sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: interne

24 articole
Investigații

Călin Georgescu, acces la documente secrete

Călin Georgescu, acces la documente secrete, ceea ce ar putea explica, parțial, legătura sa foarte bună cu ofițeri rezerviști și chiar activi din structurile de forță. Cine este consilierul Nicolae Radu Unul din cei mai apropiați și importanți consilieri ai lui Călin Georgescu este Nicolae Radu. Acesta este comisar-șef de Poliție, dar și profesor universitar. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Călin Georgescu, acces la documente secrete După intrarea României în NATO, Nicolae Radu a fost foarte activ în cercetare: a participat la realizarea mai multor proiecte din care au rezultat documente pentru diverse planuri de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale unor instituții de forță. De exemplu, a fost director al proiectului "Managementul selecției personalului destinat misiunilor speciale". Acest proiect a fost o componentă a Planului de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare al Ministerului de Interne. În alte câteva proiecte similare, Nicolae Radu a fost membru. Pentru același Plan al Internelor, Nicolae Radu a făcut parte din proiectul "Trăsăturile leader-ului și profilul moral al luptătorului antiterorist", dar și din proiectul "Managementul terorii - psihologia kamikaze". Planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale instituțiilor de forță sunt documente clasificate la care au acces foarte puțini șefi de structuri. Fragment din CV-ul lui Nicolae Radu în care sunt prezentate proiectele științifice la care a luat parte (sursa: SNSPA)

Călin Georgescu, acces la documente secrete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Un polițist pensionat, Ion Stoica, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției Foto: Adevarul
Eveniment

Polițist pensionat, pensie mai mare decât salariul șefului Poliției

Aberațiile pensiilor speciale: un polițist pensionat, reangajat în MAI, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției, Bogdan Despescu. Este vorba de pensia lui Ion Stoica, în vârstă de 68 de ani, la bază inginer agricol, angajat în Miliție în 1984, pensionat și apo reangajat la Interne în funcția de secretar general adjunct, din februarie 2023. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Polițist pensionat, pensie mai mare decât salariul șefului Poliției Potrivit declarației de avere, Stoica a încasat în anul fiscal 2023 o pensie netă, anuală, de 249.660 de lei. El a cumulat această pensie cu un salariu de la Interne de 152.548 de lei, net, anual. În schimb, Bogdan Desprescu, șeful Poliției Române, cu rang de secretar de stat, a avut în anul fiscal 2023 un salariu anual net de 235.788 de lei. Ion Stoica a fost secretar general la Interne în guvernarea Victor Ponta. În 2016, a fost schimbat din funcție de guvernarea tehnocrată și s-a pensionat. După ce s-a pensionat a ajuns consilier parlamentar în cadrul Autorităţii Electorale Permanente. Ziarul Național a scris că Stoica a ajuns secretar general la Interne cu ajutorul lui Constantin Niculescu, fostul baron PSD de Argeș. “A fost inspector șef în Argeș, Olt și Vâlcea, iar în 2009, pentru doar câteva luni, secretar general al Internelor. Post pe care a revenit în 2012, după ce mai mulți politicieni influenți din aceste județe, în frunte cu protectorul său, piteșteanul Constantin Nicolescu, s-au zbătut ca niște lei pentru ca Ion Stoica să ajungă din nou „SG”, omul care are în fișa postului managerierea întregului minister“, scria Național în septembrie 2015.

Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă Foto: Facebook
Eveniment

Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă

Paşaportul simplu electronic va fi livrat gratuit la orice adresă de pe teritoriul României, începând cu 1 ianuarie, anunță Internele. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă „În prezent, paşapoartele simple electronice sunt livrate doar la adresa de domiciliu a solicitanţilor, în schimbul contravalorii de 15,00 lei (TVA inclus). Însă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, cetăţenii care vor solicita eliberarea unui paşaport simplu electronic vor avea posibilitatea de a opta, la momentul depunerii cererii, pentru livrarea acestuia, gratuit, la orice adresă de pe teritoriul României. Acest serviciu nu determină modificări ale costului paşaportului simplu electronic, contravaloarea acestuia rămânând neschimbată”, a transmis, marţi, MAI, într-un comunicat de presă. Astfel, cetăţenii vor putea solicita livrarea paşaportului simplu electronic nu doar la adresa de domiciliu, ci la orice altă locaţie convenabilă aleasă. ”Această măsură este adaptată nevoilor cetăţenilor şi continuă demersurile de modernizare şi digitalizare a serviciilor publice oferite de structurile de paşapoarte, cu sprijinul Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” – S.A., având ca obiectiv principal reducerea timpului şi a efortului necesar pentru obţinerea paşapoartelor româneşti. Solicitanţii de paşapoarte simple electronice care vor depune cererile în data de 03 ianuarie 2025, vor putea ridica documentele de călătorie de la ghişeele de paşapoarte începând din data de 10 ianuarie 2025 sau, în funcţie de opţiunea acestora, vor putea beneficia, fără niciun cost, de serviciul de expediere la orice locaţie indicată în momentul depunerii cererii, astfel cum am precizat mai sus”, a mai trasmis sursa citată. Costul pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic pentru persoanele care au împlinit vârsta de 12 ani este de 258 lei, iar costul unui paşaport simplu electronic pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 12 ani este 234 lei.

Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne)
Eveniment

Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare

Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare. Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a scăzut în august 2024 la 1.268.221, cu 23.571 mai puține comparativ cu ianuarie 2024. Din acest total, peste 63% dintre posturi erau în administrația publică centrală, conform datelor Ministerului Finanțelor. Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare În administrația publică centrală lucrau 801.002 de angajați, dintre care 586.358 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în scădere cu 22.247 de angajați față de ianuarie 2024. Citește și: VIDEO De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul. Mărturia premierului: A fost perioada „cea mai lipsită de responsabilități” Cele mai multe posturi ocupate se regăseau la: - Ministerul Educației: 276.965 angajați (-25.415 față de ianuarie 2024) - Ministerul Afacerilor Interne: 124.133 angajați (+682) - Ministerul Apărării Naționale: 77.294 angajați (+3.258) - Ministerul Finanțelor: 24.601 angajați (-228) - Ministerul Sănătății: 17.877 angajați (-363) Alte instituții și finanțări În instituțiile finanțate din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.305 posturi, o ușoară creștere de 38 față de ianuarie 2024. În instituțiile subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj erau ocupate 44.207 posturi, cu 296 mai puține. Instituțiile finanțate integral din venituri proprii aveau 161.132 de posturi ocupate, o scădere de 3.167 de posturi. În administrația publică locală lucrau în august 2024 un total de 467.219 persoane, cu 2.002 mai multe decât în ianuarie. Dintre acestea, 287.218 lucrau în instituții finanțate din bugetele locale, în creștere cu 2.405, în timp ce 180.001 posturi erau în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii, în scădere cu 403.

Efectele accidentelor în care au fost implicate trotinetele Foto: Oradea.ro
Eveniment

Efectele accidentelor în care au fost implicate trotinetele

Zeci de morți și sute de răniți: acestea efectele accidentelor grave în care au fost implicate trotinetele electrice în doar trei ani, din 30 iunie 2021 în 30 iunie 2024. Doat în București au fost 187 de accidente majore, soldate cu 184 de răniți grav și trei morți, arată un răspuns al ministerului de Interne la o interpelare. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Efectele accidentelor în care au fost implicate trotinetele În total au fost 24 de persoane ucise în accidente care au implicat trotinete electrice. Numărul răniților grav: peste 370. După București, cele mai multe accidente au fost la Cluj, 28, fiind soldate cu 25 de răniți grav și trei morți. Pe locul III vine, surprinzător, județul Mehedinți: 17 accidente, cu 16 răniți grav și un mort. Ministerul de Interne nu precizează dacă vina a fost a conducătorilor acestor trotinete sau a altor participanți la trafic. O statistică anterioară a ministerului de Interne arăta că din 2018 până în 2023 s-au înregistrat 23 de morți și 399 de persoane grav rănite în accidente în care au fost implicate trotinete electrice. În plus, 2.651 de persoane au fost rănite ușor.

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical este cea destinată spitalul Gerota al ministerului de Interne. Însă PNRR va finanța și noul spital, din Balotești, al SRI. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei, optimist. Pesimist, suma ajunge la 28,5 miliarde În plus, Compania Națională de Investiții derulează reparații de 125 de milioane de lei la Spitalul Militar Central. Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Doar aceste trei investiții ajung la circa 2,4 miliarde de lei, deci aproximativ 480 milioane de euro. Pe de altă parte, Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, deși unele aveau licitații în derulare. Ce spitale pentru structurile militarizate construiește sau urmează să construiască, prin PNRR, guvernul Ciolacu: ​Un nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, care va fi construit în nordul Bucureștiului. Valoarea investiției: 1,4 miliarde de lei. „Sunt 400 de paturi, toate digitalizate, vreo 50 de paturi pentru ATI, 10 săli de operaţie, 40 de paturi pentru internări de zi. Cu adevărat, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte şi mă bucur mult că acest lucru va porni din februarie. Termenul în PNRR este unul scurt. Sperăm că şi constructorii să facă faţă acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2023. Finanțări vor veni prin PNRR, dar și de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, acest spital urma să fie scos din PNRR. Spitalul SRI de la Balotești: în februarie, Guvernul a actualizat valoarea proiectului la 879 de milioane de lei, de la 400 de milioane de lei, cât se estimase inițial. PNRR va finanța proiectul cu 670 de milioane de lei, iar ministerul Sănătății cu 200 de milioane de lei. Spitalul va avea 460 de paturi. Compania Națională de Investiții repară și dezvoltă mai multe corpuri din Spitalul Militar Central, costurile fiind de peste 120 de milioane de lei. Spitalul Militar de Urgenta Sibiu va beneficia de o finantare de 81 de milioane de lei prin PNRR pentru construirea unui nou bloc chirurgical, potrivit ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila. “Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice“, arăta site-ul Context.ro în septembrie 2023.

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu, Romeo Simionescu Foto: Gazeta de Sud
Investigații

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu

Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne: Romeo Simionescu a avut, în anul fiscal 2023, o pensie netă, anuală, de 124.702 lei. În 2022, pensia sa era de 110.556 lei. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei El este membru al conducerii PSD a municipiului Târgu Jiu. În cotombrie 2023, CCR a decis că legea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul este neconstituţională. Uriașa pensie specială a unui fost tablagiu Simionescu este născut în mai 1974 și a trecut în rezervă, potrivit propriului CV, în 2016 - deci avea 42 de ani. În 1994, el a absolvit Școala militară de subofițeri de poliție de la Câmpina - așa numiții tablagii - și a fost șef de post într-o localitate din Gorj, iar ulterior elibera pașapoarte, în același județ. În 2002, a absolvit Academia de Poliție, iar în 2005 a luat un masterat în poltici publice la SNSPA. Din 2006 în 2016, când a trecut în rezervă, a lucrat la direcția de informații a ministerului de Interne, el fiind chiar șeful direcției de protecție internă Gorj. Pe lângă pensie, Romeo Simionescu a avut, în anul fiscal 2023, un salariu de secretar de stat de 132.679 de lei. Fostul polițist are o vilă de 268 mp în Târgu Jiu și un apartament de 55 mp în București. El nu declară, în declarația de avere depusă în 2024, nici un cont bancar sau alte plasamente financiare de peste 5.000 de euro.

Numărul pensionarilor speciali din Interne care primesc peste 10.000 lei/lună Foto: Facebook
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali Interne primesc 10.000 lei/lună

Numărul consistent al pensionarilor speciali din ministerul de Interne care primesc pensii de peste 10.000 lei/lună: din 76.266 de pensionari speciali aflați în plata acestui minister, aproape 3.300 au primit pensii, nete, de peste 2.000 de euro. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Datele sunt din aprilie 2023, dar la finalul anului trecut au ieși la pensie, doar în acest minister, încă 2.500 de cadre militare sau cu statut special. Numărul pensionarilor speciali din Interne care primesc peste 10.000 lei/lună Potrivit unui răspuns la o interpelare a deputatului Claudiu Năsui, existau, la acel moment, în plata ministerului de Interne, 241 de pensionari speciali cu pensii de peste 15.000 de lei. Alți 94 aveau între 14.000 și 15.000 de lei, 140 între 13.000 și 14.000, 320 între 12.000 și 13.000, alți 721 - 11-12.000 lei/lună și 1.248 de la 10.000 la 11.000 lei/lună. Datele oferite de Interne arată că cel mai mare lot de pensionari speciali din ministerul de Interne, peste 25.000, primesc între 4.000 și 5.000 de lei pe lună. La ministerul Apărării, sunt 458 de pensionari speciali cu peste 15.000 lei/lună, fără a-i lua în calcul pe magistrații militari. În total, circa 4.300 de pensionari aflați în plata ministerului Apărării primeau peste 10.000 lei/lună, potrivit datelor transmise de acest minister către deputatul USR Claudiu Năsui.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

Sportivi la Dinamo contabile, pile, generali. În imagine, Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Investigații

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali. Situație halucinantă la Clubul Sportiv Dinamo, păstorit de trei agenți secreți de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne: în baza unor Contracte de Activitate Sportivă, au fost angajate contabile, oameni buni la toate, un fost general. Citește și: EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo Sunt doar câteva dintre angajările halucinante de la Clubul Sportiv Dinamo investigate de Direcția Națională Anticorupție. 1.800 de contracte în trei ani Comisarul Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a semnat în jur de 1.800 de Contracte de Activitate Sportivă (CAS), în perioada 2020 - 2023. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Adrian Popa a transmis că "Clubul Sportiv Dinamo are 38 de discipline sportive active, cu peste 2.000 de sportivi legitimați. (...) Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Anual sunt încheiate aproximativ 450 de de contracte cu participanți la activitatea sportivă. Astfel, pentru perioada la care faceți referire în solicitare (2020 – 2023), sunt aproximativ 1.800 de contracte care au produs efecte". Majoritatea personalului angajat în baza unor astfel de contracte au fost sportivi, antrenori și staff-ul tehnic. Dar președintele Clubului Sportiv Dinamo, deținut integral de Ministerul Afacerilor Interne, a găsit o cale de a fenta legea. Astfel, în baza Contractelor de Activitate Sportivă, a angajat mai multe persoane care nu aveau nici o treabă cu sportul în secțiile sportive ca să lucreze în aparatul administrativ. Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali Printre cei cu care s-a semnat CAS se află și pensionara Iuliana Calangiu. Ea trebuia să presteze activitatea sportivă în anul 2021 la Secția Canotaj, dar în realitate se ocupa de contabilitate. Elena Badea este o altă angajată încadrată în baza unui CAS. Prima dată a fost angajată să presteze activitatea sportivă la Secția de Box. Cel de-al doilea contract semnat cu Elena Badea a fost înregistrat pe Secția de Canotaj. La fel ca și pensionara Iuliana Calangiu, Elena Badea se ocupa în realitate de contabilitatea clubului. Gina Steluța Mircea, o altă angajată în baza unui CAS, presta tot la contabilitate. Dan Răzvan Lupu, fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu, a fost angajat inițial la Secția Haltere fără a avea vreo legătură cu acest sport. Ulterior, a fost angajat ca antrenor la Secția de Fotbal. Generalul Ion Cuhutencu, fostul șef al Direcției de Audit Public Intern din Ministerul de Interne și actual consilier la Ministerul Dezvoltării, a fost și el beneficiarul unui CAS la Secția de Canotaj. Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte investigate încă din anul 2021 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Popa dă vina pe Cosac: I-a dat voie Ministerul Sporturilor Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo, a declarat pentru DeFapt.ro că primele contracte de acest fel au fost încheiate începând cu anul 2019. "Nu eu am inventat. Fostul președinte George Cosac a cerut un punct de vedere de la Ministerul Sporturilor prin care a întrebat dacă personalul administrativ poate fi angajat cu Contract de Activitate Sportivă. Ministrul Sporturilor de la acea dată a spus că sigur, orice participant la activitatea sportivă, orice activitate din COR, care poate fi amenajator bază, ospătar, bucătar etc., poate fi angajat dacă sprijină activitatea sportivă". Întrebat dacă doamnele angajate la contabilitate în baza CAS lucrau exclusiv pentru secțiile sportive la care au fost angajate, Ionuț Adrian Popa a spus că nu. Cât despre cazul lui Dan Răzvan Lupu, a ținut să precizeze de câteva ori că a fost angajat la Secția Haltere pentru "a tăia bilete la intrarea în sala de fitness". Sală care aducea venituri de 50.000 lei lunar clubului. Supărat că l-au turnat foștii colegi de la "Doi și-un sfert" Referitor la ancheta DNA, comisarul Ionuț Adrian Popa a declarat că a început în anul 2021, atunci când "se căuta un nou caz Dragnea". Dar bănuiește că dosarul a plecat de la o delațiune de la Direcția Generală de Protecție Internă. Acesta a explicat că procurorii DNA au delegat Direcția Generală Anticorupție a ministerului de Interne să facă audieri în acest dosar. În plus a explicat că, el personal, a dus mai multe documente la DNA, acolo unde a cerut să aibă o discuție cu procurorul de caz. "Oamenii m-au primit și le-am explicat tot, cum am construit aici. Le-am spus, oameni buni, am vrut să muncim, n-am vrut să facem altceva. Oamenii ăia (angajații cu CAS - n.r.) toți au muncit. Le-am zis că dacă găsiți un om care a dat vreun leu mie sau colegilor mei, că nu a muncit și a stat acasă în pat, eu mă predau. Asta e, m-ați prins, n-am fost onest", a povestit comisarul Popa. DNA a audiat angajați ai Clubului Conform acestuia, au fost audiați unul dintre contabili, juristul și cei de la disciplinele sportive. Însă, spune comisarul Popa, nici el, nici vicepreședintele Georgeta Andrunache nu au fost audiați. "Dacă era ceva ilegal de doi ani de zile...? Ne-au cerut documente... Pe mine nu m-a întrebat niciodată. Dacă nu le-a ieșit nimic în doi ani... Faci audieri la DGA, chemi doar doi, trei, pentru audieri la DNA și spui: ne-am lămurit, nu e abuz în serviciu. DNA a deschis dosar în baza unei sesizări făcută de foștii noștri colegi", se încurajează Ionuț Adrian Popa. Dar ancheta DNA nu a fost clasată până în prezent. Popa turna de la Dinamo, Vela l-a pus președinte Ionuț Adrian Popa a fost numit în funcția de președinte al Clubului Sportiv Dinamo în iunie 2020 de liberalul Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din aceea perioadă. Decizia a fost luată după ce Ionuț Adrian Popa, în calitate agent secret la „Doi și-un sfert” cu gradul de subcomisar, i-a prezentat ministrului mai multe rapoarte informative despre ceea ce se întâmpla la clubul sportiv. Avea cam șase luni de când colecta informații despre personalul clubului. „Eu am venit primul (la CS Dinamo – n.r.). Răspundeam și de Dinamo. Aveam un ofițer aici. A fost o perioadă în pandemie când au apărut niște poze cu Larisa Iordache. Atunci domnul Vela, care ținea foarte mult la imagine, a luat un pic foc. În aprilie am fost chemat la discuții ca ofițer responsabil din punct de vedere informativ. Mi s-a propus funcția de președinte, dar am refuzat. M-am trezit în iunie cu un telefon de la cabinetul ministrului și mi-a zis să ma duc", a declarat președintele Ionuț Popa pentru DeFapt.ro. Agentul Popa și-a mai adus doi colegi secreți În august 2020, Ionuț Popa l-a adus pe funcția de vicepreședinte pe Adrian Popescu, zis Papi, unul dintre cei mai buni ofițeri de contrainformații de la „Doi și-un sfert”. „L-am sunat pe Silviu Dumitrache (șeful DGPI – n.r.) și l-am întrebat dacă mi-l dă pe Papi. Mi-a zis că . A venit direct prin numire pentru că era o funcție mai mică", a mai spus Ionuț Adrian Popa. Doi ani mai târziu, în august 2022, tot pe funcția de vicepreședinte a fost adus comisarul șef de poliției Lucian Mihai Popa, tot agent secret la DGPI. Ce au în comun cei trei agenți secreți de la serviciul secret al Ministerului de Interne? Toți trei s-au deconspirat benevol în urma publicării CV-urilor lor pe site-ul CS Dinamo.

Rafila, consilieri din SRI și Interne (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Investigații

Rafila, consilieri din SRI și Interne

Rafila, consilieri din SRI și Interne. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, s-a înconjurat de o „brigadă de epoleți” formată din foști șefi din Serviciul Român de Informații și din Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Cel mai înalt în grad este generalul de brigadă Cristian Georgică Celea, un pensionar special care încasează anual doar din pensie aproximativ 42.000 de euro. Un alt consilier personal al ministrului Rafila este comisarul șef Octavian Melintescu, fostul adjunct al Direcției Generale Anticorupție. Ministrul Alexandru Rafila nu s-a mulțumit doar cu atât. A decis să-l numească în funcția de secretar general al ministerului pe prietenul său, comisarul șef Mihai Alexandru Borcan, fostul șef al Poliției Sectorului 5. Rafila senior, șeful Securității Arad Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pare atras de haina militară, motiv pentru care s-a înconjurat de fostele cadre de nădejde ale statului român. Tatăl său, Alexandru Rafila senior, s-a născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), dar a ajuns să conducă serviciul de Securitate în județul Arad. Alexandru Rafila senior a fost trecut în rezervă cu gradul de maior de securitate la data de 1 iunie 1949, conform unui document publicat de Consiliul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Ministrul Alexandru Rafila a declarat pe la mai multe televiziuni că tatăl său ar fi fost exclus din Securitate și a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că nu corespundea cerințelor trasate de partid. „Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie. (...) El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat - nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”, spunea ministrul Alexandru Rafila. Rafila, consilieri din SRI și Interne Pesedistul Alexandru Rafila a fost numit ministru al Sănătății în noiembrie 2021. La fel ca predecesorii săi, s-a încojurat de consilieri personali, plătiți din banii ministerului, și de consilieri onorifici. Citește și: Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar” DeFapt.ro a solicitat ministerului Sănătății o listă cu toți consilierii ministrului Alexandru Rafila, dar și atribuțiile acestora. Din documentul transmis de minister rezultă că la cabinetul de ministru al lui Rafila sunt încadrați cinci consilieri personali și 17 consilieri onorifici. În capul listei de consilieri onorifici se află generalul SRI Cristian Georgică Celea, unul dintre pensionarii speciali ai statului român. Totodată, acesta a fost desemnat de ministrul Rafila în două consilii de administrație: Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni" și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din documentele oficiale rezultă că Cristian Georgică Celea a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă de președintele Traian Băsescu în martie 2006. Generalul Celea, zeci de terenuri și case În ultima declarație de avere depusă de generalul Celea în iunie 2023, rezultă că încasează o pensie militară anuală de 214.000 lei. Adică aproape 18.000 lei lunar, echivalentul a 3.500 de euro. Totodată, a mai menționat încă o pensie, nu se știe dacă privată sau de stat, de 9.480 lei. Din declarația de avere depusă de generalul Cristian Georgică Celea mai aflăm că a cumpărat un teren agricol de 4.200 mp în Ciolpani, un alt teren agricol, de un hectar, în comuna sibiană Șelimbăr, un teren de un hectar și o pădure de 2.000 mp în Dâmbovița, dar și un teren intravilan, de 4.507 mp, în Argeș. În anul 2021 și-a cumpărat o casă de 470 mp în localitatea argeșeană Căteasca. A moștenit în 2022 o altă casă de 191 mp și trei apartamente, plus 18 terenuri. Pe numele generalului se mai află trei mașini, trei șalupe și un scuter. În perioada 1986 -2022, a strâns obiecte de artă în valoare de 30.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură. De la o persoană fizică a luat în 2021 o sumă de 560.000 lei, bani pe care trebuie să îi returneze până în 2026. Tot până în 2026, trebuie să restituie 100.000 lei la BRD. O altă sumă de 18.600 de euro urmează să o returneze până în 2025 către Impuls Leasing. Comisarul șef Melintescu, nota 2,65 la concurs Comisarul șef Octavian Melintescu, fostul șef al Direcția Generală Anticorupție, este un alt consilier personal al ministrului Alexandru Rafila. Anterior, Melintescu l-a consiliat pe primarul USR Radu Mihaiu, de la Primăria Sector 2. Practic, Octavian Melintescu a trecut din tabăra USR în cea a PSD, chiar dacă susține că nu s-a înregimentat politic. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a vrut să-l pună pe Octavian Melintescu în funcția de șef al Corpului de Control, dar acesta a picat concursul pentru ocuparea funcției cu nota 2,65. Pentru ocuparea funcției trebuia să obțină nota 7. Conform declarației sale de avere, Octavian Melintescu a încasat un salariu anual de 55.800 lei de la Ministerul Sănătății. În plus, încasează de la statul român o pensie specială de 172.200 lei. Comisarul șef Borcan, soțul colegei lui Rafila Pesedistul Alexandru Rafila a decis ca cea mai importantă funcție de la Sănătate, cea de secretar general al ministerului, să îi revină comisarului-șef Alexandru Mihai Borcan, fostul șef al Poliției Sector 5. Înainte de a fi uns pe funcția de secretar general, comisarul șef Alexandru Mihai Borcan a făcut parte din echipa de consilieri ai ministrului Rafila. În plus, ministrul l-a plasat și în consiliul de administrație al Companiei Naționale Unifarm SA. Conform ultimei declarații de avere, din mai 2023, comisarul șef Borcan a declarat că a încasat un salariu de 25.975 lei de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în jur de 119.000 lei de la Ministerul Sănătății, plus o indemnizație de peste 66.000 lei de la Unifarm. În total, veniturile cumulate în anul 2022 de comsisarul șef Borcan au fost de 211.000 lei. Adică în jur de 17.500 lei lunar, echivalentul a peste 3.500 euro. Cum a ajuns un polițist să dețină cea mai importantă funcție din Ministerul Sănătății? O explicație ar fi că soția comisarului șef Alexandru Mihai Borcan, Alina Maria Borcan, este colegă cu ministrul Alexandru Rafila la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila".

Predoiu dă vina pe PSD pentru deprofesionalizarea de la Interne Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Predoiu dă vina PSD pentru deprofesionalizarea Interne

Ministrul PNL Cătălin Predoiu, dă vina pe PSD pentru deprofesionalizarea de la Interne: „Asta a plecat de la două legi din 2017-2018 privind salarizarea şi pensionarea. Nu ştiu dacă asta s-a dorit, e greu să demonstrezi intenţia din spatele reglementării, sigur intenţia legiuitorului e scrisă în expunerea de motive, dar cert e că rezultatul a fost destructurarea, nu numai a sistemelor din cadrul MAI, ci în general a sistemelor de ordine publică şi siguranţă naţională”. Citește și: VIDEO Fostul premier israelian Naftali Bennett s-a prezentat la unitatea sa militară, pentru a participa la confruntarea cu teroriștii Hamas. Bennett a făcut parte din trupele de comando Predoiu a refuzat să spună numele vreunui lider politic sau vreunui partid responsabil de această situație, dar a explicat cum s-au deprofesionalizat structurile din ministerul pe care-l conduce. Însă la acel moment PSD era condus de Liviu Dragnea, iar premieri au fost Sorin Grindeanu - acum ministru al Transporturilor - și Mihai Tudose, acum europarlamentar PSD. Marcel Ciolacu a fost vicepremier în guvernul Tudose, iar ministru al Apărării a fost Adrian Țuțuianu, acum secretar general adjunct al Guvernului. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Predoiu dă vina pe PSD pentru deprofesionalizarea de la Interne „În ultimii ani s-a produs o penurie de personal în rândurile structurilor MAI. În mare e vorba de pensionări anticipate. Deficitul de personal e undeva, în medie, de 20% pe toate structurile. Asta înseamnă că sunt structuri unde avem 30%, 25%, media fiind 20%. E vorba de aproximativ 35.000 - 40.000 de oameni, statisticile nu sunt clare, fiindcă fluctuează această situaţie. În locul lor, s-a procedat în anii anteriori la un sistem de recrutare din sursă externă care să acopere acest deficit de personal. Şi sunt aproximativ 25.000 de oameni care au luat locul celor 35.000-40.000 plecaţi la pensie. Promoţia Academiei însumează aproximativ 600 de cursanţi. Ei (cei angajaţi din sursă externă - n.r.) nu sunt deloc pregătiţi, ei intră într-un proces de pregătire şi aici este şi vulnerabilitatea, şi anume că cei 35.000 care au plecat au plecat la o vârstă de 45-50 de ani, deci în vârful carierei profesionale, cu un maxim de experienţă acumulată, cu un maxim de expertiză. Şi au plecat cu ea acasă, ca să spun aşa. În locul lor au venit tineri care nu au această expertiză şi care nu au de unde să o ia de multe ori”, a afirmat ministrul de Interne, citat de news.ro.

Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul” Foto; Facebook sindicatul Europol
Eveniment

Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul”

Un sindicat al polițiștilor, SNPCC, amenință că va „bloca sistemul” dacă li se taie din pensie și vor fi obligați să muncească până la 65 de ani. Ei cer ca legea 223/2015 - privind pensiile pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare - să fie scoasă din PNRR. Dacă revendicările lor nu vor fi soluționate, ei vor protesta în stradă, putând să meargă până la „blocarea sistemului” - fără a explica însă ce înseamnă această amenințare. Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul” „SNPCC va declanșa într-o primă etapă proteste în stradă, urmând ca, în funcție de evoluția situației să adopte noi măsuri de reacție și protest în vederea îndeplinirii următoarelor obiective care își pun amprenta inclusiv pe deficitul de personal nemaiîntâlnit până în prezent în M.A.I, când, pentru prima dată, în școlile de agenți de poliție, după etapa verificării cunoștințelor, au rămas 0,57 candidați/loc, pe 30.05.2023 urmând să debuteze examinările medicale care, cu siguranță vor reduce și mai mult numărul de candidați rămași în cursă. Astfel, în urma consultării celor 74 de organizații SNPPC din țară (poliție, poliție de frontieră și poliție imigrări), SNPPC a luat decizia organizării de mișcări sindicale având 2 revendicări principale: Aplicarea în integralitate a Legii 153/2017 pentru întreaga familie ocupațională Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională începând cu 01.07.2023. Scoaterea Legii 223/2015 din PNRR. Nu suntem de acord cu modificările propuse la Legea 223/2015 în Senat și nici cu noile amendamente propuse la Camera Deputaților Într-o primă etapă SNPPC va organiza și desfășura proteste la sediile MAI - Ministerul Afacerilor Interne și Ministerului Muncii, în zilele de 6, 7 și 8 iunie 2023, între orele 11.00-14.00 urmând să le extindem la Guvern, Comisia Europeană (sediul din București) și Camera Deputaților.După aceste prime proteste, în funcție de evoluția situației le vom intensifica, putând ajunge chiar la blocarea sistemului”, se arată în comunicatul acestui sindicat. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Potrivit datelor furnizate Parlamentului de ministerul de Interne, în iunie 2022, Internele plătesc pensiile pentru 99.391 de persoane și, lunar, în medie achită, din bugetul de stat, circa 465 de milioane de lei. Datele au fost furnizate la finalul lunii mai 2022.

Vlad Cojuhari, absolvent al academiei FBI, secretar de stat la Interne Foto: Telegraph.md
Eveniment

Absolvent al academiei FBI, secretar de stat la Interne

Un absolvent al academiei FBI de la Quantico, în vârstă de 38 de ani, numit secretar de stat la Interne, însă în Republica Moldova. În cadrul ședinței Guvernului din 12 aprilie, Vladislav Cojuhari a fost numit în funcția de secretar general adjunct la Ministerul Afacerilor Interne, cu rang de secretar de stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Absolvent al academiei FBI, secretar de stat la Interne Vladislav Cojuhari a absolvit în 2008 Academia ”Ștefan cel Mare” a ministerului de Interne din Republica Moldova, Facultatea Drept, fiind licențiat în drept. Tot în cadrul acestei instituții a obținut diploma de master, specialitatea – Drept Penal, scrie newsmaker.md. Ulterior, Cojuhari și-a continuat studiile la Școala Națională de Cercetări din Bruxelles, Belgia, la specialitatea „Analiza Informațiilor”. În 2017, noul secretar general adjunct al MAI a devenit absolvent al Academiei Naționale FBI din Quantico, SUA, specialitatea – analiza informațiilor, leadership și combaterea terorismului. Vladislav Cojuhari cunoaște trei limbi străine: rusă, engleză și franceză. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Începând cu 2012 și până în prezent, Cojuhari a deținut diverse funcții în cadrul MAI. Din 2018, acesta a condus Direcția de Politici publice în domeniul prevenirii și combaterii criminalității din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoana care stă la baza creării și operaționalizării eficiente a Hubului de Securitate al Uniunii Europene la Chișinău.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră