vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: interdicție

50 articole
Internațional

Pisicile negre nu mai pot fi adoptate înainte de Halloween. Interdicția, într-un oraș din Spania

Autoritățile din orașul Terrassa, situat în regiunea Catalonia, Spania, au decis să suspende temporar adopțiile pisicilor negre până pe 10 noiembrie, pentru a preveni posibile abuzuri sau ritualuri asociate sărbătorii de Halloween. Măsura are caracter preventiv și urmărește protejarea animalelor în perioada în care superstițiile și simbolistica asociată culorii negre pot genera comportamente iresponsabile. Decizia a fost luată pentru a evita abuzurile de Halloween Într-un comunicat oficial, Serviciul pentru Protecția Animalelor din Terrassa a anunțat că toate cererile de adopție a pisicilor negre vor fi respinse temporar. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Această măsură urmărește evitarea potențialelor riscuri legate de superstiții, ritualuri sau alte acțiuni iresponsabile”, au transmis autoritățile. Decizia este în vigoare până la 10 noiembrie, adică la zece zile după Halloween, perioadă în care fenomenul adopțiilor crește semnificativ. Terrassa, un oraș cu peste 200.000 de locuitori Orașul Terrassa, situat la nord-vest de Barcelona, are o populație de aproximativ 200.000 de locuitori și aproape 10.000 de pisici, potrivit datelor oficiale. Autoritățile locale au explicat că interdicția a fost impusă „în spiritul precauției”, având în vedere experiențele anterioare și recomandările asociațiilor pentru protecția animalelor. „Cereri în creștere pentru pisici negre în perioada Halloween” Potrivit lui Noel Duque, consilierul municipal responsabil cu bunăstarea animalelor, cererile de adopție pentru pisici negre cresc semnificativ în fiecare an înainte de Halloween. „Am observat o tendință îngrijorătoare: pisicile negre sunt adoptate ca parte a unor ritualuri sau pur și simplu folosite ca decor. Nu putem închide ochii la o problemă atât de gravă”, a declarat Duque. Consilierul, un cunoscut susținător al protecției animalelor, a atras atenția asupra riscului ca aceste animale să fie rănite, abandonate sau chiar ucise după sărbătoare. Excepții doar în cazuri justificate Serviciul pentru protecția animalelor a precizat că se pot face excepții, dar doar în situații „justificate și evaluate riguros”, în care este garantată siguranța deplină a animalului. Procesul normal de adopție va fi relansat în luna noiembrie, după încheierea sărbătorilor de Halloween. Autoritățile nu exclud aplicarea unei măsuri similare și în anii următori. O problemă recurentă în Spania Organizațiile pentru protecția animalelor din Spania avertizează periodic asupra riscurilor la care sunt expuse pisicile negre în perioada Halloweenului. În unele cazuri, acestea sunt folosite în ritualuri, maltratate sau abandonate după evenimente. Interdicția din Terrassa reflectă o preocupare tot mai mare pentru bunăstarea animalelor, dar și o dorință de a combate prejudecățile legate de simbolistica culorii negre, considerată în cultura populară aducătoare de ghinion.

Interdicția adopțiilor pisicilor negre de Halloween (sursa: Pexels/Marcelo Chagas)
Marine Le Pen, ineligibilă politic (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Marine Le Pen are în continuare interdicție de a candida în alegeri, a decis justiția franceză

Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă din Franța, a respins miercuri recursul depus de lidera extremei drepte, Marine Le Pen, împotriva deciziei care o declară ineligibilă pentru următoarele alegeri parlamentare sau prezidențiale. Marine Le Pen, ineligibilă în urma condamnării din dosarul europarlamentarilor Decizia Consiliului de Stat confirmă interdicția impusă în aprilie, în cadrul dosarului privind deturnarea fondurilor europarlamentare ale fostului partid Frontul Național (redenumit între timp Adunarea Națională). Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Apelul în acest dosar urmează să fie judecat între 13 ianuarie și 12 februarie 2026, însă până atunci Marine Le Pen nu poate candida, nici măcar în eventualitatea unui scrutin anticipat. Condamnare la patru ani de închisoare și amendă de 100.000 de euro În luna martie, Le Pen a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, precum și la o amendă de 100.000 de euro, pentru deturnare de fonduri publice. Anchetatorii au descoperit un sistem fraudulos prin care, între 2004 și 2016, patru milioane de euro proveniți din fondurile Parlamentului European ar fi fost folosiți pentru plata salariaților partidului. Deși pedepsele nu sunt definitive, condamnarea a generat restricția temporară de candidatură, menținută acum de instanța supremă administrativă. Posibile scenarii înainte de alegerile prezidențiale din 2027 Curtea de Apel va emite o decizie înainte de campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2027. Dacă restricția va fi anulată, Le Pen va putea candida. În cazul în care condamnarea va fi confirmată, Consiliul Constituțional va fi singura instituție competentă să decidă dacă o eventuală candidatură este validă. Argumentele Marinei Le Pen și motivarea Consiliului de Stat Lidera partidului Adunarea Națională a sesizat Consiliul de Stat după ce numele ei a fost șters de pe listele electorale, considerând decizia neconstituțională. Ea a acuzat fostul premier François Bayrou că a refuzat nejustificat să abroge articolul din Codul Electoral care a dus la excluderea sa. Consiliul de Stat a respins însă argumentele, motivând că cererea presupunea modificarea legii, un act care depășește competențele prim-ministrului. Prin urmare, recursul Marinei Le Pen nu a fost înaintat Consiliului Constituțional pentru o decizie definitivă. O decizie cu impact major asupra extremei drepte franceze Respingerea recursului menține incertitudinea asupra viitorului politic al lui Marine Le Pen, care rămâne una dintre principalele figuri ale opoziției franceze. Dacă instanțele vor confirma interdicția, Adunarea Națională ar putea fi nevoită să-și desemneze un alt candidat pentru alegerile prezidențiale din 2027, o mișcare cu potențial de a schimba echilibrul politic din Franța.

Fără văl integral în Italia, propune Partidul Fratelli d’Italia (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Interdicție a vălului integral în spațiile publice în Italia, lege propusă de partidul lui Meloni

Partidul Fratelli d’Italia (FdI), condus de premierul italian Giorgia Meloni, a anunțat miercuri depunerea în Parlament a unui proiect de lege care interzice purtarea vălului integral în școli, universități și alte spații publice. Proiect de lege „împotriva separatismului” Inițiativa legislativă face parte dintr-un amplu proiect „împotriva separatismului”, prezentat în Camera Deputaților de parlamentarii Fratelli d’Italia, printre care și Andrea Delmastro, subsecretar de stat la Ministerul Justiției. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Potrivit autorilor, legea urmărește să prevină formarea de comunități paralele care nu respectă normele statului italian și promovează valori contrare democrației occidentale. Reglementări suplimentare: finanțarea moscheilor și pedepse pentru căsătorii aranjate Proiectul de lege include și noi reguli privind finanțarea moscheilor, alături de pedepsirea mai severă a celor care constrâng persoane să accepte căsătorii aranjate. Măsurile sunt prezentate ca parte a unei strategii naționale pentru consolidarea securității și protejarea drepturilor individuale, în special ale femeilor. Argumentul Fratelli d’Italia: „Nu Sharia, ci legea italiană” Deputata Sara Kelany, reprezentantă a Fratelli d’Italia, a declarat pentru ANSA că scopul proiectului este de a apăra statul de drept italian și valorile sale fundamentale: „Este nevoie să combatem crearea de enclave, contra-societăți în care se aplică legea Sharia, nu sistemul juridic italian, și unde înflorește fundamentalismul islamic.” Ea a adăugat că proiectul dorește să întărească principiul egalității între cetățeni și să descurajeze orice formă de separare culturală care contravine Constituției Italiei. Context politic și reacții anticipate Proiectul depus de FdI vine în contextul unei dezbateri intense privind integrarea comunităților musulmane și libertatea religioasă în Europa. Italia are deja legislații locale care limitează acoperirea feței în spațiile publice, însă această inițiativă ar reprezenta prima interdicție națională explicită privind vălul integral, similară celei adoptate anterior în Franța. Deocamdată, opoziția italiană nu a reacționat oficial, dar analiștii politici se așteaptă la o dezbatere aprinsă în Parlament, între tabăra conservatoare și cea liberal-progresistă.

Germania vrea motoare termice după 2035 (sursa: Facebook/IAA)
Internațional

Germania vrea ca automobilele cu motoare pe combustie să poată fi vândute și după 2035

Germania vrea motoare termice după 2035. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut marți mai multă „flexibilitate” în aplicarea reglementărilor Uniunii Europene care prevăd interzicerea vânzărilor de mașini cu motoare cu ardere internă după anul 2035. Germania vrea motoare termice după 2035 Calendarul Bruxelles-ului este considerat de industria auto „nerealist” și riscă să afecteze un sector aflat deja în criză. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Suntem dedicați tranziției către mobilitatea electrică, dar avem nevoie de reglementări europene inteligente și flexibile”, a declarat Merz la Salonul Auto Internațional de la Munchen. Industria auto germană cere amânarea termenului Declarațiile cancelarului vin în linie cu poziția marilor producători auto germani – BMW, Mercedes și Volkswagen, alături de grupul Stellantis – care și-au exprimat îndoielile privind obiectivul stabilit pentru 2035. „2035 nu este realizabil”, a spus Oliver Blume, directorul general al Volkswagen, solicitând „clauze de revizuire” anuale. Merz a subliniat că deciziile care „impun o singură tehnologie” nu reprezintă soluția corectă și a pledat pentru o tranziție în funcție de eficiența economică și diversitatea tehnologică. Bruxelle, presiuni din partea companiilor de vehicule electrice În timp ce producătorii tradiționali cer revizuirea calendarului, peste 150 de companii din sectorul vehiculelor electrice, bateriilor și infrastructurii de încărcare au transmis un apel Comisiei Europene să mențină obiectivul actual. Vineri, după încheierea salonului auto, producătorii se vor întâlni la Bruxelles cu Ursula von der Leyen pentru a discuta viitorul industriei auto, electrificarea și tensiunile comerciale globale. Voci din industrie: „Termenul trebuie împins înapoi” Angajați din sectorul auto german consideră că termenul-limită din 2035 ar trebui revizuit. „Cred că ar trebui împins înapoi cu cinci sau zece ani”, a declarat Jan Vlasak, angajat al unui producător german. De asemenea, Markus Sigmund, reprezentant al furnizorului Bosch, a spus că economia europeană este „într-un impas”, în timp ce China domină piața vehiculelor electrice accesibile. China își consolidează prezența la Munchen Salonul Auto de la Munchen din acest an are o puternică prezență chineză: aproape 100 de expozanți din totalul de 700, o creștere de 40% față de 2023. BYD, gigantul auto chinez, a lansat modelul Dolphin Surf, disponibil în Europa la circa 20.000 de euro. Producția va începe și la viitoarea fabrică din Ungaria, ceea ce va permite companiei să ocolească taxele vamale europene. Volkswagen pregătește răspunsul pentru piața low-cost Volkswagen va lansa în 2026 modele entry-level prin mărcile VW, Cupra și Skoda, cu prețuri în jur de 25.000 de euro. Obiectivul este ocuparea a 20% din segmentul mașinilor electrice mici din Europa. Tesla, marele absent de la salon O absență notabilă de la ediția din acest an este Tesla, care participa în urmă cu doi ani. Vânzările companiei în Europa au scăzut cu 43% în prima jumătate a anului, pe fondul controverselor politice legate de Elon Musk. Absența americanilor oferă producătorilor chinezi mai multă vizibilitate.

Femeile trans, eliminate din sportul olimpic (sursa: X/USOPC News)
Internațional

Femeile transgen, interdicție de participare la sporturile olimpice, a decis Washingtonul

Femeile trans, eliminate din sportul olimpic. Comitetul Olimpic și Paralimpic al Statelor Unite (USOPC) a adoptat o nouă politică care, de facto, interzice femeilor transgen participarea la competițiile olimpice. Măsura vine în contextul implementării Ordinului Executiv 14201, semnat de președintele Donald Trump în februarie 2025, care vizează excluderea „bărbaților din sporturile feminine”. Femeile trans, eliminate din sportul olimpic USOPC a publicat luni o versiune actualizată a „Politicii de securitate a sportivilor”, fără să menționeze explicit termenul „transgender”. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Cu toate acestea, documentul subliniază că scopul este de a garanta un „mediu competițional echitabil și sigur” pentru femei, în acord cu prevederile ordinului prezidențial. În plus, Comitetul a declarat că va colabora cu alte organisme pentru implementarea acestor noi standarde. Instituțiile de învățământ, presate să respecte ordinul Potrivit decretului prezidențial, instituțiile de învățământ care permit participarea sportivilor trans în echipe care nu corespund sexului atribuit la naștere riscă să piardă finanțarea federală. Totodată, secretarul de stat american Marco Rubio a fost însărcinat să ceară Comitetului Internațional Olimpic (CIO) revizuirea reglementărilor olimpice în sensul promovării „corectitudinii și siguranței” în competiții. USOPC invocă obligațiile față de autoritățile federale Președintele USOPC, Gene Sykes, și directoarea executivă Sarah Hirshland au transmis o scrisoare comunității olimpice americane în care explică schimbarea de politică. Ei au precizat că măsurile vin în urma unor „conversații respectuoase și constructive” cu autoritățile federale și că, în calitate de organizație cu statut federal, USOPC are „obligația de a respecta așteptările guvernamentale”. Scrisoarea cere și federațiilor sportive naționale să-și actualizeze politicile în conformitate cu noile reglementări. Măsuri restrictive ale administrației Trump Această decizie face parte dintr-un set mai larg de politici restrictive adoptate de administrația Trump în privința comunității trans, printre care se numără și limitarea accesului persoanelor transgen în armata SUA. Următoarele Jocuri Olimpice de vară vor avea loc în 2028 la Los Angeles, iar politica USOPC ar putea influența selecția sportivilor americani pentru aceste competiții.

Noi restricții în Iran: plimbatul câinilor (sursa: Pexels/Alex P)
Internațional

Iranul interzice plimbatul câinilor în orașe: „O amenințare la adresa sănătății și ordinii publice”

Noi restricții în Iran: plimbatul câinilor. Autoritățile iraniene au interzis plimbatul câinilor în spațiile publice în cel puțin 18 orașe din țară, invocând motive ce țin de siguranța publică și sănătatea cetățenilor. Noi restricții în Iran: plimbatul câinilor Măsura vine în continuarea unui ordin emis de poliție în 2019, care interzicea plimbarea câinilor în capitala Teheran. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă De asemenea, transportul câinilor cu vehicule a fost interzis. Câinii, considerați „impuri” de regimul islamic iranian De la Revoluția Islamică din 1979, deținerea de câini este privită cu ostilitate în Iran, animalele fiind considerate „najis” (impure) din perspectivă religioasă. Regimul vede creșterea animalelor de companie ca pe o influență occidentală și un simbol al decadenței culturale. În 2021, 75 de parlamentari iranieni au condamnat deținerea de câini, calificând-o drept „o problemă socială distructivă” care ar putea altera valorile tradiționale iraniene și islamice. Interdicții în marile orașe iraniene Orașe precum Isfahan, Kerman și Ilam au implementat recent aceste măsuri. Un oficial local din Ilam a avertizat că persoanele care încalcă noile reguli vor fi sancționate penal. În alte orașe, procurorii au declarat că plimbatul câinilor afectează „liniștea și sănătatea publică”. Plimbatul câinilor, formă tăcută de revoltă în Iran Cu toate restricțiile, numărul deținătorilor de câini este în creștere, mai ales în rândul tinerilor iranieni, pentru care animalele de companie devin o formă de respingere tăcută a autoritarismului regimului. La fel ca participarea la petreceri ilegale, consumul de alcool sau nerespectarea hijabului obligatoriu, plimbatul câinilor este perceput ca un gest de nesupunere. În lipsa unei legi naționale care să interzică explicit deținerea de câini, restricțiile locale sunt impuse prin ordine ale procurorilor și aplicate de poliție. Totuși, aplicarea acestor măsuri este inegală, iar mulți proprietari continuă să-și plimbe câinii în public, uneori în zone izolate sau noaptea târziu, pentru a evita sancțiunile. Interdicții culturale privind animalele de companie Ministerul Culturii și Ghidării Islamice din Iran a interzis reclamele pentru animale de companie și produse asociate încă din 2010. În 2014, în Parlament s-a discutat chiar despre amendarea și biciuirea persoanelor care plimbă câini, dar inițiativa nu a fost aprobată. Liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, a afirmat în trecut că deținerea de câini – în afara cazurilor de pază, vânătoare sau turmă – este „reprobabilă”. De ce vizează regimul câinii și nu criminalitatea? Măsurile recente au stârnit valuri de critici din partea societății civile și a activiștilor pentru drepturile omului, care susțin că autoritățile ar trebui să se concentreze pe combaterea criminalității în creștere, nu pe restrângerea libertăților personale. Pentru mulți iranieni, deținerea unui câine nu este doar o alegere personală, ci un act de libertate individuală într-un regim teocratic tot mai represiv.

Trump justifică atacurile contra Universității Harvard (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump justifică decizia privind înscrierea de noi studenți străini la Universitatea Harvard

Trump justifică atacurile contra Universității Harvard. Donald Trump a justificat, duminică, decizia administrației sale de a interzice Universității Harvard înscrierea de noi studenți străini. Măsura a fost suspendată temporar de un judecător federal, însă a generat controverse majore în mediul academic. Trump justifică atacurile contra Universității Harvard „De ce nu spune Harvard că aproape 31% dintre studenții săi provin din țări străine și că aceste țări, unele deloc prietenoase cu SUA, nu plătesc nimic pentru educația lor?”, a scris Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial El a pus sub semnul întrebării transparența universității în privința identității studenților străini și a finanțării acestora. Trump a criticat în mod direct sprijinul financiar masiv primit de Harvard de la guvernul federal: „Vrem să știm cine sunt acești studenți străini, mai ales când Universitatea Harvard primește miliarde de dolari de la stat”. Harvard, sancționată de administrația Trump Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a anunțat joi revocarea imediată a certificării Programului pentru Studenți Străini și Vizitatori al Harvard. Decizia înseamnă că universitatea nu mai poate înscrie noi studenți din afara SUA. Vineri dimineață, Universitatea Harvard a depus o plângere oficială la un tribunal federal din Massachusetts. Un judecător american a suspendat rapid măsura, în așteptarea unui verdict final. Harvard găzduiește peste 6.000 de studenți internaționali Conform datelor publicate pe site-ul instituției, Harvard găzduiește în prezent aproximativ 6.700 de studenți internaționali, ceea ce reprezintă 27% din totalul studenților înscriși. Universitatea este una dintre cele mai prestigioase din lume, având în palmares 162 de laureați ai premiului Nobel. Administrația Trump, ofensivă împotriva universităților de elită Această decizie face parte dintr-o ofensivă mai amplă lansată de administrația Trump împotriva universităților americane de elită, pe care le acuză de toleranță față de manifestările antisemite din timpul protestelor împotriva războiului din Gaza. La 11 aprilie, administrația a transmis o listă de cerințe Universității Harvard, cereri pe care aceasta le-a refuzat. Kristi Noem a acuzat instituția că perpetuează „un mediu periculos și ostil studenților evrei”, încurajează „simpatii pro-Hamas” și menține „politici rasiste sub umbrela diversității, echității și incluziunii”.

Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, acces de furie împotriva Curții Supreme: judecătorii nu permit deportările de pe o zi pe alta

Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme. Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă a SUA, acuzând-o că îi subminează promisiunile privind combaterea imigrației ilegale, după ce aceasta a prelungit interdicția de expulzare a unor imigranți venezueleni. Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme „Curtea Supremă nu ne permite să alungăm criminalii din țara noastră”, a scris Trump pe Truth Social, reproșând că instanța nu-l lasă „să facă ce a promis”. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Trump a invocat o lege rar utilizată, din 1798, privind „inamicii străini”, pentru a justifica deportarea membrilor bandei venezuelene Tren de Aragua, declarată organizație teroristă. Mai multe instanțe, inclusiv Curtea Supremă, au blocat provizoriu folosirea acestei legi, insistând că persoanele vizate trebuie să își poată exercita dreptul de a contesta expulzarea. Decizie mixtă a Curții Supreme: procesul continuă Cu șapte voturi pentru și două împotrivă, Curtea Supremă a decis vineri prelungirea interdicției de expulzare și trimiterea dosarului la o curte federală de apel. Instanța a criticat graba cu care se fac deportările, atrăgând atenția asupra notificărilor cu doar 24 de ore înainte și lipsei de informare privind drepturile legale ale celor vizați. Administrația Trump amenință cu suspendarea drepturilor la apel În fața obstacolelor juridice, administrația Trump a avertizat că va suspenda dreptul la apel pentru imigranții vizați de planul de deportare în masă, acuzând judecătorii care îi blochează măsurile că încalcă prerogativele executivului. Cu toate acestea, Curtea a reafirmat că securitatea națională nu poate justifica ignorarea drepturilor fundamentale.

UE, gaz rusesc încă trei ani (sursa: X/Gazprom)
Internațional

UE, încă trei ani cu gaze rusești. O interdicție totală, propusă pentru finalul lui 2027

UE, gaz rusesc încă trei ani. Uniunea Europeană intenționează să propună, marți, un plan pentru interzicerea importurilor de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Măsura face parte din eforturile blocului comunitar de a reduce dependența energetică de Moscova, potrivit informațiilor publicate de Bloomberg. Gazele lichefiate rusești, problemă majoră pentru Europa Deși livrările de gaze prin conducte din Rusia au scăzut semnificativ după invazia Ucrainei, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au crescut la un nivel record, complicând strategia de eliminare completă a energiei rusești. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar O mare parte din aceste importuri se desfășoară în baza contractelor pe termen lung, care conțin clauze de tip „take-or-pay”, greu de reziliat fără consecințe juridice și financiare. Conform surselor citate, Comisia Europeană urmează să anunțe oficial în luna iunie o propunere legislativă care va viza interzicerea tuturor importurilor de gaze rusești – atât prin conducte, cât și sub formă de GNL – în cadrul contractelor pe termen lung. Interdicția ar urma să intre în vigoare până la finele lui 2027. UE, gaz rusesc încă trei ani Chiar și în contextul sancțiunilor și al diversificării surselor de aprovizionare, UE a achiziționat gaze din Rusia în valoare de 23 de miliarde de euro în 2024 – o sumă mai mare decât sprijinul acordat Ucrainei în același an. Importurile rusești au reprezentat 19% din totalul achizițiilor de gaze ale UE în 2024, semn că dependența energetică de Moscova este încă puternică, în special prin creșterea volumului de GNL. Sursele alternative Implementarea acestei interdicții va depinde în mare măsură de capacitatea Uniunii Europene de a asigura surse alternative de gaze, în special din SUA, Qatar, Canada și Africa. Discuțiile pentru creșterea importurilor americane de GNL sunt deja în desfășurare, fiind incluse în negocierile comerciale cu administrația Trump, menționează surse apropiate dosarului. Impact limitat asupra prețurilor și securității energetice Analiștii susțin că impactul asupra prețurilor gazelor și asupra securității energetice va fi limitat, întrucât se preconizează o ofertă globală crescută de gaze lichefiate în următorii ani. Totodată, sursele avertizează că planul ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, programat pentru marți, în cadrul reuniunii de la Strasbourg.

Le Pen, decizie finală în 2026 (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Decizia finală în cazul Marine Le Pen, peste un an. Interdicția de a candida, executorie de acum

Le Pen, decizie finală în 2026. Curtea de Apel din Paris a anunțat marți că a primit trei recursuri în cazul condamnării lui Marine Le Pen. Potrivit instanței, dosarul va fi examinat până în vara anului 2026, moment în care este așteptată pronunțarea unei decizii definitive, relatează BFMTV. Le Pen, decizie finală în 2026 Dacă acest calendar va fi respectat, sentința definitivă ar urma să fie dată cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale franceze din 2027. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Mai mulți lideri politici au solicitat ca judecarea apelului să aibă loc înainte de campania electorală, pentru a evita influențarea procesului democratic. Condamnare severă: închisoare și ineligibilitate Marine Le Pen a fost condamnată luni de un tribunal din Paris la 5 ani de ineligibilitate politică, cu aplicare imediată. La aceasta s-au adăugat 4 ani de închisoare, dintre care 2 cu executare la domiciliu (monitorizată cu brățară electronică) și 100.000 de euro amendă Dosarul: deturnare de fonduri europene Condamnarea vine în urma unui proces privind deturnarea de fonduri publice din bugetul Parlamentului European. Ancheta a vizat angajarea fictivă a unor asistenți parlamentari care, în realitate, lucrau pentru partidul Adunarea Națională. În total, opt foști eurodeputați ai formațiunii au fost condamnați în același dosar. Recursul suspendă pedeapsa penală, dar nu și ineligibilitatea Le Pen a formulat recurs, ceea ce înseamnă că pedeapsa penală este suspendată până la decizia definitivă. Totuși, interdicția de a candida rămâne activă, ceea ce o împiedică, în prezent, să participe la alegerile prezidențiale din 2027, cu excepția cazului în care Curtea de Apel revizuiește această interdicție.

Criticii lui Trump, interdicție în SUA (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA

Criticii lui Trump, interdicție în SUA. Ministrul francez al Cercetării și-a exprimat "îngrijorarea" după ce autoritățile americane au refuzat accesul unui cercetător francez de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), care se deplasa în SUA pentru a participa la o conferință lângă Houston, potrivit Le Monde.  Criticii lui Trump, interdicție în SUA Cercetătorul a fost respins la frontieră și deportat, se pare, din cauza unor mesaje personale de pe telefonul său, care conțineau critici la adresa politicilor de cercetare ale fostului președinte american Donald Trump. Citește și: De ce a fost iertat de închisoare șoferul care a rupt un om în două, la propriu, pe trecerea de pietoni Potrivit unei surse diplomatice, incidentul a avut loc pe 9 martie, când cercetătorul specializat în domeniul spațial a fost supus unui control aleatoriu la sosirea în Statele Unite. În timpul verificării, autoritățile au inspectat atât laptopul său de serviciu, cât și telefonul personal. Se presupune că în timpul percheziției au fost descoperite mesaje referitoare la tratamentul aplicat comunității științifice în timpul administrației Trump. Oficialii americani ar fi considerat că aceste mesaje "se traduc prin ură față de Trump și pot fi interpretate ca acte de terorism". FBI, la un pas să deschidă un dosar Ca urmare, cercetătorului i-au fost confiscate dispozitivele profesionale și personale și a fost expulzat în Europa a doua zi. O altă sursă a declarat pentru AFP că autoritățile americane l-au acuzat pe cercetător de mesaje "instigatoare la ură și conspiraționiste". Acestuia i s-ar fi spus că FBI va deschide o investigație, însă acuzațiile au fost ulterior retrase. Incidentul vine pe fondul mai multor măsuri controversate adoptate de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, care au vizat comunitatea științifică, inclusiv reduceri drastice ale bugetului și cenzura anumitor teme în cercetarea finanțată de stat. Franța invocă "libertatea de expresie" Ministrul francez al Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste, a luat apărarea cercetătorului, afirmând: "Libertatea de opinie, cercetarea liberă și libertățile academice sunt valori pe care vom continua să le apărăm cu mândrie. Voi susține dreptul tuturor cercetătorilor francezi de a rămâne fideli acestor principii, respectând, desigur, legea." Ministerul francez de Externe a recunoscut suveranitatea SUA în privința politicii de imigrare, dar a condamnat situația, subliniind angajamentul Franței pentru libertatea de expresie și cooperarea științifică. Ambasada SUA din Paris, contactată de AFP, a redirecționat solicitările către serviciile vamale, care nu au oferit încă un răspuns oficial.

CCR - invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă din 10 martie. Care sunt condițiile

CCR - invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu se poate face numai după ce aceasta este înregistrată de către Biroul Electoral Central. Mai întâi, BEC trebuie să înregistreze candidatura Condițiile de depunere și înregistrare a unei candidaturi la prezidențiale sunt prevăzute de legea 370 din 2004.  Potrivit acestui act normativ, "Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora." (art. 29, alin. 2). Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Cum Călin Georgescu și-a depus candidatura vineri, 7 martie a.c., în jurul orei 16.00, BEC va trebui să înregistreze candidatura sau să respingă înregistrarea acesteia până duminică, 9 martie a.c., aproximativ ora 16.00. Cel mai probabil, BEC va înregistra candidatura lui Călin Georgescu, condițiile necesare fiind pur formale (potrivit articolului 27 din legea citată, este vorba de număr de semnături, declarația de candidatură etc.). Eventuale contestații la CCR, până pe 10 martie Abia după înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu ar putea intra în joc Curtea Constituțională. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Conform legii 370/2004, "În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestațiile se fac în scris și se depun la Curtea Constituțională." (art. 31, alin. 1). Așadar, dacă BEC înregistrează candidatura lui Călin Georgescu duminică, 9 martie a.c., ora 16.00, eventuale contestații pot fi depuse la Curtea Constituțională până luni, 10 martie a.c., ora 16.00. CCR - invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu Eventualele contestații trebuie soluționate de CCR în cel mult două zile: "Curtea Constituțională soluționează contestațiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I." (art. 31, alin. 2). Cu alte cuvinte, dacă se ajunge la CCR, Călin Georgescu va afla cel mai târziu miercuri, 12 martie a.c., ora 16.00, dacă mai este în cursa prezidențială sau nu. Citește și: Organizațiile civice desființează decizia CCR în cazul Șoșoacă: "Întâlnim astfel de cazuri în țări ca Rusia, Belarus sau Venezuela" Dacă judecătorii Curții Constituționale țin cont de decizia în cazul Dianei Șoșoacă, exclusă din cursa prezidențială înainte de alegerile din toamna lui 2024, vor invalida și candidatura lui Călin Georgescu. Însă nu există nici o obligativitate ca precedentul să fie luat în calcul.

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza (sursa: Bangkok Post)
Internațional

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza. Guvernul Thailandei a anunțat marți că analizează posibilitatea eliminării interdicției de vânzare a băuturilor alcoolice între orele 14:00 și 17:00, potrivit Bangkok Post. Această măsură, în vigoare din 1972, este considerată de oamenii de afaceri un obstacol pentru turism și comerț. Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza Premierul Paetongtarn Shinawatra a solicitat ministerelor Sănătății, Internelor și Turismului să revizuiască acest regulament, care include și interdicții de vânzare a alcoolului în cinci zile speciale din calendarul budist. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună Ministrul de Interne, Anutin Charnvirakul, a declarat că modificarea acestei politici ar putea contribui la creșterea economiei și la dezvoltarea pieței muncii. Totuși, el a subliniat că guvernul va menține restricțiile pentru a preveni accesul tinerilor la alcool și va înăspri sancțiunile pentru conducerea în stare de ebrietate. "Trebuie să ne asigurăm că această schimbare sprijină economia, dar și că protejăm sănătatea publică și siguranța rutieră", a explicat oficialul. Un pas strategic pentru turismul thailandez Thailanda, una dintre cele mai vizitate țări din Asia de Sud-Est, dorește să atragă aproximativ 40 de milioane de turiști în 2025, depășind recordul anterior din 2019, când a înregistrat 39,8 milioane de vizitatori. Guvernul pune un accent deosebit pe recuperarea pieței turistice post-pandemie, cu un interes special pentru turiștii chinezi, care constituie principala categorie de vizitatori străini. Revizuirea interdicției: fără un calendar clar de implementare Deocamdată, nu există un termen stabilit pentru implementarea unei decizii finale. Cu toate acestea, oficialii thailandezi subliniază că scopul principal al revizuirii este stimularea comerțului și generarea de locuri de muncă. Interdicția de vânzare a alcoolului în intervalul 14:00 – 17:00 a fost inițial introdusă pentru a preveni consumul de alcool în timpul programului de lucru al funcționarilor publici. "Această regulă a fost creată pentru a-i împiedica pe funcționari să bea în timpul serviciului", a explicat Kawee Sakawee, președintele Thai Liquor Business Association, pentru publicația Bangkok Post.

Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev (sursa: bucpress.eu)
Internațional

Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev

Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev. Eugen Pătraș, avocat și inițiator al constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, a primit interdicția de a pătrunde pe teritoriul Ucrainei pentru o perioadă de trei ani, decizie adoptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei. Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev Pătraș, vicepreședinte al Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți, consideră că măsura este legată de activitatea sa în sprijinul comunității românești și de implicarea sa în proiectul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți El a fost informat despre această decizie în data de 19 noiembrie, în timp ce călătorea spre Cernăuți, fără a i se indica un temei legal concret. Apărarea drepturilor comunității românești din Ucraina Pătraș afirmă că situația comunității românești din Ucraina este dificilă, fiind afectată de politici care vizează școlile și, mai recent, bisericile. Avocatul se declară împuternicitul grupului de inițiativă pentru înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina și consideră acest proiect unul esențial pentru comunitate. Contestarea interdicției Avocatul intenționează să sesizeze autoritățile române și ucrainene în legătură cu această decizie. El a depus deja un memoriu la Patriarhia Română și urmează să adreseze petiții către Guvernul României, Ministerul de Externe și Serviciul de Securitate al Ucrainei, solicitând clarificări cu privire la temeiurile legale ale interdicției. Recunoscut drept unul dintre liderii marcanti ai comunității românești din Ucraina, Pătraș continuă să militeze pentru drepturile culturale, educaționale și religioase ale românilor din regiune. Decizia autorităților ucrainene atrage atenția asupra situației dificile cu care se confruntă această comunitate.

CCR, apărată de fost judecător CJUE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR, apărată de fost judecător CJUE

CCR, apărată de fost judecător CJUE. Unul dintre cei mai vocali critici ai Curții Constituționale a României (CCR), profesorul Valerius Ciucă, fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a luat apărarea deciziei CCR de a bloca candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. CCR, apărată de fost judecător CJUE Ciucă a subliniat că era de datoria CCR să împiedice candidatura unei persoane care a contestat în mod repetat ordinea constituțională a României. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit "A nega însăși esența statului român este impardonabil", a declarat acesta. Profesorul Valerius Ciucă a explicat că o candidatură la funcția supremă în stat a unei persoane care contestă vehement Constituția, documentul pe care ar urma să jure să-l apere, ar reprezenta o formă de "impostură". Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră