vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: interviu

25 articole
Politică

Lovitură de teatru: Lasconi neagă că ar fi dat vreun interviu propagandistului Chinei comuniste

Lovitură de teatru: Elena Lasconi neagă că ar fi dat vreun interviu propagandistului Chinei comuniste, Dan Tomozei, angajat la Radio China Internațional, pentru cartea despre „lovitura de stat” din 2024. Într-un interviu pentru Epoch Times România, fosta șefă a USR și-a amintit cu greu de Tomozei și a susținut că acesta doar a trecut pe la primăria din Câmpulung, cu soția și două fete.  Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Tomozei a publicat recent cartea „Anatomia loviturii de stat – România, Decembrie 2024”.  Lasconi neagă că ar fi dat vreun interviu propagandistului Chinei comuniste Lasconi a afirmat că „poate” să-l dea în judecată și se va folosi de Justiție.  „Am dat pe Google să-i văd poza, că am memorie vizuală. Nu am avut niciun interviu cu dumnealui. A venit în vizită împreună cu soţia şi cele două fetiţe şi a stat aproximativ 10 minute la primărie că a vrut să mă cunoască şi atât. I-am cunoscut fetiţele şi soţia. Şi mi-a spus că el lucrează la nu ştiu ce radio, care are nu ştiu câte limbi. Dar eu nu am avut un interviu, nu i-am dat vreun Ok pentru o carte sau ceva de genul ăsta (...)  E ca şi cum dvs. aţi trece pe aici cu familia ca să vedeţi cum arată primăria municipiului. Da, deci eu nu am nicio treabă cu acest individ, dar a trecut astă-vară şi am stat cam 10 minute. (...) Eu pot să-l dau în judecată. Eu o să mă folosesc de justiţie”, a afirmat Lasconi.  Tomozei este cel care a anunțat pe blogul său publicarea unei cărți, bazate pe interviuri, despre alegerile anulate din 2024. „Volumul «Anatomia loviturii de stat – România, Decembrie 2024», dedicat domnului Călin Georgescu și doamnei Elena Lasconi a ieșit de sub tipar. De astăzi, volumul este disponibil  în România”, a scris Tomozei pe blogul său.   

Lasconi neagă că ar fi dat vreun interviu propagandistului Chinei comuniste Foto: Facebook
Tucker Carlson a fost atacat de demoni (sursa: Facebook/Tucker Carlson)
Internațional

Tucker Carlson, simbol al dreptei pro-Trump, despre „noaptea în care a fost atacat de demoni”

Fostul editorialist de la Fox News, Tucker Carlson, una dintre cele mai controversate figuri ale dreptei americane pro-Trump, a revenit cu o nouă declarație șocantă. Într-un interviu acordat jurnalistei Megyn Kelly, Carlson a relatat în detaliu episodul în care susține că a fost „atacat de demoni” în timpul somnului. O „experiență demonică” relatată în detaliu Într-un interviu care a stârnit reacții virale, Tucker Carlson a relatat din nou episodul petrecut în 2024, când ar fi fost atacat în timpul somnului de o entitate demonică. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Când m-am trezit dimineața și am văzut așternuturile pătate de sânge, am sunat o colegă evanghelică. Mi-a spus că se întâmplă des. Eu i-am răspuns: «Cum adică des? Nu la episcopalieni, cu siguranță!»” Fostul jurnalist a susținut că incidentul i-a provocat răni vizibile, dureri puternice sub brațe și urme de gheare pe piept, dar și un „impuls intens de a citi Biblia”. Megyn Kelly: „Demonii există, uitați-vă în jur” Gazda interviului, Megyn Kelly, a abordat tema atacurilor demonice într-un ton grav, evocând incidente violente recente din Statele Unite. „Unii s-au amuzat pe seama ta, Tucker, dar cum să negi existența demonilor după ce s-a întâmplat la școala din Minneapolis?”, a spus ea, referindu-se la un atac sângeros petrecut într-o instituție religioasă. Kelly, devenită între timp o influență majoră în mediile pro-Trump, a folosit exemplul lui Carlson pentru a ilustra ideea de „luptă spirituală”, tot mai prezentă în discursul dreptei religioase americane. Retorica religioasă a dreptei americane Deși relatarea sa pare fantastică, povestea lui Tucker Carlson a fost primită cu entuziasm de o parte a publicului neoevanghelic și conservator, pentru care noțiunea de „război spiritual” are o semnificație profund politică. Conceptul, popularizat de Paula White-Cain, fosta consilieră spirituală a lui Donald Trump, este folosit pentru a demoniza adversarii politici, prezentându-i drept „instrumente ale Răului”. De la Fox News la simbol al misticismului politic Fost prezentator la CNN și Fox News, Tucker Carlson a devenit în ultimii ani una dintre vocile centrale ale dreptei religioase americane. Discursurile sale amestecă frecvent teme spirituale, politice și apocaliptice, reflectând o Americă divizată, în care credința este tot mai des transformată în armă ideologică. Deși raționaliștii au oferit explicații simple pentru presupusele „urme de gheare”, inclusiv prezența celor patru câini de vânătoare care dormeau lângă el, Tucker Carlson insistă: „Nu inventez nimic. N-am nimic de câștigat. Nu o să mă prefac că n-a fost real.”

Zelenski, „relații bune” cu Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski respinge acuzațiile privind tensiuni cu președintele SUA: Nu mi-e frică de Donald Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu exclusiv pentru The Guardian, că nu îi este „frică” de Donald Trump, spre deosebire de alți lideri occidentali, și a respins informațiile potrivit cărora ultima sa întâlnire cu președintele american, la Washington, ar fi fost tensionată. Zelenski, „relații bune” cu Trump Zelenski a subliniat că are „relații bune” și „constructive” cu Trump și a apreciat sprijinul discret, dar constant, al regelui Charles al III-lea pentru cauza ucraineană. Citește și: Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă” Zelenski a respins relatările conform cărora Donald Trump ar fi aruncat hărțile de pe masă în timpul unei discuții aprinse, în octombrie, la Casa Albă. „Nu a aruncat nimic. Sunt sigur de asta. Relația noastră a fost normală, de afaceri și constructivă”, a spus liderul ucrainean. În contrast cu relatările din Financial Times, care sugerau că Trump l-ar fi presat pe Zelenski să accepte condițiile impuse de Vladimir Putin pentru încetarea războiului, președintele ucrainean a precizat că întâlnirea s-a desfășurat „cu totul altfel”. Echipa ucraineană a prezentat în fața delegației americane trei planuri de acțiune, armament, sancțiuni economice și măsuri strategice, menite să „slăbească Moscova” și să forțeze Kremlinul să accepte negocieri. „De ce să ne fie frică? Suntem prieteni cu America” Zelenski a afirmat că, în opinia sa, „toată lumea” se teme de Donald Trump. „Este adevărul. Dar nu și noi. Nu suntem dușmani cu America, suntem prieteni. De ce să ne fie frică?”, a adăugat el. Președintele ucrainean a reiterat că respectă alegerile democratice din SUA și a subliniat caracterul durabil al parteneriatului dintre cele două state. „SUA este partenerul nostru strategic — de ani, poate chiar de decenii și secole. Împărtășim valori comune, spre deosebire de Rusia imperialistă și revizionistă”, a spus Zelenski. Rolul discret al regelui Charles în relația cu Trump Liderul ucrainean a dezvăluit că regele Charles al III-lea ar fi avut un rol important în consolidarea relației dintre Ucraina și fostul președinte american. În urma unei întâlniri private dintre Trump și monarh, în timpul vizitei de stat din septembrie, „Majestatea Sa a transmis semnale importante președintelui Trump”, a spus Zelenski. „Trump îl respectă pe rege și îl consideră o persoană foarte importantă – un compliment rar, pe care nu îl face multora. Regele este foarte atent și empatic față de poporul nostru”, a adăugat el. Efectele devastatoare ale atacurilor ruse asupra rețelei energetice Discuția cu The Guardian a fost întreruptă de două ori, după ce curentul s-a oprit în Palatul Mariinsky din Kiev, din cauza atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice. „Acestea sunt condițiile noastre de viață. E normal. Avem fluctuații de electricitate, ca peste tot în Ucraina”, a spus Zelenski zâmbind ironic. El a acuzat Moscova de „atacuri teroriste” asupra sistemului energetic, menite să provoace panică și suferință civililor. „Putin nu are altă metodă de a crea tensiuni în societatea noastră”, a subliniat președintele. Ucraina cere mai mult sprijin Întrebat dacă sprijinul occidental este suficient, Zelenski a răspuns: „Niciodată nu e suficient. Va fi suficient doar când războiul se va termina și Putin va înțelege că trebuie să se oprească.” El a spus că are relații „calde” cu premierul britanic Keir Starmer și contacte constante cu Londra, dar a recunoscut că ajutorul militar rămâne sub nivelul necesar. Ucraina intenționează să achiziționeze 27 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot din SUA, însă până atunci speră ca statele europene să împrumute din propriile stocuri. „Liderii se tem de propriile societăți” Zelenski a evitat să ceară deschis trupe europene în Ucraina, explicând că o astfel de decizie trebuie luată cu prudență. „Liderii se tem de societățile lor. Nu vor să se implice direct în război. Este alegerea lor. Dacă insistăm prea mult, riscăm să pierdem sprijinul financiar și militar”, a avertizat el. Pierderi masive pentru armata rusă În ultimele zile, forțele ruse au preluat controlul asupra majorității orașului Pokrovsk, după o ofensivă sângeroasă. Zelenski afirmă că Moscova a mobilizat „170.000 de soldați” și că luptele din regiunea Donețk sunt printre cele mai dure de până acum. „Nu există succes real pentru Rusia. Doar pierderi masive – 25.000 de morți și răniți în octombrie”, a declarat el. „Putin testează liniile roșii ale NATO” Președintele ucrainean a avertizat că Rusia duce o „război hibrid împotriva Europei” și că ar putea deschide un al doilea front înainte de încheierea conflictului din Ucraina. „Trebuie să renunțăm la scepticismul european. Putin poate ataca în altă parte în același timp. E posibil și periculos”, a spus el. Zelenski a legat recentele incidente cu drone deasupra Poloniei, Copenhagăi, Münchenului și Bruxellesului de incapacitatea Rusiei de a progresa pe front. „Putin e într-un impas. Caută alte ținte, alte teritorii. Noi suntem acasă și ne apărăm”, a afirmat el. „Nu vreau să fiu intimidat, ci respectat” Întrebat despre declinul ordinii internaționale bazate pe reguli, Zelenski a spus: „Nimeni nu ar trebui să-ți impună ceva din exterior. Vreau să trăiesc într-o lume în care sunt respectat, nu intimidat sau ucis.  Într-o astfel de lume vreau să exist.” „Iubesc Ucraina. Asta mă ține în picioare” După aproape patru ani de război total, Zelenski recunoaște că rezistența sa are o singură sursă: dragostea pentru poporul său. „Iubesc Ucraina. Nu pot explica de ce, e mai mult decât logică. E greu acum, dar vreau să fiu aici, alături de oamenii mei”, a spus el. Interviul s-a încheiat simbolic, odată cu stingerea luminilor din palat. „Vom opri acum o parte din consumul de electricitate. Trebuie să economisim”, a spus președintele, înainte ca generatoarele să reia alimentarea.

Serghei Lavrov reapare după controversele dispariției (sursa: Tass.ru)
Internațional

Serghei Lavrov reapare după controversele dispariției sale: două interviuri publicate în aceeași zi

După o perioadă în care absența sa din spațiul public a generat controverse și speculații, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apărut în două interviuri: unul acordat agenției RIA Novosti și altul difuzat de emisiunea Voyennaya Priyomka, cu ocazia aniversării a 25 de ani a companiei Rosoboronexport. Lavrov: „Suntem pregătiți să discutăm cu Marco Rubio" În interviul pentru RIA Novosti, Serghei Lavrov a declarat că este dispus să se întâlnească personal cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, pentru a discuta despre războiul din Ucraina, pe care a numit-o „problema ucraineană”. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi „Noi, împreună cu secretarul de stat Marco Rubio, înțelegem necesitatea unei comunicări regulate, este important pentru discutarea problemei ucrainene și pentru avansarea agendei bilaterale”, a afirmat Lavrov. El a adăugat că dialogul telefonic dintre cei doi oficiali continuă și că este pregătit pentru „întâlniri față în față ori de câte ori este necesar”. Summitul Trump–Putin, anulat pe fondul poziției dure a Moscovei Potrivit presei internaționale, Washingtonul ar fi anulat un summit planificat între președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus, Vladimir Putin, după ce Ministerul rus de Externe a transmis că nu va renunța la cererile sale privind Ucraina. Surse apropiate negocierilor au explicat că poziția inflexibilă a Kremlinului, care a refuzat un armistițiu și a cerut concesii suplimentare, a dus la anularea întâlnirii. În urma acestei decizii, influența lui Lavrov a fost pusă sub semnul întrebării, deși Kremlinul a respins speculațiile privind o posibilă marginalizare. Lavrov reafirmă condițiile Rusiei pentru încheierea conflictului În același interviu, ministrul rus a reiterat cerințele de lungă durată ale Moscovei, susținând că încheierea războiului este „imposibilă fără eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și fără luarea în considerare a „intereselor ruse”. „Permiteți-mi să repet: din punctul nostru de vedere, încheierea conflictului este imposibilă fără luarea în considerare a intereselor Rusiei și eradicarea cauzelor sale profunde”, a spus Lavrov. Referindu-se la Crimeea, el a subliniat că „problema suveranității peninsulei este închisă”, afirmând că locuitorii acesteia „și-au exercitat dreptul la autodeterminare” în referendumul din martie 2014, scrutin nerecunoscut de comunitatea internațională. Al doilea interviu: accent pe competitivitatea industriei militare ruse Într-un alt interviu, difuzat de emisiunea Voyennaya Priyomka și publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov a afirmat că țările occidentale „analizează la microscop” experiența Rusiei în utilizarea propriei tehnici militare în cadrul „operațiunii militare speciale” din Ucraina. „Experiența noastră este studiată la microscop, inclusiv de statele occidentale. Este o componentă importantă a greutății unui stat pe scena internațională, precum și a autorității și reputației sale”, a declarat Lavrov. El a adăugat că produsele Rosoboronexport, furnizate aliaților și partenerilor strategici ai Rusiei, sunt „absolut competitive” și „își demonstrează superioritatea pe câmpul de luptă”.

„E primul politician care nu vorbește despre el, nu vrea nimic pentru el”, spune Pleșu despre Bolojan Foto: Inquam/Sebastian Tătaru
Politică

Pleșu despre Bolojan: „E primul politician care nu vorbește despre el, nu vrea nimic pentru el”

Andrei Pleșu despre premierul Ilie Bolojan: „E primul și singurul politician din istoria post-decembristă care nu vorbește despre el, nu face manevre de acomodare sau de seducție a «poporului», nu vrea nimic pentru el însuși”. Citește și: Cum au cucerit-o comuniștii chinezi pe Diana Șoșoacă: la ce restaurant au hrănit-o Opinia aceasta a apărut în Dilema, într-un Post Scriptum la un articol publicat azi. „E primul politician care nu vorbește despre el, nu vrea nimic pentru el” „Aseară am urmărit la Digi24 un interviu cu dl Ilie Bolojan. Am mai spus-o: e aproape singurul politician de azi care vorbește – cu stabilă competență, fără tumbe electorale, fără retorică de partid, fără divagații șmechere – despre problema în dezbatere. Vorbește «normal» (adică fără penumbre, divagații și afectări), știe ce spune, comunică și explică profesionist tot ce i se cere. Din punctul meu de vedere, e primul și singurul politician din istoria post-decembristă care nu vorbește despre el, nu face manevre de acomodare sau de seducție a «poporului», nu vrea nimic pentru el însuși. Caz rarisim, în contrast cu majoritatea colegilor săi. La polul opus, ca să dau un exemplu la îndemînă, îl văd pe Sorin Grindeanu, cu un veșnic surîs de «băiat bun», cînd balerin, cînd spadasin, sigur de sine pînă la somnolență. Lucrează harnic la propriul portret, cu o neconvingătoare țopăială «tactică». Și e doar unul din personajele «albumului» politic pe care, vrem, nu vrem, îl răsfoim zilnic...”, a scris Pleșu. 

Mungiu preferă filmele horror, biografiilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cristian Mungiu ar putea face filme horror, dar niciodată biografice

Regizorul Cristian Mungiu, invitat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), a vorbit despre parcursul său artistic și despre preferințele sale cinematografice. Mungiu preferă filmele horror, biografiilor Cunoscut pentru filmele cu impact social, Mungiu a mărturisit că nu ar realiza niciodată un film biografic, considerând genul prea convențional și lipsit de profunzime. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura În schimb, regizorul spune că se simte mai atras de genul horror, datorită legăturii sale cu thrillerul și capacității de a provoca emoții intense. El a rememorat plecarea din Iași spre București ca un „șut sănătos în fund” care l-a împins să urmeze ceea ce îl pasionează cu adevărat – filmul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu Foto: Antena 3
Politică

Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu: dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat

Mihai Morar a realizat, în cadrul podcastului „Fain și simplu”, un interviu cu Dan Voiculescu, patronul de facto al Antena 3: realizatorul l-a întrebat dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat, dacă a plâns ca un orfan și cum se explică faptul că Voiculescu este are eticheta de securist, deși a fost „vânat”.  Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” „Ați iertat-o pe judecătoarea care v-a trimis 10 ani la pușcărie?”, a întrebat Morar, fără să menționeze că acea condamnare este în vigoare, iar prejudiciul a fost stabilit la zeci de milioane de euro.  Pe de altă parte, Dan Voiculescu i se adresa intervievatorului cu apelativul „Dragă Mihai”.  Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu Mihai Morar l-a întrebat pe Dan Voiculescu care era relația cu Securitatea, dar nu a menționat că există o decizie a CNSAS, confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, că acesta a fost colaborator al Securității. Dosarul publicat de CNAS arată cum patronul, de facto al Antenei 3, a turnat. Însă Mihai Morar a făcut afirmația: „ Și, totuși, vânat fiind de securiști, dumneavoastră v-a rămas eticheta de securist”.  Referindu-se la dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare, Mihai Morar l-a prezentat pe interlocutor drept victimă, nu autor al unor fapte de corupție soldate cu un prejudiciu - constatat de instanță - de 60 de milioane de euro. „Deci la decizia de acum câteva săptămâni, că judecătoarea a săvârșit abuz în serviciu, ați vrut să plângeți? (...) Și ca un copil... știți copiii din orfelinatele anilor 90, știți de ce nu plângeau? De ce era o liniște mormântală când intrai într-o casă de aia de copii, o casă a groazei? Pentru că ei plângeau, plângeau, nu-i băga nimeni în seamă, nimeni nu venea să-i schimbe, și la un moment dat nu mai aveau lacrimi”, a perorat Morar. „Ăsta e sentimentul”, i-a răspuns Dan Voiculescu, potrivit unei transcrieri realizate de Antena 3.   „Dar când auzi peste tot că ești vinovat, v-ați pus vreodată întrebarea: Dar dacă sunt vinovat?”, a mai întrebat Morar. Însă Dan Voiculescu nu a avut nici un dubiu, deși condamnarea sa este în vigoare, deocamdată: „ N-am putut să-mi pun întrebarea asta pentru că era atât de evident că nu sunt vinovat, adică nu era nici măcar un dubiu. Doamna judecătoare m-a condamnat pe mine în procesul nu pentru privatizarea ICA, pe mine m-a condamnat pentru spălare de bani spunând că am ascuns banii, pe care eu, de fapt, îi donasem fetelor, și faptul că banii au provenit dintr-o infracțiune”.  Moderatorul nu a menționat, potrivit transcrierii Antenei 3, faptele pentru care a fost condamnat Dan Voiculescu: el și-a exercitat influența pentru a obține de la Administrația Domeniilor Statului - prin intermediul companiei Grivco - pachetul de acțiuni la Institutul pentru Cercetări Alimentare (ICA) „la un preț de garsonieră de periferie", de 75 de ori mai mic decât valoarea reală. „Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălător de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârșirii acestor acte materiale a urmărit, în permanență, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităților de utilizare a bunurilor ilegal obținute în derularea unor viitoare afaceri profitabile”, se arată în motivarea sentinței.  Mihai Morar nu a ratat nici ocazia să-l laude pe patronul, de facto, al Antenei 3 și al trustului Intact. „Dumneavoastră aveți fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Și că știe lumea, că nu știe, de zeci de ani investiți, oferiți burse tinerilor dotați, supra-dotați, talentați și așa mai departe”, a anunțat Morar. 

Papa critică veniturile uriașe din corporații (sursa: cruxnow.com)
Eveniment

Papa Leon afirmă că ONU e perimat și se declară șocat de nivelul uriaș al veniturilor din corporații

Papa critică veniturile uriașe din corporații. În primul său interviu pentru presă, fragmentele căruia au fost publicate duminică, Papa Leon al XIV-lea a criticat pachetele de compensare din marile corporații care le oferă directorilor executivi venituri uriașe comparativ cu angajații lor. Papa critică veniturile uriașe din corporații Suveranul pontif a invocat exemplul planului de remunerare pentru directorul general al Tesla, Elon Musk, evaluat la circa 1.000 de miliarde de dolari. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său „Directorii executivi care acum 60 de ani câștigau de patru până la șase ori mai mult decât lucrătorii câștigă astăzi de 600 de ori mai mult”, a subliniat papa. Elon Musk, primul trilionar din lume? Referindu-se la informațiile privind posibilitatea ca Elon Musk să devină primul trilionar, Leon al XIV-lea a ridicat întrebarea asupra valorilor care guvernează societatea contemporană. „Dacă acesta este singurul lucru care mai are valoare, atunci avem o mare problemă”, a afirmat el. Critici la adresa Organizației Națiunilor Unite Papa Leon al XIV-lea a declarat că ONU și-a pierdut capacitatea de a promova diplomația multilaterală, într-un context internațional tensionat. „Națiunile Unite ar trebui să fie locul unde se rezolvă multe probleme. Din păcate, pare să fie recunoscut pe scară largă că ONU, cel puțin în acest moment, și-a pierdut capacitatea de a reuni oamenii”, a spus suveranul pontif. Viața personală și rolul de lider global Originar din Chicago și fost misionar în Peru, papa Leon al XIV-lea a vorbit despre experiențele sale anterioare și despre modul în care s-a adaptat la noul rol. El a mărturisit că la început s-a simțit pregătit să îndrume spiritual cei 1,4 miliarde de catolici din lume, dar mai puțin pregătit pentru scena diplomatică internațională. „Am fost propulsat la nivelul de lider mondial. Învăț foarte multe și mă simt provocat, dar nu copleșit”, a declarat papa. Un stil diferit față de predecesorul său Papa Leon al XIV-lea afișează un stil mai rezervat decât predecesorul său, papa Francisc, care acorda frecvent interviuri. Fragmentele publicate pe site-ul catolic Crux provin dintr-un interviu realizat la sfârșitul lunii iulie pentru o biografie aflată în pregătire.

CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect pentru breaslă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect pentru breaslă

CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect pentru breaslă: „Justiția trebuie respectată la rândul ei, prin status social, decență politică, salarii și pensii europene, care sunt expresia responsabilității, complexității și volumului de muncă al magistraților, precum și a incompatibilităților și interdicțiilor stricte pe care aceștia trebuie să le respecte”. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Într-un comunicat difuzat în această după-amiază, CSM susține că interviul pe care președintele Consiliului, Elena Costache, l-a dat la Digi 24, a fost „distorsionat prin prezentarea trunchiată a fragmentelor din interviu și inversarea fluxului în care acestea au fost comunicate, cu ignorarea aspectelor de esență”. Însă presa, în cea mai mare parte, a prezentat transcrierea întregului fragment în care Costache susținea că o pensie de peste 11.000 de lei este prea mică. CSM declară oficial că salariile și pensiile „europene” sunt o formă de respect „Ca urmare a întâlnirii de la Palatul Cotroceni organizate la inițiativa Președintelui României și în contextul unui amplu interviu acordat de președintele Consiliului Superior al Magistraturii vineri, 1 august 2025, cu durata de peste o oră, din care a fost difuzat un montaj audio-video fracționat, de câteva minute, formulăm următoarele precizări pentru edificarea opiniei publice: Statutul magistratului, în toate componentele sale, reprezintă garanția unui act de justiție independent, esențial pentru funcționarea normală a societății în ansamblul său. Cu toții ne dorim o justiție care să se - și să ne - asigure că drepturile ne sunt respectate ca cetățeni, însă justiția trebuie respectată la rândul ei, prin status social, decență politică, salarii și pensii europene, care sunt expresia responsabilității, complexității și volumului de muncă al magistraților, precum și a incompatibilităților și interdicțiilor stricte pe care aceștia trebuie să le respecte. Deși toate aceste realități ale sistemului judiciar au fost subliniate în cadrul interviului, ele au fost omise în montajul realizat, astfel că mesajul transmis a fost distorsionat prin prezentarea trunchiată a fragmentelor din interviu și inversarea fluxului în care acestea au fost comunicate, cu ignorarea aspectelor de esență. În contextul politic și bugetar dificil, poate fi uşor să extragi numai ce agreezi, însă este greşit, întrucât realitatea justiției este una complexă, soluțiile livrate ca simple fiind de fapt simpliste, iar acestea nu rezolvă problema. Justiția română, ca și drepturile fiecărui cetățean în parte, merită o ascultare atentă, nepătimașă, merită ceea ce așteptăm și noi, ca cetățeni, de la ea, o abordare clară, bazată pe lege și pe drepturi, așa cum sunt ele consacrate de legi. În încheiere, asigurăm toți cetățenii, indiferent de profesia acestora și caracteristicile specifice desfășurării activității, de orientarea constantă a Consiliului Superior al Magistraturii către un dialog echilibrat și onest şi facem un apel la responsabilitate în discursul public, care este necesar să excludă incitări la ură şi să respecte demnitatea umană”, declară CSM.   

Zelenski, declarații după scandalul cu Trump (sursa: foxnews.com)
Internațional

Zelenski nu regretă vorbele spuse lui Trump. Primul interviu de după cearta de la Casa Albă

Zelenski, declarații după scandalul cu Trump. Întâlnirea de la Casa Albă dintre Zelenski, Trump și vicepreședintele JD Vance s-a terminat într-un scandal în toată regula, la care întreaga lume a asistat. După confruntare, Zelenski a declarat într-un interviu pentru Fox News că este încrezător că relația dintre SUA și Ucraina poate fi salvată. Zelenski, declarații după scandalul cu Trump „Domnule președinte, după ziua de azi, credeți că relația dumneavoastră cu președintele Donald Trump poate fi salvată?” l-a întrebat pe Zelenski Bret Baier, șeful departamentului de politică al Fox News. Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina "Da, desigur, pentru că nu vorbim doar de relații între doi președinți. Este vorba despre relații istorice, relații puternice între oamenii noștri și de aceea am transmis mereu mulțumirile ucrainenilor pentru poporul american", a răspuns Zelenski. Întrebat dacă crede că datorează scuze președintelui Trump, Zelenski a evitat un răspuns direct. În schimb a afirmat: „Desigur, suntem recunoscători președintelui Trump și, bineînțeles, Congresului, dar în primul rând poporului american. Americanii au ajutat la salvarea poporului nostru. Ne-am dorit foarte mult să avem toate aceste relații puternice și acolo unde contează, le vom avea.” Confruntarea de la Casa Albă Când a fost întrebat despre schimbul aprins de replici cu Trump și JD Vance Zelenski a răspuns că „nu este sigur” că a făcut „ceva rău”, dar a recunoscut că cearta a fost nocivă pentru ambele părți. „Cred că a fost greșit, pentru ambele părți. Am fi avut o mulţime de subiecte de discutat. Eu vreau doar să fiu sincer. Şi vreau ca partenerii noştri să înţeleagă corect situaţia.” Despre o posibilă redresare a situației, Zelenski a răspuns: „Cred că Europa este pregătită să facă faţă unei situaţii de urgenţă şi să ne ajute să finanţăm o armată importantă ca a noastră. Armata noastră face parte din garanţiile noastre de securitate. Acum vrem să găsim un loc pentru cel mai mare partener strategic al nostru, Statele Unite”. Încetarea războiului Președintele Ucrainei a subliniat că vrea să încheie acest război. „Sunt complet de acord cu preşedintele Trump, când spune că vrea să pună capăt acestui război, dar nimeni nu vrea să îl pună capăt mai mult decât noi, pentru că noi, în Ucraina, suntem în război. Suntem încă în această bătălie şi luptăm pentru libertate deplină, pentru vieţile noastre. Cred că trebuie să fim de aceeaşi parte şi sper că preşedintele va fi de partea noastră.” Rezistența în fața Kremlinului „Este foarte important să-l oprim pe Putin. Şi l-am auzit pe preşedintele Trump spunând de multe ori că va opri războiul, şi sper că o va face”, a afirmat Zelenski. Președintele a amintit de Reagan, spunând că pacea nu este doar absenţa războiului și că nu poți avea încredere în liderul de la Kremlin. „Ştiţi, Putin a încălcat încetarea focului de 25 de ori în toţi aceşti ani, în ultimii zece ani”. Acordul pentru minerale Întrebat despre acordul cu mineralele rare, pentru care a venit, Volodimir Zelenski a declarat că „o încetare a focului fără garanţii de securitate este o chestiune foarte sensibilă pentru poporul ucrainean”. „Statele Unite au dorit cu adevărat acest acord (privind mineralele) şi nu ne opunem acestuia, dar am vrut să înţelegem ce părţi ale acordului ar garanta securitatea şi care ar fi următorii paşi”, a mai spus Zelenski. Zelenski a subliniat faptul că Ucraina nu vrea să piardă sprijinul SUA. „Sunt președintele unui popor care luptă de trei ani şi care vrea doar să audă că America este de partea noastră şi că va rămâne cu noi, nu cu ruşii, cu noi. Dar sunt sigur că aşa va fi”, a declarat el.

Putin, critică la adresa liderilor europeni (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, critică la adresa liderilor europeni

Putin, critică la adresa liderilor europeni. Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că elitele europene vor ajunge să fie obediente și "să dea din coadă" în fața fostului președinte american Donald Trump. Putin, critică la adresa liderilor europeni Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistului rus Pavel Zarubin, care a publicat fragmente din discuție pe canalul său Telegram. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR "Trump, cu caracterul său, cu tenacitatea lui, va face în curând ordine. Și toate acestea, veți vedea, se vor întâmpla destul de repede", a susținut Putin, referindu-se la relațiile dintre Trump și liderii europeni. Politicienii europeni vor "da din coadă" Putin a adăugat că "în curând, toți (politicienii europeni) vor lua partea stăpânului și vor ajunge să dea din coadă cu afecțiune". Potrivit liderului rus, europenii s-au opus lui Trump pentru că "preferau mentalitatea fostului președinte american Joe Biden". "Trump are o viziune diferită asupra a ceea ce este bine și a ceea ce este rău, inclusiv când vine vorba despre politica de gen și de alte chestiuni", a adăugat Putin. Putin a remarcat că Europa a avut lideri politici de talie mondială în trecut, menționându-i pe Charles de Gaulle, Francois Mitterrand și Jacques Chirac din Franța, precum și pe Willy Brandt, Helmut Kohl și Gerhard Schröder din Germania. "Astăzi, practic nu mai există astfel de oameni", a afirmat el, adăugând că "unii oameni nici măcar nu au pregătire, nu sunt unde trebuie și se ocupă de probleme pe care nu le-au abordat niciodată din punctul de vedere al intereselor cetățenilor țărilor europene". "Acesta este o nenorocire", a concluzionat liderul de la Kremlin. Ignorarea rolului Uniunii Sovietice în eliberarea lagărelor naziste În același interviu, Vladimir Putin a calificat drept "rușinos" faptul că rolul Uniunii Sovietice în eliberarea lagărelor de concentrare naziste, precum cel de la Auschwitz, este ignorat. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Totodată, el a criticat neinvitarea familiilor supraviețuitorilor militari sovietici la evenimentele de comemorare a eliberării lagărului. La comemorarea a 80 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz din Polonia au fost prezenți cancelarul german Olaf Scholz, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, regele Charles al Regatului Unit, președintele francez Emmanuel Macron și președintele polonez Andrzej Duda, între alți lideri importanți. Rusia, succesoarea Uniunii Sovietice, nu a fost invitată din cauza războiului declanșat împotriva Ucrainei, conform agenției Reuters. "Este un lucru atât de ciudat și de rușinos de făcut", a spus Putin. "Île poți trata pe șeful statului rus, pe mine, în orice fel vrei tu - nimeni nu cere nicio invitație. Dar dacă s-ar fi gândit un pic la asta, ar fi putut fi mult mai subtili", a adăugat el. Putin a mai subliniat că, dacă soldații sovietici care au eliberat lagărele nu mai pot fi invitați din cauza vârstei sau a stării de sănătate, cel puțin familiile lor ar fi trebuit să fie prezente la evenimentele comemorative. Forțele sovietice au eliberat numeroase lagăre de concentrare naziste între 1944 și 1945, inclusiv Majdanek, Auschwitz, Stutthof, Sachsenhausen și Ravensbruck. Trupele americane au eliberat lagărul de la Buchenwald, în timp ce britanicii au eliberat Bergen-Belsen și alte lagăre.

Tucker Carlson, interviu cu Serghei Lavrov la câteva luni după interviul cu Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Tucker Carlson, interviu cu Serghei Lavrov

Tucker Carlson, interviu cu Serghei Lavrov. Jurnalistul conservator Tucker Carlson, cunoscut pentru apropierea sa de Donald Trump, a anunțat marți realizarea unui interviu cu Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei. Tucker Carlson, interviu cu Serghei Lavrov Interviul, realizat la Moscova, va fi difuzat „foarte curând” și abordează perspectivele unui „conflict fără precedent între Rusia și Statele Unite”, conform declarațiilor lui Carlson. Citește și: VIDEO Interlopul George Pian nu-l susține pe Călin Georgescu fiindcă „patriotul” candidat este fan Antonescu: „Tataia Gheorghiu nu s-a întors nici azi de unde l-a trimis la muncă” Acesta nu este primul interviu al jurnalistului american cu oficiali ruși de rang înalt. În februarie, Carlson l-a intervievat pe președintele rus Vladimir Putin, fiind primul jurnalist occidental care a realizat un astfel de material de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022. Interviul său cu Putin a acumulat peste 200 de milioane de vizualizări pe YouTube. Acuzații la adresa administrației Biden Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, Carlson acuză administrația Biden de „împingerea Statelor Unite spre un conflict nuclear cu Rusia”. De asemenea, el susține că ambasada SUA l-a descurajat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să-i acorde un interviu, criticând poziția americană față de războiul din Ucraina. O voce influentă și controversată Fost realizator al emisiunii „Tucker Carlson Tonight” la Fox News, Carlson a devenit o figură influentă în rândul conservatorilor americani. Deși acuzat de promovarea teoriilor conspiraționiste, jurnalistul continuă să atragă un public larg prin propria sa platformă de streaming și emisiuni distribuite pe rețelele sociale. Interviul său cu Lavrov vine într-un context de tensiuni crescute între Moscova și Occident, marcat de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Cine i-a luat ultimul interviu de campanie lui Ciolacu: Alessandra Stoicescu, soția unui candidat PSD
Politică

Cine i-a luat ultimul interviu de campanie lui Ciolacu

Cine i-a luat ultimul interviu de campanie lui Marcel Ciolacu: Alessandra Stoicescu, soția unui viitor deputat PSD, Sergiu Constantinescu, care deja a beneficiat de o sinecură de peste 11.000 lei/lună din partea PSD, fiind plasat în consiliul de administrație al companiei Telecomunicații CFR. Citește și: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor Cine i-a luat ultimul interviu de campanie lui Ciolacu În timpul interviului de la Antena 1, moderatoarea nici măcar nu s-a deranjat să prezinte corect ultimele acuzații aduse liderului social-democrat - faptul că a fost la Madrid, cu un avion închiriat de Nordis, alături de Sorina Docuz - iar acesta a fost lăsat să răspundă complet în afara subiectului. „Fiecare vrem să ne facem un fel, credem noi că făcând acest lucru suntem mai extrordinari sau nu. E dreptul fiecăruia. Sunt un om drămuit, dar ne permitem să ieşim din decor. Sunt aşa de mândru astăzi, ca român, ca prim-ministru, intrarea în Schengen s-a întâmplat când eu am condus Guvernul”, a spus Ciolacu. Stoicescu nu este singura ziaristă din trustul de presă controlat de Dan Voiculescu care îi ia interviuri lui Marcel Ciolacu: și Oana Zamfir, și Adrian Ursu, sunt căsătoriți cu candidați PSD. Sergiu Constantinescu lucrează pentru Dan Voiculescu, la trustul Intact, din 2011, iar anterior a lucrat la Realitatea Cațavencu. El nu avea nici o legătură cu Telecomunicații CFR, în afară de faptul că a absolvit facultatea de electronică. Averea familiei Stoicescu-Constantinescu este impresionantă: au două apartamente în Voluntari și unul în București, o casă de 254 mp în Voluntari și o casă de vacanță în Predeal, pe care realizatoarea de la Antena 1 o dețin în coproprietate cu Sergiu Mircea. În bănci, cei doi au peste 420.000 de euro. Datele apar în declarația de avere depusă de Sergiu Constantinescu în 2023. În 2024, deși legea îl obliga, declarația sa de avere lipsește de pe site-ul agentiei de integritate. Nici declaratia de avere in calitate de candidat la parlamentare nu apare pe site-ul ANI.

Ion Iliescu, despre absenteismul la vot (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Ion Iliescu, despre absenteismul la vot

Ion Iliescu, despre absenteismul la vot. Fostul preşedinte Ion Iliescu susţine că absenteismul la vot este o probă de neîncredere în elitele culturale şi politice, care "s-au înstrăinat de cei mulţi (...), au simţit că se întinează dacă stau aproape de ei", ajungându-se astfel la "o elită căreia masele îi repugnă şi invers". Ion Iliescu, despre absenteismul la vot Ion Iliescu a acordat un interviu fostului ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit În interviul publicat, duminică, pe site-ul personal al lui Vulpescu, Iliescu face mai multe afirmații despre absenteismul românilor la vot. "De la elita bunei guvernări s-a ajuns la o antipatie generală faţă de tot ce înseamnă elite în România. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Pe de o parte, elita culturală, de la care existau aşteptări politice, a confiscat sfera publică şi a pretins un monopol asupra adevărului. Din păcate, şi cineva trebuie să o spună, elitele au privatizat cercuri de influenţă şi forme de adevăr ale spaţiului public. Pe de altă parte, în loc să se deschidă maselor (...) elitele s-au înstrăinat de cei mulţi. Ba mai mult, au simţit că se întinează dacă stau aproape de ei. Avem o elită căreia masele îi repugnă şi invers. Faptul că elitele - culturale şi politice deopotrivă - au divizat sfera publică în 'noi şi restul' a făcut ca democraţia să fie tot mai străină meritocraţiei şi ca interesul majoritar al maselor pentru guvernare să scadă, spre indiferenţă şi neimplicare. De aici, absenteismul la vot, care este, în felul său, o probă de neîncredere în elitele culturale şi politice, singurele care ar putea 'schimba ceva'", a declarat Iliescu Antipatia față de elite "Există şi o a treia cauză, care face ca elita culturală şi cea politică să nu se mai suprapună. Reţeta pentru o democraţie sănătoasă e ca elitele culturale să fie recrutate în mediul politic. Cine vrea oameni inteligenţi, deopotrivă emoţional şi cognitiv, la butoanele democraţiilor? Nimeni din cei care au un interes ca puterea să fie numai a lor. Cel mai uşor manipulezi o societate când lipseşte o pătură socială critică, până deunăzi constituită din elitele culturale", a adăugat fostul şef de stat. Izolarea elitelor culturale Acesta consideră că şi "colapsul economic" este un efect al izolării elitelor culturale şi "carenţelor educaţionale". "În loc să vindecăm decalajele, societatea a devenit tot mai polarizată între cei care îndură o sărăcie persistentă şi cei care fac paradă de o bogăţie abundentă. Cifrele vorbesc de la sine. Însă o ţară nu e niciodată săracă financiar, decât dacă e săracă cu duhul. Colapsul economic e şi un efect al carenţelor educaţionale şi privatizării, respectiv izolării, elitelor culturale. S-a vorbit îndelung despre mobilitatea elitelor - din sfera culturală în cea politică - dar şi dacă elitele ar fi libere şi disponibile pentru exerciţiul guvernării, astăzi nimeni nu le-ar mai chema la masa puterii, pentru că ar însemna recursul la meritocraţie, o valoare incompatibilă cu interese şi conjuncturi. Un președinte "autentic" Fostul preşedinte Ion Iliescu afirmă că ar dori ca toamna electorală să aducă României "un preşedinte care să fie autentic fără a personaliza puterea", punctând că acesta va fi "pariul noului deceniu al democraţiei româneşti". "Preşedintele e un arbitru al unui joc în care nimeni altcineva, în afară de societate, în întregul ei, nu are voie să câştige. Desigur, preşedintele vine susţinut de un partid sau din partea unui partid. Dar un preşedinte trebuie să nu mai fie un individ de partid, ci un om de stat; asta nu înseamnă însă că preşedintele trebuie să aibă o amnezie ideologică, să uite de valorile şi principiile lui, odată ajuns la Cotroceni. Să ştiţi că Palatul Cotroceni e şi un loc al amneziilor, pentru unii, nu numai al beţiei de putere. Nu poţi face ca preşedinte ceea ce ai promis că nu vei face în campanie. Un prezidenţiabil bun e cel care are conştiinţa clară cu privire la ce nu trebuie să facă şi încrederea nezdruncinată cu privire la ce poate să facă. Un preşedinte bun e cel care are simţul rigorii şi grandorii istoriei, cum îl avea Mitterand, de pildă. Un ingredient de nelipsit în portretul robot al liderului de la Cotroceni trebuie să fie educaţia culturală şi capacitatea de a învăţa, nu trebuie să le ştie pe toate deodată, dar trebuie să vrea să înveţe de la toţi cei din jurul lui", a mai declarat Iliescu. Sensibilități "culturale" Fostul şef de stat a mai arătat că viitorul preşedinte ar trebui să aibă "sensibilităţi culturale", dar şi "priceperea incluziunii sociale". "Cred că doar un individ cu sensibilităţi culturale poate înţelege orientarea europeană şi atlantică în continuare, ca un factor identitar al ţării noastre, şi poate propune intern un ecosistem al unităţii în diferenţă, pluripartidist, multicultural. Europa va fi tot mai mult o chestiune de voinţă politică şi preşedintele României trebuie să aibă gustul acestei voinţe. Ce doresc să aducă toamna României? Un preşedinte care să fie autentic fără a personaliza puterea, acesta va fi pariul noului deceniu al democraţiei româneşti. Sunt foarte multe sloganuri politice şi foarte puţine branduri pentru România. Ca România să fie un loc al performanţei şi proximităţii, un spaţiu social în care oamenii ţin aproape unii cu alţii, preşedintele trebuie să aibă priceperea incluziunii sociale", a adăugat Ion Iliescu. Mesajul lui Iliescu pentru alegători Potrivit acestuia, în epoca actuală, cu avântul luat de inteligenţa artificială, o sarcină prezidenţială cu totul aparte va fi de a le educa oamenilor mentalităţile şi de a le cultiva libertăţile. "Ce îi lipseşte României e şi un preşedinte care să facă din umanism un aliat al său, mai mult decât partidele din opoziţie sau de la putere. A fi reprezentantul oamenilor, educându-le mentalităţile şi cultivându-le libertăţile, aceasta va fi o sarcină prezidenţială cu totul aparte în plină epocă în care oamenii nu mai gândesc deloc sau lasă inteligenţa artificială să se pronunţe pentru ei. Am un mesaj şi pentru oameni: să nu creadă că cei care tac nu fac. România a avut în ultimii ani preşedinţi care fie au făcut microfonie, fie au tăcut. Nu poţi să transmiţi de la Cotroceni ca în serile cu karaoke, constant, pentru că începi să falsezi nişte principii democratice, nici să te ascunzi ca şi când Cotroceni e un spaţiu monahal. Dialogul cu societatea trebuie şi el să aibă, dinspre preşedinte spre oameni, o justă măsură, iar dinspre oameni spre preşedinte, o justă înţelegere", a mai spus Ion Iliescu.

Elena Lasconi, intervievată de Mihai Gâdea (sursa: Antena 3)
Eveniment

Elena Lasconi, intervievată de Mihai Gâdea

Elena Lasconi, intervievată de Mihai Gâdea. „Mi-aș dori să fiu președintele care unește și sunt sigură că pot să fac asta. Sunt sigură, uită-te la mine”, i-a spus lidera Uniunii Salvați România (USR) prezentatorului Antena 3, Mihai Gâdea, într-un interviu realizat la Câmpulung și difuzat luni seară, în timpul căruia Elena Lasconi și-a prezentat casa și în care a povestit o serie de aspecte din viața ei. Elena Lasconi, intervievată de Mihai Gâdea „Poți să fii orice vrei în viață, important e să fii tu. Tot ce am realizat în viața asta, am realizat pentru că nu am renunțat. Nu mai vreau să aud placa asta, că "nu se poate". Cum să nu se poată, când ai miliarde care vin din din fonduri europene?”, mai afirmă Elena Lasconi, în interviu. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea „Sunt loială, nu sunt o trădătoare și iubesc asta”, adaugă lidera USR, care l-a primit pe Mihai Gâdea în locuința ei și i-a prezentat cățelușa, Hermesina. Ulterior, cei doi „au ciocnit” o prună ruptă pe jumătate, potrivit imaginilor difuzate de Antena 3. "Te pup, Mihai" „Te pup, Mihai! Cum ai ajuns până aici? Ăsta este un cățel care nu știe mașinile. Hermesina”, mai spune Lasconi, care îi prezintă moderatorului Antena 3 și povestea casei, despre care dă de înțeles că a fost achiziționată pe baza unui credit de nevoi personale. „În urmă cu 21 de ani s-au dat pentru prima dată creditele de nevoi personale”, își amintește șefa USR, menționând că „toți banii pe care i-am făcut i-am investit aici”. Potrivit declarației de avere din 27 iunie 2024, ea deține o casă de 98 de metri pătrați în Câmpulung, cumpărată în 2005. Acolo mai are un teren intravilan de 5000 de metri pătrați, achiziționat în același an. Elena Lasconi abordează și teme politice, spunând că „fondurile europene nu-ți pică în cap” și că „trebuie să muncești” pentru a putea beneficia de ele. În ceea ce privește cursa pentru fotoliul de la Cotroceni, ea afirmă că Mircea Geoană „se dă independent” și că acesta „încearcă să își pună o mască”. „Cred că trebuie să fac asta, să mă lupt”, a menționat lidera USR. Ea mai susține că a discutat cu mai mulți membri ai PNL, care și-ar dori o alianță cu USR. „Evident că vor cu noi, nu cu PSD”, a adăugat Lasconi. „România e super pregătită pentru un președinte femeie”, se declară ea convinsă. „Mă aștept la orice, pentru că miza e foarte mare”, a precizat lidera USR, adăugând că „promisiunea mea fundamentală este să unesc poporul”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră