vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: interne

30 articole
Eveniment

Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor

Sumă astronomică plătită de la buget în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor: 9.044.474.503 lei, arată datele oferite site-ului Economica de către ministerul de Interne. Potrivit acestui site, din 2016 în 2024 această sumă a crescut de patru ori. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Casa de pensii a Internelor achită pensiile speciale și pentru foștii angajați din alte structuri, precum administrația penitenciarelor sau STS.  Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor Pensia medie achitată de această casă este de  7.800 de lei brut lunar în anul 2024 şi este cu 18% mai mare decât valoarea acestui indicator din 2023. Pensia netă este de 5.800 de lei.  Pensia medie bazată pe contributivitate era de 2.250 de lei în iunie 2024 și 2.735 de lei în octombrie 2024.  Economica.net arată cum au evoluat plățile și numărul de pensionari ai Internelor: 2016: 48.447 beneficiari de pensie specială, pensie medie brută - 3.784 de lei, fond de pensii - 2,2 miliarde lei 2020: 70.431 beneficiari, pensie medie brută - 4.933 de lei, fond de pensii - 4,16 miliarde lei 2023: 90.150 beneficiari, pensie medie brută de 6.597 de lei și fond de 7,13 miliarde de lei Din aprilie 2025, sunt peste 100.000 de pensionari la casa de pensii a Internelor. 

Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor Foto: Facebook
Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI Foto: Facebook
Politică

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile speciale de la MApN, Interne și SRI: peste 700 de milioane de lei.  Citește și: AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale. Nimic despre reducerea subvenției pentru partide La SRI se acordă, în plus față de ceea ce se prevăzuse inițial în bugetul pentru 2025, o sumă de 40 de milioane de lei. Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI La ministerul de Interne a fost nevoie de un plus de 475 de milioane de lei strict pentru pensii, iar la Apărare de 195,9 milioane de lei.  În total, SRI primește la retificarea bugetara ușor peste 92 de milioane de lei, din care 75 de milioane de lei pentru salarii și 40 de milioane de lei pentru pensii. Însă SRI va tăia 22 de milioane de lei.  Clubul Dinamo va primi șase milioane de lei „pentru asigurarea condițiilor de pregătire la cele mai bune standarde și pentru asigurarea remunerației sportivului David Popovici și staff-ului tehnic”.  În iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că în toamnă va veni cu reforma pensiilor militarilor, polițiștilor, jandarmilor și angajaților din servicii: „Dar nu doar pensiile magistraților trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar și a unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare”. 

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate Foto: ministerul de Interne
Eveniment

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate (CEI), după nenumărate critici: ministerul de Interne (MAI) anunță că cererile pentru CEI pot fi depuse la orice serviciu de evidenţă a persoanelor, indiferent de domiciliu.  Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni La 30 iulie, primarul Sibiului, Astrid Fodor (FDGR), critica dur Internele - deși nu a menționat direct acest minister - în legătură cu noile cărți electronice de identitate: „Un proiect care ne-a fost prezentat ca fantastic, nu funcţionează”, a spus ea într-o ședință de consiliu. Astrid Fodor a spus că și alți primari de municipii sunt copleșiți de această problemă. Ea a arătat că cetățenii ar trebui „să se documenteze” la „ministerele conduse de cei care ne-au adus în această situaţie”.  Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate „Începând cu 1 august 2025, cetăţenii pot solicita Cartea Electronică de Identitate (CEI) la orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, indiferent de localitatea în care îşi au domiciliul.Mai mult, aceştia pot alege ca ridicarea CEI să se facă de la un alt serviciu decât cel unde a fost depusă cererea”, se arată într-un comunicat al MAI.  Această măsură este utilă pentru:- Persoanele care locuiesc temporar în alt judeţ;- Cei care călătoresc frecvent;- Cetăţenii care au nevoie urgentă de un nou act de identitate şi nu găsesc locuri disponibile în localitatea de domiciliu. Programările pentru CEI se pot face online, pe HUB-ul de servicii electronice al MAI: hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta Persoanele care au prioritate la programare:- Cele cărora le-a expirat actul de identitate sau le va expira în următoarele 60 de zile;- Tinerii care solicită primul act de identitate (au împlinit sau vor împlini 14 ani în următoarele 30 de zile). Cartea Electronică de Identitate (CEI) este gratuită la prima solicitare pentru orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau o va împlini în următoarele 30 de zile, până la data de 30 iunie 2026, datorită finanţării din fonduri europene prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.Începând cu 1 august 2025, CEI are un cost de 70 lei (TVA inclus) în următoarele situaţii:- pentru copiii sub 14 ani;- pentru a doua solicitare (în caz de pierdere, furt, deteriorare, schimbare de date personale etc.).

Primarul Sibiului critică dur Internele, în legătură cu noile cărți electronice de identitate Foto: cartedeidentitate.gov.ro
Politică

Primarul Sibiului critică dur Internele, în legătură cu noile cărți electronice de identitate

Primarul Sibiului, Astrid Fodor (FDGR), critică dur Internele - deși nu a menționat direct acest minister - în legătură cu noile cărți electronice de identitate: „Un proiect care ne-a fost prezentat ca fantastic, nu funcţionează”, a spus ea într-o ședință de consiliu. Astrid Fodor a spus că și alți primari de municipii sunt copleșiți de această problemă. Ea a arătat că cetățenii ar trebui „să se documenteze” la „ministerele conduse de cei care ne-au adus în această situaţie”.  Ministerul de Interne a gestionat acest proiect, care oricum a fost mult întârziat, al cărții electronice de identitate.  Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Primarul Sibiului critică Internele, în legătură cu noile cărți electronice de identitate Consiliera municipală USR, Diana Mureşan, a declarat miercuri, în timpul şedinţei, că doi sibieni i s-au plâns că trebuie să aştepte două luni ca să primească noul buletin electronic.În replică, primarul Sibiului, Astrid Fodor, a spus: „Aceasta este o problemă în întreaga ţară şi este o problemă, din punctul meu de vedere, foarte gravă, pentru că nu funcţionează sistemul. (...) Şi pe grupul nostru de AMR (Asociaţia Municipiilor din România) se discută foarte intensiv, că se lovesc toate oraşele, (...) personalul nostru este total epuizat (...). Poate cei care au posibilitatea se documentează şi la ministerele conduse de cei care ne-au adus în această situaţie. Deci, un proiect care ne-a fost prezentat ca fantastic şi funcţional, nu funcţionează".Sibienii care doresc noile cărţi electronice de identitate fac solicitările la Primăria locală, însă tipărirea se face la Bucureşti, arată Agerpres.  Mulți dintre cei care au primit noile cărți de identitate se plâng că nu există cititoare pentru noile cărți. În plus, pe document nu apare adresa posesorului, care are nevoie de acte suplimentare în relația cu diferite instituții. 

În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București Foto: Facebook Crin Antonescu
Politică

În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București. În 2025, îl numea „dăunător”

În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București, ca vicepremier și ministru de Interne, însă acesta a spus că ar dori să rămână, concomitent și primar al Sibiului. „Nu sunt dispus să renunț foarte ușor la primărie. Dacă legislația permite, voi face apel la această legislație care reglementează situații excepționale. Aceasta nu este o strictă urgență. Cred că se găsesc soluții pentru a realiza un interimat de o lungime rezonabilă pentru a vedea cum se rezolvă lucrurile”, condiționa Iohannis numirea lui în Guvern.  La acel moment, și PSD îl lăuda pe Iohannis, avea doar obiecții procedurale legate de numirea acestuia ca vicepremier și ministru de Interne.  Citește și: FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6% În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București În 2025, Antonescu îl numea „dăunător” pe Iohannis. În 19 februarie 2014, Crin Antonescu anunța: „Ponta nu-l vrea pe Iohannis premier (…) Domnul Ponta are alte gânduri, PSD și ceilalți, asociații, au alte gânduri. (...) E clar că oamenii fac pe dracu-n patru numai să nu vină Iohannis”.  Chiar și liderii PSD îl lăudau pe Iohannis la acel moment. „Domnul Iohannis este un om de valoare și poate fi un câștig pentru guvern. Sper că dorința PNL de a-l numi pe domnul Iohannis și vicepremier să nu creeze anumite probleme procedurale”, spunea Cătălin Ivan, la acel moment purtător de cuvânt al PSD.  Însă, până la urmă, PSD a refuzat propunerea, iar USL s-a rupt.  Acum, Crin Antonescu îl atacă dur pe Iohannis. „Da, am curaj s-o spun pe şleau, Klaus Iohannis a fost un preşedinte slab, nepregătit şi dăunător pentru România” a declarat candidatul PSD-PNl-UDMR la 14 aprilie 2025. 

Se strânge lațul în jurul lui Georgescu Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Se strânge lațul în jurul lui Georgescu: oamenii lui, reținuți pentru trădare și grup infracțional

Se strânge lațul în jurul lui Georgescu: oamenii lui au fost reținuți pentru trădare și grup infracțional organizat, iar procurorii vor cere arestarea lor. Un comunicat al Poliției Române arăta că aceștia s-au deplasat, în ianuarie, la Moscova, pentru unde au cerut sprijin pentru „preluarea puterii de stat în România”. Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu Se strânge lațul în jurul lui Georgescu „Din probatoriul administrat în cauză a reieşit faptul că, începând cu anul 2023, cinci dintre inculpaţi împreună cu un suspect au constituit un grup infracţional organizat în scopul de a ştirbi suveranitatea şi independenţa statului român prin subminarea politică şi a capacităţii de apărare a ţării. Începând cu anul 2024, la gruparea de criminalitate organizată a aderat un alt inculpat, toţi membrii desfăşurând acţiuni continue, conştiente, publice sau conspirate în vederea îndeplinirii scopului propus. De asemenea, membrii grupului infracţional au intrat, în mod repetat, în legătură cu agenţi ai unei puteri străine, aflaţi atât pe teritoriul României, cât şi al Federaţiei Ruse”, afirmă procurorii DIICOT. „De asemenea, inculpaţii au întreprins demersuri pentru realizarea unor negocieri cu factorii politico-militari externi privind retragerea României din alianţa militară la care este parte, înlăturarea actualei ordini constituţionale, desfiinţarea partidelor politice, instalarea unui nou Guvern format din membrii organizaţiei ce vor ocupa funcţii de miniştri, înlăturarea tuturor angajaţilor din instituţiile statului, adoptarea unei noi constituţii, schimbarea numelui ţării, a drapelului şi imnului. Totodată, pe parcursul lunii ianuarie, doi dintre inculpaţi s-au deplasat la Moscova, unde au intrat în contact cu persoane dispuse să sprijine demersurile organizaţiei cu privire la preluarea puterii de stat în România”, mai explică DIICOT.  În comunicatul Poliției Române există o referire la Călin Georgescu, fără ca numele acestuia să fie folosit: „Cercetările vizând persoana cercetată a cărei imagine a fost folosită în cauză sunt continuate, fără a fi dispuse măsuri preventive”. 

Călin Georgescu, acces la documente secrete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Călin Georgescu, acces la documente secrete

Călin Georgescu, acces la documente secrete, ceea ce ar putea explica, parțial, legătura sa foarte bună cu ofițeri rezerviști și chiar activi din structurile de forță. Cine este consilierul Nicolae Radu Unul din cei mai apropiați și importanți consilieri ai lui Călin Georgescu este Nicolae Radu. Acesta este comisar-șef de Poliție, dar și profesor universitar. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Călin Georgescu, acces la documente secrete După intrarea României în NATO, Nicolae Radu a fost foarte activ în cercetare: a participat la realizarea mai multor proiecte din care au rezultat documente pentru diverse planuri de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale unor instituții de forță. De exemplu, a fost director al proiectului "Managementul selecției personalului destinat misiunilor speciale". Acest proiect a fost o componentă a Planului de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare al Ministerului de Interne. În alte câteva proiecte similare, Nicolae Radu a fost membru. Pentru același Plan al Internelor, Nicolae Radu a făcut parte din proiectul "Trăsăturile leader-ului și profilul moral al luptătorului antiterorist", dar și din proiectul "Managementul terorii - psihologia kamikaze". Planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale instituțiilor de forță sunt documente clasificate la care au acces foarte puțini șefi de structuri. Fragment din CV-ul lui Nicolae Radu în care sunt prezentate proiectele științifice la care a luat parte (sursa: SNSPA)

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Un polițist pensionat, Ion Stoica, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției Foto: Adevarul
Eveniment

Polițist pensionat, pensie mai mare decât salariul șefului Poliției

Aberațiile pensiilor speciale: un polițist pensionat, reangajat în MAI, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției, Bogdan Despescu. Este vorba de pensia lui Ion Stoica, în vârstă de 68 de ani, la bază inginer agricol, angajat în Miliție în 1984, pensionat și apo reangajat la Interne în funcția de secretar general adjunct, din februarie 2023. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Polițist pensionat, pensie mai mare decât salariul șefului Poliției Potrivit declarației de avere, Stoica a încasat în anul fiscal 2023 o pensie netă, anuală, de 249.660 de lei. El a cumulat această pensie cu un salariu de la Interne de 152.548 de lei, net, anual. În schimb, Bogdan Desprescu, șeful Poliției Române, cu rang de secretar de stat, a avut în anul fiscal 2023 un salariu anual net de 235.788 de lei. Ion Stoica a fost secretar general la Interne în guvernarea Victor Ponta. În 2016, a fost schimbat din funcție de guvernarea tehnocrată și s-a pensionat. După ce s-a pensionat a ajuns consilier parlamentar în cadrul Autorităţii Electorale Permanente. Ziarul Național a scris că Stoica a ajuns secretar general la Interne cu ajutorul lui Constantin Niculescu, fostul baron PSD de Argeș. “A fost inspector șef în Argeș, Olt și Vâlcea, iar în 2009, pentru doar câteva luni, secretar general al Internelor. Post pe care a revenit în 2012, după ce mai mulți politicieni influenți din aceste județe, în frunte cu protectorul său, piteșteanul Constantin Nicolescu, s-au zbătut ca niște lei pentru ca Ion Stoica să ajungă din nou „SG”, omul care are în fișa postului managerierea întregului minister“, scria Național în septembrie 2015.

Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă Foto: Facebook
Eveniment

Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă

Paşaportul simplu electronic va fi livrat gratuit la orice adresă de pe teritoriul României, începând cu 1 ianuarie, anunță Internele. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă „În prezent, paşapoartele simple electronice sunt livrate doar la adresa de domiciliu a solicitanţilor, în schimbul contravalorii de 15,00 lei (TVA inclus). Însă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, cetăţenii care vor solicita eliberarea unui paşaport simplu electronic vor avea posibilitatea de a opta, la momentul depunerii cererii, pentru livrarea acestuia, gratuit, la orice adresă de pe teritoriul României. Acest serviciu nu determină modificări ale costului paşaportului simplu electronic, contravaloarea acestuia rămânând neschimbată”, a transmis, marţi, MAI, într-un comunicat de presă. Astfel, cetăţenii vor putea solicita livrarea paşaportului simplu electronic nu doar la adresa de domiciliu, ci la orice altă locaţie convenabilă aleasă. ”Această măsură este adaptată nevoilor cetăţenilor şi continuă demersurile de modernizare şi digitalizare a serviciilor publice oferite de structurile de paşapoarte, cu sprijinul Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” – S.A., având ca obiectiv principal reducerea timpului şi a efortului necesar pentru obţinerea paşapoartelor româneşti. Solicitanţii de paşapoarte simple electronice care vor depune cererile în data de 03 ianuarie 2025, vor putea ridica documentele de călătorie de la ghişeele de paşapoarte începând din data de 10 ianuarie 2025 sau, în funcţie de opţiunea acestora, vor putea beneficia, fără niciun cost, de serviciul de expediere la orice locaţie indicată în momentul depunerii cererii, astfel cum am precizat mai sus”, a mai trasmis sursa citată. Costul pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic pentru persoanele care au împlinit vârsta de 12 ani este de 258 lei, iar costul unui paşaport simplu electronic pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 12 ani este 234 lei.

Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne)
Eveniment

Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare

Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare. Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a scăzut în august 2024 la 1.268.221, cu 23.571 mai puține comparativ cu ianuarie 2024. Din acest total, peste 63% dintre posturi erau în administrația publică centrală, conform datelor Ministerului Finanțelor. Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare În administrația publică centrală lucrau 801.002 de angajați, dintre care 586.358 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în scădere cu 22.247 de angajați față de ianuarie 2024. Citește și: VIDEO De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul. Mărturia premierului: A fost perioada „cea mai lipsită de responsabilități” Cele mai multe posturi ocupate se regăseau la: - Ministerul Educației: 276.965 angajați (-25.415 față de ianuarie 2024) - Ministerul Afacerilor Interne: 124.133 angajați (+682) - Ministerul Apărării Naționale: 77.294 angajați (+3.258) - Ministerul Finanțelor: 24.601 angajați (-228) - Ministerul Sănătății: 17.877 angajați (-363) Alte instituții și finanțări În instituțiile finanțate din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.305 posturi, o ușoară creștere de 38 față de ianuarie 2024. În instituțiile subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj erau ocupate 44.207 posturi, cu 296 mai puține. Instituțiile finanțate integral din venituri proprii aveau 161.132 de posturi ocupate, o scădere de 3.167 de posturi. În administrația publică locală lucrau în august 2024 un total de 467.219 persoane, cu 2.002 mai multe decât în ianuarie. Dintre acestea, 287.218 lucrau în instituții finanțate din bugetele locale, în creștere cu 2.405, în timp ce 180.001 posturi erau în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii, în scădere cu 403.

Efectele accidentelor în care au fost implicate trotinetele Foto: Oradea.ro
Eveniment

Efectele accidentelor în care au fost implicate trotinetele

Zeci de morți și sute de răniți: acestea efectele accidentelor grave în care au fost implicate trotinetele electrice în doar trei ani, din 30 iunie 2021 în 30 iunie 2024. Doat în București au fost 187 de accidente majore, soldate cu 184 de răniți grav și trei morți, arată un răspuns al ministerului de Interne la o interpelare. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Efectele accidentelor în care au fost implicate trotinetele În total au fost 24 de persoane ucise în accidente care au implicat trotinete electrice. Numărul răniților grav: peste 370. După București, cele mai multe accidente au fost la Cluj, 28, fiind soldate cu 25 de răniți grav și trei morți. Pe locul III vine, surprinzător, județul Mehedinți: 17 accidente, cu 16 răniți grav și un mort. Ministerul de Interne nu precizează dacă vina a fost a conducătorilor acestor trotinete sau a altor participanți la trafic. O statistică anterioară a ministerului de Interne arăta că din 2018 până în 2023 s-au înregistrat 23 de morți și 399 de persoane grav rănite în accidente în care au fost implicate trotinete electrice. În plus, 2.651 de persoane au fost rănite ușor.

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical este cea destinată spitalul Gerota al ministerului de Interne. Însă PNRR va finanța și noul spital, din Balotești, al SRI. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei, optimist. Pesimist, suma ajunge la 28,5 miliarde În plus, Compania Națională de Investiții derulează reparații de 125 de milioane de lei la Spitalul Militar Central. Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Doar aceste trei investiții ajung la circa 2,4 miliarde de lei, deci aproximativ 480 milioane de euro. Pe de altă parte, Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, deși unele aveau licitații în derulare. Ce spitale pentru structurile militarizate construiește sau urmează să construiască, prin PNRR, guvernul Ciolacu: ​Un nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, care va fi construit în nordul Bucureștiului. Valoarea investiției: 1,4 miliarde de lei. „Sunt 400 de paturi, toate digitalizate, vreo 50 de paturi pentru ATI, 10 săli de operaţie, 40 de paturi pentru internări de zi. Cu adevărat, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte şi mă bucur mult că acest lucru va porni din februarie. Termenul în PNRR este unul scurt. Sperăm că şi constructorii să facă faţă acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2023. Finanțări vor veni prin PNRR, dar și de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, acest spital urma să fie scos din PNRR. Spitalul SRI de la Balotești: în februarie, Guvernul a actualizat valoarea proiectului la 879 de milioane de lei, de la 400 de milioane de lei, cât se estimase inițial. PNRR va finanța proiectul cu 670 de milioane de lei, iar ministerul Sănătății cu 200 de milioane de lei. Spitalul va avea 460 de paturi. Compania Națională de Investiții repară și dezvoltă mai multe corpuri din Spitalul Militar Central, costurile fiind de peste 120 de milioane de lei. Spitalul Militar de Urgenta Sibiu va beneficia de o finantare de 81 de milioane de lei prin PNRR pentru construirea unui nou bloc chirurgical, potrivit ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila. “Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice“, arăta site-ul Context.ro în septembrie 2023.

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu, Romeo Simionescu Foto: Gazeta de Sud
Investigații

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne: Romeo Simionescu a avut, în anul fiscal 2023, o pensie netă, anuală, de 124.702 lei. În 2022, pensia sa era de 110.556 lei. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei El este membru al conducerii PSD a municipiului Târgu Jiu. În cotombrie 2023, CCR a decis că legea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul este neconstituţională. Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu Simionescu este născut în mai 1974 și a trecut în rezervă, potrivit propriului CV, în 2016 - deci avea 42 de ani. În 1994, el a absolvit Școala militară de subofițeri de poliție de la Câmpina - așa numiții tablagii - și a fost șef de post într-o localitate din Gorj, iar ulterior elibera pașapoarte, în același județ. În 2002, a absolvit Academia de Poliție, iar în 2005 a luat un masterat în poltici publice la SNSPA. Din 2006 în 2016, când a trecut în rezervă, a lucrat la direcția de informații a ministerului de Interne, el fiind chiar șeful direcției de protecție internă Gorj. Pe lângă pensie, Romeo Simionescu a avut, în anul fiscal 2023, un salariu de secretar de stat de 132.679 de lei. Fostul polițist are o vilă de 268 mp în Târgu Jiu și un apartament de 55 mp în București. El nu declară, în declarația de avere depusă în 2024, nici un cont bancar sau alte plasamente financiare de peste 5.000 de euro.

Numărul pensionarilor speciali din Interne care primesc peste 10.000 lei/lună Foto: Facebook
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali Interne primesc 10.000 lei/lună

Numărul consistent al pensionarilor speciali din ministerul de Interne care primesc pensii de peste 10.000 lei/lună: din 76.266 de pensionari speciali aflați în plata acestui minister, aproape 3.300 au primit pensii, nete, de peste 2.000 de euro. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Datele sunt din aprilie 2023, dar la finalul anului trecut au ieși la pensie, doar în acest minister, încă 2.500 de cadre militare sau cu statut special. Numărul pensionarilor speciali din Interne care primesc peste 10.000 lei/lună Potrivit unui răspuns la o interpelare a deputatului Claudiu Năsui, existau, la acel moment, în plata ministerului de Interne, 241 de pensionari speciali cu pensii de peste 15.000 de lei. Alți 94 aveau între 14.000 și 15.000 de lei, 140 între 13.000 și 14.000, 320 între 12.000 și 13.000, alți 721 - 11-12.000 lei/lună și 1.248 de la 10.000 la 11.000 lei/lună. Datele oferite de Interne arată că cel mai mare lot de pensionari speciali din ministerul de Interne, peste 25.000, primesc între 4.000 și 5.000 de lei pe lună. La ministerul Apărării, sunt 458 de pensionari speciali cu peste 15.000 lei/lună, fără a-i lua în calcul pe magistrații militari. În total, circa 4.300 de pensionari aflați în plata ministerului Apărării primeau peste 10.000 lei/lună, potrivit datelor transmise de acest minister către deputatul USR Claudiu Năsui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră