marți 13 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: italia

54 articole
Eveniment

Primarul Cherecheș ar fi fugit cu taxi-ul

Primarul Cherecheș ar fi fugit cu taxi-ul, prin punctul de frontieră Petea, folosind actele de identitate ale unui văr cu care semăna, scrie 2mnews. Alte publicații locale arată că primarul avea deja rezidență în Italia și Austria și ar fi fugit pe insula italiană Pantelleria. Scenariul fugii, confirmat de Poliția de frontieră UPDATE 12.04: Poliția de frontieră confirmă că Cherecheș a fugit cu actele unui văr. „Cherecheș Cătălin a ieșit din țară prin frontiera cu Ungaria prin punctul de trecere Petea, la ora 7:49, folosind o altă identitate, aparținând unei rude, o personă de sex masculin”, a anunțat inspectorul general al Poliției de Frontieră, Victor Ștefan Ivașcu, precizând că este vorba despre o persoană care seamănă cu primarul din Baia Mare. „La ora menționată, la controlul de frontieră s-a prezentat un autovehicul înmatriculat în România, în care se aflau două persoane, conducătorul auto care figura în regim de taxi și un pasager pe scaunul din dreapta față. Cele două persoane s-au legitimat cu cărți de identitate românești dintre care una, cea a pasagerului, aparținea unei rude a lui Cherecheș Cătălin, persoană care locuiește într-un stat din Europa, rudă a acestuia. În momentul solicitării documentelor la control, agentul de poliție de frontieră se afla în fața tonetei, pe artera de circulație și a procedat la identificarea persoanelor din autovehicul prin confruntarea identității din documente cu cei prezenți. Conform atribuțiilor de serviciu, polițistul de frontieră a implementat trecerea în baza de date, apoi a înmânat documentele polițistului de frontieră maghiar aflat la rândul lui în afara tonetei, care a verificat de asemenea identitatea persoanelor și a consemnat acest aspect în bazele de date maghiare, ulterior permițând intrarea acestora pe teritoriul Ungariei”, a adăugat oficialul Poliției de Frontieră. Citește și: Averea uriașă a mamei primarului Cătălin Cherecheș, care ar fi părăsit România alături de fiul ei. Presa: edilul-șef al Băii-Mari s-ar afla pe o insulă idilică din Mediterana Mama lui Cherecheș ar fi fost în Germania la momentul fugii sale, după care ar fi plecat spre Italia, cu un avion. O instanță a emis mandat european de arestare împotriva lui Cherecheș. Primarul Cherecheș ar fi fugit cu taxi-ul În plus, edilul-șef al Băii Mari ar avea o verișoară bogată în Milano, care ar fi putut să-l ajute. Iată filmul fugii lui Cherecheș, potrivit 2mnews.ro: Cătălin Cherecheș părăsește sediul primăriei Baia Mare în dimineața de vineri, 24 noiembrie 2023, după ora 3 dimineața, însoțit de o secretară. A plecat spre casă cu mașina Primăriei, secretara s-a reîntors la Primărie și a revenit la casa lui Cherecheș Primarul pleacă cu un taxi spre Satu Mare (este cunoscută identitatea taximetristului). În Satu Mare a închiriat un alt taxi cu care a părăsit țara în jurul orei 7.00 dimineața, prin Punctul de Trecere al Frontierei Petea (jud. Satu Mare), prezentând cartea de identitate a vărului său din Germania (unele dintre persoanele implicate în anchetă susțin că acesta, fiu al sorei mamei lui Cherecheș și seamănă relativ bine cu edilul-fugar) Citește și: EXCLUSIV Unul din suspecții de ucidere a omului de afaceri din Sibiu a putut pleca din țară după crimă pentru că un judecător de la Craiova îi ridicase controlul judiciar în alt dosar Potrivit 2mnews.ro, telefoanele lui Cătălin Cherecheș au fost găsite, fiind lăsate la domiciliul din Baia Mare al mamei sale.

Primarul Cherecheș ar fi fugit cu taxi-ul Foto: Facebook
Averea uriașă a mamei primarului Cherecheș Foto: Facebook
Eveniment

Averea uriașă a mamei primarului Cătălin Cherecheș

Averea uriașă a mamei primarului Cătălin Cherecheș, care ar fi părăsit România alături de fiul ei: Viorica Cherecheș, fost deputat PNL și fostă directoare a spitalului de boli infecțioase din Baia Mare, este cea care controlează averea familiei. Fiul ei a „partajat” cu ea, în 2023, mai multe proprietăți, în timp ce el a rămas doar cu bunurile pe care judecătorii au pus sechestru. Citește și: EXCLUSIV Unul din suspecții de ucidere a omului de afaceri din Sibiu a putut pleca din țară după crimă pentru că un judecător de la Craiova îi ridicase controlul judiciar în alt dosar Presa susține că cei doi ar fi plecat spre o insulă idilică din Mediterana, primarul Cherecheș deținând rezidența italiană și austriacă, scrie Foaia Transilvană. Nu este clar ce a făcut soția sa, ai cărei părinți sunt în arest, fiindcă ar fi vrut să dea mită pentru a-l salva pe ginerele lor de închisoare. Averea uriașă a mamei primarului Cherecheș Potrivit ultimei declarații de avere depusă de Viorica Cherecheș în ianuarie 2021, când i-a încetat mandatul de parlamentar, ea deținea nu mai puțin de cinci case în Baia Mare a căror suprafață însuma aproape 1.650 mp. Una din ele avea 838 mp. Viorica Cherecheș declara un cont în euro de circa 30.000 de euro și un împrumut de 300.000 de euro către Jderan Eugenia, probabil un medic din Germania. În anul fiscal 2020, ea obținuse venituri substanțiale: 205.000 lei salariul de la spitalul de boli infecțioase Baia Mare, 141.000 lei de la Camera Deputaților și 227.000 lei din chirii. În total, ea câștigase peste 560.000 de lei. În 2022, fiul ei partajase cu ea două terenuri și două case din Baia Mare - una de 373 mp și alta de 281 mp. După acest partaj, primarul Cherecheș mai deținea doar o parcare subterană și un Porsche Cayenne. Presa locală scrie că primarul Băii Mari s-ar fi refugiat în insula Pantelleria, care aparține Italiei, dar este mai apropiată de Africa decât de Sicilia. Foaia Transilavană sugerează că el s-ar fi folosit de o verișoară aflată la Milano, aceasta având „o avere considerabilă”. Insula Pantelleria Foto: Booking.com Citește și: Primarul Cherecheș, de negăsit: a fost dat în urmărire de Poliție. Noaptea trecută, transmitea mesaje video pe Facebook: „Cel de Sus m-a binecuvântat și crede în corectitudinea mea” „Mai mult o destinație romantică decât o destinație de plajă (înotul este posibil, în mare parte, pe lângă stânci, nefiind niciun petic de nisip), Pantelleria este un loc numai bun de închiriat o bicicletă sau un moped pentru a te retrage într-un golf cu o carte și picnic sau să faci drumeții ușoare printre peisajele sculptate seismic”, descria The Telegraph această insulă cu sub 8.000 de locuitori.

Filiera italiană - "vedetele", celule de lux (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Filiera italiană - "vedetele", celule de lux

Cătălin Prisacariu, Stefano Vergine Filiera italiană - "vedetele", celule de lux. Un document exploziv al Administrației Naționale a Penitenciarelor dezvăluie șmecheria la care apelează statul român pentru a aduce în țară condamnați grei care se sustrag de la executarea pedepsei: s-au amenajat celule de lux pentru "vedete" precum Ionel Arsene sau Darius Vâlcov. Restul deținuților din România, însă, sunt închiși în celule insalubre, pline de gândaci și ploșnițe, sunt supuși abuzurilor fizice și psihice și beneficiază de asistență medicală minimală. Toate acestea generează condamnări ale statului român la CEDO, soldate cu plata unor despăgubiri substanțiale. În același timp, aceste condiții de detenție determină și instanțele italiene să refuze trimiterea în România a "vedetelor" condamnate de instanțe românești. Arsene, un italiano vero Șase ani și opt luni de închisoare. Acesta a fost verdictul judecătorilor în cazul Ionel Arsene, unul din liderii PSD, dat pe 10 martie 2023. Până la finalul acelei zile, Arsene trebuia să se predea la o secție de poliție și apoi să fie încarcerat. Dar nu a surprins pe nimeni nici că Arsene nu s-a predat, nici că nu a fost găsit la domiciliu de polițiști. Încă dinainte ca pe site-ul Poliției Române să fie postat anunțul că Arsene este dat în urmărire generală, glumele au început să curgă în social media: Arsene, un italiano vero; Căutați-l în Italia; E plecat la muncă. Explicabil: Arsene era doar cel mai recent condamnat cu o funcție publică care, exact înainte să fie condamnat, părăsea țara. În scurt timp, presa a descoperit că o firmă menționată de Arsene în declarația de avere fusese înființată în Italia, nu în România. Mandatul european de arestare, refuzat de două ori Ceea ce întărea suspiciunile că șeful Consiliului Județean Neamț își construise deja legăturile cu statul italian care să-l scape de executarea pedepsei în România. Suspiciuni confirmate câteva săptămâni mai târziu, când Arsene s-a predat la o secție de poliție italiană din Bari. Unde a cerut ca mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare românești să nu fie recunoscut de statul italian. Și, prin urmare, Arsene să nu fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa. Iar instanțele italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului de arestare european în cazul Arsene în două rânduri, în aprilie, respectiv mai 2023. Lunga listă a fugarilor în Italia Pentru presa și societatea din România, era încă un caz în care se respecta o rețetă care funcționa deja de cel puțin trei ani: condamnat în România, dar "refugiat" în Italia, unde cerea instanțelor locale să nu fie trimis în penitenciarele românești și, la pachet, să i se recunoască sentința în Italia, unde să și execute pedeapsa. Într-un regim mult mai blând decât cel de penitenciar. Printre înaintașii lui Arsene care se folosiseră de "filiera italiană", nume celebre în România: Alina Bica (fostă șefă a DIICOT), Dragoș Săvulescu (om de afaceri), Daniel Dragomir (fost ofițer SRI), Gabriel Strutinsky și mulți alții. Cum a fost, totuși, posibil ca sistemului românesc de justiție să fie ocolit atât de des prin "filiera italiană"? Fericitul Tudorel Toader Miniștrii Justiției din României din 2019 până în prezent au preferat să mintă prin omisiune în legătură cu acest fenomen, lăsând să se înțeleagă cetățenii români condamnați ar fi beneficiat de situații la limita legalității sau chiar ilegale în Italia. Ultimul ministru de Justiție al României care nu a avut de-a face cu "filiera italiană" a fost Tudorel Toader. În septembrie 2018, acesta se întâlnea la Roma cu omologul său Alfonso Bonafede. Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României de la Roma, "cei doi miniștri au reiterat angajamentul reciproc de a accelera procesul de reformare a procedurilor privind transferul deținuților, temă aflată de mai multă vreme pe agenda politică italiană și în deplin acord cu principiul internațional recunoscut al facilitării executării pedepsei în țara de origine, în vederea favorizării reintegrării sociale a persoanelor după executarea pedepsei". Ce vremuri: Italia voia să ne trimită infractorii acasă Era vorba, în acea perioadă, de cetățeni români care comiseseră fapte penale pe teritoriul italian, fuseseră condamnați de o instanță italiană și își ispășeau pedeapsa într-un penitenciar italian. Ceea ce aglomera penitenciarele din peninsulă, de unde și cererile repetate ale Romei către București pentru a-și prelua cetățenii și a-i "caza" în penitenciare românești. Un prim semn că întâlnirea fusese fructuoasă a fost repatrierea, în martie 2019, a 13 deținuți români. Un eveniment salutat pe Facebook cu entuziasm de Matteo Salvini, vicepremier al Italiei atunci. "E dovada capacității sistemului ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor - n.r.) de a asigura condiții corespunzătoare de executare a pedepsei", comenta și ministrul român al Justiției, Tudorel Toader. Precautul domn Predoiu în cazul Bica: MJ, atribuții limitate Un an mai târziu, însă, cooperarea româno-italiană începea să scârțâie. În iulie 2020, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv pentru favorizarea infractorului, era descoperită în Italia. Ministrul de Justiție de la București, Cătălin Predoiu, le mulțumea autorităților italiene pentru prinderea Alinei Bica. În același timp, Predoiu, avocat cu mare experiență, scotea elegant Ministerul Justiției din ecuație, de parcă se aștepta ca lucrurile să se complice. "Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat patru ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului. (...) Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (...) Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare", declara Predoiu. Predoiu, în cazul Săvulescu: Acest lucru este normal În acel moment nu se vorbea încă de un refuz al aplicării mandatului european de arestare emis de Tribunalul București în cazul Bica. Dar câteva luni mai târziu, în noiembrie 2020, cazul Săvulescu (cetățean român condamnat în România, plecat în Italia și căruia o instanță italiană i-a permis executarea pedepsei în peninsulă) l-a scos iar la rampă pe ministrul Predoiu. Acesta a admis că decizia nu putea fi atacată legal: Predoiu nu s-a declarat uimit de "faptul că s-a hotărât executarea sentinţei în Italia, acest lucru este normal ca un stat membru al UE să fie ţară de executare a unei decizii penale pronunţate în alt stat al Uniunii Europene". Ministrul român al Justiției, însă, nu a detaliat motivele pentru care o instanță italiană a respins mandatul european de arestare emis de o instanță din România. Birchall invocă JAI Cazul Bica a stârnit, în ianuarie 2021, și reacția vehementă a unui fost ministru de Justiție de la București, Ana Birchall. Potrivit acesteia, soluția pentru ca românii condamnați în România care obținuseră dreptul să ispășească pedeapsa în Italia consta într-o negociere la nivel european în legătură cu reglementarea mandatului european de arestare: "în ceea ce priveşte eficienţa şi aplicabilitatea mandatului european de arestare, trebuie discutat atât bilateral cât şi la nivelul instituţiilor europene! Este critic să se reia discuţiile cu instituţiile europene (începute de mine în vara anului 2019 la ultimul JAI la care am participat) privind eficienţa mandatului european de arestare!". Nici Birchall, însă, nu a pomenit motivele pentru care mandatele europene de arestare în cazul Bica și altele fuseseră refuzate de instanțele italiene. Stelian Ion pariază pe legăturile infractorilor cu Italia Tot în ianuarie 2021, noul ministru al Justiției de la București, Stelian Ion, s-a referit la cazuri precum Bica, Săvulescu și alții. Potrivit unui comunicat din acea perioadă al Ministerului Justiției, după o întâlnire a lui Ion cu ambasadorul italian în România, deşi "partea română are cunoştinţă că, în aceste speţe, se aplică legislaţia italiană care dă efect legăturilor acelor persoane cu statul italian, şi-ar dori o comunicare mai apropiată cu autorităţile italiene pe acest subiect, inclusiv analizarea în viitor a reluării schimbului de magistraţi de legătură". Este de remarcat, așadar, că ministrul Stelian Ion este primul ministru al Justiției de la București care încearcă să ofere o explicație pentru respingerea mandatelor europene de arestare emise de instanțele românești. Astfel, în viziunea lui Stelian Ion, ar fi vorba de legăturile condamnaților români cu statul italian. Se invocă "anumite metode" O lună mai târziu, în februarie 2021, Stelian Ion a reluat teza. "S-a creat o rețetă de succes pentru unii fugari, sunt convins că nu doar din România, care s-a bazat pe obținerea unui statut de rezident foarte facil", a spus Ion într-o conferință de presă. În iulie 2021, într-o emisiune TV, ministrul Stelian Ion chiar a insinuat că deciziile instanțelor italiene sunt chestionabile. "Sunt foarte mulţi care sunt trimişi în ţară. Procedura, în general, merge bine, dar iată, sunt nume sonore care prin anumite metode reuşesc nu doar să rămână în Italia, nu doar să obţină recunoaşterea hotărârii, ci şi executarea în Italia pentru că, spre exemplu, în cazul Strutinsky s-a obţinut recunoaşterea şi acea persoană execută în Italia, dar execută (…). Din ce în ce mai dese au fost aceste cazuri în care am văzut hotărâri recunoscute acolo, unele decizii date aici cu executare, comutată pedeapsa, transformată în pedepse cu suspendare şi eliberaţi aceşti oameni pentru că acolo legislaţia este mai favorabilă.", a spus ministrul Justiției. Ion nu a explicat ce înseamnă "anumite metode", confirmând, practic, insinuarea că acele "metode" nu ar ține de cadrul legal. Predoiu revine, menționează CEDO: "Este o lipsă de încredere" Revenit în fruntea Ministerului Justiției, Cătălin Predoiu a admis într-o emisiune TV din ianuarie 2023 că unul din motivele pentru care mandatele europene de arestare emise de instanțele românești sunt respinse este cel referitor la condițiile din penitenciare. "Este o lipsă de încredere, să spunem. Şi poate că această lipsă de încredere vine şi din numărul mare de condamnări care au avut loc la CEDO pe această problematică, condiţiile din penitenciar. Situaţia s-a schimbat între timp, adică lucrurile s-au îmbunătăţit", a spus Predoiu. Întrebat specific de cazurile din Italia, Predoiu a uitat de condițiile din penitenciare: "Acolo intervin alte reglementări, respectiv, statul italian a optat, potrivit legislaţiei italiene, şi în acord cu regulamentul european, să dispună executarea pedepsei în Italia şi individualizarea ei în Italia dat fiind că persoanele în cauză (...) şi-au creat legături cu Italia şi asta recunoaşte legea italiană. În această ipoteză se pot face individualizări ale pedepsei şi dispune supravegheat executarea pedepsei în Italia". Arsene, greu de arestat în Italia Patru luni mai târziu, în mai 2023, ministrul Predoiu s-a văzut nevoit să dea iar explicații, după ce un alt condamnat celebru, fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, s-a sustras de la executarea unei pedepse cu închisoare în România plecând tot în Italia. "Ministerul Justiției, instanțele române, magistratul român de legătură, după caz, alte autorităţi române potrivit competențelor (ex: Administrația Naţională a Penitenciarelor) depun demersuri pentru a pune la dispoziția autorităților italiene datele considerate necesare, având în vedere legislaţia unională, naţională, jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", a transmis Predoiu printr-un comunicat de presă. Tot în mai a.c., Predoiu raporta și un prim succes, după o întâlnire la București cu ambasadorul italian în România, Alfredo Maria Durante Mangoni. "Ministrul Justiției a salutat decizia Procurorului-general italian de a cere reexaminarea cazului de extrădare privind cetățeanul român Arsene Ionel, condamnat penal definitiv, și a mulțumit ambasadorului pentru acest lucru. Cei doi oficiali au convenit asupra utilității și necesității continuării dialogului asupra subiectelor luate în discuție, inclusiv la nivel ministerial. Ministerul Justiției își exprimă interesul și speranța că autoritățile italiene îl vor localiza și aresta cât mai rapid pe cetățeanul român Vâlcov Darius, condamnat penal definitiv la închisoare cu executare de către Justiția română.", se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției. Surpriză: Vâlcov, livrat la București Două luni mai târziu, în iulie 2023, un nou ministru al Justiției, Alina Gorghiu, ducea problema la Bruxelles. "Această problemă trebuie pusă pe tapet, a fost discutată, va fi discutată, chiar astăzi, la un JAI (Consiliul Justiție Afaceri Interne - n.r.) informal din Spania. Unul din colegii mei, secretar de stat, a ridicat această problemă și partea italiană s-a arătat disponibilă la dialog. Sper să fie un dialog tehnic, dublat ulterior de o discuție la nivel politic, astfel încât, consolidarea cooperării judiciare să ducă la o soluție eficientă pentru ambele state", spunea Gorghiu pentru televiziunea națională din România. Surpriză, o lună mai târziu, pe 15 august 2023, o primă extrădare: Darius Vâlcov era trimis de autoritățile italiene la București. Părea un succes al negocierilor guvernamentale de care tot vorbiseră miniștrii Justiției din România în cei trei ani de când fenomenul "filierei italiene" făcea furori. Arsene, infractorul lui Schrödinger Iar la începutul lunii noiembrie, Ministerul Justiției de la București anunța (pe canalul de Facebook al instituției) un al doilea succes, care părea să confirme eficiența discuțiilor bilaterale: Curtea de Casaţie din Italia tocmai decisese predarea lui Ionel Arsene autorităţilor din România (între timp, însă, Arsene a reușit să-și prelungească șederea în Italia invocând motive medicale). Ministerul Justiției nu explica, însă, tocmai argumentele din spatele deciziei de extrădare: ce informații noi apăruseră în dosar pentru a schimba o decizie de refuz al unui mandat european de arestare? Ministerul Justiției de la București nu a furnizat nici un detaliu. Mai mult, o cerere oficială de interviu pe acest subiect, adresată de echipa de jurnaliști a acestui proiect, nu a primit nici un răspuns de la minister. Scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023 a șefului ANP Misterul, însă, s-a lămurit atunci când jurnaliștii au intrat în posesia documentelor trimise de statul român la Roma în cazul Arsene: România a promis, oficial, că Ionel Arsene ar fi urmat să beneficieze de tratament privilegiat într-o închisoare românească. Documentul cel mai relevant în acest sens este scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023, semnată de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) din România, comisarul de Poliție penitenciară Dan Halchin, referitoare la "condițiile de detenție de care va beneficia domnul Arsene Ionel (născut la 1.09.1972, domiciliat în provincia Neamț, condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare), în cazul predării sale către autoritățile române". Superofertă: 8,39 mp pentru Arsene la Rahova Potrivit acestei scrisori traduse oficial în italiană de către ANP, "După ce domnul Arsene Ionel va fi predat autorităților române de pe Aeroportul Henri Coandă din București, acesta va fi plasat inițial la Penitenciarul București-Rahova, pentru a efectua perioada de adaptare la condițiile din penitenciar. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului București-Rahova va avea o suprafață totală de 30,04 metri pătrați. Din această suprafață totală se va scădea spațiul pentru baie (8,36 metri pătrați) și spațiul pentru depozitarea alimentelor și a obiectelor personale (2,10 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 19,58 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,90 metri pătrați), o bancă pentru șezut (0,37 metri pătrați) și un pat supraetajat cu două nivele (1,52 metri pătrați, luând în considerare doar suprafața ocupată de patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 19,58 metri pătrați, se obține un spațiu util de 16,79 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate maxim 2 persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.". La Focșani, doar 7,11 mp, regim închis Scrisoarea semnată de șeful ANP menționează și condițiile din penitenciarul în care Arsene urmează să fie mutat după perioada de adaptare. "Având în vedere durata pedepsei și domiciliul persoanei condamnate, aceasta își va executa pedeapsa privativă de libertate în regim închis la Penitenciarul Focșani. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Focșani va avea o suprafață totală de 22,33 mp. Din această suprafață totală se va scădea suprafața băii (4,48 mp), rezultând o suprafață efectivă de 17,85 mp. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,84 mp), o bancă pentru șezut (0,28 mp), o etajeră (0,55 mp), un raft (0,44 mp) și un pat supraetajat cu două nivele (1 mp, luând în considerare doar patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața reală a camerei de 17,85 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 14,22 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate cel mult două persoane, ceea ce îi garantează domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 7,11 metri pătrați.". La Vaslui, 8,25 mp, regim semideschis Arsene ar putea ispăși pedeapsa și într-un al treilea penitenciar, mai arată directorul general ANP în scrisoarea adresată autorităților italiene: "În cazul în care regimul de executare al deținutului va fi schimbat în regim semideschis, acesta va fi transferat la Penitenciarul Vaslui, ținând cont de faptul că penitenciarul este situat în apropierea domiciliului său. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 mp), rezultând o suprafață efectivă de 11 mp. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1,152 mp), 1 etajeră (0,78 mp), 2 scaune (0,13 mp), 1 masă (0,60 mp) și un suport de pantofi (0,15 mp). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11 mp, rezultă un spațiu util de 8,25 mp. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, oferindu-i-se un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Bonus: tot 8,25 mp, dar regim deschis Iar dacă regimul de executare a pedepsei lui Arsene va deveni deschis (în loc de semideschis), condițiile promise sunt la fel de generoase: "Astfel, camera de deținere pentru regimul deschis de la Penitenciarul Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 11,43 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1 metru pătrat), 1 raft (0,78 metri pătrați), 2 scaune (0,13 metri pătrați), 1 masă (0,60 metri pătrați) și un suport de pantofi (0,15 metri pătrați). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11,43 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 8,25 metri pătrați. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, ceea ce îi conferă un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Halchin, șeful ANP, acceptă și inspecții de la diplomați italieni Comisarul Dan Halchin merge chiar mai departe cu altruismul: "Concret, spațiul de care va beneficia susnumitul Arsene Ionel va fi cuprins între 7,11 metri pătrați și 8,39 metri pătrați, excluzând spațiul pentru baie și suprafața rezervată mobilierului, indiferent dacă acesta este fix sau mobil. În plus, Arsene Ionel va beneficia de toate condițiile de cazare corespunzătoare și adecvate pentru a asigura respectarea demnității umane. În plus, sistemul penitenciar este în prezent pregătit să asigure condiții optime pentru detenția lui Arsene Ionel, așa cum a fost comunicat. Administrația Națională a Penitenciarelor se declară disponibilă pentru a primi vizite în penitenciare din partea reprezentanților misiunii diplomatice a statului italian, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a constata la fața locului progresele înregistrate în îmbunătățirea condițiilor de detenție.". Album foto cu celulele dedicate lui Arsene Pentru a fi și mai convingător, Halchin a trimis și fotografii cu celulele în care ar urma să fie închis Arsene. schite-si-poze-P.-RahovaDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-FocsaniDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-VasluiDescarcă - - - - - - - - - - - Șeful ANP: Celulele de lux, doar pentru Arsene Fotografiile i-ar șoca pe cei mai mulți deținuți din România, care se confruntă cu condiții foarte diferite. Ceea ce știe și comisarul Halchin - înainte de a semna scrisoarea, directorul general al Administrației Penitenciarelor din România face o precizare care arată discriminarea pozitivă în cazul Arsene: "Trebuie remarcat faptul că situația lui Arsene Ionel a fost evaluată în mod specific și nu reprezintă o generalizare în ceea ce privește modul în care sunt oferite aceste garanții, care vor fi analizate pentru fiecare situație în parte.". Cu alte cuvinte, aceste condiții nu se regăsesc în mod normal în toate penitenciarele românești. Cum, de altfel, recunoaște chiar comisarul de poliție penitenciară Dan Halchin în raportul ANP pentru 2022, în care se arată că, în sistemul penitenciar românesc, cel puțin 2.888 de locuri (dintr-un total de 23.114 deținuți, deci peste 12%) nu îndeplinesc standardele minime de 4 metri pătrați pentru un deținut. Același raport mai arată că, la finalul lui 2022, gradul de ocupare în penitenciarele românești era de 110,5%. Cifrele discriminării: supraaglomerarea de lângă Arsene Un alt document al ANP trimis autorităților italiene arată și mai clar cât de favorizat ar fi Arsene într-un penitenciar românesc în dauna celorlalți deținuți. Potrivit documentului menționat, în penitenciarul Rahova (unde Arsene ar trebui să se adapteze) se află în prezent 1.297 de deținuți, dar capacitatea penitenciarului este de doar 1.093 de locuri. Așadar, reiese un deficit de 204 locuri (grad de ocupare - 118,7%, cu 8,2% peste media națională). În penitenciarul Focșani, prima destinație a lui Arsene, se află 405 deținuți pe numai 298 de locuri disponibile. Deci, deficit de 107 locuri (grad de ocupare - 135,9%, cu 25,4% peste media națională). Iar la penitenciarul Vaslui, a doua destinație a lui Arsene, sunt acum 735 de deținuți pe numai 481 de locuri. Un deficit de 254 de locuri (grad de ocupare - 152,8%, cu 42,3% peste media națională). Viața reală la pușcărie: deținut bolnav cu baston de mop Rapoartele de monitorizare ale APADOR-CH în penitenciarele românești arată că lucrurile stau mult mai rău decât imaginea cu cifre seci prezentată de ANP: supraaglomerare, mizerie, abuzuri. Astfel, potrivit raportului de monitorizare de anul acesta a penitenciarului Rahova, "la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%". Așadar, peste gradul de ocupare mediu prezentat de ANP, de 110,5%. Condițiile medicale oferite la Rahova sunt minimale, arată raportul APADOR-CH: "Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au. Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție.”. Cu pungă anti-ploșnițe pe cap la Rahova Igiena în celule este la cote alarmant de joase, menționează raportul APADOR-CH: "Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă. (...) Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte. Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda. În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.". Condiții foarte diferite, așadar, de imaginea creată de șeful ANP pentru autoritățile italiene. Filiera italiană - "vedetele", celule de lux Dar instanțele italiene au luat în considerare aceste discriminări pozitive oferite unor condamnați precum Arsene și Vâlcov. Și nici nu puteau face altfel, potrivit avocatului Cristian di Giusto, care i-a reprezentat pe Arsene, Vâlcov și alți români condamnați în România și care au ales "filiera italiană". „Procuratura română a inventat situații cu totul de detenție, mergând până la a susține că pentru acești subiecți (doar pentru Arsene și Vâlcov) ar fi adoptat un tratament diferit față de ceilalți deținuți, dedicându-le celule de detenție individuale sau cu cel mult un alt deținut. Acest lucru este însă neadevărat, întrucât Vâlcov, de exemplu, este în prezent deținut într-o celulă cu opt persoane și nu beneficiază de niciun tratament medical specific, așa cum fusese garantat. Din păcate, problema este de natură politică, deoarece judecătorul care se ocupă de cererea de extrădare nu are puterea de a investiga veridicitatea informațiilor primite de la parchetul străin... și, evident, devine extrem de dificil să scrii în hotărâre că autoritățile unei țări din UE au mințit în mod flagrant! Știu că sunt în curs de desfășurare activități (din partea organizațiilor pentru respectarea drepturilor deținuților români) menite să dovedească aceste fapte foarte grave.". "Nu este o stratagemă, ci un principiu de drept" Di Giusto se opune interpretării că cei condamnați în România și care au ales Italia ca loc de executare a pedepsei ar uza de o șmecherie. "Acest lucru nu este deloc adevărat. Fiecare caz are o istorie proprie, sunt mulți români care de-a lungul anilor au desfășurat activități economice în Italia sau în alte țări din UE. Opțiunea de a recunoaște sentința într-un alt stat decât România este strict personală și, așa cum s-a spus, este mai degrabă consecința unei serii de probleme structurale ale statului român care au rămas nerezolvate până în prezent, în ciuda numeroaselor solicitări, invitații și recomandări adresate României de către politica europeană. Până la urmă, interzicerea tratamentelor inumane și degradante este un principiu imuabil, confirmat de numeroase hotărâri judecătorești din întreaga Europă și cred că ar trebui să fim mai șocați dacă o țară membră nu respectă aceste interdicții și nu ia măsuri concrete pentru a rezolva problemele. (...) Nu este o stratagemă, ci mai degrabă un principiu de drept care poate fi folosit de oricine, indiferent de mediul social sau de capacitatea economică (au existat numeroase cazuri, mult mai multe decât cele , de subiecți complet necunoscuți presei românești cărora li s-a refuzat extrădarea în România din motive legate de condițiile de detenție, dar și de înrădăcinare). După cum se știe, în Italia există o comunitate numeroasă de origine română, ceea ce, în mod evident, le facilitează alegerea de a se muta definitiv în țara noastră și nu în altele.". ___________________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Arsene ar putea fi extrădat din Italia  Foto: Facebook
Politică

Arsene ar putea fi extrădat din Italia

Baronul PSD de Neamț, Ionel Arsene, ar putea fi extrădat din Italia și trimis să-și ispășească pedeapsa în România, susțin surse citate de postul B1 TV. Potrivit acestui post, Curtea de Apel din Bari ar fi decis ca acesta să nu își ispășească pedeapsa cu închisoarea în Italia. Însă site-ul G4Media susține că decizia nu este definitivă. Ionel Arsene a fost condamnat, în martie, la șase ani și opt luni de închisoare cu executare, într-un dosar de corupție. Însă, cu puțin timp înainte de condamnare, el a fugit din țară și a ajuns în Italia. Citește și: Ionel Arsene, președintele CJ Neamț, condamnat la șase ani și opt luni de închisoare, decizie definitivă. Presa scrie că ar fi fugit deja în Italia Arsene ar putea fi extrădat din Italia După ce a fost emis un mandat internațional de arestare, Ionel Arsene s-a predat autorităților italiene și a fost plasat în arest la domiciliu pe durata procesului său de extrădare. Pentru a convinge autoritățile din Italia să nu fie extrădat, el își înființase din iunie 2019 o firmă în această țară, a arătat DeFapt.ro. Potrivit Camerei de Comerț, Industrie, Artizanat și Agricultură din Brescia, firma lui Arsene se numește Building Services SRL. A fost înființată în iunie 2019 de prietenul lui Arsene, Gheorghe „Ginel” Vlasie, om de afaceri specializat în afaceri cu statul. Firma este împărțită 50-50 între Vlasie și Arsene și are adresa într-o mică localitate de lângă Brescia, Provaglio d’Iseo (Via Europa, numărul 2). Conform datelor financiare înregistrate la Registrul Comerțului din Italia, societatea a încheiat anul 2021 cu o pierdere de 1.093 de euro, mai mică decât în 2020, când pierderea a fost de 1.222 euro. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Cumătrul baronului Ionel Arsene, controversatul afacerist Gheorghe Vlasie, a primit în aprilie 2019, în timpul guvernării PSD, un contract pe „situații de urgență” de peste 253 de milioane de lei, fără licitație, pentru reabilitarea drumului național Bicaz – Poiana Largului, scria Newsweek România în decembrie 2019.

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie. Darius Vâlcov, condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor, se află în custodia Poliţiei Române, după ce a fost preluat luni din Italia şi adus sub escortă în ţară, urmând să fie predat Penitenciarului Rahova. Vâlcov, adus în România pentru pușcărie "Darius Vâlcov este în custodia Poliţiei acum, va ajunge în România. Este primul fugar pe care îl aduc în mandatul meu de ministru al Justiţiei. Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat, de la Poliţie la magistratul de legătură, mulţumesc autorităţilor italiene şi e bine să ştim ce urmează. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Odată ce a aterizat în România, va fi predat penitenciarului de la Rahova, 21 de zile de carantină. Îi asigurăm patru metri pătraţi de detenţie în celula în care va sta, acestea au fost garanţiile pe care Ministerul Justiţiei prin Autoritatea Naţională a Penitenciarelor le-au oferit instanţelor din Italia, pentru a putea să-l aducem înapoi, să execute aici pedeapsa. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale După ce va sta la Rahova şi va ajunge să execute în regim semi-deschis, îl vom muta în alt penitenciar. Ca atare, cred că e bine să recăpătăm încrederea voastră, a tuturor, în sistemul de justiţie. Ne aducem fugarii, celebri sau mai puţin celebri, înapoi în ţară", a precizat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, într-o postare pe Facebook. 14 august, zi cu ghinion La data de 14 august 2023, o escortă din cadrul Poliţiei Române a preluat, din Italia, un bărbat, de 46 de ani, din Slatina, judeţul Olt, care era urmărit internaţional. Darius Vâlcov, pe Otopeni, în cătușe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Acesta a fost condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor, precizează Poliţia Română. Escorta din cadrul Poliţiei Române a ajuns în cursul acestei zile pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, bărbatul în cauză fiind predat reprezentanţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. În Italia, locuia într-o casă cu gratii la geam În Italia, Vâlcov își găsise o casă cu etaj pe o străduță îngustă unde cu greu două mașini trec una pe lângă alta, la marginea orașului Milano. O vilă atipică, cu aerul unui mărunt castel de oraș, pentru zona în care este amplasată, pe Via Monteggia Giovanni Battista, și care a fost supusă recent unui proces de reabilitare energetică. Vila unde locuia Darius Vâlcov în Italia (sursa: Newsweek România) Fără să aibă o curte generoasă, vila are o terasă șic la ultimul etaj. Imobilul are aerul unuia trecut recent printr-un proces de modernizare, în contradicție cu celelalte din zonă. Vila are gratii la toate ferestrele, ca mai toate imobilele din zonă. Probabil un semn al existenței unei infracționalități periculoase în cartier, potrivit unei relatări de la fața locului a Newsweek România.

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2022, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro", se menţionează în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2023, cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 3.493 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 3.493 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022, de 20,242 milioane de dolari. În iunie 2023, au fost înmatriculate 580 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,45% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (18,97%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,38%). La finele iunie 2023, în România existau 247.708 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,432 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.270 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,663 miliarde de dolari, în 5.974 de firme.

Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air Foto: Instagram
Eveniment

Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air

Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport”, a scris ea, pe Instagram. Presa a scris, ieri, că pasagerii unei curse Wizz Air care trebuia să ajungă la Roma au trăit clipe de coșmar, în condițiile în care instalația de aer condiționat a aeronavei nu funcționa. Unui copil i s-a făcut, iar restul pasagerilor se luptau să reziste făcând-și vânt cu diverse pliante găsite în avion. Wizz Air a fost votată în Marea Britanie drept cea mai proastă linie aeriană. Acum, Andreea Raicu relatează cum o cursă de la Bergamo a fost anulată fără avertisment prealabil, după ce pasagerii au așteptat ore întregi pe aeroport. Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air „Hai să vă povestesc mai în detaliu aventura prin care am trecut acum două seri, când zborul meu @wizzair de la Bergamo la București s-a transformat într-un adevărat scenariu absurd. Seara a început relativ inofensiv. Ne-au anunțat că a întârziat zborul - o oră, apoi încă o oră, apoi încă jumătate de oră. Într-un final ne-au urcat în autobuzul care ne-a dus la avion. Am ajuns - jumătate de oră ne-au lăsat să așteptăm în față, după care, fără nicio explicație, ne-au întors în aeroport unde am mai așteptat o jumătate de oră înghesuiți într-un hol îngust, fără aer. Ne-au trimis din nou în terminal, am mai așteptat și acolo jumătate de oră fără să știm nimic, pentru ca într-un final să ni se spună să ne luăm bagajele și să ne înregistrăm la un ghișeu pentru indicații ulterioare”, a relatat Andreea Raicu. După anularea cursei, angajații Wizz Air nu au oferit soluții pasagerilor abandonați. View this post on Instagram A post shared by Andreea Raicu (@araicu) Fără soluții, la 4 dimineața „La ghișeu nu am primit nicio soluție și cei mai mulți oameni s-au văzut nevoiți să se descurce singuri. Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport. Eu nu mă pot plânge. Am resurse, am găsit variante. Doar că în avion erau mulți oameni în vârstă, oameni cu copii mici, oameni veniți din vacanțe în care și-au cheltuit toate resursele, oameni care veneau să-și vadă familia în România pentru doar câteva zile, oameni cărora deja le mai fusese anulat un zbor @wizzair. Felul cum a fost tratată și gestionată această situație este inadmisibil! Ai senzația că tu nu contezi deloc, pare că nimănui nu-i pasă. Lipsa de considerație față de oameni e ceea ce m-a frapat, nu anularea în sine a zborului. @wizzair, această situație nu e de ieri, de azi. De ce este nevoie ca să schimbați ceva?”, a mai scris Andreea Raicu pe Instagram. Citește și: BREAKING Declarație extrem de gravă a premierului Viktor Orban: Noi n-am declarat că Ardealul și Ținutul Secuiesc ar fi teritorii românești (transcriere G4Media/Transtelex) Wizz Air, cea mai proastă linie aeriană din Marea Britanie „The Sunday Times a aflat că Wizz Air încă datorează publicului britanic aproape 5 milioane de lire sterline în rambursări, în ciuda asigurărilor date de compania aeriană că «lucrează pentru a identifica și a încheia toate CCJ-urile [hotărâri judecătorești] restante». Până pe 5 mai încă se emiteau până la patru hotărâri judecătorești pe zi. Ancheta noastră a descoperit 881 de hotărâri judecătorești în valoare totală de 4.950.479 de lire sterline restante împotriva companiei aeriene, cu pretenții individuale cuprinse între 47 și 10.358 de lire sterline”, scria Sunday Times în mai.

Condamnați în România, liberi în Italia, țara premirului Giorgia Meloni (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Eveniment

Condamnați în România, liberi în Italia

Condamnați în România, liberi în Italia. Bucureștiul a dat în urmărire internațională 4.586 de persoane mai mult sau mai puțin celebre și așteaptă să fie prinși. Condamnați în România, liberi în Italia Un caz aparte este cel al fugarului milionar Dragoș Săvulescu, pe care Grecia și Italia refuză să îl extrădeze în România. Judecătorii italieni de la Curtea de Apel din Bari au refuzat definitiv extrădarea fostului baron PSD Ionel Arsene în mai 2023. De protecția autorităților din Italia, în baza unor decizii emise de Curțile de Apel din Bari și Bologna, beneficiază și Alina Bica, fosta șefă DIICOT, Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, liberalul Marian Zlotea, și Mario Iorgulescu. Până în prezent, autoritățile nu au dat de urma lui Ionuț Mircea Costea, cumnatul secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Autoritățile române speră ca Olanda să îl extrădeze până în toamnă pe Ilie Marcel Șerbuc, presupusul criminal al fetiței de 12 ani găsite moartă într-un apartament din Berceni. Dragoș Săvulescu Controversatul afaceristul Dragoș Săvulescu, condamnat definitiv la cinci ani și șase luni de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale din Constanța, își vede liniștit de viață prin stațiunile de lux din Grecia și Italia. Fost acționar al clubului de fotbal Dinamo Bucureși, Dragoș Săvulescu a fost dat în urmărire internațională la data de 9 februarie 2019. Ultima informare transmisă autorităților din Românie de cele din Italia a fost a data de 15 noiembrie 2022. Italienii informau atunci că Dragoș Săvulescu locuiește în Milano. Predarea acestuia în baza mandatului european de arestare a fost refuzată de Italia și Grecia. Ionel Arsene Fostul baron PSD de Neamț, are de executat o pedeapsă de șase ani și opt luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Curtea de Apel din Bari, printr-o sentință din data de 20 aprilie 2023, rămasă definitivă la data de 10 mai 2023, a refuzat predarea acestuia în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul Bacău. Daniel Dragomir Fost ofițer al Serviciului Român de Informații, a beneficiat și el de clemența judecătorilor de la Curtea de Apel din Bari care au refuzat extrădarea acestuia la data de 12 octombrie 2022. El a fost condamnat în România la trei ani și zece luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, spălare de bani și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Marian Zlotea Fostul europarlamentar PDL are de executat în România o pedeapsă de opt ani și șase luni de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită. Curtea de Apel din Bologna, printr-o sentință din data de 14 martie 2022, a refuzat să-l extrădeze în România. Alina Bica Fosta șefă DIICOT, condamnată la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului, este protejată de autoritățile din Italia. Oficial, a fost arestată în Italia la data de 10 iulie 2020. Câteva luni mai târziu, la 1 decembrie 2020, Biroul SIRENE Italia a transmis la București că autoritățile italiene au refuzat extrădarea acesteia în România. Mario Gino Iorgulescu Fiul lui Gino Iorgulescu a fost localizat în Italia la data de 31 mai 2020. Doi ani mai târziu, mai exact la data de 7 iunie 2022, Biroul SIRENE Italia a anunțat că Curtea de Apel Milano își declară "inabilitatea" de a lua o măsură cu privire la executarea mandatului european de arestare. Motivul? Starea de sănătate a lui Mario Iorgulescu, care se află oficial în continuare spitalizat. Darius Vâlcov Fostul ministru al Finanțelor a fost arestat în Italia la data de 23 mai 2023, după ce s-a predat autorităților din Napoli. Fostul politician român a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru fapte de corupție. Totodată i-au fost confiscate mai multe sume de bani, dar și cele 170 de tablouri cumpărate cu banii obținuți din mită. Minel Florin Prinea Complicele lui Darius Vâlcov a fost condamnat la patru ani și șase luni de închisoare. A fost arestat la Milano în data de 9 mai 2023. Gabriel Sorin Strutinsky Afaceristul constănțean și prietenul lui Radu Mazăre a fost condamnat la zece ani și patru luni de închisoare pentru fapte de corupție. S-a predat autorităților din Bologna la data de 15 februarie 2021. Atunci a venit însoțit de avocatul Cristian di Gusto, cel care i-a reprezentat pe Alina Bica și Daniel Dragomir. Ulterior, a fost plasat în arest la domiciliu. Cornel Bogdan Oprea Unul dintre fugarii din lotul "Oprescu", Oprea a fost condamnat la 11 ani și opt luni de închisoare în România. Ultima informare a Biroului SIRENE Italia arată că la data de 28 februarie 2023, Cornel Bogdan Oprea se afla încarcerat în penitenciarul din Verona. Romeo Albu Un alt fugar din lotul "Oprescu", Albu a fost condamnat la șase ani de închisoare. Autoritățile din Italia l-au arestat în baza mandatului european la data de 10 iunie 2022. Patru luni mai târziu, autoritățile judiciare din Italia au refuzat extrădarea acestuia în România. Cumnatul lui Geoană, fugar nelocalizat Pe lista fugarilor se află Ionuț Mircea Costea, fost vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și președinte Eximbank, condamnat la șase ani de închisoare pentru luare de mită. El este cumnatul lui Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO. Ionuț Mircea Costea a fost dat în urmărire internațională la data de 29 mai 2023, dar până în prezent nu a fost localizat. Legat de acest caz, Mircea Geoană a menționat că "chiar și în momente complicate, valorile democratice trebuie să primeze. Fără excepție, deciziile judecătorești trebuie respectate și duse la îndeplinire. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru deciziile luate. Eu și Mihaela vom continua să fim alături de nepoții noștri și să le oferim sprijinul de care au nevoie în aceste momente grele.". Cazul Șerbuc Ilie Marcel Șerbuc, presupusul criminal al fetiței de 12 ani găsite moartă într-un apartament din Berceni, se află arestat în Olanda încă din data de 7 iunie 2023. Autoritățile olandeze au transmis la București că suspectul nu a fost de acord cu procedura simplificată de extrădare. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu În același dosar de crimă a fost audiată și Simona Monica Iftimovici, mama victimei, care le-a spus anchetatorilor români că nu are nicio implicare în uciderea fiicei sale și că vinovat ar fi concubinul său. Anterior le-a spus autorităților spaniole că știa despre comiterea crimei, care ar fi fost săvârșită de iubitul ei, Ilie Marcel Șerbuc, înainte ca ea sa plece din țară. Însă nu l-a denunțat pentru ca îl iubea.

Zborurile în Italia, blocate de grevă (sursa: ansa.it)
Internațional

Zborurile în Italia, blocate de grevă

Zborurile în Italia, blocate de grevă. Grevele la nivel naţional din traficul aerian au provocat sâmbătă anularea a aproape 1.000 de zboruri, informează agenţia italiană ANSA duminică. Zborurile în Italia, blocate de grevă Potrivit sindicatelor care au organizat grevele, aproape 100% dintre angajaţii aşteptaţi să participe au luat parte la grevă, relatează ANSA. Grevele au dus la oprirea lucrului de către personalul de la sol care este responsabil, între altele, de gestionarea bagajelor şi de serviciul de check-in. Numai în aeroporturile din Roma, Milano, Napoli şi Veneţia au fost anulate sute de zboruri, afectând circa 250.000 de pasageri. Asociaţia pentru protecţia consumatorilor Codacons crede că pagubele provocate de anulări şi întârzieri sunt de milioane de euro, mai notează ANSA. Pe lângă personalul de la sol, s-au aflat în grevă şi piloţii Malta Air, care se ocupă în Italia de zborurile Ryanair, şi piloţii şi însoţitorii de zbor ai companiei low cost Vueling. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor Aceasta a fost a doua problemă majoră în Italia într-o săptămână, după ce o grevă feroviară a provocat joi dificultăţi semnificative în transportul public. Aceste greve au loc în timpul vârfului sezonului de călătorii şi al unui val de căldură cu temperaturi record.

Zece milioane de români nu au competenţe digitale Foto: Facebook Fundația Orange
Eveniment

Zece milioane de români nu au competenţe digitale

Zece milioane de români nu au competenţe digitale, nu ştiu să comunice online, nu ştiu să facă un e-mail, să-şi creeze un cont, a afirmat Ovidiu Ana, directorul executiv al Fundaţiei Orange România, la deschiderea unui centru de competenţe digitale, care va oferi training pentru 2.000 de oameni pe an. Zece milioane de români nu au competenţe digitale „Gândiţi-vă la cei 10 milioane de români care nu au competenţe digitale, care nu ştiu să comunice online, care nu ştiu să facă un e-mail, să-şi creeze un cont, care nu ştiu să selecteze o informaţie ca fiind co­rectă sau incorectă, care nu pot rezolva nişte sarcini simple, nu pot face o plată online, nu pot încărca un formular la o instituţie sau nu pot să-şi facă un simplu CV pe care să-l trimită unui angajator“, a declarat Ovidiu Ana, citat de Ziarul Financiar. Acum cinci zile, o știre Rador cita o statistică Today Istat despre „Cetățeni și competențe digitale”, care arăta că doar 27,8% dintre românii aveau cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază, un procent care ne plasează pe ultimul loc din UE. Ultimele locuri în această statistică sunt ocupate de Italia (45,7%), Polonia (42,9%), Bulgaria (31,2%) și România (27,8%). Finlandezii, cel mai bine pregătiți Competențele digitale fac parte din Planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale și din Planul de acțiune pentru educația digitală. Obiectivul țintă stabilit pentru anul 2030 este ca cel puțin 80% dintre cetățeni (utilizatori de internet în ultimele 3 luni și cu vârste între 16 și 74 de ani) să aibă competențe digitale de bază (pentru toate cele 5 domenii identificate prin cadrul 2.0, adică „informații și alfabetizarea datelor”, „comunicare și colaborare”, „creare de conținut digital”, „securitate” și „rezolvare a problemelor”). Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil În 2021, la nivel european această pondere era de 53,9%. Finlanda (79,2%) și Țările de Jos (78,9%) prezentau deja din 2021 valori aproape în concordanță cu obiectivul țintă din 2030. Pentru a atinge același obiectiv, Italia va trebui să înregistreze în anii următori o creștere în medie anuală de 3,8 puncte procentuale.

Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube (sursa: Facebook/Gian Luca Zattini Sindaco)
Mediu

Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube

Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube. Bilanţul provizoriu al inundaţiilor care au lovit regiunea Emilia-Romagna, nordul Italiei, a crescut miercuri la cinci morţi, în timp ce mii de persoane au fost evacuate, au anunţat autorităţile, aleşii locali avertizându-i pe locuitori că sunt în continuare în pericol. Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube "Numărul victimelor confirmate a ajuns la cinci, două cadavre tocmai au fost descoperite în oraşul Forli. În total, avem trei victime în Forli, una în Cesena şi una în Cesenatico, care ar putea fi un bărbat de naţionalitate germană care a fost dat dispărut de câteva zile la Rimini", a declarat un oficial al prefecturii din provincia Forli-Cesena. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Străzile mai multor localităţi au fost acoperite de apă după ploile abundente. Pe plan local, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat până la 15 centimetri de ploaie şi numeroşi locuitori au fost nevoiţi să se urce la etajele caselor sau pe acoperişul locuinţelor. Serviciile de urgenţă au evacuat mii de persoane, salvând copii şi bătrâni, cu ajutorul elicopterelor sau al bărcilor pneumatice. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, locuitorii din Forli, unde a fost găsită prima victimă, au fugit desculţi, şocaţi, în întuneric, cu apa până la piept, potrivit unui fotograf AFP aflat la faţa locului. "Este sfârşitul lumii", a scris primarul din Forli, Gian Luca Zattini, pe Facebook. "Nu vă urcați în mașini, ci la etaj" Primarul oraşului Bologna, Matteo Lepore, a îndemnat populaţia să fie extrem de prudentă. Ar trebui "mai presus de toate să nu vă urcaţi în maşină, ci să urcaţi la primul etaj al caselor şi, dacă nu există etaj, să evacuaţi locuinţa", a scris el pe Instagram. Agenţia pentru Protecţie Civilă a anunţat că 14 râuri au ieşit din matcă şi 23 de oraşe au fost inundate. "Aproximativ 5.000 de persoane au fost evacuate, însă acest număr ar putea creşte", a declarat ministrul Protecţiei Civile, Nello Musumeci, pentru Radio 24. Citește și: Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu Prim-ministrul Giorgia Meloni şi-a exprimat ''întreaga solidaritate cu populaţia afectată'' şi a scris pe Twitter că guvernul urmăreşte situaţia îndeaproape şi este pregătit să ofere asistenţă. Regiunea Emilia-Romagna a fost deja afectată în urmă cu două săptămâni de ploi abundente care au provocat inundaţii şi alunecări de teren care s-au soldat cu moartea a două persoane.

Papa și Zelenski, plan de pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Papa și Zelenski, plan de pace

Papa și Zelenski, plan de pace. Preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a declarat sâmbătă la Roma că rezultatele iminentei contraofensive pentru recucerirea teritoriilor invadate de Rusia se vor vedea în curând, însă nu a dorit să dea detalii despre operaţiune pentru că acest lucru "nu ar ajuta Ucraina". Rezultatele contraofensivei, vizibile curând "Paşii importanţi vor fi făcuţi în curând", a declarat Zelenski la televiziunea publică RAI, după o zi plină în capitala italiană, unde s-a întâlnit cu preşedintele Sergio Mattarella şi cu premierul Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat despre detaliile operaţiunii, Zelenski nu a vrut să le precizeze spunând că nu ar ajuta Ucraina, dar a declarat: "Ne pregătim cu mult angajament şi vom face paşi importanţi. Suntem foarte motivaţi. Nu pot răspunde" despre timp şi metode, "dar veţi vedea rezultatele, credem în victorie". De asemenea, el a afirmat că "dacă Ucraina cade, următorul pas este Moldova şi ţările baltice". "Să ne imaginăm că (preşedintele rus, Vladimir) Putin ajunge în ţările NATO. Poate nu în Italia, dar vă vor trimite fiii să lupte în apărarea ţărilor NATO. Este mai bine să ajuţi Ucraina decât să îţi trimiţi copiii la război", a spus el. Iar în ceea ce priveşte pierderile UE din importurile de grâu ucrainean, Zelenski a arătat: "Vom compensa cu UE ceea ce pierd producătorii', deoarece "Ucraina este deja Europa". Sprijin total pentru UE și NATO În întâlnirile sale cu Mattarella şi Meloni, Zelenski a obţinut sprijinul total al Italiei pentru Kiev, atât legat de război, cât şi în aspiraţiile sale de a adera la UE şi NATO. "Pentru noi este foarte important să facem parte din UE", a explicat el, adăugând în acelaşi timp că Kievul "aşteaptă multe" de la viitorul summit al Alianţei Atlantice, deoarece "luptăm aşa cum ar lupta o ţară NATO". Preşedintele ucrainean şi-a exprimat speranţa că "în acest an" se vor putea face progrese în ambele domenii, aspect asupra căruia Meloni şi-a arătat sprijinul şi a spus că Italia lucrează în acest sens cu UE şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Papa Francisc i-a subliniat sâmbătă preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski nevoia "urgentă" de "gesturi de umanitate" faţă de "victimele inocente ale conflictului", în timp ce liderul de la Kiev a spus că războiul este în ţara sa şi că planul de pace "trebuie să fie ucrainean". Papa și Zelenski, plan de pace Papa şi Zelenski s-au întâlnit timp de 40 de minute la Vatican, o întrevedere aşteptată după ce suveranul pontif a dezvăluit că este în curs o misiune de pace în Ucraina, ale cărei detalii nu sunt încă cunoscute, însă poziţiile lor, apropiate pe teme umanitare, s-au arătat îndepărtate în ceea ce priveşte negocierea politică. Citește și: Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut și împing trupele ruse înapoi. Moscova nu comentează afirmațiile Kievului "Pentru mine a fost o onoare să mă întâlnesc cu Sanctitatea Sa, dar el îmi cunoaşte poziţia, războiul este în Ucraina şi planul trebuie să fie ucrainean. Suntem foarte interesaţi să implicăm Vaticanul în formula noastră de pace", a declarat Zelenski, după întâlnire, la emisiunea televiziunii publice RAI. El a insistat: "Cu tot respectul pentru Sanctitatea Sa, nu avem nevoie de mediatori între Ucraina şi agresor", deoarece "Rusia ar bloca" orice încercare. Președintele ucrainean a precizat că nu este vorba de un veto faţă de Vatican sau de oricare altă ţară, ci că nu este posibilă nicio negociere cu preşedintele rus, Vladimir Putin, cu care el nu ar discuta chiar dacă ar fi necesar. "Nu, despre ce?", a răspuns Zelenski când a fost întrebat.

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov. Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, a fost condamnat definitiv marţi de un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă la șase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov La instanţa de fond, Vâlcov primise o condamnare de opt ani de închisoare, pedeapsă scăzută la şase ani la apel, după ce judecătorii au constatat că pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia faptele s-au prescris. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este vorba despre "Dosarul Tablourilor", numit astfel după ce procurorii au găsit peste 100 de opere de artă achiziţionate de Vâlcov prin interpuşi, unele dintre fiind ascunse în pereţii falşi ai unor imobile aparţinând fostului ministru. De asemenea, judecătorii au menţinut decizia de confiscare de la Vâlcov a sumei de 6,2 milioane lei. Presa a relatat că Darius Vâlcov ar fi plecat de ceva vreme în Italia, acolo unde au fugit mai multe persoane condamnate în România pentru a scăpa de închisoare. El nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată. Totuși, Poliția Română nu-l consideră urmărit general. Un pomelnic de infracțiuni În acelaşi dosar, Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, a fost condamnat la patru ani şi șase luni de închisoare cu executare, iar Lucian Petruţ Şuşală, fost şofer al lui Darius Vâlcov, a primit doi ani cu suspendare, cu un termen de supraveghere de cinci ani. De asemenea, Petre Bogdan Timofte a fost condamnat la trei ani cu executare, iar Constantin Tomescu a primit trei ani şi șase luni cu executare. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze Darius Vâlcov a mai avut două dosare de corupţie pe rolul instanţelor, reuşind să scape de ele. Astfel, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în care era acuzat de instigare la dare şi luare de mită. În martie 2023, tot Curtea de Apel Craiova i-a anulat o condamnare de șase ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, pe motiv că faptele de care era acuzat s-au prescris. În "Dosarul Tablourilor", Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată. Șpăgi de milioane pentru contracte Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile. În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte - "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava", "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina" şi "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt". Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, susţinea DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt", fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei. Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. În baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie - martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei, în trei tranşe a câte 400.000 lei fiecare, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii. De asemenea, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei, în cinci tranşe a câte 500.000 lei fiecare. În plus, în perioada 2012 - 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei. "În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, Darius Vâlcov a derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, un mecanism financiar fictiv între Tehnologica Radion şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Lucian Şuşală, Petre Timofte şi Constantin Tomescu şi a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani. Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii", mai explicau procurorii. Conform DNA, acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi. Darius Vâlcov mai era acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţinea în fapt şi pe care le administra, prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei. În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.

Măsuri de dreapta ale guvernului italian Meloni Foto: Twitter
Eveniment

Măsuri de dreapta ale guvernului italian Meloni

Măsuri de dreapta ale guvernului italian Meloni: ajutoare sociale se vor acorda doar pentru cei care nu pot munci - familii alcătuite din persoane care prezintă dezabilităţi, minori şi persoane în vârstă de peste 60 de ani - nu tuturor persoanelor aflate în sărăcie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Măsuri de dreapta ale guvernului italian Meloni Guvernul italian urmează să desfiinţeze ”venitul cetăţeniei” - un ajutor acordat celor mai săraci pe care-l primesc milioane de oameni - şi să-l înlocuiască cu un ”cec al includerii” - limitat la familii alcătuite din persoane care prezintă dezabilităţi, minorilor şi persoanelor în vârstă de peste 60 de ani, relatează AFP, citată de news.ro. Executivul - convocat de 1 Mai de către premierul Giorgia Meloni - urmează să se pronunţe tot prin vot în favoarea unei relaxări a angajărilor cu contract pe o perioadă determinată şi să scutească de la plata cotizaţiilor patronale - pe o perioadă de un an - întreprinderile care angajează un beneficiar al ”cecului includerii” cu un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau ca ucenic. „Venitul cetăţeniei” este, în opinia susţinătorilor săi, un „amortizor social” dovedit în sudul Italiei, afectat de sărăcie, însă în opinia criricilor el este extrem de costisitor - opt miliarde de euro în 2022 - şi îi menţine pe cei care-l primesc în afara câmpului muncii. „Reformăm venitul cetăţeniei, pentru a face diferenţă între cei care sunt capabili să muncească şi cei care nu sunt”, a justificat Giorgia Meloni. Începând de la 1 ianuarie 2024, ”venitul cetăţeniei” urmează să fie înlocuit cu acest ”cec al includerii” - în valoare de 5,4 miliarde de euro pe an. Gli obiettivi del governo sono chiari: crescita del Pil, calo del debito, stimolo alla creazione di nuovi posti di lavoro e benessere degli italiani. Il nostro compito è quello di liberare le energie di questa Nazione mettendo lo Stato al servizio del cittadino e delle imprese. pic.twitter.com/PMhohovj8C— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) April 22, 2023 „Venitul cetăţeniei” era destinat oricărei persoane care-şi dovedea veniturile foarte modeste, însă „cecul includerii” va fi rezervat familiilor alcătuite din persoane cu o dizabilitate, minorilor şi persoanelor în vârstă de peste 60 de ani. Cursuri de recalificare, obligatorii El urmează să fie plafonat la 500 de euro pe lună - 630 de euro în gopsodării cu persoane în vârstă de peste 67 de ani sau care prezintă o dezabilitate gravă - iar familiile care nu sunt proprietarele locuinţei primesc în plus 280 de euro. El are o durată de 18 luni şi poate să fie prelungit cu un an, după o pauză de o lună. Guvernul anunţă şi implementarea unui „instrument de acces la muncă” profesională. Persoanele apte să muncească sunt astfel obligate - începând din septembrie - să participe la formări profesionale sau „proiecte utile colectivităţii”, în achimbul unei indemnizaţii lunare în valoare de 350 de euro, pe o perioadă maximă de un an de zile. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Cheltuielile statului cu acest instrument sunt estimate la 2,1 miliarde de euro în 2024.

Proteste pentru ursoaica "Gaia" în Italia (sursa: Facebook/Maurizio Fugatti)
Mediu

Proteste pentru ursoaica "Gaia" în Italia

Proteste pentru ursoaica "Gaia" în Italia. Sute de persoane au manifestat duminică pentru eliberarea unui urs brun care a rănit mortal un tânăr care făcea jogging în nordul Italiei, relatează dpa. Proteste pentru ursoaica "Gaia" în Italia Circa 300 de protestatari s-au adunat duminică în faţa centrului de protecţie a animalelor Casteller din provincia Trentino, unde este ţinută femela de urs după ce a fost capturată, potrivit agenţiei de presă ANSA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ei au cerut eliberarea ursului, identificat ca "JJ4", şi au demonstrat împotriva guvernului provincial condus de Maurizio Fugatti (foto), care a ordonat ca ursul să fie împuşcat. După o plângere depusă de activişti pentru drepturile animalelor, o instanţă a suspendat ordinul de eutanasiere a animalului. Diverse asociaţii pentru protecţia animalelor, dar şi persoane private, unele sosite din străinătate, s-au alăturat protestului. "Gaia", sora lui "Bruno" Protestatarii au cerut, de asemenea, eliberarea tuturor urşilor ţinuţi în captivitate. Ei au purtat pancarte cu sloganuri precum "urşii sunt victimele guvernului provincial" şi "cei care separă mamele şi copiii sunt monştri". Ursoaica a fost separată de cei trei pui ai săi când a fost capturată după atac. "JJ4", cunoscută şi sub numele de "Gaia", este sora lui Bruno, "ursul problemă" împuşcat în Bavaria în 2006. Ea atacat şi ucis un tânăr în vârstă de 26 de ani pe nume Andrea Papi la începutul lunii aprilie, în comuna Caldes, din regiunea Trentino-Alto Adige, într-o vale populară în rândul excursioniştilor şi turiştilor. Citește și: Circulația pe zeci de străzi din Berlin, blocată de activiștii de mediu ai „ultimei generații” Procurorii italieni au stabilit săptămâna trecută că ursul atacase anterior alte două persoane. De la capturarea ei la mijlocul lunii aprilie, ursoaica, în vârstă de 17 ani, este ţinută într-o incintă împreună cu un alt urs identificat ca "M49". O şedinţă de judecată în legătură cu soarta ursoaicei "JJ4" este programată pentru data de 11 mai.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră