joi 12 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: intervenție

20 articole
Internațional

Cum au intervenit SUA în politica altor țări: lovituri de stat, operațiuni CIA și invazii militare

De-a lungul secolului al XX-lea și începutul secolului XXI, Statele Unite au fost implicate în numeroase operațiuni menite să influențeze sau să schimbe regimurile politice din alte țări. Fie au fost operațiuni clandestine ale serviciilor de informații, fie presiuni politice, sprijin pentru grupuri locale sau intervenții militare directe. În special în perioada Războiului Rece, schimbarea regimurilor percepute drept ostile sau apropiate de blocul sovietic a devenit un instrument central al politicii externe americane. Logica geopolitică a acestor intervenții a fost alimentată de teama extinderii comunismului și de dorința Washingtonului de a menține guverne favorabile Occidentului. Războiul Rece și strategia schimbării regimurilor Un studiu realizat de politologul Lindsey A. O’Rourke arată că, între 1947 și 1989, Statele Unite au încercat de 72 de ori să influențeze sau să schimbe guvernele altor state. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) Majoritatea acestor acțiuni au fost operațiuni secrete, coordonate în special de CIA. Aproximativ 66 dintre ele au fost clandestine, iar doar câteva au fost intervenții deschise. Rata de succes a acestor operațiuni a fost estimată la aproximativ 40%, ceea ce arată că multe dintre încercări au eșuat sau au produs rezultate imprevizibile. Motivațiile erau în principal geopolitice. Washingtonul încerca să limiteze extinderea influenței sovietice și să mențină guverne aliniate cu blocul occidental. În multe cazuri, intervențiile au fost justificate prin teoria „domino-ului”, potrivit căreia căderea unui stat în sfera comunistă putea determina prăbușirea altor guverne din aceeași regiune. Iran (1953) Un exemplu emblematic este Iranul, în 1953, când CIA și serviciul britanic MI6 au orchestrat operațiunea secretă cunoscută sub numele de Operation Ajax. Ținta intervenției a fost premierul ales democratic Mohammad Mossadegh, care naționalizase industria petrolieră dominată până atunci de interese britanice. După lovitura de stat, șahul Mohammad Reza Pahlavi și-a consolidat puterea și a devenit unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Regimul său autoritar a generat însă o opoziție tot mai puternică, iar nemulțumirile sociale au culminat cu Revoluția Islamică din 1979, care a instaurat regimul teocratic aflat până astăzi în conflict cu Washingtonul. Guatemala (1954) Un an mai târziu, în Guatemala, CIA a sprijinit răsturnarea președintelui Jacobo Árbenz. Guvernul său inițiase reforme agrare care afectau interesele companiei americane United Fruit Company, iar Washingtonul se temea de apropierea țării de blocul sovietic. Operațiunea, cunoscută sub numele de PBSUCCESS, a dus la instalarea unui regim militar. Lovitura de stat a inaugurat o perioadă lungă de instabilitate politică și conflicte interne, care aveau să culmineze cu un război civil devastator. Cuba (1961) Una dintre cele mai cunoscute încercări eșuate de schimbare de regim a fost invazia din Golful Porcilor, în Cuba, în 1961. După venirea la putere a lui Fidel Castro și apropierea acestuia de Uniunea Sovietică, administrația americană a sprijinit o forță de exilați cubanezi antrenați de CIA. Planul prevedea declanșarea unei revolte interne împotriva regimului comunist. Operațiunea s-a transformat însă într-un dezastru: invazia a fost rapid înfrântă de armata cubaneză, iar episodul a consolidat poziția lui Castro și apropierea strategică de Moscova. Republica Dominicană (1965) În 1965, Republica Dominicană se afla într-o situație extrem de instabilă după mai multe lovituri de stat și revolte. Țara era în pragul unui război civil, iar Washingtonul se temea de apariția unui guvern de stânga similar celui din Cuba. Statele Unite au intervenit militar în aprilie 1965, inițial unilateral, trimițând zeci de mii de soldați sub pretextul protejării cetățenilor americani aflați în țară. Ulterior, Organizația Statelor Americane a creat o forță multinațională care a preluat operațiunea și a încercat să stabilizeze situația politică. Intervenția a contribuit la instalarea unui guvern favorabil Statelor Unite și la stabilizarea temporară a situației interne. Chile (1973) Un alt episod controversat este lovitura de stat din Chile, în 1973, care l-a răsturnat pe președintele socialist Salvador Allende. Documente declasificate arată că Statele Unite au finanțat opoziția politică și au sprijinit eforturi de destabilizare economică a guvernului. Lovitura de stat a fost condusă de generalul Augusto Pinochet, iar Chile a intrat într-o perioadă de dictatură militară marcată de represiuni severe și încălcări grave ale drepturilor omului. Grenada (1983) În 1983, Statele Unite au intervenit militar în Grenada, un mic stat din Caraibe care își apropiase politica externă de Cuba și de Uniunea Sovietică. După asasinarea premierului Maurice Bishop în urma unei lovituri de stat interne, administrația președintelui Ronald Reagan a lansat operațiunea „Urgent Fury”. Invazia a fost susținută de mai multe state din regiune, dar a provocat critici internaționale și opoziția guvernului britanic, deoarece Grenada era membră a Commonwealth-ului. După intervenție, a fost instituită o administrație temporară, iar în 1984 au fost organizate alegeri. Panama (1989) La sfârșitul anilor 1980, relațiile dintre Washington și liderul panamez Manuel Noriega s-au deteriorat rapid. Deși Noriega colaborase anterior cu CIA, el a devenit un inconvenient pentru Statele Unite, fiind acuzat de trafic de droguri și manipularea procesului electoral. În decembrie 1989, președintele George H. W. Bush a ordonat operațiunea militară „Just Cause”, menită să îl înlăture pe Noriega de la putere. Armata americană a invadat Panama, iar politicianul opoziției Guillermo Endara a depus jurământul ca președinte. Noriega s-a predat câteva săptămâni mai târziu și a fost judecat în Statele Unite. Afganistan (2001) După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, administrația președintelui George W. Bush a lansat operațiunea „Enduring Freedom” în Afganistan. Scopul principal era distrugerea rețelei Al-Qaeda și răsturnarea regimului taliban, care oferea adăpost organizației. Talibanii au fost îndepărtați rapid de la putere, iar un nou guvern susținut de Occident a fost instalat la Kabul. Stabilitatea politică s-a dovedit însă fragilă. După două decenii de conflict și retragerea trupelor occidentale în 2021, talibanii au revenit la putere, ceea ce a pus sub semnul întrebării eficiența pe termen lung a intervenției. Irak (2003) Invazia Irakului din 2003 a fost una dintre cele mai controversate intervenții americane. Administrația Bush a justificat războiul prin presupusa existență a armelor de distrugere în masă și prin dorința de a înlătura dictatura lui Saddam Hussein. După căderea regimului, Washingtonul a promis o tranziție rapidă spre democrație. Totuși, destrămarea instituțiilor statului irakian a creat un vid de putere care a alimentat violențe sectare și a permis ascensiunea grupării teroriste Statul Islamic. Mai mulți istorici au observat ulterior că decidenții americani au pornit de la presupunerea că democrația liberală se va instala relativ ușor după răsturnarea regimului, ipoteză care s-a dovedit eronată. Libia (2011) În contextul revoltelor din Primăvara Arabă, Statele Unite, Franța și Marea Britanie au sprijinit opoziția împotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Sub umbrela operațiunii NATO „Unified Protector”, forțele occidentale au lansat atacuri aeriene împotriva regimului. În octombrie 2011, convoiul lui Gaddafi a fost atacat de aviația NATO, iar liderul libian a fost capturat și ucis de rebeli. Deși intervenția a dus la căderea regimului, Libia rămâne până astăzi fragmentată politic și marcată de instabilitate. Venezuela (2026) Unul dintre cele mai recente episoade controversate de intervenție americană a avut loc în Venezuela, în ianuarie 2026. Forțele speciale ale Statelor Unite l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro într-o operațiune desfășurată la Caracas, justificată de Washington prin acuzații de narcoterorism și trafic de droguri. Maduro a fost transportat în Statele Unite pentru a fi judecat, iar vicepreședinta Delcy Rodríguez a preluat conducerea țării. În paralel, Washingtonul a reluat negocierile cu autoritățile venezuelene privind exploatarea rezervelor petroliere ale țării. Criticii au calificat operațiunea drept o încălcare a suveranității Venezuelei, în timp ce administrația americană a prezentat intervenția ca pe un pas spre o eventuală tranziție democratică.  

Intervenția SUA în politica altor țări (sursa: Facebook/CIA)
Trump pregătește intervenția în organizarea alegerilor (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să schimbe regulile de organizare a alegerilor: invocă interferența Chinei

Președintele american Donald Trump ar lua în calcul emiterea unui ordin executiv care i-ar conferi prerogative de urgență pentru a interveni în organizarea alegerilor din SUA, invocând o presupusă ingerință a Chinei în scrutinul prezidențial din 2020. Ordin executiv pentru controlul alegerilor Potrivit informațiilor apărute în presa americană, documentul de 17 pagini, redactat de avocați apropiați liderului de la Casa Albă, ar justifica declararea unei stări de urgență naționale. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Interferența străină invocată nu a fost confirmată oficial de autoritățile americane. Conform relatărilor, proiectul ar impune utilizarea documentelor de identitate pentru vot, numărarea manuală a buletinelor și eliminarea votului prin corespondență înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Aceste alegeri, programate în noiembrie și decisive pentru controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, sunt esențiale pentru agenda republicană. Constituția SUA lasă însă organizarea alegerilor în responsabilitatea statelor, ceea ce ridică semne de întrebare privind legalitatea unei intervenții federale. Susținători și controverse politice Avocatul Peter Ticktin, apropiat al lui Donald Trump, a declarat că o eventuală ingerință străină ar crea o situație de urgență națională care ar necesita acțiune prezidențială rapidă. Susținătorii inițiativei afirmă că ordinul executiv ar putea fi emis în curând, pe fondul apropierii alegerilor primare. În paralel, Trump susține un proiect legislativ care ar impune dovada cetățeniei pentru vot, însă acesta întâmpină dificultăți în Senat, într-un context politic tensionat și marcat de controverse privind votul prin corespondență și rezultatul alegerilor din 2020.

Agenți ICE la Jocurile Olimpice, reacția SUA (sursa: Facebook, Department of Homeland Security)
Internațional

Agenți ICE la Jocurile Olimpice Milano–Cortina: SUA neagă orice intervenție pe teritoriul Italiei

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a precizat că prezența agenților Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) la Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026 face parte dintr-o operațiune comună de prevenire a riscurilor de securitate generate de organizații criminale transnaționale și nu implică desfășurarea de acțiuni operative pe teritoriul Italiei. Reacția SUA după criticile apărute în Italia În urma reacțiilor critice exprimate în spațiul public italian, purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, Tricia McLaughlin, a declarat că prezența ICE are exclusiv un rol de sprijin analitic și informativ. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acesteia, obiectivul este „reducerea riscurilor din partea organizațiilor criminale transnaționale”, subliniind că responsabilitatea operațiunilor de securitate revine în totalitate autorităților italiene. ICE nu va desfășura operațiuni de imigrație în Italia Tricia McLaughlin a insistat că ICE nu desfășoară operațiuni de imigrație în afara Statelor Unite și că agenții americani nu vor avea atribuții operative pe teritoriul italian. Forța ICE este cunoscută în SUA pentru raidurile dure împotriva imigrației ilegale, însă DHS a transmis că acest tip de activitate nu va exista în contextul Jocurilor Olimpice. Clarificările Guvernului italian după discuțiile cu SUA După o întâlnire între ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, și ambasadorul SUA în Italia, Tilman J. Fertitta, Guvernul de la Roma a precizat marți că participarea americană se va limita la Homeland Security Investigations (HSI), componenta de investigații a ICE. Autoritățile italiene au subliniat că nu este vorba despre agenți implicați în controale migratorii, ci despre specialiști în analiză și investigații. Rol strict consultativ pentru analiștii HSI Într-un comunicat oficial, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a explicat că analiștii HSI nu vor fi personal operațional, ci „referenți specializați exclusiv în anchete”. Aceștia vor lucra exclusiv din interiorul sediilor diplomatice americane, fără a desfășura activități pe teren. În acest scop, Statele Unite vor instala o sală operațională în cadrul consulatului american din Milano. Fără atribuții pe teritoriul italian Potrivit DHS, agenții HSI nu vor avea nicio atribuție pe teritoriul Italiei, rolul lor fiind limitat la consultarea bazelor de date americane și la cooperarea informativă cu autoritățile italiene, în cadrul măsurilor de securitate pentru Jocurile Olimpice. Prezența ICE a stârnit îngrijorare în Italia, pe fondul contextului tensionat creat de recentele raiduri împotriva imigranților ordonate de președintele american Donald Trump, dar și de moartea lui Alex Pretti în urma unei intervenții a agenților ICE. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, membru al Partidului Democrat, principala forță de opoziție, a criticat dur această prezență, calificând ICE drept „o miliție care ucide” și afirmând că implicarea agenților americani contrazice spiritul olimpic al incluziunii și solidarității.

Mexicul refuză intervenția militară americană (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Trump, convins să nu intervină militar în Mexic, spune președinta țării

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, pe fondul tensiunilor legate de combaterea cartelurilor de droguri care operează pe teritoriul mexican. Refuz ferm al trimiterii trupelor americane în Mexic Într-o conferință de presă susținută ulterior, Claudia Sheinbaum a declarat că a respins din nou propunerea lui Donald Trump privind trimiterea de trupe americane în Mexic pentru a sprijini lupta împotriva cartelurilor. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Inițiativa a stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice mexicane, fiind percepută ca o posibilă încălcare a suveranității naționale. Acord privind evitarea acțiunilor militare unilaterale Președinta mexicană a precizat că, în cadrul convorbirii telefonice de aproximativ 15 minute, a fost discutat și un acord prin care Statele Unite se angajează să nu întreprindă acțiuni militare unilaterale pe teritoriul Mexicului. Pe rețelele de socializare, Claudia Sheinbaum a descris dialogul cu liderul de la Casa Albă drept „o conversație foarte bună”, subliniind importanța colaborării bilaterale într-un cadru de respect reciproc. „Colaborarea și cooperarea, atunci când se bazează pe respect reciproc, dau întotdeauna rezultate”, a transmis aceasta. Rezultate invocate în combaterea traficului de fentanil Șefa statului mexican a evidențiat rezultatele cooperării în domeniul securității, afirmând că traficul de fentanil din Mexic către Statele Unite a fost redus cu 50% ca urmare a eforturilor comune. Donald Trump a criticat în repetate rânduri modul în care autoritățile mexicane combat violența generată de cartelurile de droguri, susținând că Mexicul ar fi, în mare parte, controlat de aceste organizații criminale. Temeri la Ciudad de México privind o intervenție americană Președintele american a sugerat de mai multe ori că SUA ar putea adopta măsuri mai ferme împotriva cartelurilor, declarații care au provocat neliniște în rândul oficialilor mexicani. Cu ocazia convorbirii telefonice, Claudia Sheinbaum a reiterat poziția fermă a Mexicului împotriva intervențiilor militare străine, reafirmând angajamentul țării pentru cooperare internațională fără încălcarea suveranității naționale.

Intervențiile la urși au crescut cu peste 50% (sursa: Pexels/Janko Ferlic)
Eveniment

Tot mai mulți urși în localități: intervențiile jandarmilor au crescut cu peste 50% față de 2024

Numărul intervențiilor legate de prezența urșilor a crescut în acest an cu peste 50% comparativ cu 2024, arată bilanțul Inspectoratului Județean de Jandarmi (IJJ) Brașov. Jandarmii au fost sesizați în 1.160 de cazuri privind apariția urșilor, față de 770 de sesizări în anul precedent. Peste 800 de intervenții, gestionate direct de jandarmi Din totalul cazurilor, 878 de situații au fost gestionate direct de efectivele IJJ Brașov, comparativ cu 545 anul trecut. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Alte 290 de intervenții au avut loc în colaborare cu Gruparea de Jandarmi Mobilă Brașov și Inspectoratul de Poliție Județean Brașov. Mobilitatea urșilor, ridicată Potrivit raportului instituției, în 559 de situații, animalele sălbatice nu au mai fost observate atunci când echipajele au ajuns în zonele semnalate. Fenomenul indică o mobilitate ridicată a urșilor și reacții rapide ale populației la aparițiile acestora. Urși alungați, tranchilizați, relocați sau împușcați În 304 cazuri, comparativ cu 192 în 2024, urșii au fost alungați de jandarmi sau au fost aplicate alte măsuri stabilite de echipele de intervenție. Cinci exemplare au fost tranchilizate și în total șapte au fost relocate, în timp ce trei urși au fost împușcați. Majoritatea apelurilor vin din zonele intravilane ale Brașovului Conform bilanțului, 70% dintre apeluri au provenit din zone intravilane, iar 30% din zone extraurbane. Peste 60% din totalul sesizărilor au fost înregistrate în municipiul Brașov și în Poiana Brașov. Vârful sesizărilor: lunile de vară Cele mai multe apeluri – aproximativ 750 – au fost înregistrate în lunile iunie – august. În circa 200 de situații din această perioadă a fost necesară alungarea urșilor sau aplicarea altor măsuri prevăzute de legislație.

Cum acorzi primul ajutor unei persoane care leșină (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Eveniment

Cum acorzi primul ajutor unei persoane care leșină: ținerea limbii afară este un mit, spun medicii

Când o persoană își pierde cunoștința sau leșină, mulți încearcă să îi „țină limba” pentru a preveni sufocarea. Persoana leșinată poate respira normal Totuși, potrivit noilor ghiduri de resuscitare și recomandărilor prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic șef UPU-SMURD Iași, această intervenție nu ajută și nu ar trebui făcută. Citește și: ANALIZĂ Cum îl linșează presa mogulizată pe Bolojan, în dosarul PNL Vaslui, omițând o informație esențială Medicul explică faptul că pierderea conștienței are mai multe niveluri de gravitate, iar în cazurile severe, precum coma profundă, persoana nu mai răspunde la stimuli verbali sau dureroși. Doar în astfel de situații, mușchii se relaxează complet, iar baza limbii poate aluneca spre spate, obstruând parțial sau total căile respiratorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Japonia trimite armata să prindă urșii (sursa: Pexels/Crisis Band)
Internațional

Armata, trimisă în munți pentru a prinde urșii ucigași. În ultimele șase luni, 12 morți (Japonia)

Armata Japoniei a fost mobilizată miercuri în regiunea muntoasă din nordul țării, după o solicitare urgentă a autorităților locale copleșite de un val de atacuri ale urșilor. Decizia vine pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de incidente, cu peste 100 de atacuri raportate și 12 persoane ucise din luna aprilie. Operațiune militară în Kazuno, zona cea mai afectată Intervenția armatei a început în orașul Kazuno, prefectura Akita, unde locuitorii trăiesc de săptămâni întregi sub teroarea urșilor care coboară din păduri în căutare de hrană. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Oamenii au fost avertizați să evite pădurile dese, să nu iasă din case după lăsarea întunericului și să poarte clopoței pentru a-i descuraja pe urși. Prefectura Akita, împreună cu cea vecină Iwate, concentrează două treimi din decesele provocate de animale sălbatice în ultimele luni. Guvernul de la Tokyo intervine „În condițiile în care urșii continuă să pătrundă în zone locuite și numărul atacurilor crește zilnic, nu ne putem permite absolut deloc să amânăm contramăsurile”, a declarat secretarul șef adjunct al cabinetului nipon, Kei Sato, într-o conferință de presă la Tokyo. Autoritățile din Akita au raportat o creștere de șase ori a observărilor de urși față de anul precedent, depășind pragul de 8.000 de incidente. Situația l-a determinat pe guvernatorul prefecturii să ceară sprijinul Forțelor de Autoapărare ale Japoniei. Soldați și vehicule militare mobilizate pentru instalarea capcanelor Miercuri dimineață, în Kazuno au sosit un camion militar, mai multe jeepuri și peste o duzină de soldați, unii echipați cu veste antiglonț. Rolul armatei este logistic – militarii vor transporta și amplasa capcanele, iar verificarea acestora se va face în colaborare cu echipele locale. Capturarea și sacrificarea urșilor vor fi realizate exclusiv de vânători autorizați, dotați cu arme potrivite acestui tip de intervenție. Cauzele crizei: schimbările climatice și depopularea satelor Experții japonezi susțin că tot mai frecventele întâlniri dintre oameni și urși au la bază o combinație de factori: modificarea surselor naturale de hrană din cauza schimbărilor climatice, defrișările masive și depopularea zonelor rurale. Totodată, corpul îmbătrânit al vânătorilor – pe care autoritățile se bazau în trecut – este copleșit de situație, iar capacitatea locală de intervenție a scăzut considerabil. Atacuri în locuri publice: de la supermarketuri la stațiuni termale În ultimele luni, presa niponă a relatat o serie de incidente șocante: clienți atacați într-un supermarket, un turist mușcat într-o stație de autobuz de lângă un sit UNESCO și un muncitor mutilat în timp ce curăța o baie termală. Urșii negri japonezi, întâlniți în majoritatea regiunilor țării, pot atinge 130 de kilograme, iar cei bruni de pe insula Hokkaido pot depăși 400 de kilograme – devenind extrem de periculoși atunci când se apropie de zonele populate. Precedente istorice Nu este prima dată când Japonia recurge la sprijin militar pentru gestionarea faunei sălbatice. În urmă cu un deceniu, Forțele de Autoapărare au oferit suport aerian pentru vânătoarea de cerbi, iar în 2001, armata britanică a intervenit într-un mod similar, acordând sprijin logistic pentru sacrificarea animalelor în timpul crizei de febră aftoasă. Mobilizarea din Kazuno arată însă dimensiunea unei crize fără precedent, care a transformat conviețuirea omului cu natura într-o problemă de siguranță națională.

Japonia cere ajutorul armatei contra urșilor (sursa: Pexels/Rasmus Svinding)
Internațional

Urșii ucid necontrolat oameni și animale, s-a cerut ajutorul Armatei în nordul Japoniei

Guvernatorul regiunii Akita, din nordul Japoniei, a cerut marți intervenția armatei pentru a face față unei crize fără precedent provocate de atacurile tot mai dese ale urșilor. Zece persoane au fost ucise de la începutul anului, depășind recordul anterior de șase victime înregistrat în perioada aprilie 2023 – martie 2024, potrivit datelor Ministerului Mediului. Autoritățile locale, în alertă maximă Guvernatorul Kenta Suzuki a avertizat că situația a devenit „cu adevărat îngrozitoare” și că populația nu mai poate fi protejată fără sprijinul Forțelor de Autoapărare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară El a explicat că atacurile se concentrează adesea asupra feței și gâtului, provocând răni fatale, și a atras atenția că urșii ajung acum nu doar în zonele montane, ci și în orașe. „Nu este normal ca viața cotidiană să fie perturbată în acest mod”, a declarat oficialul japonez. Ministerele Apărării și Mediului promit măsuri ferme Noul ministru al apărării, Shinjiro Koizumi, a afirmat că armata va utiliza toate resursele disponibile pentru a restabili siguranța cetățenilor. La rândul său, ministrul Mediului, Hirotaka Ishihara, a catalogat situația drept „o problemă serioasă”, anunțând intensificarea pregătirii vânătorilor autorizați și măsuri suplimentare pentru controlul populației de urși. Urșii coboară tot mai des în orașe Numărul victimelor ar putea fi mai mare, întrucât ultimele cazuri – inclusiv cel al unei femei găsite moarte lângă un câmp de orez și al unui bărbat atacat împreună cu câinele său – sunt încă investigate. Urșii au fost observați recent lângă școli, parcuri și magazine din nordul Japoniei, semănând panică în comunități. Încălzirea globală și penuria de hrană, cauze majore Experții pun creșterea numărului de atacuri pe seama schimbărilor climatice, care au redus drastic cantitatea de ghinde – principala sursă de hrană pentru urși – și au perturbat ciclurile de hibernare. În căutarea hranei, animalele ajung tot mai frecvent în zone populate. Japonia este habitatul a două specii de urși: ursul negru asiatic și ursul brun din insula Hokkaido. Reguli relaxate pentru vânătorii urbani Pe fondul acestei crize, guvernul nipon a relaxat recent regulile privind folosirea armelor de foc în mediul urban, pentru a permite intervenții mai rapide în cazurile de urgență. Totodată, mii de urși sunt împușcați anual în arhipelag, în încercarea de a limita atacurile asupra oamenilor. Autoritățile japoneze au anunțat că vor întări măsurile de prevenție și educație pentru populație, cu scopul de a reduce riscurile pe termen lung.

Copil din Iași, salvat dintr-o fântână (sursa: Facebook/I.S.U.J. Iaşi - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al jud. Iaşi)
Eveniment

Viața la țară: un minor s-a aruncat într-o fântână după o ceartă cu părinții. A intervenit ISU

Copil din Iași, salvat dintr-o fântână. Un băiat de 10 ani din localitatea Cogeasca, comuna Lețcani, a coborât într-o fântână adâncă de aproximativ trei metri, în urma unei dispute cu părinții. În interior se afla un strat de apă de circa 50 de centimetri, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Iași. Copil din Iași, salvat dintr-o fântână După apelul de urgență, pompierii au ajuns la fața locului și au reușit să-l scoată pe copil din fântână. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea În momentul intervenției, acesta era parțial conștient și refuza inițial să iasă. Copilul, preluat de echipajul medical Minorul a fost predat echipajului medical EPA pentru evaluare și transportat la spital pentru investigații suplimentare. ISU a precizat că băiatul era conștient și cooperant după salvare. Forțe mobilizate pentru misiunea de salvare La intervenție au participat o autospecială de stingere cu apă și spumă, cinci pompieri militari și un echipaj de prim-ajutor calificat format din trei paramedici. Autoritățile continuă să investigheze circumstanțele incidentului.

Neamț și Suceava, devastate de viituri (sursa: Facebook/IGSU)
Eveniment

Viituri devastatoare în Neamț și Suceava: peste 470 de gospodării afectate, trei persoane decedate

Neamț și Suceava, devastate de viituri. În urma fenomenelor hidrometeorologice extreme produse în noaptea de 27 spre 28 iulie, județele Neamț și Suceava au fost devastate de viituri.  Sute de gospodării au fost inundate și trei oameni și-au pierdut viața. Neamț și Suceava, devastate de viituri Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență, peste 470 de gospodării au fost inundate, iar un număr mare de autovehicule a fost avariat, în urma revărsării pâraielor Dârmoxa și Neagra (județul Suceava), precum și a râului Bistrița (județul Neamț). Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În orașul Broșteni, județul Suceava, trei persoane, un bărbat și două femei, au fost surprinse de viitură în localitatea Neagra. Din păcate, în ciuda intervenției rapide, acestea au fost găsite decedate. Peste 200 de persoane salvate din calea apelor În total, 205 persoane au fost salvate din locuințele afectate de viituri, dintre care 120 pe cale aeriană și 85 pe cale terestră. Salvările au fost realizate cu sprijinul a cinci elicoptere aparținând Inspectoratului General de Aviație al MAI. În prezent, nu mai sunt semnalate persoane în pericol sau urgențe medicale care să nu poată fi gestionate. Drumuri blocate din cauza aluviunilor Traficul rutier rămâne blocat pe un drum național (DN 17B – Suceava) și un drum județean (DJ 177A – Suceava), din cauza acumulării de apă și aluviuni pe carosabil. Autoritățile intervin pentru deblocarea circulației. Situația în județul Neamț Aproximativ 270 de gospodării au fost afectate în localitățile Farcașa, Borca și Poiana Teiului. 890 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat preventiv. În cursul zilei de 28 iulie, după retragerea apelor, oamenii s-au întors în locuințele proprii. Autoritățile au evacuat apa din 48 de gospodării, urmând ca intervențiile să continue și în ziua de 29 iulie. Situația în județul Suceava Localitățile Broșteni (cu satele Neagra și Dârmoxa), Ostra și Stulpicani au fost grav afectate. Peste 200 de gospodării au fost inundate. 205 persoane au fost salvate, dintre care 120 cu ajutorul elicopterelor și 85 prin mijloace terestre. Elicopterele SMURD au finalizat misiunile de căutare și salvare, iar forțele de intervenție rămân în teren pentru monitorizarea situației.

Circulația trenurilor, afectată de fenomene meteo (sursa: Facebook/CFR Infrastructura)
Eveniment

Trenuri blocate, întârzieri masive după furtunile din 26-27 iulie: CFR anunță intervenții de urgență

Circulația trenurilor, afectată de fenomene meteo. Circulația trenurilor de călători a fost grav perturbată în perioada 26–27 iulie, din cauza fenomenelor meteorologice extreme care au afectat infrastructura feroviară pe mai multe secții de cale ferată din România, a anunțat CFR SA într-un comunicat oficial. Circulația trenurilor, afectată de fenomene meteo Conform CFR SA, rețeaua feroviară a fost puternic afectată de rafale de vânt, ploi torențiale și instabilitate atmosferică severă. Citește și: Peste 38 de grade în trenul de la aeroport spre București, drum de o oră - presă În numeroase zone, arbori au căzut în gabaritul căii ferate și peste linia de contact, determinând restricții temporare de circulație sau chiar întreruperi de trafic. Echipele CFR, mobilizate pentru intervenții de urgență După semnalarea incidentelor, echipele de intervenție ale CFR au fost mobilizate în regim de urgență pentru degajarea liniilor și remedierea defecțiunilor tehnice. Personalul specializat din cadrul sucursalelor regionale de infrastructură a intervenit direct în teren, folosind utilaje specifice și respectând măsurile de siguranță impuse de condițiile meteo dificile. Întârzieri, posibile în continuare CFR avertizează că în unele cazuri, circulația trenurilor de călători ar putea înregistra în continuare întârzieri. Acestea depind de complexitatea intervențiilor necesare, de accesul în zonele afectate și de evoluția fenomenelor atmosferice. Recomandări pentru călători Pentru o planificare corectă a călătoriei, CFR SA recomandă următoarele măsuri: Consultați operatorul de transport feroviar pentru informații actualizate privind trenul ales; Accesați platforma online „Trenul Meu – Mersul Trenurilor”, disponibilă la www.mersultrenurilor.infofer.ro, unde sunt afișate în timp real orele de plecare, sosire și eventualele întârzieri; Urmăriți anunțurile oficiale din stațiile de cale ferată, fie prin personalul feroviar, fie prin sistemele de informare electronică.

Rusia a intervenit în alegerile din România, spune premierul Belgiei, Alexander de Croo Foto: Facebook
Politică

Rusia a intervenit în alegerile din România

Premierul Belgiei, Alexander de Croo, spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România: „Rusia a intervenit în România, denunțăm asta!”. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Rusia a intervenit în alegerile din România El a făcut aceste afirmații la Harvard Kennedy School of Government, la Harvard European Conference. CCR a anulat, la 6 decembrie, alegerile prezidențiale din România. „Când spunem că respectăm democrația, înseamnă că nu intervenim în alegerile care au loc în alte țări. (Înseamnă) că respectăm acest principiu; (înseamnă) că respectăm rezultatul alegerilor. Cred că țările UE au respectat întocmai rezultatele alegerilor. Dar vă rog nu interveniți în alegeri! Și Rusia a intervenit în (alegerile din) România, denunțăm asta! Cred că nu putem permite ca țările partenere să intervină una în alegerile celeilalte”, a spus de Croo, la 31 ianuarie. Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marţi comisarul european pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), la 28 ianuarie. Comisia Europeană dezvoltă „Scutul Democrației” „Am avut o discuţie legată de o serie de chestiuni privitoare la România ca una dintre cele patru ţări despre care s-a discutat astăzi la Consiliu. Discuţia s-a concentrat pe raportul din 2024 privind statul de drept şi la recomandări. România a folosit ocazia pentru a-şi prezenta perspectiva asupra activităţii pe care o face pentru a da curs acelor recomandări şi, desigur, Comisia va lua acest lucru în calcul atunci când va elabora raportul din 2025. Cred că este cu adevărat o ocazie ideală pentru noi de a examina toate evoluţiile de la începutul raportului din 2024. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru şi în paralel să dezvoltăm Scutul Democraţiei, care vizează ameliorarea şi adâncirea cooperării între statele membre prin Reţeaua de Cooperare Europeană privind Alegerile, recunoscând în acelaşi timp autonomia şi competenţa statelor membre de a gestiona desfăşurarea alegerilor în propriile ţări. Aşadar, cu siguranţă vom examina această chestiune în contextul raportului din 2025”, a declarat comisarul european Michael McGrath.

Donald Trump intervine în criza TikTok (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump intervine în criza TikTok

Donald Trump intervine în criza TikTok. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a lansat un apel public pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, cerând „SALVAȚI TIKTOK!”. Mesajul vine în urma deciziei companiei chineze ByteDance de a opri funcționarea popularei aplicații în SUA, ca urmare a unei legi promulgate anterior de președintele democrat în exercițiu, Joe Biden. TikTok, blocat în SUA În luna aprilie, administrația Biden a aprobat o lege care obliga TikTok să se separe complet de compania-mamă, ByteDance, și să vândă operațiunile din SUA unui cumpărător agreat de autorități până pe 19 ianuarie. Citește și: Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii: peste 100 de milioane de euro pe an, spune fostul ministru Câciu În caz contrar, sancțiunea prevedea eliminarea aplicației din magazinele online de pe teritoriul american. ByteDance a contestat această lege în instanță, însă vineri, Curtea Supremă a SUA a respins contestația. În lipsa unei soluții viabile, TikTok a anunțat oprirea aplicației în SUA începând de sâmbătă seară. Începând de sâmbătă, utilizatorii din SUA care încearcă să acceseze TikTok primesc un mesaj oficial prin care sunt informați că aplicația nu mai este disponibilă pe teritoriul american. ByteDance a justificat această decizie prin lipsa unei poziții clare din partea administrației Biden. Donald Trump intervine în criza TikTok Donald Trump, care va prelua mandatul prezidențial luni, a anunțat anterior că intenționează să acorde un răgaz de 90 de zile pentru TikTok. În această perioadă, prevederile legii promulgate de Biden vor fi suspendate, oferind companiei chineze timp suplimentar pentru a găsi o soluție. Acest anunț a fost inclus în mesajul transmis de TikTok utilizatorilor americani. Viitorul TikTok în SUA, incert Deși Trump a promis un termen de 90 de zile, soarta TikTok în SUA depinde de negocierile viitoare dintre administrația republicană și ByteDance. Populara platformă de socializare, cunoscută pentru videoclipurile scurte și creative, ar putea reveni în curând dacă se ajunge la un acord favorabil. Între timp, utilizatorii și creatorii de conținut din SUA rămân în așteptare.

Elicopter SMURD mortuar: intervenția medicilor, contestată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Elicopter SMURD mortuar: intervenția medicilor, contestată

Elicopter SMURD mortuar: intervenția medicilor, contestată. Doctor Anda Păuleț spune că, la primul apel, familia sau persoana care a făcut solicitarea nu a raportat un pacient inconștient aflat în stop cardiorespirator, ci a cerut constatarea decesului. Elicopter SMURD mortuar: intervenția medicilor, contestată Aceasta spune că în astfel de cazuri se trimite o ambulanță nemedicalizată care nu este echipată pentru resuscitare, având în componență un medic care doar constată decesul, nu un echipaj medicalizat capabil să inițieze manevre de resuscitare. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post De asemenea, doctor Anda Păuleț subliniază importanța ca persoana care efectuează apelul să descrie corect situația, astfel încât medicul coordonator să poată lua decizia potrivită. Medicul menționează că, chiar dacă o ambulanță cu medic nu era disponibilă, s-ar fi putut trimite elicopterul, așa cum s-a făcut ulterior. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, posibil trupe NATO în Ucraina (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

România, posibil trupe NATO în Ucraina

România, posibil trupe NATO în Ucraina. Trimiterea de trupe NATO în Ucraina nu mai este o ipoteză fără legătură cu realitatea, ci un scenariu cât se poate de plauzibil. România, posibil trupe NATO în Ucraina Cel puțin asta afirmă profesorul Radu Carp, foarte apropiat de cercurile puterii liberale de la București. Citește și: Putin nu exclude un conflict cu NATO, dar crede că asta ar însemna că lumea ar fi „la doar un pas de un al treilea război mondial” "NATO nu poate permite ca regiunea Odesa sa ajunga in posesia Federatiei Ruse. Problema nu este doar invecinarea, ci accesul Federatiei Ruse la peste jumatate din Marea Neagra. Daca fortele ruse inainteaza prea mult, li se va opune o linie de fortificatii la marginea regiunii Odesa. Daca aceasta nu rezista, o cu baza in Romania este pregatita sa intervina.", a scris Carp pe contul său de Facebook. Scenariu "discutat deloc la București" Profesorul universitar a mai arătat că Bucureștiul menține o tăcere foarte surprinzătoare în legătură cu acest scenariu de lucru. "Spre surprinderea mea, acest scenariu, atat de dezbatut in capitalele statelor NATO nu e discutat deloc la Bucuresti. Nu, nu e propaganda rusa. Propaganda rusa preia date corecte si le deformeaza, prin supralicitare si introducerea, greu de sesizat la prima vedere, a unor elemente false. Nu este nimic altceva decat realitatea dura a unui razboi care se poarta aproape de granitele Romaniei. Se va ajunge la aceasta , va fi depasita? Nu stim in prezent.", a adăugat Radu Carp. "Nu e propagandă rusă" Mai jos, postarea integrală: "Intrucat domeniul meu preferat este analiza steategica, constat ca NIMENI pana acum in Romania nu a facut o corelatie simpla intre urmatoatele informatii: - largirea capacitatii bazei militare de l Cincu pentru a gazdui un maxim de 6000 militari francezi - planul de investii masiv de la baza Kogalniceanu - afirmarea prezentei personalului militar NATO in Ucraina, ca instrument de detterence - interceptarea agresiva a convorbirilor pe linie militara - mai intai Bundeswehr, apoi legat de vizita lui Shapps si Radajin la Odesa. - tintirea deliberata de catre rusi a oficialilor europeni - vizita Mitsotakis la Odesa. - vizite repetate oficiali occidentali la Odesa - planul de fortificatii ucrainean pe linia frontului dar si in zona Odesa - declaratii repetate Macron legate de "linia rosie" privind Odesa - declaratii Medvedev despre Odesa ca parte a russky mir. Daca legam cu un creion invizibil toate aceste evolutii si declaratii, rezulta: NATO nu poate permite ca regiunea Odesa sa ajunga in posesia Federatiei Ruse. Problema nu este doar invecinarea, ci accesul Federatiei Ruse la peste jumatate din Marea Neagra. Daca fortele ruse inainteaza prea mult, li se va opune o linie de fortificatii la marginea regiunii Odesa. Daca aceasta nu rezista, o "coalitie de vointa" cu baza in Romania este pregatita sa intervina. Spre surprinderea mea, acest scenariu, atat de dezbatut in capitalele statelor NATO nu e discutat deloc la Bucuresti. Nu, nu e propaganda rusa. Propaganda rusa preia date corecte si le deformeaza, prin supralicitare si introducerea, greu de sesizat la prima vedere, a unor elemente false. Nu este nimic altceva decat realitatea dura a unui razboi care se poarta aproape de granitele Romaniei. Se va ajunge la aceasta "linie rosie", va fi depasita? Nu stim in prezent."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră