vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: invazie

86 articole
Internațional

Rusia a invadat Ucraina

Rusia a invadat Ucraina joi dimineață. Președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a început o „operațiune militară specială” în Ucraina, susținând că urmărește „demilitarizarea”, dar nu ocuparea țării, într-un discurs ținut în această dimineață, înainte de ora locală 06.00, scrie The New York Times. Putin a amenințat că „cine încearcă să ne oprească trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va însemna consecințe pe care nu le-a suportat până acum în istoria sa”. Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că a primit o „cerere” de asistență din Lugansk și Donețk Putin a susținut că operațiunea desfășurată de Moscova urmărește „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”, făcând referire la narațiunea Kremlinului că Ucraina „amenință militar” Rusia și că este condusă de „neonaziști”. El a susținut că a decis să acționeze după ce a primit o cerere de asistență din partea liderilor celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, cărora Moscova le-a recunoscut independența luni. Russian President Vladimir Putin announces a military operation in Ukraine https://t.co/YGkiBS8DgG pic.twitter.com/OwKPpNgwy1— TIME (@TIME) February 24, 2022 „Am decis să derulăm o operațiune militară specială. Are ca scop să-i protejeze pe oamenii care de opt ani suferă persecuții și sunt supuși unui genocid de regimul de la Kiev. Pentru asta, urmărim demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și să-i aducem în fața justiției pe cei care au făcut crime împotriva civililor. Planurile noastre nu includ ocuparea teritoriului ucrainean”, a susținut Putin, într-un discurs. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică acțiunile președintelui rus Smoke rises in Kharkiv, the northeastern city of #Ukraine. pic.twitter.com/jjwPmyOwmt— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 Sunt explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. În Odessa au intrat trupele Rusiei - Ministerul de Interne al Ucrainei Ministerul de Interne al Ucrainei a anunțat explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. Un aeroport de lângă Kiev ar fi fost atacat cu rachete, a mai anunțat Ministerul de Interne, citat de The New York Times. Trupe rusești au aterizat în Odessa pentru a ajunge la Harkov. „Putin a lansat o invazie totală a Ucrainei. Orașele pașnice ale Ucrainei sunt atacate. Este un război. Ucraina se va apăra și va câștiga. Lumea poate și trebuie să-l oprească pe Putin. Acum este timpul să acționăm”, a reacționat pe Twitter ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Putin has just launched a full-scale invasion of Ukraine. Peaceful Ukrainian cities are under strikes. This is a war of aggression. Ukraine will defend itself and will win. The world can and must stop Putin. The time to act is now.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 24, 2022 Zelenski a anunțat introducerea legii marțiale în toată țara Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat introducerea legii marţiale în toate teritoriile ţării, scrie Reuters. „Suntem puternici, suntem gata pentru orice, vom învinge", a afirmat şeful statului ucrainean. image from the Ukrainian President’s office sent to CNN's @mchancecnn following the loud explosions the team heard on the ground in #Kyiv #Ukraine pic.twitter.com/IpJTDdmSCc— Michael Holmes (@holmescnn) February 24, 2022 NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție I strongly condemn #Russia’s reckless attack on #Ukraine, which puts at risk countless civilian lives. This is a grave breach of international law & a serious threat to Euro-Atlantic security. #NATO Allies will meet to address Russia’s renewed aggression. https://t.co/FPpyuzmUXD— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Biden: Putin a ales un război premeditat. Rusia va fi trasă la răspundere „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. The prayers of the world are with the people of Ukraine tonight as they suffer an unprovoked and unjustified attack by Russian military forces. President Putin has chosen a premeditated war that will bring a catastrophic loss of life and human suffering. https://t.co/Q7eUJ0CG3k— President Biden (@POTUS) February 24, 2022 MAE: România este alături de Ucraina „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice", a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. RO?? stands with Ukraine??. Russia's serious violation of international law will have a high price. Together with our Allies and partners we will decide on the most appropriate measures for the security and safety of the Euro-Atlantic community. https://t.co/zwshkUWW8z— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 24, 2022 Ambasadorul Ucrainei la ONU, către omologul rus: Nu există purgatoriu pentru criminali de război. Ei merg direct în iad Ședința de urgență a Consiliului de Securitate al ONU s-a încheiat cu un schimb de replici tensionat între ambasadorul Ucrainei și cel al Rusiei, relatează The New York Times. Ambasadorul Ucrainei a spus, uitându-se la omologul său din Rusia: „Nu există purgatoriu pentru criminalii de război. Ei merg direct în iad”. După câteva minute de tăcere în Consiliu, ambasadorul rus i-a replicat: „Nu suntem agresivi cu poporul ucrainean, ci vizăm junta la putere în Kiev”. Acesta a declarat apoi ședința încheiată. În curs de actualizare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia a invadat Ucraina (sursa: Twitter/CNN)
Rușii, aproape să intre în Ucraina (sursa: mil.ru)
Internațional

Rușii, aproape să intre în Ucraina

Rușii, aproape să intre în Ucraina. Semnele războiului la granița ruso-ucraineană se înmulțesc pe măsură ce trec orele. Transporturi militare au fost reperate îndreptându-se spre Donețk. În Crimeea, o nouă provocare rusească pare să fi fost pusă în practică. Pretext pentru agresiune în Crimeea Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris miercuri pe Twitter că un schimb de noapte al uzinei de produse chimice Titan din Crimeea anexată de Rusia a fost evacuat, transmite Reuters. Dmitro Kuleba a spus că acesta este o posibilă pregătire pentru o altă provocarea înscenată de Rusia, care a anexat Crimeea în 2014. "Moscova pare să nu aibă limite în încercările de a crea pretexte pentru agresiuni ulterioare" a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Twitter. Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse, relatează AFP. Rușii, aproape să intre în Ucraina Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate. "Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră", a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională. Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru "menţinerea ordinii publice" şi "prevenirea oricărei tentative" de destabilizare şi a unei lovituri de stat. Citește și: Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes) "Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control", a dat asigurări oficialul ucrainean. În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor "să consolideze protecţia" ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, "să limiteze circulaţia transportului", să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor. "Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene" a ucrainenilor, a precizat el. Convoaie militare către Donețk Un reporter al agenţiei Reuters a observat miercuri două convoaie distincte de echipamente militare care se îndreptau pe rute diferite spre oraşul Doneţk din estul Ucrainei. În unul din convoaie se aflau nouă tancuri şi un vehicul de luptă pentru infanterie; în celălalt erau camioane şi cisterne de carburant, afirmă martorul aflat pe teritoriul căruia Rusia i-a recunoscut luni independenţa faţă de Ucraina. Guvernul de la Kiev le-a recomandat cetăţenilor ucraineni să plece din Rusia, în timp ce Moscova a declanşat evacuarea ambasadei ruse din Ucraina - cel mai recent semnal ameninţător pentru ucrainenii care se tem de un atac militar rus la scară mare. În Ucraina a început tot miercuri şi înrolarea în forţele armate a rezerviştilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, iar de cealaltă parte, liderul republicii autoproclamate Doneţk, Denis Puşilin, a declarat că în teritoriul separatist se accelerează mobilizarea militară pentru a contracara "agresiunea" ucraineană. SUA, noi sancțiuni. Împotriva Nord Stream 2 AG Preşedintele SUA Joe Biden a anunţat miercuri sancţiuni împotriva companiei responsabile cu exploatarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, relatează AFP. "Astăzi am ordonat administraţiei mele să impună sancţiuni împotriva Nord Stream 2 AG şi a liderilor săi", se arată într-un comunicat. "Aceste măsuri fac parte din prima noastră tranşă de sancţiuni ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina", a subliniat liderul american. SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare "sunt pe masă" în cazul unei "escaladări" ruse în Ucraina. Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania. Gazoductul Nord Stream 2, finalizat, dar nedat în funcţiune, urma să crească dependenţa Germaniei de Rusia la 70% din importurile totale de gaz. Dîncu: România nu va fi atacată Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, afirmă că un război pe teritoriul României este, în acest moment, exclus, aşa cum o arată toate analizele NATO, iar probabilitatea unui atac asupra ţării noastre "tinde spre zero". "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu", a declarat, miercuri, Dîncu la TVR. Întrebat cât de probabil este, pe o scară de la 1 la 10, ca România să fie atacată, ministrul Apărării a răspuns că probabilitatea "tinde spre zero în acest moment". " 0,1, aproape de 1", a adăugat Vasile Dîncu. "Oamenii pot sta liniștiți" El a făcut apel la cetăţeni "să stea liniştiţi" cu privire la posibilitatea unui atac din partea Rusiei. "În domeniul militar, experţii militari ştiu foarte bine care este echilibrul sau dezechilibrul de forţe la un moment dat. Putin a amplasat 150.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei, atât cât i-ar putea permite, spun specialiştii (...), să desfăşoare pe teritoriul Ucrainei o bătălie pentru o anumită perioadă, pentru că nu se ştie cât ar putea să reziste aici. De aceea, nu e cazul, indiferent de ceea ce încearcă să impresioneze preşedintele Vladimir Putin, nu e cazul să ne gândim în acest moment, la nivelul societăţii civile, la nivelul cetăţenilor, la o asemenea posibilitate. Evident că această posibilitate e luată în calcul, dar mi se pare total improbabilă în acest moment. Eu cred că oamenii pot să stea liniştiţi din acest punct de vedere", a spus Dîncu. Ce pierderi poate aduce războiul României Acesta a arătat, însă, că un război în regiune ar avea alt tip de consecinţe asupra României. "Sunt alte consecinţe ale unui război în zonă care pot însemna suferinţă şi pierderi şi în România, dar nu pierderi de vieţi omeneşti. Pierderi în ceea ce priveşte resursele de energie, noroc că nu suntem dependenţi 100% de Rusia, cum sunt alte ţări, sau nici într-un procent atât de mare. Poate fi bulversată activitatea băncilor datorită blocajului şi poate fi afectat comerţul, de exemplu, cu Rusia. Există şi comerţ românesc în Rusia. Nu este atât de mare, nu avem relaţiile atât de extinse cu Rusia, dar există. (...) Poate fi bulversată, de exemplu, prin războiul electronic, activitatea unor instituţii, pentru că în domeniul acesta, al războiului electronic, nu poţi opri la graniţă atacurile de genul acesta. (...) Dar acestea nu sunt consecinţe care ar putea să pună viaţa oamenilor în pericol", a asigurat ministrul Vasile Dîncu.

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Vladimir Putin a recunoscut ieri „republicile” separatiste. Sursă imagine: Twitter KremlinRussia_E
Internațional

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina includ: un atac prin Belarus, o ofensivă prin Crimeea deja ocupată din 2014 sau prin estul separatist, scrie BBC News. Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Prima, prin Belarus Prima rută posibilă este prin Belarus: dacă Vladimir Putin vrea schimbarea completă a regimului politic în Ucraina, un atac din nord este foarte posobil, scrie BBC News, citând organizația CNA, din SUA. Rusia are masați 30.000 de soldați în Belarus, pentru exerciții militare, echipați cu rachete Iskander cu rază scurtă și lansatoare de rachete, precum și avioane Su-25. Premierul britanic Boris Johnson a declarat, duminică, că, din datele serviciilor de informații, ar urma o ofensivă a rușilor din Belarus, prin care să înconjoare Kievul. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate A doua rută posibilă: prin Crimeea A doua rută posibilă este prin Crimeea, scrie BBC, citând International Institute for Strategic Studies. Un război terestru ar include artilerie grea, care să asigure avansarea rapidă pe teritoriul ucrainean. Cu forțele ruse la vest, est, nord și în Crimeea, trupele ucrainene ar fi înconjurate. Rușii ar putea încerca să cucerească Kherson și Odessa la vest și Melitopol și Mariupol la est. Scopul ar fi să creeze o „punte” terestră între Crimeea și zonele controlate de separatiștii pro-ruși. O ofensivă a Rusiei ar putea include și forțele navale din Marea Neagră. A treia rută: Rusia ar putea folosi estul separatist O a treia rută pe care ar putea-o folosi Rusia ar fi prin estul separatist. Acolo, sunt cel puțin 15.000 de separatiști pro-ruși gata să ajute armata rusă. Ucraina estimează un număr mult mai mare al separatiștilor. Rusia are staționați 10.000 de soldați în regiunea Rostov. Dacă Moscova ar alege această cale pentru a ataca, trupele sale ar putea avansa pe lângă Crimeea sau prin Harkov, de la Belgorod. Analiștii citați de BBC News avertizează că este posibil ca Moscova să lanseze mai multe atacuri simultan, folosindu-se și de atacuri informatice, dezinformare și atacuri cu rachete. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina. Casa Albă a confirmat că preşedintele american Joe Biden a fost de acord în principiu să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin, aşa cum a propus preşedintele francez Emmanuel Macron, cu condiţia ca Rusia să nu invadeze între timp Ucraina, transmite luni AFP. Statele Unite "s-au angajat să continue diplomaţia până în momentul în care începe o invazie", a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina "Preşedintele Biden a fost de acord în principiu cu o întâlnire cu preşedintele Putin (...) dacă nu are loc o invazie", a continuat Psaki. "Suntem, de asemenea, pregătiţi să impunem consecinţe rapide şi severe dacă, în schimb, Rusia alege războiul", a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA "În prezent, Rusia pare să îşi continue pregătirile pentru un atac la scară largă asupra Ucrainei foarte curând", a avertizat Jen Psaki. Agenda summitului va fi pregătită de secretarul de stat american Antony Blinken şi de ministrul rus de externe Serghei Lavrov în cadrul unei întâlniri programate să aibă loc joi, potrivit informaţiilor furnizate de administraţia prezidenţială franceză.

Putin mobilizare generală în Donețk, Lugansk prin intermediul liderilor separatiști (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin, mobilizare generală în Donețk, Lugansk

Putin, mobilizare generală în Donețk, Lugansk. Liderul republicii autoproclamate Doneţk din estul Ucrainei a anunţat sâmbătă mobilizarea generală, informează AFP. "Fac apel la concetăţenii rezervişti să se prezinte la birourile de încorporare. Astăzi am semnat decretul de mobilizare generală", a declarat Denis Puşilin (foto) într-o înregistrare video. Putin, mobilizare generală în Donețk, Lugansk Şeful separatiştilor din regiunea Lugansk a emis la scurt timp după aceea un comunicat similar, transmite AFP. "Decretez mobilizarea generală pe teritoriul Republicii Populare din Lugansk", arată decretul semnat de Leonid Pasecinik, liderul celeilalte republici autoproclamate pe teritoriul ucrainean, la frontiera cu Rusia. Anunţurile au fost făcute în contextul "creşterii spectaculoase" a încălcărilor armistiţiului din estul Ucrainei, raportată cu câteva ore mai devreme de observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Conform paginii de Facebook a armatei ucrainene, citată de Reuters, separatiştii pro-ruşi au încălcat armistiţiul de cel puţin 12 ori sâmbătă dimineaţa şi de 66 de ori în ultimele 24 de ore, deschizând focul asupra a peste 20 de aşezări. Militarii susţin că rebelii au folosit inclusiv artileria grea, interzisă prin acordurile de la Minsk.

Putin a găsit pretextul pentru război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a găsit pretextul pentru război

Vladimir Putin a găsit pretextul pentru război. Rusia "nu va invada Ucraina decât dacă este provocată", a declarat ambasadorul rus pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat luni ziarului britanic The Guardian. Putin a găsit pretextul pentru război "Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem", a declarat Cijov, care reprezintă Rusia la Bruxelles din 2005. "Dacă ucrainenii lansează un atac împotriva Rusiei, nu ar trebui să fiţi surprinşi dacă noi contraatacăm. Sau dacă ei încep să ucidă cu neruşinare cetăţeni ruşi oriunde, în Donbas sau în altă parte", a adăugat el. Referindu-se, evident, la regiunea din estul Ucrainei unde separatiştii proruşi luptă cu forţele ucrainene de opt ani. Cijov a avertizat că o "provocare" ucraineană ar putea determina Kremlinul să acţioneze. Rusia invocă "o catastrofă umanitară la frontierele sale" "Ceea ce vreau să spun prin provocare este că ei pot organiza un incident împotriva republicilor autoproclamate din Donbas, să le provoace, iar apoi să le lovească cu toate forţele lor, provocând astfel o reacţie a Rusiei cu scopul de a evita o catastrofă umanitară la frontierele sale", a declarat ambasadorul rus la UE. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Cu peste 100.000 de soldaţi ruşi comasaţi la frontiera ucraineană, se intensifică temerile privind izbucnirea unui conflict major în Europa. Rusia, care a anexat deja Crimeea în 2014 şi îi susţine pe separatiştii proruşi în estul Ucrainei, a negat constant orice intenţie agresivă. Dimpotrivă, Moscova se declară ameninţată de extinderea infrastructurii NATO în Europa de Est şi cere "garanţii de securitate", în special asigurarea că Ucraina nu va adera niciodată la Alianţa Nord-Atlantică. Franța vede posibilă o ofensivă militară "puternică" a Rusiei Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a estimat luni seara că "toate elementele" sunt reunite pentru o ofensivă militară "puternică" a Rusiei în Ucraina, relatează France Presse. "Există toate elementele pentru a fi declanşată o ofensivă puternică din partea forţelor ruse în Ucraina? Da, este adevărat, este posibil, aceasta este posibil rapid", a declarat el pentru canalul France 5. "Asta ne sare în ochi", a adăugat foarte direct ministrul francez, subliniind totuşi că nu are pentru moment indicii despre o intervenţie iminentă a Rusiei. "A luat preşedintele Putin decizii privind o operaţiune sau nu? După părerea mea, nimic nu o indică în prezent", a spus şeful diplomaţiei franceze. "Este şi cald şi rece pentru a spune dacă există încă o soluţie diplomatică, asta e sigur", a adăugat el, în timp ce preşedintele Putin se pregăteşte să-l primească marţi pe cancelarul german Olaf Scholz. Rusia a considerat posibilă luni o reglementare diplomatică a crizei ruso-occidentale legate de Ucraina şi a anunţat sfârşitul unor manevre militare într-un moment în care temerea privind o invazie iminentă atingea vârful. Francezii nu au fost sfătuiți să părăsească Ucraina "Este o situaţie militară insuportabilă cu o escaladare militară care creşte", a spus totuşi Jean-Yves Le Drian. "Urgenţa pentru toţi este de a opri escaladarea", adaugă el. Potrivit lui, "Vladimir Putin vrea să împiedice Ucraina să aibă propria suveranitate, integritate, îl vrea la uşa din spate". "Dacă întâmplător suveranitatea, o parte din suveranitate sau din integritatea Ucrainei sunt puse în cauză de o intervenţie semnificativă din partea Rusiei, atunci vor exista consecinţe masive, sancţiuni masive", a reiterat el, la unison cu alţi aliaţi occidentali. Franţa nu i-a îndemnat deocamdată pe cei circa 1.000 de cetăţeni aflaţi în Ucraina să părăseasă această ţară, spre deosebire de alţi aliaţi. Dar familiile personalului ambasadei, care doresc "să se întoarcă" în Franţa, pot să o facă, a precizat ministrul. "La cel mai mic risc major vom lua decizii imediate", a adăugat Jean-Yves Le Drian. Parisul îi sfătuieşte pentru moment pe francezi să nu se ducă în Ucraina. SUA cred că Putin încă se gândește SUA sunt în continuare de părere că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu a luat "decizia finală" dacă va invada Ucraina, a afirmat Pentagonul luni, în ajunul vizitei în Europa a secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, scrie AFP. "Nu credem că s-a luat o decizie finală", dar "o acţiune militară ar putea avea loc în orice moment", a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în cursul unui briefing de presă, în contextul în care occidentalii se tem de un atac militar al Moscovei în Ucraina. "Este cu totul posibil" ca Vladimir Putin "să acţioneze cu puţine avertismente sau fără niciun avertisment", a adăugat el. Potrivit Washingtonului, Moscova şi-a întărit în weekend dispozitivul militar la frontierele Ucrainei, unde peste 100.000 de soldaţi au fost relocaţi de mai multe săptămâni. Șeful Pentagonului, la Bruxelles, apoi în Polonia şi Lituania Purtătorul de cuvânt a anunţat, de asemenea, vizita întreprinsă de şeful Pentagonului, marţi, la sediul NATO de la Bruxelles, apoi în Polonia şi Lituania. Demnitarul american se va întâlni cu responsabili militari şi guvernamentali pentru "a discuta despre desfăşurarea militară a Rusiei în Ucraina şi în jurul" acestei ţări. În Polonia, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele polonez Andrzej Duda şi va vizita baza aeriană Powidz unde sunt găzduite trupe americane. Ulterior, el urmează să meargă în Lituania pentru a se întâlni cu oficiali lituanieni, estonieni şi letoni. John Kirby a mai afirmat că "sprijinul tacit" al Chinei pentru Rusia în problema ucraineană este "profund alarmant". Statele Unite au decis să-şi mute ambasada în Ucraina de la Kiev la Lvov, în vestul ţării, în faţa "accelerării spectaculoase" a desfăşurării forţelor ruse la frontieră, a anunţat luni şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Propaganda rusă pregătește populația pentru invazie (sursa: Twitter/Julia Davis)
Internațional

Propaganda rusă pregătește populația pentru invazie

Propaganda rusă pregătește populația pentru invazie. Pe postul public de televiziune de la Moscova, Rossia 1, nu există oră la care să nu se prezinte un material așa-zis informativ despre „masacrele” din Ucraina. Așa cum era de așteptat, întotdeauna în cazurile prezentate de mass-media ruse victimele sunt etnicii ruși din Ucraina, în special din estul acestei țări. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe el Iar pentru ca vorbele să aibă și mai mare greutate, televiziunea de stat arată și imagini greu de privit, cu presupuse victime ale ceea ce jurnaliștii ruși numesc "atrocitățile autorităților de la Kiev". Propaganda rusă pregătește populația pentru invazie Presa rusă aservită Kremlinului - pentru că în Rusia nu mai există presă națională liberă - justifică în fiecare minut o eventuală invadare a Ucrainei de către armatele Moscovei. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Pentru a fi mai convingători, jurnaliștii ruși chiar își storc lacrimi în direct la TV, "îndurerați" pentru compatrioții lor din Ucraina. Propaganda rusă pregătește populația pentru invazie. Sursă: Twitter/Julia Davis Este chiar cazul șefei postului Russia Today, un instrument de propagandă al Kremlinului care a invadat și spațiul online din vestul Europei și SUA, Margarita Simonyan. Aceasta a exersat un smiorcăit de durere la vederea unor imagini groaznice cu oameni împușcați, despre care pretindea că sunt ruși din Ucraina. Mesajul "jurnalistei" este simplu: Rusia nu are altă variantă decât să intervină militar în Ucraina înainte ca autoritățile de la Kiev să înființeze lagăre de concentrare și să înceapă să-i masacreze pe ruși. Propaganda rusă pregătește populația pentru invazie.Sursă: Twitter/Julia Davis De asemenea, propaganda rusă le recomandă și chiar impune rușilor să fie strâns uniți în jurul președintelui Vladimir Putin și chiar să fie pregătiți de un război nuclear, dacă NATO va lansa un atac. Mai multe postări pe Twitter pe această temă au fost publicate de către jurnalista Julia Davis.

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali. Amenințarea unei invazii ruse în Ucraina a devenit din ce în ce mai serioasă, potrivit țărilor vestice. SUA au anunțat vineri că atacul este iminent. Preşedintele american Joe Biden discută telefonic sâmbătă dimineaţa (ora locală de pe coasta de est a SUA) cu omologul rus Vladimir Putin, a declarat pentru AFP un înalt oficial de la Casa Albă. Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali "Rusia ne-a propus un apel telefonic luni. Atunci noi am propus sâmbătă şi au acceptat", conform sursei citate. Și preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta sâmbătă la prânz cu omologul său rus Vladimir Putin. Evident, despre criza de la graniţa ruso-ucraineană, pe care occidentalii doresc să o rezolve prin "mijloace diplomatice, dialog şi descurajare", a anunţat vineri Palatul Elysee. În același timp, Biden, Macron și cancelarul german Olaf Scholz promit sancţiuni "rapide şi drastice" dacă Rusia invadează Ucraina, a anunţat vineri Berlinul, după o teleconferinţă între aliaţi, relatează AFP. Citește și: BREAKING NEWS Casa Albă, vineri, 21.00 (ora României): Rusia are toate forțele necesare să pornească o ofensivă majoră. Americanii să părăsească Ucraina acum "Aliaţii sunt hotărâţi să adopte împreună sancţiuni rapide şi drastice împotriva Rusiei în cazul unor noi încălcări ale integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei", a scris purtătorul de cuvânt al cancelarului german pe Twitter. "Toate eforturile diplomatice sunt menite să convingă Moscova să se îndrepte către o dezescaladare. Scopul este de a preveni un război în Europa", a precizat sursa citată. Sancţiunile UE în cazul unei intervenţii ruse în Ucraina vor afecta sectoarele financiar şi energetic, precum şi exporturile de produse de înaltă tehnologie. Anunţul a venit vineri de la preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei videoconferinţe cu preşedintele american Joe Biden. Recomandare de părăsire a Ucrainei Mai mult, Uniunea Europeană a recomandat personalului neesenţial al reprezentanţei sale de la Kiev să părăsească Ucraina şi să aleagă telemunca, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite AFP. "Nu evacuăm. Deocamdată personalul neesenţial are opţiunea de telemuncă din afara ţării", a explicat unul din comunicatorii UE, Peter Stano. "Continuăm să evaluăm situaţia pe măsură ce evoluează, în strânsă consultare şi coordonare cu statele membre UE", a adăugat el. Şeful delegaţiei UE la Kiev, estonianul Matti Maasikas, a sfătuit personalul neesenţial să părăsească Ucraina "cât mai curând posibil", într-un e-mail publicat de cotidianul EU-Observer. Peter Stano a refuzat să comenteze pe marginea acestui e-mail. Letonia şi Estonia le-au cerut vineri cetăţenilor să părăsească Ucraina din cauza unei "ameninţări serioase la adresa securităţii reprezentate de Rusia în apropierea graniţei cu Ucraina şi a unei ameninţări credibile de escaladare a situaţiei", au precizat ministerele de externe ale celor două ţări baltice. Washingtonul şi Londra au transmis vineri mesaje similare propriilor cetăţeni aflaţi în Ucraina. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Un înalt oficial al Pentagonului a anunţat vineri că Statele Unite au decis să trimită 3.000 de militari suplimentari în Polonia pentru a "linişti aliaţii NATO". Cei 3.000 de soldaţi cu sediul la Fort Bragg, în statul Carolina de Nord, au fost puşi în alertă la sfârşitul lunii ianuarie, la cererea preşedintelui Joe Biden. Ei îşi vor părăsi baza în următoarele zile şi ar trebui să ajungă la faţa locului "la începutul săptămânii viitoare", a precizat oficialul american sub protecţia anonimatului. Iohannis, consultări în format restrâns cu lideri NATO Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene, a informat Administraţia Prezidenţială. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, convorbirea liderilor europeni şi transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situaţiei tensionate de la graniţele Ucrainei şi de la Marea Neagră. Președintele României a mulțumit pentru solidaritate "Discuţiile au prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluţii şi perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări şi concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă şi au fost analizaţi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare", arată sursa citată. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în intervenţia sa, importanţa coordonării strânse şi a unităţii în aceste momente şi a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv şi mai ales la Marea Neagră, aşa cum o arată desfăşurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franţei privind trimiterea de trupe în ţara noastră şi asumarea rolului de naţiune cadru la prezenţa militară avansată a NATO în România. Şeful statului a adresat mulţumiri liderilor aliaţi şi în mod special preşedinţilor Statelor Unite şi Franţei, prim-ministrului Italiei şi cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, dar şi a celorlalţi aliaţi de pe Flancul Estic. Iohannis susține diplomația, fără compromiterea NATO Preşedintele Iohannis a evidenţiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum şi la securitatea Alianţei în ansamblul său, respectiv a tuturor cetăţenilor din statele aliate. Şeful statului a exprimat susţinerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluţii care să permită dezescaladarea situaţiei, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianţei şi ale dreptului internaţional. El a subliniat, de asemenea, importanţa pregătirii şi coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce priveşte pachetul robust de sancţiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate.

SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina (sursă: Facebook)
Internațional

SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina

SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a afirmat miercuri că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca "iminentă", apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni "oricând", scrie AFP.Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi "iminentă". Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiCâteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească "panică". SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a "încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem". Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât "să poată declanşa oricând o invazie". Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu Acest lucru rămâne "adevărat", a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu "dacă el a luat o decizie" pe această temă. În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO "împotriva oricărei agresiuni", în timp ce baletul diplomatic a continuat, încheie AFP.

Rusia nu are trupe pentru o invazie (sursă: Facebook/Russian Army)
Internațional

Rusia nu are trupe pentru o invazie

Rusia nu are trupe pentru o invazie, potrivit autorităților de la Kiev. Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a declarat miercuri că numărul trupelor ruseşti concentrate la frontiera cu Ucraina este încă "insuficient" pentru a lansa un atac de anvergură asupra ţării sale, relatează AFP. Acest număr "este mare, reprezintă o ameninţare pentru Ucraina", însă "la momentul în care vorbim, acest număr este insuficient pentru o ofensivă la scară largă împotriva Ucrainei de-a lungul întregii frontiere ucrainene", a declarat ministrul de externe într-o conferinţă de presă online. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat "Acest lucru nu înseamnă că nu se vor putea înmulţi până la un nivel suficient într-o anumită perioadă de timp", a adăugat Kuleba. Potrivit Kievului, Moscova este deja pe cale să realizeze în Ucraina scenariul "destabilizării", "răspândind panică, făcând presiune asupra sistemului financiar ucrainean, desfăşurând atacuri cibernetice împotriva Ucrainei", a mai spus şeful diplomaţiei ucrainene. Rusia nu are trupe pentru o invazie în Ucraina Preşedintele rus Vladimir Putin "ar fi bucuros dacă acest plan ar reuşi şi nu ar trebui să recurgă la forţa militară", a afirmat el. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Rusia a concentrat în ultimele luni zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina şi a făcut tot mai multe manevre militare, stârnind temeri privind o invazie. Moscova neagă orice plan în acest sens, însă Kremlinul insistă să primească garanţii scrise pentru securitatea sa, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va fi primită în NATO.

Rusia declanșează noi manevre lângă Ucraina. (sursă:mil.ru)
Internațional

Rusia declanșează noi manevre lângă Ucraina

Rusia declanșează noi manevre lângă Ucraina, de data aceasta în regiunea separatistă Transnistria, din Republica Moldova. Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a efectuat exerciţii de pregătire de luptă, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de presă al Districtului militar Vest al Federaţiei Ruse, în subordinea căruia intră şi contingentul de militari ruşi ce staţionează în stânga Nistrului, relatează agenţia de presă rusă Interfax. În total, circa 100 de echipamente militare şi tehnică de luptă au fost implicate în aceste manevre, conform comunicatului, care menţionează că aceste exerciţii fuseseră planificate cu mult timp înainte. "În cadrul aplicaţiilor au fost exersate acţiuni de primire a armelor şi echipamentului, de pregătire a tehnicii militare pentru ieşirea din bază şi de avansare spre locul de desfăşurare a efectivelor, punându-se accentul pe probleme legate de camuflaj, pregătirea punctelor de tragere şi a tehnicii de luptă", potrivit textului. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Anunţul despre exerciţiile GOTR - creat pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a sovietice în Transnistria - intervine după ce, luni, fostul deputat al Platformei DA Chiril Moţpan a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, între 24 şi 30 ianuarie, trupele ruse din Transnistria planifică exerciţii militare de amploare în zona oraşului Bender (Tighina). Moţpan - ex-preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate - afirmase luni că militarii ruşi staţionaţi în Transnistria vor "simula atacuri asupra localităţilor Căuşeni, Varniţa, Gura Bâcului şi Chişinău", potrivit portalului Nokta.md. Rusia declanșează noi manevre militare lângă Ucraina "Nou-numitul vicepremier pentru integrare ar putea să nu fie nici măcar informat despre 'intenţiile separatiştilor şi ale trupelor ruse dislocate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova'", a spus fostul deputat, apreciind că Republica Moldova se află într-o situaţie "extrem de dificilă" în contextul tensiunilor legate de Ucraina. Serviciul de informaţii al armatei ucrainene anunţase recent că serviciile speciale ruse ar pune la cale provocări împotriva propriilor militari dislocaţi în Transnistria pentru a da vina pe Ucraina. "Urmărim situaţia la toate graniţele şi ne angajăm să asistăm toţi vecinii Ucrainei în pregătirea lor pentru orice acţiuni care ar putea veni din partea Rusiei. Aceasta ar putea să facă mişcări neprevăzute, să utilizeze diverse mijloace, dar suntem în alertă şi suntem pregătiţi să facem faţă planului ei", a declarat săptămâna trecută ambasadoarea SUA Linda Thomas-Greenfield, într-o intervenţie la Jurnal.tv. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România "Noi monitorizăm situaţia şi, bineînţeles, suntem foarte îngrijoraţi. Instituţiile noastre sunt vigilente. Avem şi noi scenarii pe care le luăm în considerare (…), dar ne dorim, aşa cum îşi doreşte toată lumea să se identifice soluţii paşnice la nivel regional", a afirmat la rândul său preşedintele Maia Sandu într-un interviu pentru un post de televiziune. În acelaşi timp, Oleg Beleakov, şeful delegaţiei Tiraspolului în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC) - mecanism tripartit pentru supravegherea situaţiei din Zona de securitate de la Nistru - a pledat zilele trecute pentru "consolidarea contingentului rusesc de pacificare de pe Nistru". El a făcut această declaraţie într-un comentariu la aprobarea de către guvernul Republicii Moldova a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO (IPAP), potrivit portalului Deschide.md. Militarii ruși nu fac parte din trupele de menținere a păcii Într-o reacţie la declaraţia reprezentantului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Biroul Politici de Reintegrare (BPR) de pe lângă guvernul de la Chişinău a afirmat pentru Deschide.md că acesta "confundă intenţionat GOTR cu contingentul militar al Federaţiei Ruse din cadrul Forţelor mixte de menţinere a păcii". Potrivit Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, GOTR nu face parte din Forţele mixte de menţinere a păcii şi nu are delegată nicio atribuţie similară competenţelor acestora, a subliniat BPR. "Articolul 4 al acestui acord menţionează obligaţia GOTR de a respecta neutralitatea. În plus, se stabileşte că problemele ce ţin de statutul fostei Armate a 14-a, modul şi termenul de retragere etapizată a acesteia se va discuta între Federaţia Rusa şi Republica Moldova", au declarat reprezentanţi ai BPR pentru Deschide.md. Referitor la competenţele Comisiei Unificate de Control, "precizăm că sub monitorizarea acesteia se află situaţia în Zona de securitate şi funcţionarea Forţelor mixte de menţinere a păcii", subliniază oficialii BPR, atrăgând atenţia că ceea ce e în afara acestui perimetru (zona de securitate) depăşeşte mandatul oricărui şef de delegaţie din cadrul CUC. În acest context, deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) Oazu Nantoi a comentat pentru Deschide.md că afirmaţiile lui Beleakov sunt orchestrate de Kremlin şi urmăresc scopul de a-i manipula şi a-i dezinforma pe cetăţenii Republicii Moldova. "Nouă ne rămâne să sperăm că situaţia în Ucraina nu va degrada şi că aceste trupe nu vor fi folosite împotriva Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova", a declarat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră