesitatea pregătirii pentru un război de lungă durată. "Aceasta însemna să ne asigurăm că Ucraina primeşte arme, echipamente, muniţii şi instruire mai rapid decât invadatorul", a scris Johnson într-un articol de opinie în Sunday Times, din Londra. Boris Johnson: "Timpul este factorul vital" "Timpul este factorul vital. Totul va depinde de faptul dacă Ucraina îşi poate consolida capacitatea de a-şi apăra solul mai repede decât îşi poate reînnoi Rusia capacitatea de atac", a adăugat Johnson. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar Atacurile ruseşti s-au intensificat pe câmpurile de luptă din Ucraina, relatează Reuters. Oraşul industrial Severodoneţk, o ţintă principală în ofensiva Moscovei pentru a prelua controlul total asupra Lugansk - una dintre cele două provincii care alcătuiesc Donbas - s-a confruntat din nou sâmbătă cu tiruri intense de artilerie şi rachete, în timp ce forţele ruseşti au atacat zonele din jurul său, a comunicat armata ucraineană.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO sub semnul întrebării (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Putin nu va ceda prea curând

Putin nu va ceda prea curând. Ţările occidentale trebuie să se pregătească de "un război de uzură" pe "termen lung" în Ucraina, a avertizat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la Washington, după o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden, relatează AFP. Putin nu va ceda prea curând "Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung. Pentru că ceea ce vedem este că acest război a devenit acum un război de uzură", a declarat Jens Stoltenberg în faţa jurnaliştilor. Jens Stoltenberg este prezent în capitala americană pentru a pregăti summitul NATO prevăzut să aibă loc între 28 şi 30 iunie la Madrid şi a precizat că are intenţia de a obţine rezultate înaintea evenimentului. Războiul din Ucraina "s-ar putea termina mâine, dacă Rusia pune capăt agresiunii sale", a declarat miercuri secretarul general al NATO în cadrul unei conferinţe de presă alături de şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken. Blinken, aceleași concluzii ca Stoltenberg Dar "nu vedem niciun semn în această direcţie în acest stadiu", a adăugat el. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina va dura încă "multe luni", a afirmat la rândul său Antony Blinken. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană De la începutul invaziei, trupele ruse au preluat controlul unor regiuni din sudul Ucrainei - cea mai mare parte din Herson şi o parte din Zaporojie - şi avansează lent în Donbas după cucerirea Mariupol (sud-est).

Invazia lui Putin poate dura ani (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Invazia lui Putin poate dura ani

Invazia lui Putin poate dura ani. Preşedintele rus Vladimir Putin nu a renunţat la dorinţa sa de a pune stăpânire pe toată Ucraina şi războiul riscă să dureze "luni, chiar ani", a avertizat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP şi EFE. Invazia lui Putin poate dura ani "Nu avem indicii că Putin a renunţat la ambiţia sa de a controla toată Ucraina şi de a rescrie ordinea internaţională. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult timp, câteva luni, chiar ani. Şi acesta este motivul pentru care trebuie de asemenea să fim pregătiţi pentru un parcurs lung, simultan în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina, menţinerea sancţiunilor şi consolidarea apărărilor noastre", a declarat Stoltenberg înaintea începerii unei reuniuni a miniştrilor de externe ai statelor din Alianţa Nord-Atlantică. El a reafirmat că Moscova pregăteşte o ofensivă în estul Ucrainei pentru a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas şi a realiza "o punte terestră" cu Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014. NATO, să accepte să sprijine Ucraina O reuniune ministerială a G7 este prevăzută la sediul Alianţei în marja ministerialei NATO, în prezenţa şefului diplomaţiei japoneze, Yoshimasa Hayashi. Principalul subiect al reuniunii va fi înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: Efectele bătăii luate de ruși în Ucraina: Beijingul cere SUA să înceteze „imediat” vânzarea de arme către Taiwan "Ucraina are nevoie urgentă de sprijin militar şi acesta este motivul pentru care este la fel de important ca aliaţii din NATO să accepte să continue să sprijine Ucraina cu numeroase tipuri de echipamente militare, atât echipamente grele, cât şi sisteme de arme uşoare", a explicat Jens Stoltenberg, estimând că ajutorul deja furnizat a avut "un efect real". "Implicaţii pe termen lung pentru securitatea noastră" "Indiferent de data încheierii războiului, ea va avea implicaţii pe termen lung pentru securitatea noastră. Pentru că am văzut brutalitate. Am văzut dorinţa preşedintelui Putin de a utiliza forţa militară pentru a-şi atinge obiectivele. Şi acest lucru a schimbat realitatea securităţii în Europa pentru foarte mulţi ani", a adăugat el. "Noi le-am cerut comandanţilor militari să propună opţiuni liderilor politici pentru ca aceştia să poată lua decizii în scopul reiniţializării capacităţii Alianţei de apărare şi de descurajare", a precizat secretarul general al NATO. Aceste opţiuni vor fi discutate la Summit-ul NATO de la Madrid din 29 şi 30 iunie.

Rușii se concentrează pe preluarea Donbas (sursa: facebook/NATO)
Internațional

Rușii se concentrează pe preluarea Donbas

Rușii se concentrează pe preluarea Donbas. Rusia nu renunţă la ofensiva sa în Ucraina, dar va încerca să se concentreze pe preluarea completă a regiunii Donbas în următoarele săptămâni, a avertizat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP şi Reuters. Rușii se concentrează pe preluarea Donbas "Trupele ruse au părăsit regiunea Kiev şi nordul Ucrainei. Vladimir Putin mută un număr mare de trupe către est în Rusia. Citește și: Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură Ele se vor reînarma, vor primi efective suplimentare, întrucât au suferit mari pierderi, şi se vor reaproviziona pentru a lansa o nouă ofensivă foarte concentrată în regiunea Donbas", a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă organizată în ajunul unei reuniuni de două zile a miniştrilor de externe din ţările NATO. "Este esenţial ca aliaţii să îi susţină pe ucraineni" "Repoziţionarea forţelor ruse va dura un anumit timp, câteva săptămâni, înaintea lansării unei ofensive majore. Este esenţial ca aliaţii să îi susţină pe ucraineni, să îi ajute să se reînarmeze, pentru a le permite să se apere", a accentuat înalta oficialitate aliată. Miniştrii de externe din NATO vor discuta joi cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba despre nevoile forţelor ucrainene. "Nu vreau să dau alte detalii, dar vorbim despre sisteme de arme avansate. Vorbim, de exemplu, despre Javelin şi alte arme antitanc", a spus Stoltenberg, adăugând că se va discuta şi despre livrarea de muniţii, medicamente şi sisteme de arme "de cea mai bună calitate".

Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul Captură video Twitter Jens Stoltenberg
Internațional

Reacția NATO după invazia Ucrainei

Reacția NATO după invazia Ucrainei: Ne vom apăra aliații. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat atacul „îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei”, relatează BBC News. Reacția NATO după invazia Ucrainei: Vom lua măsurile necesare pentru a asigura securitatea aliaților Jens Stoltenberg a subliniat că este „complet nejustificat și neprovocat”. NATO a condamnat decizia Belarusului de a „înlesni” atacul Rusiei asupra Ucrainei. „Este un act de agresiune împotriva unei țări pașnice, independente”, este „o violare a legilor internaționale”, a arătat Jens Stoltenberg. „NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților”, a transmis Stoltenberg. Citește și: VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid” ? LIVE at +- 12:00 CET?️Press briefing after extraordinary meeting of the North Atlantic Council on #Russia’s unprovoked and unjustified attack on #Ukraine.? @NATO HQ, Brussels https://t.co/toYTx6ecME— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după anunțul lui Putin că a invadat Ucraina. Sursă imagine: Twitter Time
Internațional

Rusia amenințată cu noi sancțiuni

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. NATO a anunțat noi măsuri împotriva Moscovei, iar statele occidentale au condamnat decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Secretarul general al ONU i-a cerut lui Putin să oprească războiul Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a adresat miercuri un apel de ultim moment preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească războiul 'în numele umanităţii', informează Reuters. „Domnule preşedinte Putin, în numele umanităţii, aduceţi-vă trupele înapoi în Rusia”, a declarat Guterres, vorbind după o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate privind Ucraina. NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. SUA: Rusia singură este responsabilă pentru moartea și distrugerea provocate de acest atac „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. Franța condamnă „în cei mai fermi termeni” invadarea Ucrainei Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, a denunţat miercuri seară „dispreţul" manifestat de Rusia faţă de ONU după decizia lui Vladimir Putin de a trimite trupe în Ucraina, informează joi France Presse, conform Agerpres. „Rusia a ales războiul. Franţa condamnă în cei mai fermi termeni declanşarea acestor operaţiuni", a adăugat el. Iohannis, Ciucă și Aurescu condamnă atacarea Ucrainei Premierul Nicolae Ciucă a condamnat „cu hotărâre” invadarea Ucrainei de către Rusia. „În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi reiterează susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale statului vecin”, arată Guvernul României, într-un comunicat de presă. Și președintele Iohannis a condamnat în termeni fermi invadarea Ucrainei. „Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a „independenţei" autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale", a arătat șeful statului. „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice”, a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. Marea Britanie: Putin a ales calea distrugerii Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a transmis joi că este „îngrozit de evenimentele înspăimântătoare din Ucraina" şi că a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre următorii paşi, relatează Reuters. Preşedintele rus Vladimir Putin „a ales calea vărsării de sânge şi a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei", a scris Johnson pe Twitter. Germania: Zi îngrozitoare pentru Ucraina, zi neagră pentru Europa Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi dimineaţă că operaţiunea militară rusă lansată în Ucraina este „o încălcare flagrantă" a dreptului internaţional, relatează AFP şi Reuters. „Germania condamnă cât se poate de ferm acest act lipsit de scrupule al preşedintelui (Vladimir) Putin. Suntem solidari cu Ucraina şi cu locuitorii săi", a transmis el într-un comunicat. "Este o zi îngrozitoare pentru Ucraina şi o zi neagră pentru Europa", a adăugat Scholz, conform Agerpres. UE anunță că va trage la răspundere Rusia pentru atacul nejustificat asupra Ucrainei Uniunea Europeană va trage la răspundere Moscova pentru atacul "nejustificat" asupra Ucrainei, a declarat joi şefa executivului blocului comunitar, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Zilei Independenţei Naţionale a României  (sursă: presidency.ro)
Eveniment

Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis

Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis și a secretarului general al NATO. Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, vineri, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, a anunţat Administraţia Prezidenţială.Potrivit sursei citate, cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi apoi vor susţine o conferinţă de presă comună. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la DeveseluSecretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, efectuează vizita în România la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis. Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis Elemente de tehnică militară ale detaşamentului SUA, care va purta denumirea Task Force (TF) Cougar, ajung la baza de la Mihail Kogălniceanu. TF Cougar va fi constituită, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie, care vor acţiona cu transportoare blindate Stryker, cărora li se vor adăuga militari cu alte specialităţi din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc.). Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNAPentagonul a transmis săptămâna trecută că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România.

Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO (sursă: Facebook/NATO)
Internațional

Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO

Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO. Succesorul norvegianului Jens Stoltenberg la şefia NATO va fi ales pentru summitul de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie, iar ţările europene vor să desemneze o femeie, o premieră pentru Alianţa Nord-Atlantică, aceasta fiind condusă doar de bărbaţi de la crearea sa în 1949, relatează AFP."Cursa este deschisă de la anunţul surpriză al lui Jens Stoltenberg din decembrie 2021 că va candida la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei", a afirmat un diplomat european din cadrul NATO."Însă procesul de desemnare este opac", a subliniat el. "Nimeni nu face campanie. În schimb, există numeroase discuţii între aliaţi în privinţa numelor", a explicat el."Candidaţii nu se anunţă înainte de a avea aprobarea Washingtonului. Iar tradiţia spune că ei evită să facă în mod deschis campanie", a confirmat un alt diplomat."Postul revine în mod tradiţional europenilor şi există o aşteptare pentru desemnarea unei femei dintr-un stat membru", a spus el. 21 din cele 30 de ţări din NATO sunt şi membre ale UE. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Nu este câştigat", a precizat totuşi un ministru european, sub acoperirea anonimatului. Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO Mandatul lui Jens Stoltenberg la NATO se termină la 1 octombrie, iar el a anunţat că îşi va prelua funcţia de la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei în jurul datei de 1 decembrie.Cei 13 secretari generali precedenţi au fost bărbaţi: trei britanici, trei olandezi, doi belgieni, un italian, un spaniol, un german, un danez şi un norvegian. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăExistă speculaţii în jurul mai multor nume, însă, la fel ca la Vatican, nimic nu este jucat, iar cei favoriţi să devină papă rămân cel mai adesea cardinali, comentează AFP.În vârstă de 47 de ani, Sophie Wilmes, ministrul de externe belgian şi fost premier, este considerată "o candidată credibilă"."Ea are avantajul că vine dintr-o ţară fondatoare, care este şi membră a UE, aliat şi partener de încredere, în timp ce ultimii doi predecesori au fost foarte reticenţi în privinţa apărării europene", a spus diplomatul european.Jens Stoltenberg este din Norvegia, ţară din afara UE, iar predecesorul său, Anders Fogh Rasmussen, era din Danemarca, o ţară membră a UE, dar care refuză să participe la Politica externă şi de securitate comună.Sophie Wilmes nu a dorit să facă niciun comentariu, iar mai mulţi miniştri care s-au întâlnit cu ea în ultimele zile au declarat pentru AFP că nu şi-a exprimat intenţiile. Un compromis mai bun "Numeroase ţări, şi nu doar Franţa, consideră că viitorul secretar general trebuie să găsească un compromis mai bun cu NATO în privinţa rolului UE în materie de apărare, cu atât mai mult cu cât americanii nu se opun", a subliniat un fost oficial al Alianţei, sub acoperirea anonimatului.A fost avansat de asemenea şi numele fostului ministru german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer (59 de ani), dar "ea nu are nicio şansă, deoarece nu ar fi susţinută de guvernul său", au afirmat doi oficiali europeni.O candidatură britanică ar avea la rândul său "puţine şanse de a fi acceptată, după retragerea Marii Britanii din UE", au adăugat ei.Iar o candidatură franceză ar avea dificultăţi să obţină aprobarea Turciei, din cauza relaţiilor dificile dintre cele două ţări, au subliniat oficialii europeni citaţi.În schimb, desemnarea unei femei din Est ca secretar general al NATO este posibilă."Există mai multe candidate, în special fosta preşedintă a Estoniei" Kersti Kaljulaid, în vârstă de 52 de ani, a explicat diplomatul european.Numele fostei preşedinte a Lituaniei, Dalia Grybauskaite (65 de ani), este de asemenea menţionat.Desemnarea şefului NATO se face prin consens în cadrul Consiliului Atlantic, instanţă care îi reuneşte pe ambasadorii celor 30 de state membre."Însă, până la urmă, Washingtonul decide întotdeauna", a recunoscut ministrul european.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră