luni 14 iulie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: interdicție

45 articole
Internațional

Iranul interzice plimbatul câinilor în orașe: „O amenințare la adresa sănătății și ordinii publice”

Noi restricții în Iran: plimbatul câinilor. Autoritățile iraniene au interzis plimbatul câinilor în spațiile publice în cel puțin 18 orașe din țară, invocând motive ce țin de siguranța publică și sănătatea cetățenilor. Noi restricții în Iran: plimbatul câinilor Măsura vine în continuarea unui ordin emis de poliție în 2019, care interzicea plimbarea câinilor în capitala Teheran. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă De asemenea, transportul câinilor cu vehicule a fost interzis. Câinii, considerați „impuri” de regimul islamic iranian De la Revoluția Islamică din 1979, deținerea de câini este privită cu ostilitate în Iran, animalele fiind considerate „najis” (impure) din perspectivă religioasă. Regimul vede creșterea animalelor de companie ca pe o influență occidentală și un simbol al decadenței culturale. În 2021, 75 de parlamentari iranieni au condamnat deținerea de câini, calificând-o drept „o problemă socială distructivă” care ar putea altera valorile tradiționale iraniene și islamice. Interdicții în marile orașe iraniene Orașe precum Isfahan, Kerman și Ilam au implementat recent aceste măsuri. Un oficial local din Ilam a avertizat că persoanele care încalcă noile reguli vor fi sancționate penal. În alte orașe, procurorii au declarat că plimbatul câinilor afectează „liniștea și sănătatea publică”. Plimbatul câinilor, formă tăcută de revoltă în Iran Cu toate restricțiile, numărul deținătorilor de câini este în creștere, mai ales în rândul tinerilor iranieni, pentru care animalele de companie devin o formă de respingere tăcută a autoritarismului regimului. La fel ca participarea la petreceri ilegale, consumul de alcool sau nerespectarea hijabului obligatoriu, plimbatul câinilor este perceput ca un gest de nesupunere. În lipsa unei legi naționale care să interzică explicit deținerea de câini, restricțiile locale sunt impuse prin ordine ale procurorilor și aplicate de poliție. Totuși, aplicarea acestor măsuri este inegală, iar mulți proprietari continuă să-și plimbe câinii în public, uneori în zone izolate sau noaptea târziu, pentru a evita sancțiunile. Interdicții culturale privind animalele de companie Ministerul Culturii și Ghidării Islamice din Iran a interzis reclamele pentru animale de companie și produse asociate încă din 2010. În 2014, în Parlament s-a discutat chiar despre amendarea și biciuirea persoanelor care plimbă câini, dar inițiativa nu a fost aprobată. Liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, a afirmat în trecut că deținerea de câini – în afara cazurilor de pază, vânătoare sau turmă – este „reprobabilă”. De ce vizează regimul câinii și nu criminalitatea? Măsurile recente au stârnit valuri de critici din partea societății civile și a activiștilor pentru drepturile omului, care susțin că autoritățile ar trebui să se concentreze pe combaterea criminalității în creștere, nu pe restrângerea libertăților personale. Pentru mulți iranieni, deținerea unui câine nu este doar o alegere personală, ci un act de libertate individuală într-un regim teocratic tot mai represiv.

Noi restricții în Iran: plimbatul câinilor (sursa: Pexels/Alex P)
Trump justifică atacurile contra Universității Harvard (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump justifică decizia privind înscrierea de noi studenți străini la Universitatea Harvard

Trump justifică atacurile contra Universității Harvard. Donald Trump a justificat, duminică, decizia administrației sale de a interzice Universității Harvard înscrierea de noi studenți străini. Măsura a fost suspendată temporar de un judecător federal, însă a generat controverse majore în mediul academic. Trump justifică atacurile contra Universității Harvard „De ce nu spune Harvard că aproape 31% dintre studenții săi provin din țări străine și că aceste țări, unele deloc prietenoase cu SUA, nu plătesc nimic pentru educația lor?”, a scris Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial El a pus sub semnul întrebării transparența universității în privința identității studenților străini și a finanțării acestora. Trump a criticat în mod direct sprijinul financiar masiv primit de Harvard de la guvernul federal: „Vrem să știm cine sunt acești studenți străini, mai ales când Universitatea Harvard primește miliarde de dolari de la stat”. Harvard, sancționată de administrația Trump Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a anunțat joi revocarea imediată a certificării Programului pentru Studenți Străini și Vizitatori al Harvard. Decizia înseamnă că universitatea nu mai poate înscrie noi studenți din afara SUA. Vineri dimineață, Universitatea Harvard a depus o plângere oficială la un tribunal federal din Massachusetts. Un judecător american a suspendat rapid măsura, în așteptarea unui verdict final. Harvard găzduiește peste 6.000 de studenți internaționali Conform datelor publicate pe site-ul instituției, Harvard găzduiește în prezent aproximativ 6.700 de studenți internaționali, ceea ce reprezintă 27% din totalul studenților înscriși. Universitatea este una dintre cele mai prestigioase din lume, având în palmares 162 de laureați ai premiului Nobel. Administrația Trump, ofensivă împotriva universităților de elită Această decizie face parte dintr-o ofensivă mai amplă lansată de administrația Trump împotriva universităților americane de elită, pe care le acuză de toleranță față de manifestările antisemite din timpul protestelor împotriva războiului din Gaza. La 11 aprilie, administrația a transmis o listă de cerințe Universității Harvard, cereri pe care aceasta le-a refuzat. Kristi Noem a acuzat instituția că perpetuează „un mediu periculos și ostil studenților evrei”, încurajează „simpatii pro-Hamas” și menține „politici rasiste sub umbrela diversității, echității și incluziunii”.

Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, acces de furie împotriva Curții Supreme: judecătorii nu permit deportările de pe o zi pe alta

Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme. Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă a SUA, acuzând-o că îi subminează promisiunile privind combaterea imigrației ilegale, după ce aceasta a prelungit interdicția de expulzare a unor imigranți venezueleni. Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme „Curtea Supremă nu ne permite să alungăm criminalii din țara noastră”, a scris Trump pe Truth Social, reproșând că instanța nu-l lasă „să facă ce a promis”. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Trump a invocat o lege rar utilizată, din 1798, privind „inamicii străini”, pentru a justifica deportarea membrilor bandei venezuelene Tren de Aragua, declarată organizație teroristă. Mai multe instanțe, inclusiv Curtea Supremă, au blocat provizoriu folosirea acestei legi, insistând că persoanele vizate trebuie să își poată exercita dreptul de a contesta expulzarea. Decizie mixtă a Curții Supreme: procesul continuă Cu șapte voturi pentru și două împotrivă, Curtea Supremă a decis vineri prelungirea interdicției de expulzare și trimiterea dosarului la o curte federală de apel. Instanța a criticat graba cu care se fac deportările, atrăgând atenția asupra notificărilor cu doar 24 de ore înainte și lipsei de informare privind drepturile legale ale celor vizați. Administrația Trump amenință cu suspendarea drepturilor la apel În fața obstacolelor juridice, administrația Trump a avertizat că va suspenda dreptul la apel pentru imigranții vizați de planul de deportare în masă, acuzând judecătorii care îi blochează măsurile că încalcă prerogativele executivului. Cu toate acestea, Curtea a reafirmat că securitatea națională nu poate justifica ignorarea drepturilor fundamentale.

UE, gaz rusesc încă trei ani (sursa: X/Gazprom)
Internațional

UE, încă trei ani cu gaze rusești. O interdicție totală, propusă pentru finalul lui 2027

UE, gaz rusesc încă trei ani. Uniunea Europeană intenționează să propună, marți, un plan pentru interzicerea importurilor de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Măsura face parte din eforturile blocului comunitar de a reduce dependența energetică de Moscova, potrivit informațiilor publicate de Bloomberg. Gazele lichefiate rusești, problemă majoră pentru Europa Deși livrările de gaze prin conducte din Rusia au scăzut semnificativ după invazia Ucrainei, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au crescut la un nivel record, complicând strategia de eliminare completă a energiei rusești. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar O mare parte din aceste importuri se desfășoară în baza contractelor pe termen lung, care conțin clauze de tip „take-or-pay”, greu de reziliat fără consecințe juridice și financiare. Conform surselor citate, Comisia Europeană urmează să anunțe oficial în luna iunie o propunere legislativă care va viza interzicerea tuturor importurilor de gaze rusești – atât prin conducte, cât și sub formă de GNL – în cadrul contractelor pe termen lung. Interdicția ar urma să intre în vigoare până la finele lui 2027. UE, gaz rusesc încă trei ani Chiar și în contextul sancțiunilor și al diversificării surselor de aprovizionare, UE a achiziționat gaze din Rusia în valoare de 23 de miliarde de euro în 2024 – o sumă mai mare decât sprijinul acordat Ucrainei în același an. Importurile rusești au reprezentat 19% din totalul achizițiilor de gaze ale UE în 2024, semn că dependența energetică de Moscova este încă puternică, în special prin creșterea volumului de GNL. Sursele alternative Implementarea acestei interdicții va depinde în mare măsură de capacitatea Uniunii Europene de a asigura surse alternative de gaze, în special din SUA, Qatar, Canada și Africa. Discuțiile pentru creșterea importurilor americane de GNL sunt deja în desfășurare, fiind incluse în negocierile comerciale cu administrația Trump, menționează surse apropiate dosarului. Impact limitat asupra prețurilor și securității energetice Analiștii susțin că impactul asupra prețurilor gazelor și asupra securității energetice va fi limitat, întrucât se preconizează o ofertă globală crescută de gaze lichefiate în următorii ani. Totodată, sursele avertizează că planul ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, programat pentru marți, în cadrul reuniunii de la Strasbourg.

Le Pen, decizie finală în 2026 (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Decizia finală în cazul Marine Le Pen, peste un an. Interdicția de a candida, executorie de acum

Le Pen, decizie finală în 2026. Curtea de Apel din Paris a anunțat marți că a primit trei recursuri în cazul condamnării lui Marine Le Pen. Potrivit instanței, dosarul va fi examinat până în vara anului 2026, moment în care este așteptată pronunțarea unei decizii definitive, relatează BFMTV. Le Pen, decizie finală în 2026 Dacă acest calendar va fi respectat, sentința definitivă ar urma să fie dată cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale franceze din 2027. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Mai mulți lideri politici au solicitat ca judecarea apelului să aibă loc înainte de campania electorală, pentru a evita influențarea procesului democratic. Condamnare severă: închisoare și ineligibilitate Marine Le Pen a fost condamnată luni de un tribunal din Paris la 5 ani de ineligibilitate politică, cu aplicare imediată. La aceasta s-au adăugat 4 ani de închisoare, dintre care 2 cu executare la domiciliu (monitorizată cu brățară electronică) și 100.000 de euro amendă Dosarul: deturnare de fonduri europene Condamnarea vine în urma unui proces privind deturnarea de fonduri publice din bugetul Parlamentului European. Ancheta a vizat angajarea fictivă a unor asistenți parlamentari care, în realitate, lucrau pentru partidul Adunarea Națională. În total, opt foști eurodeputați ai formațiunii au fost condamnați în același dosar. Recursul suspendă pedeapsa penală, dar nu și ineligibilitatea Le Pen a formulat recurs, ceea ce înseamnă că pedeapsa penală este suspendată până la decizia definitivă. Totuși, interdicția de a candida rămâne activă, ceea ce o împiedică, în prezent, să participe la alegerile prezidențiale din 2027, cu excepția cazului în care Curtea de Apel revizuiește această interdicție.

Criticii lui Trump, interdicție în SUA (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA

Criticii lui Trump, interdicție în SUA. Ministrul francez al Cercetării și-a exprimat "îngrijorarea" după ce autoritățile americane au refuzat accesul unui cercetător francez de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), care se deplasa în SUA pentru a participa la o conferință lângă Houston, potrivit Le Monde.  Criticii lui Trump, interdicție în SUA Cercetătorul a fost respins la frontieră și deportat, se pare, din cauza unor mesaje personale de pe telefonul său, care conțineau critici la adresa politicilor de cercetare ale fostului președinte american Donald Trump. Citește și: De ce a fost iertat de închisoare șoferul care a rupt un om în două, la propriu, pe trecerea de pietoni Potrivit unei surse diplomatice, incidentul a avut loc pe 9 martie, când cercetătorul specializat în domeniul spațial a fost supus unui control aleatoriu la sosirea în Statele Unite. În timpul verificării, autoritățile au inspectat atât laptopul său de serviciu, cât și telefonul personal. Se presupune că în timpul percheziției au fost descoperite mesaje referitoare la tratamentul aplicat comunității științifice în timpul administrației Trump. Oficialii americani ar fi considerat că aceste mesaje "se traduc prin ură față de Trump și pot fi interpretate ca acte de terorism". FBI, la un pas să deschidă un dosar Ca urmare, cercetătorului i-au fost confiscate dispozitivele profesionale și personale și a fost expulzat în Europa a doua zi. O altă sursă a declarat pentru AFP că autoritățile americane l-au acuzat pe cercetător de mesaje "instigatoare la ură și conspiraționiste". Acestuia i s-ar fi spus că FBI va deschide o investigație, însă acuzațiile au fost ulterior retrase. Incidentul vine pe fondul mai multor măsuri controversate adoptate de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, care au vizat comunitatea științifică, inclusiv reduceri drastice ale bugetului și cenzura anumitor teme în cercetarea finanțată de stat. Franța invocă "libertatea de expresie" Ministrul francez al Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste, a luat apărarea cercetătorului, afirmând: "Libertatea de opinie, cercetarea liberă și libertățile academice sunt valori pe care vom continua să le apărăm cu mândrie. Voi susține dreptul tuturor cercetătorilor francezi de a rămâne fideli acestor principii, respectând, desigur, legea." Ministerul francez de Externe a recunoscut suveranitatea SUA în privința politicii de imigrare, dar a condamnat situația, subliniind angajamentul Franței pentru libertatea de expresie și cooperarea științifică. Ambasada SUA din Paris, contactată de AFP, a redirecționat solicitările către serviciile vamale, care nu au oferit încă un răspuns oficial.

CCR - invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă din 10 martie. Care sunt condițiile

CCR - invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu se poate face numai după ce aceasta este înregistrată de către Biroul Electoral Central. Mai întâi, BEC trebuie să înregistreze candidatura Condițiile de depunere și înregistrare a unei candidaturi la prezidențiale sunt prevăzute de legea 370 din 2004.  Potrivit acestui act normativ, "Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora." (art. 29, alin. 2). Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Cum Călin Georgescu și-a depus candidatura vineri, 7 martie a.c., în jurul orei 16.00, BEC va trebui să înregistreze candidatura sau să respingă înregistrarea acesteia până duminică, 9 martie a.c., aproximativ ora 16.00. Cel mai probabil, BEC va înregistra candidatura lui Călin Georgescu, condițiile necesare fiind pur formale (potrivit articolului 27 din legea citată, este vorba de număr de semnături, declarația de candidatură etc.). Eventuale contestații la CCR, până pe 10 martie Abia după înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu ar putea intra în joc Curtea Constituțională. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Conform legii 370/2004, "În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestațiile se fac în scris și se depun la Curtea Constituțională." (art. 31, alin. 1). Așadar, dacă BEC înregistrează candidatura lui Călin Georgescu duminică, 9 martie a.c., ora 16.00, eventuale contestații pot fi depuse la Curtea Constituțională până luni, 10 martie a.c., ora 16.00. CCR - invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu Eventualele contestații trebuie soluționate de CCR în cel mult două zile: "Curtea Constituțională soluționează contestațiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I." (art. 31, alin. 2). Cu alte cuvinte, dacă se ajunge la CCR, Călin Georgescu va afla cel mai târziu miercuri, 12 martie a.c., ora 16.00, dacă mai este în cursa prezidențială sau nu. Citește și: Organizațiile civice desființează decizia CCR în cazul Șoșoacă: "Întâlnim astfel de cazuri în țări ca Rusia, Belarus sau Venezuela" Dacă judecătorii Curții Constituționale țin cont de decizia în cazul Dianei Șoșoacă, exclusă din cursa prezidențială înainte de alegerile din toamna lui 2024, vor invalida și candidatura lui Călin Georgescu. Însă nu există nici o obligativitate ca precedentul să fie luat în calcul.

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza (sursa: Bangkok Post)
Internațional

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza. Guvernul Thailandei a anunțat marți că analizează posibilitatea eliminării interdicției de vânzare a băuturilor alcoolice între orele 14:00 și 17:00, potrivit Bangkok Post. Această măsură, în vigoare din 1972, este considerată de oamenii de afaceri un obstacol pentru turism și comerț. Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza Premierul Paetongtarn Shinawatra a solicitat ministerelor Sănătății, Internelor și Turismului să revizuiască acest regulament, care include și interdicții de vânzare a alcoolului în cinci zile speciale din calendarul budist. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună Ministrul de Interne, Anutin Charnvirakul, a declarat că modificarea acestei politici ar putea contribui la creșterea economiei și la dezvoltarea pieței muncii. Totuși, el a subliniat că guvernul va menține restricțiile pentru a preveni accesul tinerilor la alcool și va înăspri sancțiunile pentru conducerea în stare de ebrietate. "Trebuie să ne asigurăm că această schimbare sprijină economia, dar și că protejăm sănătatea publică și siguranța rutieră", a explicat oficialul. Un pas strategic pentru turismul thailandez Thailanda, una dintre cele mai vizitate țări din Asia de Sud-Est, dorește să atragă aproximativ 40 de milioane de turiști în 2025, depășind recordul anterior din 2019, când a înregistrat 39,8 milioane de vizitatori. Guvernul pune un accent deosebit pe recuperarea pieței turistice post-pandemie, cu un interes special pentru turiștii chinezi, care constituie principala categorie de vizitatori străini. Revizuirea interdicției: fără un calendar clar de implementare Deocamdată, nu există un termen stabilit pentru implementarea unei decizii finale. Cu toate acestea, oficialii thailandezi subliniază că scopul principal al revizuirii este stimularea comerțului și generarea de locuri de muncă. Interdicția de vânzare a alcoolului în intervalul 14:00 – 17:00 a fost inițial introdusă pentru a preveni consumul de alcool în timpul programului de lucru al funcționarilor publici. "Această regulă a fost creată pentru a-i împiedica pe funcționari să bea în timpul serviciului", a explicat Kawee Sakawee, președintele Thai Liquor Business Association, pentru publicația Bangkok Post.

Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev (sursa: bucpress.eu)
Internațional

Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev

Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev. Eugen Pătraș, avocat și inițiator al constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, a primit interdicția de a pătrunde pe teritoriul Ucrainei pentru o perioadă de trei ani, decizie adoptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei. Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev Pătraș, vicepreședinte al Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți, consideră că măsura este legată de activitatea sa în sprijinul comunității românești și de implicarea sa în proiectul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți El a fost informat despre această decizie în data de 19 noiembrie, în timp ce călătorea spre Cernăuți, fără a i se indica un temei legal concret. Apărarea drepturilor comunității românești din Ucraina Pătraș afirmă că situația comunității românești din Ucraina este dificilă, fiind afectată de politici care vizează școlile și, mai recent, bisericile. Avocatul se declară împuternicitul grupului de inițiativă pentru înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina și consideră acest proiect unul esențial pentru comunitate. Contestarea interdicției Avocatul intenționează să sesizeze autoritățile române și ucrainene în legătură cu această decizie. El a depus deja un memoriu la Patriarhia Română și urmează să adreseze petiții către Guvernul României, Ministerul de Externe și Serviciul de Securitate al Ucrainei, solicitând clarificări cu privire la temeiurile legale ale interdicției. Recunoscut drept unul dintre liderii marcanti ai comunității românești din Ucraina, Pătraș continuă să militeze pentru drepturile culturale, educaționale și religioase ale românilor din regiune. Decizia autorităților ucrainene atrage atenția asupra situației dificile cu care se confruntă această comunitate.

CCR, apărată de fost judecător CJUE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR, apărată de fost judecător CJUE

CCR, apărată de fost judecător CJUE. Unul dintre cei mai vocali critici ai Curții Constituționale a României (CCR), profesorul Valerius Ciucă, fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a luat apărarea deciziei CCR de a bloca candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. CCR, apărată de fost judecător CJUE Ciucă a subliniat că era de datoria CCR să împiedice candidatura unei persoane care a contestat în mod repetat ordinea constituțională a României. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit "A nega însăși esența statului român este impardonabil", a declarat acesta. Profesorul Valerius Ciucă a explicat că o candidatură la funcția supremă în stat a unei persoane care contestă vehement Constituția, documentul pe care ar urma să jure să-l apere, ar reprezenta o formă de "impostură". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șoșoacă nu poate candida, potrivit BEC (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Politică

Șoșoacă nu poate candida, potrivit BEC

Șoșoacă nu poate candida, potrivit BEC. Biroul Electoral Central a respins ca inadmisibilă, duminică seara, înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la funcţia de preşedinte al României, decizia fiind publicată pe site-ul BEC. Șoșoacă nu poate candida, potrivit BEC "Biroul Electoral Central decide: Art. 1 - Respinge ca inadmisibilă înregistrarea dosarului de candidatură al doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă, propusă de Partidul S.O.S. România la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, având nr. 24CAN/BEC/P.R.2024/05.10.2024 Citește și: VIDEO Europarlamentarul PSD Dan Nica anunța încă de miercuri, misterios, „retragerea” Dianei Șoșoacă Art. 2 - Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central. Cu drept de contestaţie la Curtea Constituţională în termen de 24 de ore de la momentul afişării prezentei decizii", se arată în documentul BEC. Biroul Electoral Central a luat în discuţie, duminică seara, noua solicitare a Dianei Iovanovici-Şoşoacă de înregistrare a candidaturii la funcţia de preşedinte al României. Fără listă de susținători și semn electoral "Constatând că, la data de 05.10.2024, ora 23,50, doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă a depus la BEC o propunere de candidatură pentru funcţia de preşedinte al României, înregistrată sub nr. 24CAN/BEC/P.R.2024/05.10.2024, fără a fi însoţită de listă de susţinători şi nici de un semn electoral, observând că propunerea de candidatură şi actele prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, depuse la data de 05.10.2024 sunt aceleaşi cu cele depuse iniţial, la data de 03.10.2024, şi înregistrate sub nr. 7CAN/BEC/P.R.2024/03.10.2024, fără a avea elemente de noutate", BEC precizează că a respins ca inadmisibilă solicitarea Dianei Iovanovici-Şoşoacă. Sâmbătă seara, Curtea Constituţională a României a admis, cu majoritate de voturi, contestaţiile formulate de două persoane şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024.

Restricții pentru smartphone, în școlile europene (sursa: chla.org)
Eveniment

Restricții pentru smartphone, în școlile europene

Restricții pentru smartphone, în școlile europene. Multe şcoli din Europa au introdus interdicţii sau restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra sănătăţii mintale a tinerilor. Restricții pentru smartphone, în școlile europene Deşi la nivelul Uniunii Europene (UE) nu există norme pentru a aborda această problemă, în iulie, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă şi a promis luarea unor măsuri, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat miercuri. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Tehnologia digitală devine o forţă omniprezentă în viaţa tinerilor, iar ţările europene îşi exprimă din ce în ce mai intens îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a telefoanelor mobile, a reţelelor de socializare şi a altor forme de comunicare digitală - unele dintre acestea luând măsuri în vederea interzicerii sau restricţionării telefoanelor mobile în şcoli. Studii recente au evidenţiat legături alarmante între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi performanţelor şcolare ale copiilor şi tinerilor. Spre exemplu, un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat utilizarea limitată şi responsabilă a telefoanelor mobile în şcoli. Dependența de rețele sociale În iulie, la realegerea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen s-a angajat să abordeze dependenţa de reţelele de socializare şi hărţuirea cibernetică, făcând referire la îngrijorările tot mai răspândite cu privire la impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi stării de bine. "Vedem din ce în ce mai multe rapoarte referitoare la ceea ce unii numesc o criză a sănătăţii mintale", a declarat von der Leyen. "Vom organiza prima anchetă la nivel european privind impactul social media asupra stării de bine a tinerilor. Le datorăm acest lucru", a adăugat oficialul. În ceea ce priveşte hărţuirea cibernetică, von der Leyen a spus: "Mă doare sufletul când citesc despre tineri care îşi fac rău sau chiar îşi iau viaţa din cauza abuzurilor online". Ea a promis să "abordeze flagelul hărţuirii cibernetice" şi să "ia măsuri împotriva designului care creează dependenţă de pe anumite platforme". Deşi UE a devenit din ce în ce mai conştientă de efectele negative ale utilizării reţelelor sociale şi a telefoanelor mobile în rândul tinerilor, nu există norme la nivelul UE care să abordeze aceste probleme în toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Normele variază, în schimb, de la o ţară la alta. Norme în UE Unele state europene iau în considerare, sau au introdus deja, interdicţii referitoare la prezenţa telefoanelor mobile în şcoli sau restricţii privind utilizarea lor în timpul orelor de curs. Printre aceste state se numără Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Italia, Spania şi Grecia. Alte ţări, precum Slovenia, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina, ţară candidată la aderarea la UE, analizează opţiunile pentru a răspunde îngrijorărilor, însă nu au introdus deocamdată interdicţii la nivel naţional. Însă şcolile iau problema în propriile mâini. Țările de Jos Şcolile din Ţările de Jos au adoptat o interdicţie totală la nivel naţional privind telefoanele mobile începând cu prima săptămână din septembrie. Prezenţa telefoanelor în sălile de clasă din învăţământul secundar a fost interzisă de la începutul anului, măsură ce a fost extinsă, mai nou, la şcolile primare, de la începutul noului an şcolar. Telefoanele pot fi utilizate în clasă doar dacă sunt necesare pentru conţinutul lecţiei, spre exemplu atunci când se învaţă despre competenţele media, sau dacă elevii sunt dependenţi de ele din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi. Franța În 180 de "colegii", şcolile gimnaziale frecventate de copiii francezi cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani, este testat un sistem prin care se interzice utilizarea telefoanelor mobile pe parcursul întregii zile de şcoală. Testarea aşa-numitei "pauze digitale", care vizează peste 50.000 de elevi, este pusă în aplicare înaintea unui posibil plan de introducere a acestei măsuri la nivel naţional, începând din 2025. În prezent, elevii din şcolile gimnaziale franceze trebuie să îşi închidă telefoanele. Experimentul duce lucrurile mai departe, cerându-le copiilor să îşi predea telefoanele la sosire. Aceasta face parte dintr-o iniţiativă a preşedintelui Emmanuel Macron prin care copiii sunt încurajaţi să petreacă mai puţin timp în faţa ecranelor despre care guvernul se teme că le frânează dezvoltarea. Un raport asupra utilizării ecranelor de către tineri, prezentat lui Macron în aprilie de către o comisie de experţi, a recomandat limitarea accesului la telefoane până la vârsta de 11 ani, oferirea copiilor între 11 şi 13 a unui aşa-numit "dumbphone" fără internet şi restricţionarea accesului la internet până la vârsta de 15 ani. Un astfel de "dumbphone", denumit "The Phone", este dezvoltat în prezent în Franţa de o mamă antreprenoare, fiul său şi un partener. Belgia În Belgia, telefoanele mobile vor fi interzise în sălile de clasă din sute de şcoli francofone din Bruxelles şi Valonia, începând din acest an şcolar. Planurile au fost anunţate în cursul verii de noul guvern al regiunii francofone. În regiunea vorbitoare de limbă olandeză Flandra, însă, nu există o interdicţie generală asupra prezenţei telefoanelor în şcoli, însă unele au decis să introducă restricţii pe cont propriu. Grecia În Grecia, elevii sunt obligaţi să îşi ţină telefoanele mobile în ghiozdane în timpul lecţiilor. Ministrul Educaţiei, Kyriakos Pierrakakis, a precizat că este interzisă deţinerea şi utilizarea în mod vizibil a telefoanelor mobile, chiar şi în timpul pauzelor, iar o încălcare poate atrage suspendarea timp de o zi. Săptămâna trecută, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis nu a exclus posibilitatea ca elevii să fie obligaţi să îşi predea telefoanele mobile şi să le ridice după orele de curs. Italia În Italia, telefoanele mobile sunt interzise în sălile de clasă începând din acest an şcolar, în temeiul unui decret emis în iulie de administraţia de dreapta a premierului Giorgia Meloni. Măsura a fost introdusă de ministrul Educaţiei, Giuseppe Valditara, din partea partidului naţionalist Liga, şi vizează interzicerea utilizării telefoanelor mobile în şcoli, inclusiv în scopuri didactice. Tabletele şi computerele pot fi utilizate în continuare, cu acordul profesorilor. Spania În mai multe regiuni din Spania, au fost deja instituite interdicţii şi restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile în şcoli, cum ar fi în comunităţile Madrid, Galicia, Castilla-La Mancha, Andaluzia şi Extremadura. În ianuarie, Consiliul Şcolar de Stat din Spania - cel mai înalt organism consultativ al guvernului în domeniul educaţiei - a aprobat în unanimitate un drept de veto privind utilizarea telefoanelor mobile în învăţământul primar şi limitări în cazul învăţământul secundar. În consecinţă, şi alte regiuni au început să pună în aplicare măsuri. În Aragon, Comunitatea Valenciană, Insulele Baleare şi Navarra, precum şi în Andaluzia, spre exemplu, profesorii au dreptul de a confisca şi de a reţine telefoanele elevilor până la sfârşitul zilei de şcoală. Suedia Agenţia de Sănătate Publică din Suedia (FHM) a emis recent recomandări privind timpul petrecut de copii în faţa ecranelor. Potrivit acestei agenţii, copiii cu vârste sub doi ani ar trebui să nu aibă deloc acces la media digitală şi televiziune, acces care ar trebui limitat pentru copiii cu vârste mai înaintate. Noile recomandări se bazează pe cercetări şi pe cât timp ar trebui să petreacă copiii făcând diferite lucruri pentru a se simţi bine. Conform cifrelor guvernului suedez, adolescenţii cu vârste între 13 şi 16 ani din Suedia petrec, în general, 6,5 ore pe zi online. Ministrul suedez al Afacerilor Sociale şi Sănătăţii Publice, Jakob Forssmed, şi-a exprimat speranţa că, în viitor, societăţile de tehnologie vor acţiona pentru a reduce riscul ca cei mici să rămână blocaţi în mediul online. Slovenia În şcolile primare şi secundare slovene, rămâne la latitudinea fiecărei şcoli în parte dacă va restricţiona utilizarea telefoanelor mobile. Regulile interne variază de la o şcoală la alta, însă puţine au interzis complet utilizarea dispozitivelor mobile. Potrivit experţilor, un prim pas către reducerea timpului petrecut în faţa ecranelor ar putea fi stabilirea unor linii directoare la nivel naţional. Violenţa online în rândul tinerilor este în creştere, conform sondajului din acest an realizat de Safe.si, platforma naţională de sensibilizare cu privire la pentru utilizarea sigură a internetului. În Slovenia, 65% dintre fetele de şcoală primară şi 55% dintre băieţii din aceeaşi categorie s-au confruntat cu o formă de violenţă în mediul online. În învăţământul secundar, 63% dintre eleve şi 54% dintre elevi au fost victimele unei forme de violenţă online. Croația În Croaţia nu există norme uniforme, iar Ministerul Educaţiei nu a luat încă nicio decizie în această privinţă. Cu toate acestea, unele şcoli au luat deja decizia de a interzice utilizarea telefoanelor mobile de către elevi pe tot parcursul programului şcolar, inclusiv în timpul pauzelor. Printre acestea se numără şcoli din mai multe oraşe croate, precum Zagreb, Split, Rijeka, Osijek şi Zadar. O şcoală din Split a introdus, de asemenea, o măsură prin care elevii nu au voie să aducă telefoane mobile la şcoală, susţinând că simpla interdicţie de a le utiliza nu este suficientă. Bosnia și Herțegovina Pentru a încuraja o mai bună socializare în rândul elevilor şi pentru a preveni delincvenţa juvenilă, mai multe şcoli din Bosnia şi Herţegovina au interzis accesul cu telefoane mobile la orele de curs. Cu toate acestea, în pofida unei iniţiative parlamentare de extindere a practicii, aceasta nu a fost încă pusă în aplicare în majoritatea instituţiilor de învăţământ de pe teritoriul ţării. Conform unui studiu realizat de UNICEF şi Agenţia de reglementare în domeniul comunicaţiilor din Bosnia şi Herţegovina, unu din doi copii din această ţară cu vârsta sub 11 ani are un profil pe o reţea socială. Peste 50% dintre copii au avut experienţe neplăcute în mediul online, însă peste 85% nu au discutat cu nimeni despre acestea.

TikTok, interzis în SUA, foarte probabil (sursa: reason.org)
Internațional

TikTok, interzis în SUA, foarte probabil

TikTok, interzis în SUA, foarte probabil. Camera Reprezentanţilor a adoptat sâmbătă un proiect de lege care lansează un ultimatum către TikTok, ce prevede interzicerea aplicaţiei în Statele Unite, cu excepţia cazului în care reţeaua de socializare întrerupe legăturile cu compania-mamă ByteDance şi, în sens mai larg, cu China. TikTok, interzis în SUA, foarte probabil Platforma video este acuzată de oficialii americani că a permis Beijingului să-i spioneze şi să-i manipuleze cei 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite. Această interdicţie trebuie acum validată de Senat. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Interzicerea TikTok ar "încălca libertatea de exprimare" a 170 de milioane de americani, a protestat sâmbătă populara reţea de socializare în legătură cu acest proiect de lege. Într-un e-mail către AFP, un purtător de cuvânt al platformei a precizat că proiectul de lege privind interdicţia "ar devasta şapte milioane de întreprinderi şi ar închide o platformă care contribuie cu 24 de miliarde de dolari pe an la economia SUA".

De ce a eșuat mitingul lui Simion împotriva popularilor europeni Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

De ce a eșuat mitingul lui Simion împotriva popularilor europeni

De ce a eșuat mitingul lui George Simion organizat la început de martie împotriva popularilor europeni aflați în vizită la București: poliția română a blocat 116 cetățeni moldoveni „apropiați” de oligarhul fugar Ilan Șor, aflat la Moscova. Citește și: Postare virală pe TikTok a unui vlogger olandez, extaziat de „Străzile deschise” din București: „Oamenii din București pur și simplu își trăiesc viața la maximum” La 6 martie, în zona unde se desfășura, la București, Congresul Partidului Popular European, AUR, formațiunea condusă de George Simion, a organizat un miting anti-european la care au fost afișate bannere cu mesajul ”Jos Ursula”, s-a strigat „Suveranitate” și „Hoții”. Însă liderul AUR, George Simion, care a venit la miting cu o șapcă pe care scria numele lui Donald Trump, nu a reușit să aducă la acest protest decât sub 200 de persoane. De ce a eșuat mitingul lui Simion împotriva popularilor europeni Acum, Ziarul de Gardă scrie că la protestele anti-europene urmau să vină peste 100 de cetățeni moldoveni „apropiați” de oligarhul fugar Ilan Șor. „Ziarul de Gardă a aflat că interdicția a fost aplicată de către o structură din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din România. Informația a fost confirmată pentru ZdG de către Viorel Țentiu, șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională a Inspectoratului General al Poliției (IGP). «Acelui grup de tineri apropiat de Șor, i-au fost impuse interdicții de a intra în România de către autoritățile abilitate din respectivul stat. Interdicția a fost impusă de instituțiile abilitate din statul respectiv. Nu vă pot spune cu exactitate care este perioada pentru care au fost impuse interdicțiile, deoarece decizia aparține lor și mai corect ar fi să-i contactați pe ei. Interdicția a fost aplicată în urma unor analize și respectiv, ca și concluzie, acei tineri au prezentat și prezintă pericol pentru securitatea națională a României. Mai mult ca atât, aici a fost vorba despre România, însă, în cazul în care alți tineri sau aceeași tineri vor prezenta pericol și pentru alte state europene la fel va fi aplicată interdicția deoarece ei la direct atentează la securitatea națională a oricărui stat», a precizat Țentiu pentru ZdG. Oficialul a adăugat că «ne sunt cunoscute 116 persoane (care au primit interdicție, n.r.), însă numărul se poate modifica. Acestea sunt, deocamdată, informațiile pe care le avem de la colegii din România. Ar putea parveni modificări și respectiv o nouă listă», a punctat șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională a IGP”, scrie publicația de la Chișinău.

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa (sursa: Facebook/SHEIN)
Internațional

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa. UE vrea să interzică importul de produse realizate din muncă forțată. Sunt vizate, în special, produsele provenite din China. Dacă proiectul va fi aprobat, mărfurile suspectate că au fost produse prin muncă forțată nu vor mai fi acceptate pe piața unică europeană. UE vrea anchete Pe data de 5 martie, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord privind interzicea comercializării pe piața unică europeană a produselor realizate prin muncă forțată. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Legislația ar putea viza în special marfa provenită din China, suspectată că supune minoritatea uigură la muncă forțată. Conform acordului, statele membre sau Comisia Europeană trebuie să demareze anchete cu privire la presupusa muncă forțată în lanțurile de aprovizionare ale companiilor. Dacă se va dovedi utilizarea acesteia, produsele vor fi confiscate la frontiere și retrase de pe piața europeană. Comisia va stabili o listă de produse și zone de risc, în special cele în care munca forțată este organizată de stat. Lista va servi drept criteriu pentru deschiderea investigațiilor. Companiile care încalcă legislația vor fi amendate. Produsele lor vor putea fi permise din nou pe piață doar dacă dovedesc eliminarea muncii forțate din lanțul lor de aprovizionare. Lege similară, adoptată în SUA O lege similară a fost adoptată la sfârșitul anului 2021 de Congresul american. Aceasta interzice toate importurile de produse din regiunea Xinjiang, cu excepția cazului în care companiile din regiune pot dovedi că producția lor nu include muncă forțată. Autoritățile americane au condamnat de mulți ani practica de muncă forțată masivă efectuată de guvernul chinez împotriva minorității uigure. Anul trecut, mai mulți politicieni americani a cerut ca brandul chinez de fast fashion Shein să fie investigat în urma aparițiilor acuzațiilor că folosește munca forțată uigură. Hainele chinezești Shein, interzise în Europa Recent, parlamentarii francezi au propus o lege care să reglementeze comercializarea produselor fast fashion. Parlamentarii au invocat practicile abuzive și pericolele acestei industrii: dezastru ecologic, condiții de muncă inumane, pericole pentru sănătate. Legea propune creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor, introducerea unei penalizări ecologice de până la zece euro pe articol vândut și interzicerea publicității pentru produse și companiile producătoare. Legea ar viza în special firma Shein, gigantul chinez de producție a hainelor fast fashion. La sfârșitul anului 2023, Shein deținea o cotă de piață de 13% în Franța, situându-se pe locul al doilea în topul preferințelor consumatorilor francezi. Uigurii, forțați să muncească pentru Shein Shein, care își produce cea mai mare parte a mărfurilor în China, se confruntă de mai mulți ani cu critici. Printre altele, grupul este suspectat că folosește munca forțată a minorității uigure. Există și alte acuzații. Grupuri de advocacy și jurnalişti au descoperit că oamenii lucrează în ateliere nesigure, care nu au ferestre sau ieșiri de urgență. În 2021, potrivit unui raport al grupului elvețian de advocacy Public Eye, lucrătorii nu aveau contracte de muncă. Erau plătiți pentru fiecare articol de îmbrăcăminte produs, pentru a fi încurajați să muncească cât mai mult. Ajungeau să lucreze 75 de ore pe săptămână. În 2022, o investigație jurnalistică independentă arăta că aproape 83% dintre furnizorii companiei operau cu "riscuri majore". Cele mai multe încălcări au fost condițiile improprii de muncă și programul prelungit de lucru. 12% dintre furnizori au comis "încălcări de toleranță zero": munca prestată de minori, muncă forțată și probleme de sănătate cauzate de condițiile de muncă. La sfârșitul anului 2022, Shein a recunoscut problemele legate cu condițiile de muncă din fabricile furnizorilor și s-a angajat să le îmbunătățească. Munca forțată, fenomen global Munca forțată afectează aproximativ 27,6 milioane de oameni din întreaga lume, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (ILO). 11,8 milioane sunt femei și peste trei milioane, copii. Practicile de muncă forțată au crescut în ultimii ani. O comparație cu estimările globale din 2016 indică o creștere cu 2,7 milioane a numărului de persoane afectate între 2016 și 2021. Potrivit ILO, nici o regiune a lumii nu este scutită de munca forțată. Asia și Pacificul se situează pe primul loc în statistica globală (15,1 milioane). Urmează Europa și Asia Centrală (4,1 milioane), Africa (3,8 milioane), America (3,6 milioane) și statele arabe (0,9 milioane).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră