sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: interne

36 articole
Politică

Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne

Un apropiat al PSD, prefect de București și secretar de stat în regimul Dragnea, a rămas subsecretar de stat în ministerul de Interne, deși demnitarii care aveau susținerea social-democraților au demisionat sau au fost demiși după ce guvernul Bolojan a fost dat jos prin moțiune de cenzură. Este vorba de Adrian Petcu, soțul controversatei Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiare, considerată o apropiată a Liei Savonea. Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Soția, personaj cheie în structura de putere a Liei Savonea Petcu  a fost prefect de Ilfov din aprilie 2015 în mai 2017, el fiind numit în această funcție de guvernul Ponta. Din mai 2017 în august 2018 a fost prefect de București, dar a fost schimbat din funcție cu puțin înainte de Jandarmeriada din 10 august 2018.  În octombrie 2018, el a ajuns secretar de stat în ministerul de Interne, perioadă în care ministerul era condus de Carmen Dan. Petcu s-a făcut remarcat când a atacat în instanță demiterea sa de către fostul premier Viorica Dăncilă, el fiind numit în post de fostul ministru de Interne Carmen Dan. A fost dat afară în ianuarie 2020 și, pentru o vreme, a fost consilierul lui Florin Iordache la Consiliul Legislativ. Din mai 2022 până acum, neîntrerupt, a fost subsecretar de stat la ministerul de Interne. Site-ul ministerului nu precizează ce atribuții are.  Soția sa, Roxana Petcu, este șefa Inspecției Judiciare din 2022. După documentarul Recorder privind situația din Justiție, Inspecția Judiciară a anunțat că nu a găsit nicio neregulă la Curtea de Apel București (CAB), în urma unui control efectuat la această instanță. „Dacă există corupție în justiție, noi, judecătorii, suntem primii care ne dorim să se curețe. (…) Noi inspecția facem controale, monitorizări, poate de aceea nu mai sunt atâtea cauze (…) Eu nu cunosc (cazuri de corupție în sistem n.r.) …nu am mai observat cazuri ridicate de presă (…) poate există, poate există mai puțină”, spunea Roxana Petcu, în februarie 2026. 

Predoiu l-a uitat în minister pe clientul PSD Adrian Petcu, soț al șefei Inspecției Judiciare Foto: Inquam/Octav Ganea
Ex-secretara Ioana Dorobantu, mereu imputernicita intr-o functie de inalt functionar public, functie ce ar trebui ocupată prin concurs Foto: MAI
Eveniment

O ex-funcționară de la Evidența Populației, de 9 ani secretar general adjunct interimar la Interne

Chestorul-șef Ioana Dorobanțu ocupă din mai 2017, interimar, postul de secretar general adjunct al ministerului Interne. Aceasta înseamnă că, la fiecare șase luni, prim-ministrul României emite un decret prin care ea „exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 6 luni”. Citește și: Cum a luat avânt cariera lui Georgian Drăgan, „Bebeto” din Poliția Română: de la Rutieră, la chestor la numai 34 de ani Ultimul astfel de decret a fost semnat de premierul Ilie Bolojan, în ianuarie 2026. Funcționara la secretariat a ajuns să conducă, de facto, Internele Potrivit biografiei, Dorobanțu s-a născut în 1972, a terminat Dreptul la Titu Maiorescu în 1997, iar din 1990 în 1999 a lucrat la „secretariat” la Direcţia Generală de Poliție a Municipiului București Poliția Sector 4 – Secția 14, cu funcția de referent. Din 1999 este polițistă. „Ioana Dorobanțu a reușit performanța incredibilă de a fi împuternicită, timp de opt ani, la fiecare 6 luni, de către primul ministru, pe funcția de SG adjunct al MAI, prin decizie publicată în monitorul oficial.  Băi nene, cine-i individa asta, ce talente ascunse are dacă un prim ministru (indiferent de partid) o împuternicește obedient, la fiecare 6 luni, de opt ani, într-o funcție care totuși nu pare cine știe ce, de secretar general adjunct la MAI? Cine o ține de zgardă? (Nu pare cine știe ce doar până când vezi ordinele ascunse prin care Predoiu i-a transferat jumătate din puterile ministrului) Imediat sub ei ca toxicitate este Contabilul Negru, Răzvan Grecu, șeful DGF, cel prins în atâtea rânduri că a păgubit polițiștii și militarii activi și rezerviști din MAI”, scrie Sindicatul Polițiștilor din România Diamantul.  Ioana Dorobanțu și soțul ei - care încasa o pensie de 143.460 de lei, net, anual, în 2023 - au o avere consistentă, inclusiv o casă de 216 mp în Măgurele, lângă București, și un Mercedes Benz. Aceste date apar într-o declarație de avere din 2024. 

Reforma pensiilor speciale din Interne și Apărare (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Ilie Bolojan anunță reforme pentru pensiile speciale din Interne și Apărare

Guvernul pregătește noi proiecte de lege pentru reformarea pensiilor speciale din sistemele de Interne, Apărare și ordine publică. Premierul Ilie Bolojan a declarat că Executivul își propune ca, în luna martie, să vină cu inițiative legislative care să aplice și în aceste domenii principiul stabilit recent de Curtea Constituțională în cazul pensiilor magistraților. Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o intervenție telefonică la Digi24, în contextul întrebărilor legate de soarta celorlalte categorii de pensionari speciali și de posibilitatea extinderii modelului aplicat în cazul magistraților. Creșterea vârstei de pensionare Premierul a subliniat că este necesară corectarea situațiilor în care pensionarea este posibilă la 50–52 de ani, în condițiile în care beneficiarii sunt încă în deplinătatea capacităților fizice și intelectuale, iar pensia ajunge la nivelul ultimului salariu. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților „Pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă de 50, 51, 52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale și unde pensia este egală cu ultimul salariu, lucrurile trebuie corectate”, a afirmat Ilie Bolojan. Șeful Guvernului a explicat că reforma este necesară nu doar pentru a elimina inechitățile evidente, care au generat nemulțumiri și au afectat încrederea cetățenilor în stat, ci și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii și stabilitatea economică pe termen lung. Dezechilibru demografic Un alt argument invocat de premier vizează scăderea demografică. Potrivit acestuia, actualele generații active, estimate la 300.000–400.000 de persoane, nu vor putea fi înlocuite numeric de generațiile tinere, care numără doar 150.000–250.000 de persoane. În lipsa unei creșteri a vârstei de pensionare pentru anumite categorii, România riscă să se confrunte, în anii următori, cu un deficit major de personal în structurile esențiale ale statului. Cine ar putea beneficia în continuare de pensionare anticipată Premierul a precizat că reforma nu va fi aplicată uniform, ci va ține cont de specificul activității desfășurate în cadrul Ministerului de Interne, al structurilor de Apărare și al instituțiilor din zona de ordine publică și siguranță națională. Există categorii profesionale unde condițiile speciale de muncă și solicitările fizice intense justifică menținerea unor avantaje privind pensionarea. Exemplele oferite au vizat parașutiștii sau jandarmii aflați în prima linie, pentru care anii de muncă ar putea fi echivalați diferit, permițând o retragere mai rapidă din activitate. În schimb, pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții obișnuite – în posturi de pază sau în birouri – premierul consideră că nu există motive obiective pentru pensionarea înainte de 65 de ani. Perioadă de tranziție pentru a evita un posibil exod Întrebat dacă există riscul unui val de plecări din sistem, pe fondul anunțurilor privind modificarea condițiilor de pensionare, Ilie Bolojan a făcut trimitere la modelul aplicat în sistemul de justiție. Acesta a subliniat că este necesară o perioadă tranzitorie, care să permită celor care îndeplinesc condițiile actuale să beneficieze în continuare de drepturile prevăzute de legea în vigoare. O astfel de etapă de tranziție ar avea rolul de a respecta principiile juridice și de a preveni plecările masive din sistem. „Mi se pare normal și de bun-simț ca și în aceste sisteme să existe o perioadă tranzitorie, pentru a nu avea plecări și pentru ca cei care doresc să beneficieze de drepturile actuale să poată face acest lucru”, a precizat premierul.

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari Foto: Facebook
Politică

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari, dar coaliția se opune.  Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Însă, în această seară, la TVR 1, el a sugerat că ideea a fost abandonată: „E adevărat că ieri au fost luate în calcul și alte aspecte care țin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, ca să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta. Inclusiv discuții de norma de hrană a fost doar o discuție de analiză. Au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, au fost ipoteze de lucru”.  Potrivit președintelui UDMR, Kelemen Hunor, eliminarea completă a sporului de hrană ar aduce la buget 2,4 – 2,5 miliarde de lei, impactul fiind de 0,12% din PIB.  Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari Ideea ar fi fost avansată luni, în ședința coaliției de guvernare, de către un secretar de stat din ministerul de Finanțe.  Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a spus că se opune acestei măsuri. „Ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române, normă care există de la Cuza încoace. Este o normă de hrană specifică, plafonată din 2017, care întreține activitatea de popotă pentru 70% din angajații MApN, activitate gândită tocmai pentru a oferi mai multe variante și pentru a fi pregătiți în caz de război, în caz de necesități specifice. Reducerea cheltuielilor nu poate să vină la MApN din eliminarea normei de hrană, din micșorarea salariilor sau a numărului de militari ori din schimbarea modului de calcul pentru pensiile militare”, a spus el.  Surse politice citate de Antena 3 susțin că problema normei de hrană s-a discutat la Cotroceni, cu președintele Nicușor Dan, iar Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor şi Dominic Fritz s-au opus măsurii.  Norma de hrană în sistemul de apărare și ordine publică este de 34 lei pe zi. Pentru restul bugetarilor, indemnizația de hrană este de 347 lei brut lunar pentru cei cu venituri mai mici de 6.000 de lei.

Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo Foto: Facebook Primăria Sectorului 2
Politică

Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo

Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo, a decis Consiliul Local al Sectorului 2. Au fost 18 voturi pentru și opt abțineri, ale USR.  Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Stadionul ar urma să coste 854 de milioane de lei, peste 170 de milioane de euro.  Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo Sectorul 2 va vira până la finalul acestui an, către CNI, aproximativ 37 de milioane de lei, iar anul viitor încă 43, aproape 44 de milioane de lei. Asta înseamnă că îndeplinim toate condițiile pentru a începe lucrările la începutul anului viitor”, a declarat Rareș Hopincă, conform gsp.ro. Sectorul 2 poate pompa 25 de milioane de euro într-un stadion, în condițiile în care PMB administrază Arena Națională, iar primăria Capitalei are o situație financiară dezastruoasă. „Am avut un mic şoc. Ştiam, în mare, care sunt problemele, dar nu îmi imaginam că sunt aşa de grave. Îmi încep mandatul cu datorii, per ansamblu, undeva spre 3 miliarde de lei. Iar bugetul la începutul anului, ce va rămâne necheltuit, undeva la 20 de milioane de lei”, a spus primarul ales, Ciprian Ciucu, acum câteva zile.  „Referendumul trebuie pus în practică. E nevoie de o formulă predictibilă, să vedem cine ce face, ca banii să urmeze competențele legale. Nu există soluții miraculoase”, a mai spus Ciucu despre redistribuirea banilor între primăria generală și sectoare. 

Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD Foto: Tomis News
Eveniment

Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD

Cine va ancheta Recorder, la solicitarea CSM: în fruntea Inspecției Judiciare se află o judecătoare, Roxana Petcu, care a fost cercetată de DNA alături de Florentin Pandele, și este soție de demnitar apropiat PSD. Potrivit declarației de avere din 2024, ea primea bani de transport, diurnă și chirie - 113.341 de lei - deși avea vilă de 150 mp în Mogoșoaia. Vila pare să fi fost închiriată, fiindcă în declarația de avere apare uriașa sumă de peste 176.000 lei din „închiriere”, iar acesta este singurul imobil declarat de această familie. Cei doi mai dețin un BMW X1, un Mercedes SLK -un model sport - și un Volkswagen Golf. Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Roxana Petcu are un doctorat la Academia de Poliție, fiind acuzată că l-a plagiat.  Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD Ea a fost anchetată de DNA, alături de Florentin Pandele, pentru retrocedarea, în 2005, a unui teren de 26 de hectare, chiar în cartierul ANL Henri Coandă. Omul de afaceri căreia i-a retrocedat terenul, Ioan Radu Fotino, a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru înșelăciune. DNA a acuzat-o pe Petcu că nu a verificat documentele din dosar când a acceptat ca terenul să fie retrocedat și a ignorat o contraexpertiză. Însă acuzațiile au fost clasate. G4Media scrie că soluția de clasare nu se mai găsește în arhiva DNA. Soțul ei, Adrian Petcu, a fost definit de presă drept un apropiat al fostului ministru de Interne Carmen Dan, care l-a pus secretar de stat. Premierul Dăncilă l-a dat afară din acest post. Din 2022, este subsecretar de stat la Interne. Adrian Petcu a mai fost și prefect de Ilfov - numit în aprilie 2015 de guvernul Ponta - și de București, din mai 2017, când Liviu Dragnea conducea PSD.  Sub conducerea ei, Inspecția Judiciară a luat măsuri împotriva magistraților care dădeau condamnări dure sau criticau starea Justiției. Printre cei sanționați de Inspecția Judiciară s-au aflat: judecătoarea Daniela Panioglu de la Curtea de Apel București (CAB), care a fost exclusă de cinci ori din magistratură de Secția pentru judecători a CSM ca urmare a dosarelor disciplinare deschise de Inspecția judiciară condusă de Roxana Petcu Judecătoarea Nadia Guluțanu, tot de la CAB, a primit cinci sancțiuni din partea CSM ca urmare a dosarelor disciplinare instrumentate de Inspecția Judiciară condusă de Roxana Petcu: patru excluderi din magistratură și o suspendare pe o perioadă de 6 luni. Ea și Panioglu l-au condamnat pe fostul preşedinte al CNAS, medicul Lucian Duță, la 6 ani de detenţie pentru luare de mită.  În calitate de inspector la IJ, Roxana Petcu a anchetat-o pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, cea care a dezvăluit reţelele din magistratura locală. Ulterior, Secţia pentru judecători a CSM a decis excluderea din magistratură a Crinei Muntean, iar apoi Înalta Curte a modificat sancțiunea de excludere din magistratură în reducerea salariului cu 25 la sută timp de 3 luni. Azi, CSM a anunțat: „Faţă de aspectele difuzate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele semnalate în materialul de presă difuzat de Recorder”. 

Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor Foto: Facebook
Eveniment

Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor

Sumă astronomică plătită de la buget în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor: 9.044.474.503 lei, arată datele oferite site-ului Economica de către ministerul de Interne. Potrivit acestui site, din 2016 în 2024 această sumă a crescut de patru ori. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Casa de pensii a Internelor achită pensiile speciale și pentru foștii angajați din alte structuri, precum administrația penitenciarelor sau STS.  Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor Pensia medie achitată de această casă este de  7.800 de lei brut lunar în anul 2024 şi este cu 18% mai mare decât valoarea acestui indicator din 2023. Pensia netă este de 5.800 de lei, potrivit economica.net.  Pensia medie bazată pe contributivitate era de 2.250 de lei în iunie 2024 și 2.735 de lei în octombrie 2024.  Publicația citată arată cum au evoluat plățile și numărul de pensionari ai Internelor: 2016: 48.447 beneficiari de pensie specială, pensie medie brută - 3.784 de lei, fond de pensii - 2,2 miliarde lei 2020: 70.431 beneficiari, pensie medie brută - 4.933 de lei, fond de pensii - 4,16 miliarde lei 2023: 90.150 beneficiari, pensie medie brută de 6.597 de lei și fond de 7,13 miliarde de lei Din aprilie 2025, sunt peste 100.000 de pensionari la casa de pensii a Internelor. 

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI Foto: Facebook
Politică

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile speciale de la MApN, Interne și SRI: peste 700 de milioane de lei.  Citește și: AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale. Nimic despre reducerea subvenției pentru partide La SRI se acordă, în plus față de ceea ce se prevăzuse inițial în bugetul pentru 2025, o sumă de 40 de milioane de lei. Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI La ministerul de Interne a fost nevoie de un plus de 475 de milioane de lei strict pentru pensii, iar la Apărare de 195,9 milioane de lei.  În total, SRI primește la retificarea bugetara ușor peste 92 de milioane de lei, din care 75 de milioane de lei pentru salarii și 40 de milioane de lei pentru pensii. Însă SRI va tăia 22 de milioane de lei.  Clubul Dinamo va primi șase milioane de lei „pentru asigurarea condițiilor de pregătire la cele mai bune standarde și pentru asigurarea remunerației sportivului David Popovici și staff-ului tehnic”.  În iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că în toamnă va veni cu reforma pensiilor militarilor, polițiștilor, jandarmilor și angajaților din servicii: „Dar nu doar pensiile magistraților trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar și a unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare”. 

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate Foto: ministerul de Interne
Eveniment

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate (CEI), după nenumărate critici: ministerul de Interne (MAI) anunță că cererile pentru CEI pot fi depuse la orice serviciu de evidenţă a persoanelor, indiferent de domiciliu.  Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni La 30 iulie, primarul Sibiului, Astrid Fodor (FDGR), critica dur Internele - deși nu a menționat direct acest minister - în legătură cu noile cărți electronice de identitate: „Un proiect care ne-a fost prezentat ca fantastic, nu funcţionează”, a spus ea într-o ședință de consiliu. Astrid Fodor a spus că și alți primari de municipii sunt copleșiți de această problemă. Ea a arătat că cetățenii ar trebui „să se documenteze” la „ministerele conduse de cei care ne-au adus în această situaţie”.  Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate „Începând cu 1 august 2025, cetăţenii pot solicita Cartea Electronică de Identitate (CEI) la orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, indiferent de localitatea în care îşi au domiciliul.Mai mult, aceştia pot alege ca ridicarea CEI să se facă de la un alt serviciu decât cel unde a fost depusă cererea”, se arată într-un comunicat al MAI.  Această măsură este utilă pentru:- Persoanele care locuiesc temporar în alt judeţ;- Cei care călătoresc frecvent;- Cetăţenii care au nevoie urgentă de un nou act de identitate şi nu găsesc locuri disponibile în localitatea de domiciliu. Programările pentru CEI se pot face online, pe HUB-ul de servicii electronice al MAI: hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta Persoanele care au prioritate la programare:- Cele cărora le-a expirat actul de identitate sau le va expira în următoarele 60 de zile;- Tinerii care solicită primul act de identitate (au împlinit sau vor împlini 14 ani în următoarele 30 de zile). Cartea Electronică de Identitate (CEI) este gratuită la prima solicitare pentru orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau o va împlini în următoarele 30 de zile, până la data de 30 iunie 2026, datorită finanţării din fonduri europene prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.Începând cu 1 august 2025, CEI are un cost de 70 lei (TVA inclus) în următoarele situaţii:- pentru copiii sub 14 ani;- pentru a doua solicitare (în caz de pierdere, furt, deteriorare, schimbare de date personale etc.).

Primarul Sibiului critică dur Internele, în legătură cu noile cărți electronice de identitate Foto: cartedeidentitate.gov.ro
Politică

Primarul Sibiului critică dur Internele, în legătură cu noile cărți electronice de identitate

Primarul Sibiului, Astrid Fodor (FDGR), critică dur Internele - deși nu a menționat direct acest minister - în legătură cu noile cărți electronice de identitate: „Un proiect care ne-a fost prezentat ca fantastic, nu funcţionează”, a spus ea într-o ședință de consiliu. Astrid Fodor a spus că și alți primari de municipii sunt copleșiți de această problemă. Ea a arătat că cetățenii ar trebui „să se documenteze” la „ministerele conduse de cei care ne-au adus în această situaţie”.  Ministerul de Interne a gestionat acest proiect, care oricum a fost mult întârziat, al cărții electronice de identitate.  Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Primarul Sibiului critică Internele, în legătură cu noile cărți electronice de identitate Consiliera municipală USR, Diana Mureşan, a declarat miercuri, în timpul şedinţei, că doi sibieni i s-au plâns că trebuie să aştepte două luni ca să primească noul buletin electronic.În replică, primarul Sibiului, Astrid Fodor, a spus: „Aceasta este o problemă în întreaga ţară şi este o problemă, din punctul meu de vedere, foarte gravă, pentru că nu funcţionează sistemul. (...) Şi pe grupul nostru de AMR (Asociaţia Municipiilor din România) se discută foarte intensiv, că se lovesc toate oraşele, (...) personalul nostru este total epuizat (...). Poate cei care au posibilitatea se documentează şi la ministerele conduse de cei care ne-au adus în această situaţie. Deci, un proiect care ne-a fost prezentat ca fantastic şi funcţional, nu funcţionează".Sibienii care doresc noile cărţi electronice de identitate fac solicitările la Primăria locală, însă tipărirea se face la Bucureşti, arată Agerpres.  Mulți dintre cei care au primit noile cărți de identitate se plâng că nu există cititoare pentru noile cărți. În plus, pe document nu apare adresa posesorului, care are nevoie de acte suplimentare în relația cu diferite instituții. 

În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București Foto: Facebook Crin Antonescu
Politică

În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București. În 2025, îl numea „dăunător”

În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București, ca vicepremier și ministru de Interne, însă acesta a spus că ar dori să rămână, concomitent și primar al Sibiului. „Nu sunt dispus să renunț foarte ușor la primărie. Dacă legislația permite, voi face apel la această legislație care reglementează situații excepționale. Aceasta nu este o strictă urgență. Cred că se găsesc soluții pentru a realiza un interimat de o lungime rezonabilă pentru a vedea cum se rezolvă lucrurile”, condiționa Iohannis numirea lui în Guvern.  La acel moment, și PSD îl lăuda pe Iohannis, avea doar obiecții procedurale legate de numirea acestuia ca vicepremier și ministru de Interne.  Citește și: FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6% În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București În 2025, Antonescu îl numea „dăunător” pe Iohannis. În 19 februarie 2014, Crin Antonescu anunța: „Ponta nu-l vrea pe Iohannis premier (…) Domnul Ponta are alte gânduri, PSD și ceilalți, asociații, au alte gânduri. (...) E clar că oamenii fac pe dracu-n patru numai să nu vină Iohannis”.  Chiar și liderii PSD îl lăudau pe Iohannis la acel moment. „Domnul Iohannis este un om de valoare și poate fi un câștig pentru guvern. Sper că dorința PNL de a-l numi pe domnul Iohannis și vicepremier să nu creeze anumite probleme procedurale”, spunea Cătălin Ivan, la acel moment purtător de cuvânt al PSD.  Însă, până la urmă, PSD a refuzat propunerea, iar USL s-a rupt.  Acum, Crin Antonescu îl atacă dur pe Iohannis. „Da, am curaj s-o spun pe şleau, Klaus Iohannis a fost un preşedinte slab, nepregătit şi dăunător pentru România” a declarat candidatul PSD-PNl-UDMR la 14 aprilie 2025. 

Se strânge lațul în jurul lui Georgescu Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Se strânge lațul în jurul lui Georgescu: oamenii lui, reținuți pentru trădare și grup infracțional

Se strânge lațul în jurul lui Georgescu: oamenii lui au fost reținuți pentru trădare și grup infracțional organizat, iar procurorii vor cere arestarea lor. Un comunicat al Poliției Române arăta că aceștia s-au deplasat, în ianuarie, la Moscova, pentru unde au cerut sprijin pentru „preluarea puterii de stat în România”. Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu Se strânge lațul în jurul lui Georgescu „Din probatoriul administrat în cauză a reieşit faptul că, începând cu anul 2023, cinci dintre inculpaţi împreună cu un suspect au constituit un grup infracţional organizat în scopul de a ştirbi suveranitatea şi independenţa statului român prin subminarea politică şi a capacităţii de apărare a ţării. Începând cu anul 2024, la gruparea de criminalitate organizată a aderat un alt inculpat, toţi membrii desfăşurând acţiuni continue, conştiente, publice sau conspirate în vederea îndeplinirii scopului propus. De asemenea, membrii grupului infracţional au intrat, în mod repetat, în legătură cu agenţi ai unei puteri străine, aflaţi atât pe teritoriul României, cât şi al Federaţiei Ruse”, afirmă procurorii DIICOT. „De asemenea, inculpaţii au întreprins demersuri pentru realizarea unor negocieri cu factorii politico-militari externi privind retragerea României din alianţa militară la care este parte, înlăturarea actualei ordini constituţionale, desfiinţarea partidelor politice, instalarea unui nou Guvern format din membrii organizaţiei ce vor ocupa funcţii de miniştri, înlăturarea tuturor angajaţilor din instituţiile statului, adoptarea unei noi constituţii, schimbarea numelui ţării, a drapelului şi imnului. Totodată, pe parcursul lunii ianuarie, doi dintre inculpaţi s-au deplasat la Moscova, unde au intrat în contact cu persoane dispuse să sprijine demersurile organizaţiei cu privire la preluarea puterii de stat în România”, mai explică DIICOT.  În comunicatul Poliției Române există o referire la Călin Georgescu, fără ca numele acestuia să fie folosit: „Cercetările vizând persoana cercetată a cărei imagine a fost folosită în cauză sunt continuate, fără a fi dispuse măsuri preventive”. 

Călin Georgescu, acces la documente secrete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Călin Georgescu, acces la documente secrete

Călin Georgescu, acces la documente secrete, ceea ce ar putea explica, parțial, legătura sa foarte bună cu ofițeri rezerviști și chiar activi din structurile de forță. Cine este consilierul Nicolae Radu Unul din cei mai apropiați și importanți consilieri ai lui Călin Georgescu este Nicolae Radu. Acesta este comisar-șef de Poliție, dar și profesor universitar. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Călin Georgescu, acces la documente secrete După intrarea României în NATO, Nicolae Radu a fost foarte activ în cercetare: a participat la realizarea mai multor proiecte din care au rezultat documente pentru diverse planuri de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale unor instituții de forță. De exemplu, a fost director al proiectului "Managementul selecției personalului destinat misiunilor speciale". Acest proiect a fost o componentă a Planului de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare al Ministerului de Interne. În alte câteva proiecte similare, Nicolae Radu a fost membru. Pentru același Plan al Internelor, Nicolae Radu a făcut parte din proiectul "Trăsăturile leader-ului și profilul moral al luptătorului antiterorist", dar și din proiectul "Managementul terorii - psihologia kamikaze". Planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale instituțiilor de forță sunt documente clasificate la care au acces foarte puțini șefi de structuri. Fragment din CV-ul lui Nicolae Radu în care sunt prezentate proiectele științifice la care a luat parte (sursa: SNSPA)

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Un polițist pensionat, Ion Stoica, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției Foto: Adevarul
Eveniment

Polițist pensionat, pensie mai mare decât salariul șefului Poliției

Aberațiile pensiilor speciale: un polițist pensionat, reangajat în MAI, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției, Bogdan Despescu. Este vorba de pensia lui Ion Stoica, în vârstă de 68 de ani, la bază inginer agricol, angajat în Miliție în 1984, pensionat și apo reangajat la Interne în funcția de secretar general adjunct, din februarie 2023. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Polițist pensionat, pensie mai mare decât salariul șefului Poliției Potrivit declarației de avere, Stoica a încasat în anul fiscal 2023 o pensie netă, anuală, de 249.660 de lei. El a cumulat această pensie cu un salariu de la Interne de 152.548 de lei, net, anual. În schimb, Bogdan Desprescu, șeful Poliției Române, cu rang de secretar de stat, a avut în anul fiscal 2023 un salariu anual net de 235.788 de lei. Ion Stoica a fost secretar general la Interne în guvernarea Victor Ponta. În 2016, a fost schimbat din funcție de guvernarea tehnocrată și s-a pensionat. După ce s-a pensionat a ajuns consilier parlamentar în cadrul Autorităţii Electorale Permanente. Ziarul Național a scris că Stoica a ajuns secretar general la Interne cu ajutorul lui Constantin Niculescu, fostul baron PSD de Argeș. “A fost inspector șef în Argeș, Olt și Vâlcea, iar în 2009, pentru doar câteva luni, secretar general al Internelor. Post pe care a revenit în 2012, după ce mai mulți politicieni influenți din aceste județe, în frunte cu protectorul său, piteșteanul Constantin Nicolescu, s-au zbătut ca niște lei pentru ca Ion Stoica să ajungă din nou „SG”, omul care are în fișa postului managerierea întregului minister“, scria Național în septembrie 2015.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră