luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

369 articole
Internațional

Nu există nici un armistițiu între Iran și Israel, avertizează Teheranul

Iran avertizează: suntem gata de război. Prim-vicepremierul iranian Mohammad Reza Aref a declarat luni că tensiunile cu Israelul ar putea escalada rapid într-un nou conflict militar. Oficialul a subliniat că, la peste două luni de la confruntările violente din iunie, „nu există un armistiţiu real”, ci doar o încetare temporară a ostilităţilor. Atacul-surpriză al Israelului asupra Iranului Pe 13 iunie, Israelul a lansat sute de lovituri asupra teritoriului iranian, vizând în special obiective militare şi nucleare. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În atacuri au fost ucişi cercetători implicaţi în programul nuclear iranian şi ofiţeri de rang înalt ai armatei. Iranul a ripostat prin tiruri de rachete şi drone, direcţionate atât asupra Israelului, cât şi asupra celei mai importante baze americane din Orientul Mijlociu, situată în Qatar. Implicarea SUA și încetarea temporară a ostilităților La rândul lor, Statele Unite au efectuat pe 22 iunie bombardamente asupra unor obiective nucleare iraniene. Două zile mai târziu, Washingtonul a anunţat o încetare a ostilităţilor, însă fără un acord formal între părţi. Iran avertizează: suntem gata de război „Trebuie să fim gata în orice moment pentru confruntare. Astăzi, noi nici măcar nu suntem într-o situaţie de armistiţiu”, a declarat Mohammad Reza Aref. Yahya Rahim Safavi, consilier militar al liderului suprem Ali Khamenei, a întărit mesajul, afirmând că Iranul pregăteşte planuri pentru „cel mai rău scenariu”. „Nu există în prezent un veritabil armistiţiu. Suntem în fază de război, şi acesta poate izbucni în orice moment. Nu există protocol, reglementare sau acord nici cu israelienii, nici cu americanii”, a subliniat Safavi. Bilanțul conflictului din iunie Potrivit autorităţilor de la Teheran, peste o mie de persoane au fost ucise în Iran în timpul confruntărilor din iunie. Israelul a raportat, la rândul său, 28 de morţi. În timp ce responsabilii iranieni afirmă că ţara lor este pregătită pentru o nouă confruntare, oficialii insistă că Teheranul nu caută războiul. Puterile occidentale şi Israelul acuză Iranul că urmăreşte să se doteze cu arme nucleare, acuzaţii respinse de Teheran, care susţine că programul său are doar scopuri civile.

Iran avertizează: suntem gata de război (sursa: IRNA)
Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul amenință coridorul lui Trump, obținut în urma acordului între Armenia și Azerbaidjan

Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump”. Iranul a avertizat sâmbătă că ar putea bloca un coridor strategic pe care Statele Unite intenționează să-l dezvolte între Armenia și Azerbaidjan, în Caucaz. Coridorul este prevăzut în acordul de pace semnat vineri la Casa Albă, în prezența președintelui american Donald Trump. Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” Proiectul, denumit „Coridorul Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP), va avea o lungime de 43 de kilometri și va asigura Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, traversând teritoriul armean, cu continuare către Turcia. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Statele Unite vor deține drepturi exclusive de dezvoltare asupra coridorului, despre care Casa Albă afirmă că va impulsiona exporturile de energie și alte resurse. Mesaj dur de la Teheran Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem Ali Khamenei, a declarat că Iranul se opune ferm proiectului: „Acest coridor nu va deveni o rută a lui Trump, ci mai degrabă un cimitir pentru mercenarii lui Trump.” Nu este însă clar cum ar putea Teheranul să blocheze efectiv această rută. Anterior, Ministerul iranian de Externe a salutat acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, considerându-l „un pas important către o pace regională durabilă”, dar a avertizat împotriva intervențiilor străine în apropierea granițelor sale, care ar putea „submina securitatea și stabilitatea regiunii”. Iranul nu are forța militară pentru a bloca proiectul Experții consideră că Iranul, aflat sub presiunea SUA din cauza programului său nuclear și slăbit de consecințele bombardamentelor americane și de războiul cu Israelul din iunie, nu dispune de capacitatea militară pentru a opri coridorul. O astfel de acțiune ar putea atrage represalii nu doar din partea Azerbaidjanului, ci și a Turciei. Rusia, nemulțumită de excluderea sa din proiect Rusia și-a exprimat, la rândul său, nemulțumirea față de acest coridor, din care se vede exclusă, în ciuda intereselor sale în Caucaz. Moscova a transmis că sprijină acordul de pace semnat la Casa Albă, dar a propus „soluții dezvoltate de țările din regiune cu sprijinul vecinilor direcți – Rusia, Iranul și Turcia” pentru a evita „trista experiență” a medierilor occidentale din Orientul Mijlociu.

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian (sursa: iranintl.com)
Internațional

Președintele iranian Masoud Pezeshkian, rănit într-un atac israelian în timpul războiului de 12 zile

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a fost rănit în timpul războiului de 12 zile cu Israelul. Incidentul a avut loc în contextul intensificării conflictului militar dintre cele două țări. Președintele iranian, rănit într-un atac israelian Potrivit agenției de presă iraniene Fars, pe 16 iunie – la trei zile după începerea conflictului – forțele aeriene israeliene au bombardat un complex de clădiri al Consiliului Național de Securitate din Iran. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În urma atacului, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. Participanții la o reuniune de criză aflată în desfășurare s-au pus la adăpost, însă mai mulți dintre ei, inclusiv președintele Pezeshkian, au suferit răni la nivelul picioarelor, potrivit relatărilor. Pezeshkian a vorbit despre o tentativă de asasinat Într-un interviu recent acordat jurnalistului american Tucker Carlson, președintele Pezeshkian a menționat o tentativă de asasinat, sugerând că ar fi fost posibilă o scurgere de informații din interior. Agenția Fars a adăugat că există speculații privind infiltrarea unui agent, dar informațiile nu au fost confirmate oficial. Videoclipuri cu bombardamente, distribuite în presa iraniană Mass-media iraniană a publicat imagini video cu bombardamente care ar fi avut loc asupra unui versant muntos din vestul Teheranului. În contextul războiului, astfel de materiale au stârnit îngrijorări suplimentare cu privire la securitatea liderilor politici și militari iranieni. Războiul dintre Israel și Iran: victime, atacuri și intervenția SUA Conflictul a izbucnit pe 13 iunie, când Israelul a lansat un atac la scară națională asupra Iranului, vizând instalații nucleare și eliminând mai mulți oameni de știință și lideri militari iranieni. Ca răspuns, forțele iraniene au ripostat cu atacuri cu rachete. De ambele părți s-au înregistrat victime, inclusiv în rândul civililor. Situația a degenerat rapid, determinând o reacție internațională. SUA au intervenit și au bombardat situri nucleare iraniene La puțin peste o săptămână de la începutul conflictului, Statele Unite au intervenit militar, bombardând trei dintre cele mai importante situri nucleare ale Iranului. Acțiunea a fost văzută ca o încercare de a limita escaladarea confruntării și de a proteja echilibrul regional. Armistițiu neașteptat după 12 zile de lupte După 12 zile intense de conflict, a fost anunțat un armistițiu surpriză. Cu toate acestea, temerile privind reluarea atacurilor persistă în Iran, autoritățile menținând un nivel ridicat de alertă.

Situri nucleare iraniene avariate, nu distruse (sursa: X/Rafael Mariano Grossi)
Internațional

Iranul poate reîncepe îmbogățirea uraniului în doar câteva luni, în ciuda bombardamentelor

Situri nucleare iraniene avariate, nu distruse. Iranul are capacitatea tehnică de a relua îmbogățirea uraniului în doar câteva luni, a declarat Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), într-un interviu acordat postului american CBS. Acesta a susținut că, deși atacurile SUA au provocat pagube, Iranul poate reporni centrifugele și produce uraniu îmbogățit în câteva luni Situri nucleare iraniene avariate, nu distruse La o săptămână după loviturile aeriene americane asupra instalațiilor nucleare din Fordo, Natanz și Ispahan, toate părțile implicate, inclusiv Teheranul, recunosc că au existat pagube semnificative. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Cu toate acestea, centralele nu au fost complet scoase din funcțiune, iar eficiența reală a acestor atacuri rămâne incertă. Directorul AIEA, Rafael Grossi, a subliniat că, deși pagubele sunt serioase, Iranul are capacitatea de a reporni centrifugele și de a produce uraniu îmbogățit în câteva luni. Mai mult, există îngrijorări majore legate de stocul iranian de peste 400 kg de uraniu îmbogățit la 60%, suficient pentru fabricarea a peste nouă bombe nucleare, dacă ar fi îmbogățit până la 90%. Trump susține că Iranul a fost întârziat „cu decenii” Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că programul nuclear iranian a fost întârziat cu „mai multe decenii” în urma acestor lovituri. Trump a mai afirmat că Iranul nu a avut timp să-și mute stocurile de uraniu, întrucât SUA nu au emis niciun avertisment înainte de atac. „Este un lucru foarte dificil de făcut și noi nu am avertizat înainte de a bombarda. Nu au mișcat nimic”, a declarat fostul președinte. Parlamentul iranian suspendă cooperarea cu AIEA Un aspect esențial este lipsa accesului inspectorilor AIEA la siturile nucleare din Iran din 10 iunie, motiv pentru care agenția ONU cere acum relansarea inspecțiilor și acces complet la stocurile de uraniu. În replică, Parlamentul iranian a votat suspendarea cooperării cu AIEA, iar Consiliul Gardienilor a aprobat legea, care urmează să fie ratificată de președinte. AIEA avertizează însă că legislația națională nu poate anula un tratat internațional ratificat de Iran. „Un tratat internațional trebuie să aibă prevalență. Nu poți invoca o lege națională pentru a nu respecta un tratat”, a declarat Grossi. SUA își reafirmă sprijinul pentru AIEA Pe platforma X, secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat sprijinul pentru eforturile de verificare și supraveghere ale AIEA în Iran. Rubio a cerut regimului de la Teheran să asigure securitatea personalului agenției internaționale. Iranul acuză: AIEA a oferit „pretextul” pentru atacuri În plan diplomatic, Teheranul acuză AIEA că prin rezoluția din 12 iunie a oferit „scuza” necesară pentru atacurile SUA și Israelului asupra siturilor sale nucleare. Grossi a respins acuzațiile, subliniind că raportul agenției nu conține informații noi și nu poate fi considerat responsabil pentru escaladarea conflictului. „Este poate ușor să blamezi o organizație internațională sau un director general, dar nu este rezonabil”, a încheiat Grossi.

Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul dă semnale clare că este gata să negocieze pe programul nuclear, dar cere "respect"

Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear. Iranul este dispus să transfere stocurile sale de uraniu îmbogățit către o altă țară, în cazul în care se va ajunge la un acord cu Statele Unite privind programul nuclear, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Amir-Saeid Iravani. Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear Potrivit diplomatului, un transfer al uraniului îmbogățit la 20% și 60% nu reprezintă o linie roșie pentru Teheran. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Alternativ, Iranul ar putea păstra materialul pe teritoriul propriu, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Dreptul de a îmbogăți uraniu pe plan intern Deși Iranul pare deschis la negocieri, ambasadorul Iravani a subliniat că țara sa nu va renunța la dreptul de a produce uraniu îmbogățit în interiorul granițelor, o condiție respinsă categoric de administrația americană. Totodată, diplomatul iranian a exclus posibilitatea impunerii unor restricții asupra programului de rachete balistice, reiterând că orice nou acord va depinde de ridicarea sancțiunilor internaționale. Avertismente din partea Teheranului Declarațiile vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a transmis printr-o postare pe platforma X că Iranul este „în principiu” dispus să reia negocierile cu SUA. În același timp, l-a îndemnat pe Donald Trump să își tempereze limbajul la adresa liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. „Dacă președintele Trump este sincer în dorința sa de a obține un acord, ar trebui să renunțe la tonul lipsit de respect față de Liderul Suprem și să înceteze să jignească milioanele sale de adepți sinceri”, a scris Araghchi. „Bunăvoința atrage bunăvoință, iar respectul naște respect.” SUA și Israelul, acțiuni militare împotriva Iranului Tensiunile dintre Iran și Occident au escaladat puternic în urma unui conflict militar declanșat de Israel pe 13 iunie, în contextul acuzațiilor că Iranul se apropie periculos de posibilitatea de a dezvolta arma nucleară. Atacurile israeliene au vizat situri nucleare, orașe, infrastructură energetică și poziții defensive. Conflictul a durat 12 zile, timp în care și SUA au intervenit prin bombardamente asupra instalațiilor nucleare iraniene. Donald Trump a susținut ulterior că aceste atacuri au întârziat cu ani buni programul nuclear iranian. Întrebat dacă va ordona alte bombardamente dacă Iranul continuă să îmbogățească uraniu, Trump a răspuns afirmativ. Iranul suspendă cooperarea cu AIEA, dar nu notifică oficial Ca reacție la aceste atacuri, parlamentul iranian a votat o lege de suspendare a cooperării cu AIEA. Totuși, Teheranul nu a notificat oficial Agenția, iar experții avertizează că negocierile nu pot continua fără supravegherea tehnică a AIEA. Iranul insistă că programul său nuclear are exclusiv scopuri civile. Stocuri mari de uraniu îmbogățit: risc nuclear crescut Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează că Iranul a produs aproximativ 400 kg de uraniu cu o puritate de 60%. Potrivit experților, dacă acest uraniu ar fi îmbogățit până la 90%, el ar putea fi utilizat pentru fabricarea câtorva arme nucleare. Nu este clar, în acest moment, ce s-a întâmplat cu stocul după atacurile israeliene și americane.

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță reluarea negocierile cu Iranul, după atacurile aeriene

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că tratativele dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear vor fi reluate „săptămâna viitoare”. Anunțul vine la doar două zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Iran, intermediat de liderul american. Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul Trump a afirmat că bombardamentele americane desfășurate duminică asupra principalelor instalații nucleare iraniene au reușit să dea înapoi programul nuclear „cu mai multe decenii”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Declarația sa contrastează însă cu o evaluare preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, potrivit căreia infrastructura nucleară a fost afectată doar temporar, cu o întârziere de câteva luni. Raportul, scurs în presă, a iritat administrația Trump. Iranul recunoaște daune „considerabile” la instalațiile nucleare Deși nu a oferit date precise, regimul de la Teheran a recunoscut miercuri că daunele provocate de bombardamentele americane și israeliene asupra infrastructurii nucleare sunt „considerabile”. Atacurile au vizat instalații de la Fordow, Natanz și Isfahan. SUA și Israel, intervenție coordonată Campania de bombardamente a fost declanșată pe 13 iunie de către Israel, pe fondul temerilor că Iranul era pe punctul de a dezvolta o armă nucleară. SUA s-au alăturat acțiunii militare cu lovituri directe asupra obiectivelor nucleare. În urma acestor atacuri, o nouă rundă de negocieri SUA-Iran, programată inițial pentru 15 iunie, a fost suspendată. Armistițiul intrat în vigoare este respectat După valuri de rachete și contraatacuri, președintele Trump a reușit să convingă ambele părți să accepte o încetare a focului, care a intrat în vigoare marți. Miercuri, liderul american a confirmat că armistițiul este respectat și a descris cele două tabere ca fiind „obosite și epuizate de război”. “Iranul și Israelul vor o ieșire” Donald Trump a apreciat că atât Iranul, cât și Israelul sunt dornice să iasă din conflictul recent. „Au luptat foarte dur și cu multă răutate, așa că amândoi sunt mulțumiți să găsească o ieșire”, a declarat președintele american. În ciuda opiniilor serviciilor de informații, el a susținut că raidurile americane au distrus „complet” instalațiile nucleare vizate.

General iranian ucis în atacul israelian (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iranul a confirmat moartea generalului Ali Shadmani în urma unui atac israelian

General iranian ucis în atacul israelian. Armata iraniană a anunțat oficial, miercuri, decesul generalului Ali Shadmani, un important comandant al Gărzii Revoluționare, grav rănit în timpul unei lovituri aeriene israeliene efectuate pe 17 iunie. General iranian ucis în atacul israelian Potrivit comunicatului oficial citat de agenția de presă IRNA, generalul Shadmani conducea cartierul general central Khatam al-Anbiya, structură afiliată Gărzii Revoluționare. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a murit în urma rănilor provocate de „bombardamentul efectuat de regimul sionist agresor”. Armata israeliană anunțase încă din 17 iunie că l-a eliminat pe Shadmani, descriindu-l drept „cel mai înalt comandant militar iranian” și „figura cea mai apropiată de ayatollahul Ali Khamenei”. Atacul a vizat un „centru de comandament din inima Teheranului”. Funeralii naționale pentru comandanții iranieni Generalul Ali Shadmani fusese numit în funcție cu doar câteva zile înainte, pe 13 iunie, după moartea predecesorului său, Gholam Ali Rashid, ucis în timpul primelor lovituri aeriene israeliene. Autoritățile de la Teheran vor organiza sâmbătă funeralii naționale în memoria generalilor și a oamenilor de știință uciși în cele 12 zile de confruntări armate. Conflictul s-a încheiat marți, printr-o încetare a focului negociată sub medierea președintelui american Donald Trump. Confruntări intense între Israel și Iran Conform surselor internaționale, Israelul a lansat din 13 iunie o serie de lovituri aeriene asupra unor ținte strategice din Iran. În replică, Teheranul a atacat orașele israeliene Tel Aviv și Haifa cu rachete și drone. Iranul a respins acuzațiile legate de dezvoltarea unei arme nucleare, reafirmând că programul său nuclear are un scop exclusiv civil.

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump scrie negru pe alb că Iranul pregătea o armă nucleară, criticii îl contrazic

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump. Donald Trump susține că Iranul dezvoltă arme nucleare, contrar evaluărilor serviciilor secrete americane Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump Președintele american a justificat recentele atacuri asupra Iranului invocând existența unui program nuclear, deși serviciile de informații nu confirmă acest lucru. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Donald Trump a informat Congresul SUA că instalațiile iraniene bombardate de armata americană găzduiau un „program de dezvoltare a armelor nucleare”. Declarația a fost făcută într-o scrisoare oficială adresată președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și publicată pe site-ul Casei Albe. Potrivit documentului, atacul ar fi vizat trei obiective considerate esențiale pentru presupusul program nuclear al Iranului. Serviciile secrete americane neagă existența unui program activ Cu toate acestea, cele mai recente evaluări ale serviciilor americane de informații nu susțin afirmațiile lui Trump. În martie, directoarea Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a informat Congresul că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, nu a dat ordin pentru reluarea unui program nuclear militar, închis încă din 2003. O sursă apropiată de aceste evaluări a confirmat că această analiză nu s-a schimbat până în prezent. Divergențe publice între Trump și serviciile de informații Trump a contestat public raportul prezentat de Tulsi Gabbard, declarând că nu are încredere în afirmațiile ei și susținând că Iranul era „foarte aproape” de a obține o armă nucleară. În replică, Gabbard a clarificat că informațiile serviciilor indicau că Iranul ar putea produce o armă nucleară „în săptămâni sau luni” dacă ar decide să facă acest pas, însă acest lucru nu se întâmplase până în prezent. Paralele istorice cu Irak Contextul amintește de justificarea invaziei Irakului din 2003 de către fostul președinte George W. Bush, care a invocat existența armelor de distrugere în masă – o afirmație ulterior discreditată. Situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la folosirea informațiilor clasificate pentru a valida acțiuni militare, în lipsa unui consens din partea comunității de informații. Iranul, între timp, susține în continuare că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor pașnice.

Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu dă asigurări că a încetat atacul asupra Iranului, după o discuție cu Trump

Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului. Israelul a confirmat marți că a încetat atacurile aeriene asupra Iranului, în urma unei convorbiri telefonice între premierul Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a declarat că un acord de încetare a focului între cele două state a intrat în vigoare și trebuie respectat. Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului Potrivit biroului de presă al premierului israelian, în urma discuției cu președintele Trump, Israelul s-a abținut de la noi atacuri. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Cu toate acestea, autoritățile israeliene acuză Iranul că a încălcat acordul de armistițiu de cel puțin două ori, motiv pentru care armata israeliană a distrus un radar situat la nord de capitala Teheran. Trump acuză ambele părți de încălcarea armistițiului Președintele american Donald Trump a criticat atât Israelul, cât și Iranul, pentru încălcarea încetării focului. În replică, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis că Iranul va respecta armistițiul doar dacă și Israelul se va conforma. Atacuri masive lansate de Israel pe 13 iunie În contextul acuzațiilor că Iranul este aproape de a produce o armă nucleară, Israelul – stat considerat o putere nucleară neoficială – a declanșat pe 13 iunie o amplă campanie de bombardamente. Țintele vizate au inclus infrastructura militară iraniană, sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice și instalații nucleare precum cele de la Natanz, Isfahan, Fordo și Arak. Eliminarea liderilor iranieni și reacția Teheranului În cadrul operațiunilor, Israelul a eliminat membri de rang înalt ai armatei iraniene, ai Gardienilor Revoluției și cercetători din sectorul nuclear. Ca răspuns, Iranul a lansat o serie de atacuri asupra teritoriului israelian, într-o escaladare rapidă a conflictului. „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții”  Pentru a lovi instalațiile nucleare iraniene situate în subteran – în special uzina de la Fordow, construită la 80 de metri sub un munte, Israelul a avut nevoie de sprijinul Statelor Unite, întrucât nu deține bombe anti-buncăr suficient de puternice. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, SUA au lansat o operațiune masivă denumită „Ciocanul de la Miezul Nopții”. În cadrul acesteia, au fost atacate instalațiile iraniene de îmbogățire a uraniului din Fordow, Natanz și Isfahan. Operațiunea a implicat 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk și peste 125 de aeronave militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2. Acestea au provocat cel puțin șase cratere uriașe vizibile din satelit în zona uzinei de la Fordow.

Rusia susține că a sprijinit Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul susține că a ajutat Iranul prin poziția de condamnare a loviturilor americane

Rusia susține că a sprijinit Iranul. Președinția Rusiei a respins marți acuzațiile conform cărora nu ar fi sprijinit suficient Iranul, subliniind că Moscova a adoptat o „poziție clară” în condamnarea atacurilor aeriene lansate de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice Rusia susține că a sprijinit Iranul Președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm loviturile americane asupra siturilor nucleare din Iran, pe care le-a catalogat drept „nejustificate”. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În plus, a reamintit tratatul de cooperare strategică încheiat între Rusia și Iran în ianuarie. Moscova promite ajutor pentru Iran, fără detalii concrete Putin a declarat luni că Rusia va încerca să ajute poporul iranian, însă fără a furniza detalii despre natura acestui sprijin. Între timp, surse iraniene au transmis că Teheranul este dezamăgit de sprijinul oferit până în prezent de Moscova. Kremlinul respinge comparațiile cu Siria Întrebat despre o eventuală paralelă cu situația din Siria, unde Rusia a refuzat suplimentarea forțelor pentru susținerea regimului Assad, Kremlinul a afirmat că astfel de comparații sunt „menite să submineze parteneriatul ruso-iranian”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că Rusia a sprijinit efectiv Iranul prin poziționarea sa fermă, și a menționat că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a apreciat acest lucru în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin. Daunele din Iran, încă neclare Peskov a precizat că este prea devreme pentru o evaluare clară a daunelor provocate instalațiilor nucleare iraniene. „Informațiile continuă să sosească, dar nimeni nu are în acest moment o imagine clară”, a adăugat el. Kremlinul neagă primirea unei scrisori oficiale de la Khamenei Întrebat despre o presupusă scrisoare a liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, transmisă prin Abbas Araghchi, Peskov a negat existența unui document oficial. „Au existat mesaje, dar nu s-a transmis nicio scrisoare scrisă, așa cum a relatat Reuters”, a declarat acesta. Rusia salută încetarea focului anunțată între Israel și Iran Președintele american Donald Trump a anunțat luni o încetare completă a focului între Israel și Iran, care ar putea pune capăt unui conflict de 12 zile. Milioane de iranieni au fugit din Teheran, iar tensiunile regionale au escaladat rapid. Peskov a salutat inițiativa: „Dacă s-a obținut într-adevăr o încetare a focului, nu putem decât să o salutăm”. El a menționat și contribuția Qatarului la intermedierea armistițiului și a subliniat că Federația Rusă a cerut pace încă de la începutul acestui conflict.

Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Băiețisme între Medvedev și Trump, după ce primul sugerase furnizarea de arme nucleare Iranului

Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară. Dmitri Medvedev a revenit luni asupra declarațiilor controversate privind posibila furnizare de arme nucleare Iranului. Într-un mesaj publicat pe platforma X, oficialul rus a precizat că „Rusia nu are nicio intenție să furnizeze arme nucleare Iranului”, reacționând astfel la avertismentul transmis de Donald Trump. Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară Declarațiile de luni vin după ce, cu o zi înainte, Medvedev sugerase pe canalul său Telegram că anumite state ar putea fi dispuse să livreze arme nucleare Iranului. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Acum, el a precizat că este conștient de implicațiile unui asemenea gest și a subliniat că Rusia este membră a Tratatului de neproliferare nucleară, spre deosebire de Israel. Trump: „Nu folosiți cu ușurință cuvântul nuclear!” Reacția președintelui american Donald Trump a venit prompt, printr-un mesaj pe platforma Truth Social. El l-a criticat pe Medvedev pentru utilizarea „nepăsătoare” a cuvântului „nuclear” și a cerut clarificări imediate dacă s-au făcut astfel de afirmații privind Iranul. Trump a reiterat superioritatea submarinelor americane cu propulsie nucleară, descriindu-le ca fiind „cu 20 de ani mai avansate” decât celelalte flote. Rusia și SUA, din nou pe muchie de cuțit În răspunsul său, Medvedev a sugerat că nu este cazul pentru comparații de forță nucleară, amintind că „noul Tratat de reducere a armelor strategice”, semnat cu un președinte american, este încă în vigoare. Totodată, fostul lider rus a concluzionat sec: „Întrebarea este: ce urmează?”, lăsând deschisă tema escaladării nucleare într-un climat internațional tensionat.

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iar a făcut Trump pace: a anunțat armistițiu între Israel și Iran, dar cele două țări neagă

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă. Un presupus armistițiu între Israel și Iran, anunțat de Donald Trump, a fost imediat umbrit de noi atacuri și contradicții între declarații și realitate. Deși mass-media iraniene și televiziunea de stat au confirmat o încetare a focului, rachetele au continuat să fie lansate dinspre Iran spre teritoriul israelian, provocând victime și menținând regiunea într-o stare de alertă. Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă În noaptea de luni spre marți, Donald Trump a anunțat pe platforma sa Truth Social un acord de armistițiu între Israel și Iran, despre care a spus că va dura 12 ore, urmând ca războiul să se încheie complet în 24 de ore. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Potrivit mesajului său, Iranul ar fi urmat să oprească focul primul, iar Israelul să-i urmeze exemplul. Trump a lăudat presupusa decizie a celor două părți, numind-o un act de „curaj și inteligență”. Iranul neagă existența unui acord real În ciuda anunțului oficial, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a postat un mesaj în care neagă existența unui acord oficial de încetare a focului. El a transmis că Iranul ar fi dispus să oprească riposta doar dacă Israelul încetează agresiunile până la ora 04:00, ora Teheranului. Totodată, Araghchi a subliniat că „NU există niciun acord” și că o decizie finală privind oprirea operațiunilor va fi luată ulterior. Noi atacuri iraniene și victime în Israel La doar câteva ore după anunțul armistițiului, sirenele de alertă au sunat din nou în Israel, iar Forțele de Apărare israeliene (IDF) au confirmat noi tiruri de rachete. Patru persoane și-au pierdut viața în urma unui atac iranian, chiar înainte ca Trump să anunțe că armistițiul a intrat în vigoare. În acest context, autoritățile israeliene nu au confirmat oficial un acord de încetare a focului. SUA au intervenit în sprijinul Israelului În weekendul precedent, Statele Unite au efectuat atacuri asupra a trei instalații nucleare cheie din Iran – la Fordo, Natanz și Isfahan – în sprijinul Israelului. Acțiunile au fost interpretate ca o escaladare a conflictului. Israelul a acuzat Iranul că pregătește o armă nucleară, acuzație respinsă ferm de Teheran, și a lansat atacuri extinse asupra infrastructurii iraniene pe 13 iunie. În replică, Iranul a declanșat valuri de atacuri cu rachete și drone, bilanțul fiind de zeci de morți și sute de răniți de ambele părți.

Bază americană (Qatar), atacată de Iran (sursa: X/IRNA News Agency)
Internațional

Iranul a atacat cu rachete baza americană Al Udeid din Qatar, țară care a anunțat că va riposta

Bază americană (Qatar), atacată de Iran. Mai multe explozii au fost auzite luni seară în Doha, capitala Qatarului, în contextul în care Iranul amenințase cu represalii față de recentele lovituri aeriene americane asupra unor obiective nucleare iraniene. Bază americană (Qatar), atacată de Iran Iranul a lansat șase rachete în direcția bazelor militare americane din Qatar. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Publicația Axios notase anterior că lansatoare iraniene de rachete fuseseră deja poziționate în vederea atacului. Qatarul și-a închis spațiul aerian înainte de atac Înaintea evenimentelor, autoritățile din Qatar au anunțat închiderea spațiului aerian național, în contextul creșterii tensiunilor din regiune. Decizia a fost interpretată drept un semn că autoritățile anticipau un atac iminent. Teheranul confirmă „răspunsul puternic” împotriva SUA Televiziunea de stat iraniană a anunțat luni seară că Iranul a lansat un „răspuns puternic” la ceea ce a numit „agresiunea americană” asupra instalațiilor nucleare iraniene. Potrivit agenției IRNA, operațiunea a fost denumită „Binecuvântarea victoriei” și vizează bazele americane din Qatar și Irak. Qatarul avertizează că își rezervă dreptul la ripostă În urma atacului asupra bazei militare Al-Udeid, aflată sub comandament american, Qatarul a transmis că își rezervă dreptul de a răspunde în mod direct, în conformitate cu dreptul internațional. Un diplomat occidental a declarat încă de luni după-amiază, exista o amenințare credibilă din partea Iranului la adresa bazei Al-Udeid. Aceasta este cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu și găzduiește aproximativ 10.000 de militari americani.

Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului (sursa: Pexels/Ricardo José)
Internațional

Prețul țițeiului a început să crească după loviturile SUA în Iran. E posibilă o scumpire cu 50%

Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului. Prețurile țițeiului au crescut luni la cele mai ridicate valori din ianuarie, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Tensiunile din regiune alimentează temerile privind întreruperea aprovizionării globale cu petrol. Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului La bursa ICE Futures din Londra, barilul de petrol Brent a urcat cu aproape 2%, ajungând la 78,53 dolari la ora 5:03 GMT, după ce atinsese anterior 81,40 dolari — cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie În același timp, pe piața Nymex din New York, barilul de „light sweet crude” s-a apreciat cu 2,04%, ajungând la 75,35 dolari, după un vârf de 78,40 dolari. Atacuri americane asupra instalațiilor nucleare iraniene Escaladarea a fost provocată de lansarea operațiunii „Ciocanul de la Miezul Nopții”, prin care SUA au atacat instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran. Au fost utilizate 14 bombe anti-buncăr GBU-57 și zeci de rachete Tomahawk, iar atacurile au implicat peste 125 de avioane militare. Atacurile au vizat amplasamentele de la Fordo, Natanz și Isfahan, provocând distrugeri vizibile din satelit. Pericolul închiderii strâmtorii Ormuz Iran, al treilea producător OPEC, ar putea reacționa prin închiderea strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care trece circa 20% din transportul global de petrol. Presa iraniană anunță că Parlamentul a aprobat deja această măsură, deși în trecut autoritățile de la Teheran nu și-au pus în aplicare amenințările. Prețul petrolului ar putea urca la 120 dolari Analiștii avertizează că actuala criză geopolitică ar putea duce la o creștere rapidă a cotației petrolului Brent spre 100 sau chiar 120 dolari barilul. Goldman Sachs estimează că o închidere a strâmtorii Ormuz timp de o lună ar putea împinge prețul Brent la 110 dolari. Impact asupra aurului și dolarului În paralel, investitorii s-au orientat spre dolar, ceea ce a dus la o scădere de 0,2% a cotației aurului, până la 3.362,29 dolari uncia. Aprecierea monedei americane face aurul mai scump pentru deținătorii altor valute, afectând cererea pe termen scurt.

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului (sursa: Fox News)
Internațional

SUA cer Chinei să convingă Iranul să nu închidă strâmtoarea Ormuz

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis duminică un avertisment ferm către Iran, în contextul tensiunilor generate de atacul aerian al SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene. Rubio a cerut Chinei să intervină diplomatic, avertizând că închiderea strâmtorii Ormuz ar reprezenta o „greșeală teribilă” cu consecințe economice grave pentru Iran și restul lumii. SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului Presa iraniană a anunțat că parlamentul de la Teheran a aprobat închiderea strâmtorii Ormuz ca măsură de represalii, în urma atacului american. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Totuși, decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Rubio a declarat, într-o intervenție la Fox News, că guvernul chinez ar trebui să exercite presiuni asupra Iranului pentru a nu închide strâmtoarea, amintind că Beijingul este dependent de petrolul care tranzitează Ormuz. „Dacă iranienii fac asta, va fi sinucidere economică pentru ei. Economiile altor țări ar suferi mai mult decât a noastră”, a subliniat Rubio. O decizie care ar putea escalada conflictul Blocarea strâmtorii Ormuz ar însemna o escaladare masivă, avertizează oficialul american. SUA și alte țări ar putea răspunde ferm unei astfel de mișcări, cu riscul declanșării unei crize energetice globale. 20% din petrolul mondial trece prin Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, prin care circa 20% din petrolul exportat la nivel global ajunge la consumatori. O eventuală blocare ar duce la creșterea accelerată a prețurilor la petrol și la destabilizarea piețelor internaționale. Iranul ezită, dar presiunea crește De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Israel vineri, Iranul a evitat să lovească interese economice americane, de teama unui răspuns militar. Totuși, atacul SUA asupra instalațiilor de la Fordow, Natanz și Isfahan schimbă ecuația. Teheranul ia acum serios în calcul blocarea traficului petrolierelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră