duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: interdicție

38 articole
Internațional

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza. Guvernul Thailandei a anunțat marți că analizează posibilitatea eliminării interdicției de vânzare a băuturilor alcoolice între orele 14:00 și 17:00, potrivit Bangkok Post. Această măsură, în vigoare din 1972, este considerată de oamenii de afaceri un obstacol pentru turism și comerț. Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza Premierul Paetongtarn Shinawatra a solicitat ministerelor Sănătății, Internelor și Turismului să revizuiască acest regulament, care include și interdicții de vânzare a alcoolului în cinci zile speciale din calendarul budist. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună Ministrul de Interne, Anutin Charnvirakul, a declarat că modificarea acestei politici ar putea contribui la creșterea economiei și la dezvoltarea pieței muncii. Totuși, el a subliniat că guvernul va menține restricțiile pentru a preveni accesul tinerilor la alcool și va înăspri sancțiunile pentru conducerea în stare de ebrietate. "Trebuie să ne asigurăm că această schimbare sprijină economia, dar și că protejăm sănătatea publică și siguranța rutieră", a explicat oficialul. Un pas strategic pentru turismul thailandez Thailanda, una dintre cele mai vizitate țări din Asia de Sud-Est, dorește să atragă aproximativ 40 de milioane de turiști în 2025, depășind recordul anterior din 2019, când a înregistrat 39,8 milioane de vizitatori. Guvernul pune un accent deosebit pe recuperarea pieței turistice post-pandemie, cu un interes special pentru turiștii chinezi, care constituie principala categorie de vizitatori străini. Revizuirea interdicției: fără un calendar clar de implementare Deocamdată, nu există un termen stabilit pentru implementarea unei decizii finale. Cu toate acestea, oficialii thailandezi subliniază că scopul principal al revizuirii este stimularea comerțului și generarea de locuri de muncă. Interdicția de vânzare a alcoolului în intervalul 14:00 – 17:00 a fost inițial introdusă pentru a preveni consumul de alcool în timpul programului de lucru al funcționarilor publici. "Această regulă a fost creată pentru a-i împiedica pe funcționari să bea în timpul serviciului", a explicat Kawee Sakawee, președintele Thai Liquor Business Association, pentru publicația Bangkok Post.

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza (sursa: Bangkok Post)
Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev (sursa: bucpress.eu)
Internațional

Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev

Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev. Eugen Pătraș, avocat și inițiator al constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, a primit interdicția de a pătrunde pe teritoriul Ucrainei pentru o perioadă de trei ani, decizie adoptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei. Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev Pătraș, vicepreședinte al Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți, consideră că măsura este legată de activitatea sa în sprijinul comunității românești și de implicarea sa în proiectul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți El a fost informat despre această decizie în data de 19 noiembrie, în timp ce călătorea spre Cernăuți, fără a i se indica un temei legal concret. Apărarea drepturilor comunității românești din Ucraina Pătraș afirmă că situația comunității românești din Ucraina este dificilă, fiind afectată de politici care vizează școlile și, mai recent, bisericile. Avocatul se declară împuternicitul grupului de inițiativă pentru înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina și consideră acest proiect unul esențial pentru comunitate. Contestarea interdicției Avocatul intenționează să sesizeze autoritățile române și ucrainene în legătură cu această decizie. El a depus deja un memoriu la Patriarhia Română și urmează să adreseze petiții către Guvernul României, Ministerul de Externe și Serviciul de Securitate al Ucrainei, solicitând clarificări cu privire la temeiurile legale ale interdicției. Recunoscut drept unul dintre liderii marcanti ai comunității românești din Ucraina, Pătraș continuă să militeze pentru drepturile culturale, educaționale și religioase ale românilor din regiune. Decizia autorităților ucrainene atrage atenția asupra situației dificile cu care se confruntă această comunitate.

CCR, apărată de fost judecător CJUE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR, apărată de fost judecător CJUE

CCR, apărată de fost judecător CJUE. Unul dintre cei mai vocali critici ai Curții Constituționale a României (CCR), profesorul Valerius Ciucă, fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a luat apărarea deciziei CCR de a bloca candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. CCR, apărată de fost judecător CJUE Ciucă a subliniat că era de datoria CCR să împiedice candidatura unei persoane care a contestat în mod repetat ordinea constituțională a României. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit "A nega însăși esența statului român este impardonabil", a declarat acesta. Profesorul Valerius Ciucă a explicat că o candidatură la funcția supremă în stat a unei persoane care contestă vehement Constituția, documentul pe care ar urma să jure să-l apere, ar reprezenta o formă de "impostură". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șoșoacă nu poate candida, potrivit BEC (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Politică

Șoșoacă nu poate candida, potrivit BEC

Șoșoacă nu poate candida, potrivit BEC. Biroul Electoral Central a respins ca inadmisibilă, duminică seara, înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la funcţia de preşedinte al României, decizia fiind publicată pe site-ul BEC. Șoșoacă nu poate candida, potrivit BEC "Biroul Electoral Central decide: Art. 1 - Respinge ca inadmisibilă înregistrarea dosarului de candidatură al doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă, propusă de Partidul S.O.S. România la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, având nr. 24CAN/BEC/P.R.2024/05.10.2024 Citește și: VIDEO Europarlamentarul PSD Dan Nica anunța încă de miercuri, misterios, „retragerea” Dianei Șoșoacă Art. 2 - Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central. Cu drept de contestaţie la Curtea Constituţională în termen de 24 de ore de la momentul afişării prezentei decizii", se arată în documentul BEC. Biroul Electoral Central a luat în discuţie, duminică seara, noua solicitare a Dianei Iovanovici-Şoşoacă de înregistrare a candidaturii la funcţia de preşedinte al României. Fără listă de susținători și semn electoral "Constatând că, la data de 05.10.2024, ora 23,50, doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă a depus la BEC o propunere de candidatură pentru funcţia de preşedinte al României, înregistrată sub nr. 24CAN/BEC/P.R.2024/05.10.2024, fără a fi însoţită de listă de susţinători şi nici de un semn electoral, observând că propunerea de candidatură şi actele prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, depuse la data de 05.10.2024 sunt aceleaşi cu cele depuse iniţial, la data de 03.10.2024, şi înregistrate sub nr. 7CAN/BEC/P.R.2024/03.10.2024, fără a avea elemente de noutate", BEC precizează că a respins ca inadmisibilă solicitarea Dianei Iovanovici-Şoşoacă. Sâmbătă seara, Curtea Constituţională a României a admis, cu majoritate de voturi, contestaţiile formulate de două persoane şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024.

Restricții pentru smartphone, în școlile europene (sursa: chla.org)
Eveniment

Restricții pentru smartphone, în școlile europene

Restricții pentru smartphone, în școlile europene. Multe şcoli din Europa au introdus interdicţii sau restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra sănătăţii mintale a tinerilor. Restricții pentru smartphone, în școlile europene Deşi la nivelul Uniunii Europene (UE) nu există norme pentru a aborda această problemă, în iulie, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă şi a promis luarea unor măsuri, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat miercuri. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Tehnologia digitală devine o forţă omniprezentă în viaţa tinerilor, iar ţările europene îşi exprimă din ce în ce mai intens îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a telefoanelor mobile, a reţelelor de socializare şi a altor forme de comunicare digitală - unele dintre acestea luând măsuri în vederea interzicerii sau restricţionării telefoanelor mobile în şcoli. Studii recente au evidenţiat legături alarmante între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi performanţelor şcolare ale copiilor şi tinerilor. Spre exemplu, un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat utilizarea limitată şi responsabilă a telefoanelor mobile în şcoli. Dependența de rețele sociale În iulie, la realegerea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen s-a angajat să abordeze dependenţa de reţelele de socializare şi hărţuirea cibernetică, făcând referire la îngrijorările tot mai răspândite cu privire la impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi stării de bine. "Vedem din ce în ce mai multe rapoarte referitoare la ceea ce unii numesc o criză a sănătăţii mintale", a declarat von der Leyen. "Vom organiza prima anchetă la nivel european privind impactul social media asupra stării de bine a tinerilor. Le datorăm acest lucru", a adăugat oficialul. În ceea ce priveşte hărţuirea cibernetică, von der Leyen a spus: "Mă doare sufletul când citesc despre tineri care îşi fac rău sau chiar îşi iau viaţa din cauza abuzurilor online". Ea a promis să "abordeze flagelul hărţuirii cibernetice" şi să "ia măsuri împotriva designului care creează dependenţă de pe anumite platforme". Deşi UE a devenit din ce în ce mai conştientă de efectele negative ale utilizării reţelelor sociale şi a telefoanelor mobile în rândul tinerilor, nu există norme la nivelul UE care să abordeze aceste probleme în toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Normele variază, în schimb, de la o ţară la alta. Norme în UE Unele state europene iau în considerare, sau au introdus deja, interdicţii referitoare la prezenţa telefoanelor mobile în şcoli sau restricţii privind utilizarea lor în timpul orelor de curs. Printre aceste state se numără Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Italia, Spania şi Grecia. Alte ţări, precum Slovenia, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina, ţară candidată la aderarea la UE, analizează opţiunile pentru a răspunde îngrijorărilor, însă nu au introdus deocamdată interdicţii la nivel naţional. Însă şcolile iau problema în propriile mâini. Țările de Jos Şcolile din Ţările de Jos au adoptat o interdicţie totală la nivel naţional privind telefoanele mobile începând cu prima săptămână din septembrie. Prezenţa telefoanelor în sălile de clasă din învăţământul secundar a fost interzisă de la începutul anului, măsură ce a fost extinsă, mai nou, la şcolile primare, de la începutul noului an şcolar. Telefoanele pot fi utilizate în clasă doar dacă sunt necesare pentru conţinutul lecţiei, spre exemplu atunci când se învaţă despre competenţele media, sau dacă elevii sunt dependenţi de ele din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi. Franța În 180 de "colegii", şcolile gimnaziale frecventate de copiii francezi cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani, este testat un sistem prin care se interzice utilizarea telefoanelor mobile pe parcursul întregii zile de şcoală. Testarea aşa-numitei "pauze digitale", care vizează peste 50.000 de elevi, este pusă în aplicare înaintea unui posibil plan de introducere a acestei măsuri la nivel naţional, începând din 2025. În prezent, elevii din şcolile gimnaziale franceze trebuie să îşi închidă telefoanele. Experimentul duce lucrurile mai departe, cerându-le copiilor să îşi predea telefoanele la sosire. Aceasta face parte dintr-o iniţiativă a preşedintelui Emmanuel Macron prin care copiii sunt încurajaţi să petreacă mai puţin timp în faţa ecranelor despre care guvernul se teme că le frânează dezvoltarea. Un raport asupra utilizării ecranelor de către tineri, prezentat lui Macron în aprilie de către o comisie de experţi, a recomandat limitarea accesului la telefoane până la vârsta de 11 ani, oferirea copiilor între 11 şi 13 a unui aşa-numit "dumbphone" fără internet şi restricţionarea accesului la internet până la vârsta de 15 ani. Un astfel de "dumbphone", denumit "The Phone", este dezvoltat în prezent în Franţa de o mamă antreprenoare, fiul său şi un partener. Belgia În Belgia, telefoanele mobile vor fi interzise în sălile de clasă din sute de şcoli francofone din Bruxelles şi Valonia, începând din acest an şcolar. Planurile au fost anunţate în cursul verii de noul guvern al regiunii francofone. În regiunea vorbitoare de limbă olandeză Flandra, însă, nu există o interdicţie generală asupra prezenţei telefoanelor în şcoli, însă unele au decis să introducă restricţii pe cont propriu. Grecia În Grecia, elevii sunt obligaţi să îşi ţină telefoanele mobile în ghiozdane în timpul lecţiilor. Ministrul Educaţiei, Kyriakos Pierrakakis, a precizat că este interzisă deţinerea şi utilizarea în mod vizibil a telefoanelor mobile, chiar şi în timpul pauzelor, iar o încălcare poate atrage suspendarea timp de o zi. Săptămâna trecută, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis nu a exclus posibilitatea ca elevii să fie obligaţi să îşi predea telefoanele mobile şi să le ridice după orele de curs. Italia În Italia, telefoanele mobile sunt interzise în sălile de clasă începând din acest an şcolar, în temeiul unui decret emis în iulie de administraţia de dreapta a premierului Giorgia Meloni. Măsura a fost introdusă de ministrul Educaţiei, Giuseppe Valditara, din partea partidului naţionalist Liga, şi vizează interzicerea utilizării telefoanelor mobile în şcoli, inclusiv în scopuri didactice. Tabletele şi computerele pot fi utilizate în continuare, cu acordul profesorilor. Spania În mai multe regiuni din Spania, au fost deja instituite interdicţii şi restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile în şcoli, cum ar fi în comunităţile Madrid, Galicia, Castilla-La Mancha, Andaluzia şi Extremadura. În ianuarie, Consiliul Şcolar de Stat din Spania - cel mai înalt organism consultativ al guvernului în domeniul educaţiei - a aprobat în unanimitate un drept de veto privind utilizarea telefoanelor mobile în învăţământul primar şi limitări în cazul învăţământul secundar. În consecinţă, şi alte regiuni au început să pună în aplicare măsuri. În Aragon, Comunitatea Valenciană, Insulele Baleare şi Navarra, precum şi în Andaluzia, spre exemplu, profesorii au dreptul de a confisca şi de a reţine telefoanele elevilor până la sfârşitul zilei de şcoală. Suedia Agenţia de Sănătate Publică din Suedia (FHM) a emis recent recomandări privind timpul petrecut de copii în faţa ecranelor. Potrivit acestei agenţii, copiii cu vârste sub doi ani ar trebui să nu aibă deloc acces la media digitală şi televiziune, acces care ar trebui limitat pentru copiii cu vârste mai înaintate. Noile recomandări se bazează pe cercetări şi pe cât timp ar trebui să petreacă copiii făcând diferite lucruri pentru a se simţi bine. Conform cifrelor guvernului suedez, adolescenţii cu vârste între 13 şi 16 ani din Suedia petrec, în general, 6,5 ore pe zi online. Ministrul suedez al Afacerilor Sociale şi Sănătăţii Publice, Jakob Forssmed, şi-a exprimat speranţa că, în viitor, societăţile de tehnologie vor acţiona pentru a reduce riscul ca cei mici să rămână blocaţi în mediul online. Slovenia În şcolile primare şi secundare slovene, rămâne la latitudinea fiecărei şcoli în parte dacă va restricţiona utilizarea telefoanelor mobile. Regulile interne variază de la o şcoală la alta, însă puţine au interzis complet utilizarea dispozitivelor mobile. Potrivit experţilor, un prim pas către reducerea timpului petrecut în faţa ecranelor ar putea fi stabilirea unor linii directoare la nivel naţional. Violenţa online în rândul tinerilor este în creştere, conform sondajului din acest an realizat de Safe.si, platforma naţională de sensibilizare cu privire la pentru utilizarea sigură a internetului. În Slovenia, 65% dintre fetele de şcoală primară şi 55% dintre băieţii din aceeaşi categorie s-au confruntat cu o formă de violenţă în mediul online. În învăţământul secundar, 63% dintre eleve şi 54% dintre elevi au fost victimele unei forme de violenţă online. Croația În Croaţia nu există norme uniforme, iar Ministerul Educaţiei nu a luat încă nicio decizie în această privinţă. Cu toate acestea, unele şcoli au luat deja decizia de a interzice utilizarea telefoanelor mobile de către elevi pe tot parcursul programului şcolar, inclusiv în timpul pauzelor. Printre acestea se numără şcoli din mai multe oraşe croate, precum Zagreb, Split, Rijeka, Osijek şi Zadar. O şcoală din Split a introdus, de asemenea, o măsură prin care elevii nu au voie să aducă telefoane mobile la şcoală, susţinând că simpla interdicţie de a le utiliza nu este suficientă. Bosnia și Herțegovina Pentru a încuraja o mai bună socializare în rândul elevilor şi pentru a preveni delincvenţa juvenilă, mai multe şcoli din Bosnia şi Herţegovina au interzis accesul cu telefoane mobile la orele de curs. Cu toate acestea, în pofida unei iniţiative parlamentare de extindere a practicii, aceasta nu a fost încă pusă în aplicare în majoritatea instituţiilor de învăţământ de pe teritoriul ţării. Conform unui studiu realizat de UNICEF şi Agenţia de reglementare în domeniul comunicaţiilor din Bosnia şi Herţegovina, unu din doi copii din această ţară cu vârsta sub 11 ani are un profil pe o reţea socială. Peste 50% dintre copii au avut experienţe neplăcute în mediul online, însă peste 85% nu au discutat cu nimeni despre acestea.

TikTok, interzis în SUA, foarte probabil (sursa: reason.org)
Internațional

TikTok, interzis în SUA, foarte probabil

TikTok, interzis în SUA, foarte probabil. Camera Reprezentanţilor a adoptat sâmbătă un proiect de lege care lansează un ultimatum către TikTok, ce prevede interzicerea aplicaţiei în Statele Unite, cu excepţia cazului în care reţeaua de socializare întrerupe legăturile cu compania-mamă ByteDance şi, în sens mai larg, cu China. TikTok, interzis în SUA, foarte probabil Platforma video este acuzată de oficialii americani că a permis Beijingului să-i spioneze şi să-i manipuleze cei 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite. Această interdicţie trebuie acum validată de Senat. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Interzicerea TikTok ar "încălca libertatea de exprimare" a 170 de milioane de americani, a protestat sâmbătă populara reţea de socializare în legătură cu acest proiect de lege. Într-un e-mail către AFP, un purtător de cuvânt al platformei a precizat că proiectul de lege privind interdicţia "ar devasta şapte milioane de întreprinderi şi ar închide o platformă care contribuie cu 24 de miliarde de dolari pe an la economia SUA".

De ce a eșuat mitingul lui Simion împotriva popularilor europeni Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

De ce a eșuat mitingul lui Simion împotriva popularilor europeni

De ce a eșuat mitingul lui George Simion organizat la început de martie împotriva popularilor europeni aflați în vizită la București: poliția română a blocat 116 cetățeni moldoveni „apropiați” de oligarhul fugar Ilan Șor, aflat la Moscova. Citește și: Postare virală pe TikTok a unui vlogger olandez, extaziat de „Străzile deschise” din București: „Oamenii din București pur și simplu își trăiesc viața la maximum” La 6 martie, în zona unde se desfășura, la București, Congresul Partidului Popular European, AUR, formațiunea condusă de George Simion, a organizat un miting anti-european la care au fost afișate bannere cu mesajul ”Jos Ursula”, s-a strigat „Suveranitate” și „Hoții”. Însă liderul AUR, George Simion, care a venit la miting cu o șapcă pe care scria numele lui Donald Trump, nu a reușit să aducă la acest protest decât sub 200 de persoane. De ce a eșuat mitingul lui Simion împotriva popularilor europeni Acum, Ziarul de Gardă scrie că la protestele anti-europene urmau să vină peste 100 de cetățeni moldoveni „apropiați” de oligarhul fugar Ilan Șor. „Ziarul de Gardă a aflat că interdicția a fost aplicată de către o structură din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din România. Informația a fost confirmată pentru ZdG de către Viorel Țentiu, șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională a Inspectoratului General al Poliției (IGP). «Acelui grup de tineri apropiat de Șor, i-au fost impuse interdicții de a intra în România de către autoritățile abilitate din respectivul stat. Interdicția a fost impusă de instituțiile abilitate din statul respectiv. Nu vă pot spune cu exactitate care este perioada pentru care au fost impuse interdicțiile, deoarece decizia aparține lor și mai corect ar fi să-i contactați pe ei. Interdicția a fost aplicată în urma unor analize și respectiv, ca și concluzie, acei tineri au prezentat și prezintă pericol pentru securitatea națională a României. Mai mult ca atât, aici a fost vorba despre România, însă, în cazul în care alți tineri sau aceeași tineri vor prezenta pericol și pentru alte state europene la fel va fi aplicată interdicția deoarece ei la direct atentează la securitatea națională a oricărui stat», a precizat Țentiu pentru ZdG. Oficialul a adăugat că «ne sunt cunoscute 116 persoane (care au primit interdicție, n.r.), însă numărul se poate modifica. Acestea sunt, deocamdată, informațiile pe care le avem de la colegii din România. Ar putea parveni modificări și respectiv o nouă listă», a punctat șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională a IGP”, scrie publicația de la Chișinău.

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa (sursa: Facebook/SHEIN)
Internațional

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa. UE vrea să interzică importul de produse realizate din muncă forțată. Sunt vizate, în special, produsele provenite din China. Dacă proiectul va fi aprobat, mărfurile suspectate că au fost produse prin muncă forțată nu vor mai fi acceptate pe piața unică europeană. UE vrea anchete Pe data de 5 martie, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord privind interzicea comercializării pe piața unică europeană a produselor realizate prin muncă forțată. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Legislația ar putea viza în special marfa provenită din China, suspectată că supune minoritatea uigură la muncă forțată. Conform acordului, statele membre sau Comisia Europeană trebuie să demareze anchete cu privire la presupusa muncă forțată în lanțurile de aprovizionare ale companiilor. Dacă se va dovedi utilizarea acesteia, produsele vor fi confiscate la frontiere și retrase de pe piața europeană. Comisia va stabili o listă de produse și zone de risc, în special cele în care munca forțată este organizată de stat. Lista va servi drept criteriu pentru deschiderea investigațiilor. Companiile care încalcă legislația vor fi amendate. Produsele lor vor putea fi permise din nou pe piață doar dacă dovedesc eliminarea muncii forțate din lanțul lor de aprovizionare. Lege similară, adoptată în SUA O lege similară a fost adoptată la sfârșitul anului 2021 de Congresul american. Aceasta interzice toate importurile de produse din regiunea Xinjiang, cu excepția cazului în care companiile din regiune pot dovedi că producția lor nu include muncă forțată. Autoritățile americane au condamnat de mulți ani practica de muncă forțată masivă efectuată de guvernul chinez împotriva minorității uigure. Anul trecut, mai mulți politicieni americani a cerut ca brandul chinez de fast fashion Shein să fie investigat în urma aparițiilor acuzațiilor că folosește munca forțată uigură. Hainele chinezești Shein, interzise în Europa Recent, parlamentarii francezi au propus o lege care să reglementeze comercializarea produselor fast fashion. Parlamentarii au invocat practicile abuzive și pericolele acestei industrii: dezastru ecologic, condiții de muncă inumane, pericole pentru sănătate. Legea propune creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor, introducerea unei penalizări ecologice de până la zece euro pe articol vândut și interzicerea publicității pentru produse și companiile producătoare. Legea ar viza în special firma Shein, gigantul chinez de producție a hainelor fast fashion. La sfârșitul anului 2023, Shein deținea o cotă de piață de 13% în Franța, situându-se pe locul al doilea în topul preferințelor consumatorilor francezi. Uigurii, forțați să muncească pentru Shein Shein, care își produce cea mai mare parte a mărfurilor în China, se confruntă de mai mulți ani cu critici. Printre altele, grupul este suspectat că folosește munca forțată a minorității uigure. Există și alte acuzații. Grupuri de advocacy și jurnalişti au descoperit că oamenii lucrează în ateliere nesigure, care nu au ferestre sau ieșiri de urgență. În 2021, potrivit unui raport al grupului elvețian de advocacy Public Eye, lucrătorii nu aveau contracte de muncă. Erau plătiți pentru fiecare articol de îmbrăcăminte produs, pentru a fi încurajați să muncească cât mai mult. Ajungeau să lucreze 75 de ore pe săptămână. În 2022, o investigație jurnalistică independentă arăta că aproape 83% dintre furnizorii companiei operau cu "riscuri majore". Cele mai multe încălcări au fost condițiile improprii de muncă și programul prelungit de lucru. 12% dintre furnizori au comis "încălcări de toleranță zero": munca prestată de minori, muncă forțată și probleme de sănătate cauzate de condițiile de muncă. La sfârșitul anului 2022, Shein a recunoscut problemele legate cu condițiile de muncă din fabricile furnizorilor și s-a angajat să le îmbunătățească. Munca forțată, fenomen global Munca forțată afectează aproximativ 27,6 milioane de oameni din întreaga lume, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (ILO). 11,8 milioane sunt femei și peste trei milioane, copii. Practicile de muncă forțată au crescut în ultimii ani. O comparație cu estimările globale din 2016 indică o creștere cu 2,7 milioane a numărului de persoane afectate între 2016 și 2021. Potrivit ILO, nici o regiune a lumii nu este scutită de munca forțată. Asia și Pacificul se situează pe primul loc în statistica globală (15,1 milioane). Urmează Europa și Asia Centrală (4,1 milioane), Africa (3,8 milioane), America (3,6 milioane) și statele arabe (0,9 milioane).

Interzicerea energizantelor pentru minori, la promulgare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Interzicerea energizantelor pentru minori, la promulgare

Interzicerea energizantelor pentru minori, la promulgare. Preşedintele României are pe masă o lege pe care personalul din domeniul sanitar o consideră a fi esenţială pentru sănătatea tinerilor. Interzicerea energizantelor pentru minori, la promulgare Este vorba despre interzicerea, prin lege, a consumului de energizante de către minori. Proiectul de lege a fost adoptat deja pe 20 februarie de Camera Deputaţilor, for decizional, şi a plecat către preşedinte pentru promulgare. Citește și: Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă de protocol cu 56 de milioane de euro. Directoarea, numită de Dragnea, și-a secretizat salariul, dar are două vile și două BMW-uri Operatorii economici nu au dreptul să comercializeze sau să ofere cu titlu gratuit, nici prin automate, băuturi energizante către minori. Riscă o amendă de 30.000 de lei, ia dacă fapta este repetată poate fi dispusă măsura suspendării activităţii pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Economie

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine. Comisia Europeană a anunţat vineri că a pus punct interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine. Cerealele ucrainene agită iar țările vecine În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urma să expire pe 15 septembrie. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta Executivul comunitar a ajuns la concluzia că, graţie măsurilor introduse la începutul lunii mai, "distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut". Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior. Bulgaria nu se opune deciziei UE Contrar Poloniei, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie. Sofia "nu susţine" o extindere a restricţiilor, stipulează o rezoluţie adoptată de Parlamentul bulgar cu o largă majoritate (124 de voturi din totalul celor 197 de deputaţi prezenţi), la iniţiativa guvernului proeuropean al Bulgariei. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Textul invocă "solidaritatea cu Ucraina" şi necesitatea de a "garanta securitatea alimentară la scară mondială". Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut. România ar fi vrut embargo mai lung Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, declara la începutul acestei săptămâni că măsurile restrictive privind importurile de produse agricole din Ucraina au avut un efect pozitiv asupra pieţei cerealelor din România, iar decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a acestor restricţii, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor. Pe de altă parte, şeful MADr a transmis că vor fi luate cele mai bune măsuri, atât economice şi financiare, cât şi acte normative, "pentru a sprijini şi proteja fermierii români". Ungaria, același joc ca Polonia Ungaria a impus o interdicţie naţională de import pentru 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume şi mai multe produse din carne şi miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri, relatează Reuters. "Ungaria îşi va închide frontierele pentru 24 de produse ucrainene", faţă de patru până acum, cu scopul de a "proteja interesele agricultorilor noştri", a anunţat pe Facebook ministrul Agriculturii, Istvan Nagy. Interdicţia intră în vigoare din 16 septembrie. Ungaria a decis să interzică în mod unilateral importurile de produse alimentare ucrainene, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu va prelungi interdicţia actuală privind importurile de cereale ucrainene în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE, care urmează să expire vineri.

Citirea și dezbaterea moţiunii simple 'De la grânarul Europei la ruşinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună ştiinţă agricultura românească', iniţiată de Uniunea Salvaţi România şi Forţa Dreptei, la Camera Deputaților din Serviciul de securitate al Ucrainei i-a interzis lui Simion să intre în țară Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Serviciul securitate Ucrainei interzis Simion intre în țară

Serviciul de securitate al Ucrainei i-a interzis lui George Simion, deputat și președinte al AUR, să intre în această țară timp de trei ani, arată un document publicat de Podul. Această publicație s-a adresat serviciului de securitate al Ucrainei, care a răspuns arătând că Simion nu poate intra pe teritoriul acestei țări timp de trei ani. Interdicția expiră în noiembrie 2024. După invadarea Ucrainei de către Rusia, liderul AUR a susținut constant, mesajele Rusiei. În utliam perioadă de timp, el cere blocarea sau limitarea tranzitului de cereale ucrainene, de care economia țării vecine depinde. Rusia blochează exporturile prin porturile ucrainene. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” George Simion avea și o interdicție de a intra în Republica Moldova, din 2018 în 2023. Serviciul de securitate al Ucrainei i-a interzis lui Simion să intre în țară ”În scopul asigurării securității statului, SBU a luat decizia de a-i aplica persoanei menționate (George Simion) o interdicție de intrare în Ucraina pentru o perioadă de 3 ani”, se arată în documentul serviciului ucrainean de securitate, obținut de Podul. „Potrivit presei ucrainene, cei 3 ani ar expira în martie 2024, însă e mai mult decât previzibil că interdicția va fi prelungită. Solicitarea Podul.ro către Serviciul de Securitate al Ucrainei vine ca urmare a dezvăluirilor făcute de ex-ministrul Apărării din R.Moldova, unionistul Anatol Șalaru, dar și ca urmare a dezvăluirilor jurnaliștilor de la obozrevatel.com (publicație ucraineană de limba rusă) în legătură cu întâlnirile pe care liderul AUR, George Simion, le-ar fi avut cu rezidentul FSB de la Cernăuți. Potrivit obozrevatel.com, întâlnirile lui Simion cu agenții rușilor din Cernăuți au reprezentat motivul principal pentru care acestuia i s-a aplicat interdicția de intrare în Ucraina pentru o perioadă de 3 ani”, mai arată Podul.

New York - clădiri noi fără gaz (sursa: Facebook/Governor Kathy Hochul)
Mediu

New York - clădiri noi fără gaz

New York - clădiri noi fără gaz. NY a devenit primul stat american care a adoptat o legislaţie ce interzice utilizarea gazului natural pentru încălzire şi gătit în unele clădiri noi, un plan conceput pentru a reduce emisiile de carbon, dar contestat de grupuri industriale ca fiind excesiv şi costisitor. New York - clădiri noi fără gaz Atât Adunarea condusă de democraţi, cât şi Senatul au aprobat marţi seara prevederile, care includ bugetul statului de 229 de miliarde de dolari. Guvernatorul Kathy Hochul (foto) şi parlamentarii au fost de acord cu liniile pachetului de cheltuieli săptămâna trecută. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Schimbarea modului în care producem şi folosim energia pentru a ne reduce dependenţa de combustibilii fosili va contribui la asigurarea unui mediu mai sănătos pentru noi şi copiii noştri", a afirmat purtătorul de cuvânt al statului New York, Carl Heastie. Mişcarea de la New York survine pe fondul dezbaterii publice acerbe din Statele Unite privind impactul pe care îl au asupra sănătăţii şi mediului aparatele de gătit care consumă combustibili fosili şi la scară largă rolul gazelor naturale în schimbările climatice. Rezistență puternică din partea companiilor Zeci de oraşe din jurul Statelor Unite au adoptat sau au în vedere politici care interzic sau descurajează utilizarea de gaz natural în clădiri noi pentru a răspunde preocupărilor legate de sănătatea publică şi climă. Aceste măsuri au fost întâmpinate cu o rezistenţă puternică din partea grupurilor din industria gazelor şi de restaurante şi electrocasnice care consideră că aceste preocupări sunt exagerate. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Prevederile vor impune construirea de noi clădiri numai cu prize electrice pentru electrocasnice şi utilităţi începând din 2025. Legea va intra în vigoare pentru clădiri cu mai puţin de şapte etaje începând din 2026. Cerinţele vor intra în vigoare pentru clădirile mai înalte până în 2029, conform New York Times. Spitalele, infrastructura critică şi unităţi de alimentaţie nu vor fi vizate de aceste măsuri. Clădirile şi aparatele existente nu vor fi afectate de legislaţie.

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria (sursa: pexels.com/LilacDragonfly)
Eveniment

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria. Cele două țări au decis să interzică importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a proteja sectorul agricol local, au declarat sâmbătă cele două guverne, după ce o avalanşă a ofertei a redus preţurile în întreaga regiune. Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria Ucraina şi-a exprimat regretul faţă de decizia poloneză, spunând că "rezolvarea diferitelor probleme prin acţiuni unilaterale drastice nu va accelera o soluţionare pozitivă a situaţiei". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să staţioneze în statele din Europa Centrală din cauza blocajelor logistice, preţurilor şi a vânzărilor pentru fermierii locali. Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene luna trecută, prim-miniştrii din cinci ţări est-europene au informat despre o creştere fără precedent a produselor precum cereale, seminţe oleaginoase, ouă, carne de pasăre şi zahăr şi au spus că ar trebui luate în considerare tarife la importurile agricole ucrainene. Prea multe grâne ucrainene Impactul ofertei excesive a creat o problemă politică pentru Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, aflat la guvernare, într-un an electoral şi cu o economie împotmolită în stagflaţie. "Astăzi, guvernul a decis asupra unui regulament care interzice intrarea, importul de cereale în Polonia, dar şi zeci de alte tipuri de alimente (din Ucraina)", a declarat liderul Jaroslaw Kaczynski în cadrul unei reuniuni a partidului. Lista acestor mărfuri, care va varia "de la cereale la produse din miere şi foarte, foarte multe alte lucruri", va fi inclusă în regulamentul guvernamental, a adăugat el. Kaczynski a declarat: "Suntem şi rămânem prieteni şi aliaţi neschimbaţi ai Ucrainei. O vom sprijini şi o susţinem. Dar este datoria fiecărui stat, a fiecărei autorităţi, a unei autorităţi competente în orice caz, să protejeze interesele cetăţenilor săi". Kaczynski a mai spus că Polonia este pregătită să înceapă discuţiile cu Ucraina pentru a soluţiona problema cerealelor. Pentru Ungaria, decizia a fost simplă Ministerul Politicii Agrare şi Alimentaţiei din Ucraina a declarat că interdicţia poloneză contrazice acordurile bilaterale existente privind exporturile şi a cerut discuţii pentru a rezolva problema."Înţelegem că fermierii polonezi se află într-o situaţie dificilă, dar subliniem că fermierii ucraineni se află în cea mai dificilă situaţie în acest moment", se arată într-un comunicat. Mai târziu în cursul zilei de sâmbătă, guvernul premierului naţionalist ungar Viktor Orban s-a alăturat interdicţiei, spunând că statu-quoul va cauza daune grave fermierilor locali. Citește și: Analiză Bloomberg: aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front abia în 2024 Ungaria nu a oferit detalii despre momentul în care interzicerea importurilor de cereale şi alte alimente va intra în vigoare, dar a spus că va expira la sfârşitul lunii iunie. Guvernul de la Budapesta a spus că speră la schimbări în reglementări la nivelul UE, inclusiv privind o regândire a eliminării taxelor de import pentru produsele ucrainene.

TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni (sursa: pexels.com/cottonbro studio)
Internațional

TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni

TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni. În Statele Unite, discuția privind interzicerea TikTok a început încă din 2020, an în care India a interzis complet folosirea aplicației, acuzând acte de spionaj. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Alte țări, precum Indonezia sau Pakistan, au cochetat la răstimpuri cu ideea, instaurând interziceri temporare din cauza "imoralității" (anulate, în mod repetat, prin compromisul cenzurării "conținutului negativ"). Pentru Europa, însă, este un subiect nou, care se încadrează însă într-un context mai larg: pe de o parte, acuzele Washingtonului la adresa Beijingul pentru lansarea unor baloane de spionaj, pe de alta, temerile legate de rolul Chinei în Războiul din Ucraina. Un șut în TikTok, un pas înainte Povestea aplicației TikTok începe idilic, în mod similar începutului Facebook: doi prieteni din Shanghai, Alex Zhu și Luyu Yang, au creat o platformă educațională, cu scop autodidact – utilizatorii puteau să predea, sau să învețe diferite subiecte, prin videoclipuri scurte, de trei-cinci minute. Aplicația n-a avut succes, investitorii și-au retras fondurile, iar Zhu și Yang au căutat o altă formulă, mai comercială, creînd Musical.ly. Bazată tot pe videoclipuri, mai scurte, și mai amuzante, noua aplicație oferea utilizatorilor posibilitatea de a se filmeze, făcând play-back, pe diferite melodii. Prima versiune a Musical.ly a fost lansată oficial în august 2014, atât în China, cât și în Statele Unite, unde a devenit în scurt timp extrem de populară printre adolescenții americani. După un an aplicația avea milioane de utilizatori, „musers”, ajungând pe primul loc în iOS App Store și devenind cea mai descărcată aplicație gratuită în peste 30 de țări, inclusiv SUA, Canada, Regatul Unit, Germania, Brazilia, Filipine și Japonia. În mai 2016, Musical.ly atinsese 70 de milioane de descărcări, cu peste zece milioane de videoclipuri noi postate zilnic. Cum să faci primul miliard Pe 9 noiembrie 2017, compania chineză ByteDance Technology cumpăra aplicația pentru suma de un miliard de dolari. Compania lansase cu un an în urmă (în 2016) o aplicație similară, în China, numită Douyin, iar în 2018, după cumpărarea Musical.ly, a combinat cele două aplicații, sub numele de TikTok. Alex Zhu a devenit vicepreședinte senior TikTok, declarând la vremea respectivă: "Combinarea Musical.ly și TikTok este o potrivire naturală, având în vedere misiunea comună a ambelor experiențe – de a închega o comunitate în care oricine poate fi un creator". Expansiunea globală a început în 2020: numărul utilizatorilor TikTok crescuse cu aproape 800% față de ianuarie 2018, înregistrând aproximativ două miliarde de descărcări la nivel global și având aproximativ 50 de milioane de utilizatori activi zilnic în SUA. Furt de date și cenzură pro-chineză Semnalele de alarmă au început în 2019, o dată cu luna februarie, când compania ByteDance a fost amendată de Comisia Federală pentru Comerț din SUA (FTC) cu 5,7 milioane de dolari, din cauză că TikTok încălcase confindențialitatea datelor copiilor și pentru că a permis cu bună știință minorilor să acceseze aplicația (având acces la numele și prenumele, numerele de telefon, adresele de e-mail, biografiile și fotografiile de profil ale acestora). În septembrie 2019, Washington Post scria despre cum TikTok cenzura protestele din Hong Kong: pe cînd celelalte rețele de socializare, precum Twitter, dezvăluiau protestele în detaliu, pe TikTok versiunea era total diferită - selfie-uri jucăușe, fotografii cu mâncare, cântece, nici o umbră de neliniște. Adică o versiune a realității mult mai convenabilă guvernului chinez, sublinia WP. În septembrie 2019, The Guardian dezvăluia pentru prima dată documente secrete potrivit cărora compania ByteDance "promovează obiectivele politicii externe chineze în străinătate prin intermediul aplicației. TikTok, populara rețea socială deținută de China, le cere moderatorilor să cenzureze videoclipurile care menționează Piața Tiananmen, independența tibetană sau grupul religios interzis Falun Gong". Armata americană, primele interdicții În octombrie 2019, senatorul american Marco Rubio a solicitat guvernului SUA să investigheze implicațiile privind securitatea națională ale achiziției Musical.ly de către ByteDance, invocând "îngrijorări legate de folosirea TikTok de către guvernul chinez și Partidul Comunist pentru a cenzura conținutul și a reduce la tăcere discuțiile incomode", urmând ca senatorii americani Chuck Schumer și Tom Cotton să ceară directorului interimar al Serviciului de Informații Naționale al SUA să evalueze riscurile de securitate națională ridicate de TikTok și alte aplicații deținute de China. În aceeași lună, vicepreședintele TikTok, Alex Zhu, subaltern al șefului Douyin, a devenit subalternul direct al șefului ByteDance, Zhang Yiming. În noiembrie 2019, Guvernul Statelor Unite a lansat investigația cu privire la achiziția Musical.ly de către ByteDance, motivând că pentru aceasta ByteDance nu solicitase autorizație. Potrivit New York Times, în ianuarie 2020, mai multe unități militare americane au interzis TikTok pe smartphone-urile de serviciu. Trump versus TikTok În iulie, 2020, în Australia, prim ministrul Scott Morrison anunța o investigație asupra protecției datelor utilizatorilor de TikTok, iar în Stalele Unite secretarul de stat Mike Pompeo confirma intenția statului american de a interzice TikTok din cauza temerilor că aplicația împărtășește datele utilizatorilor cu guvernul chinez. În august 2020, președintele Trump a emis mai multe ordine executive îndreptate contra TikTok, care prevedeau, printre altele, restricții pentru companiile americane de a mai tranzacționa cu ByteDance sau cu subsidiarele sale, dar și cererea ca ByteDance să "cedeze toate interesele și drepturile" asupra activelor și proprietăților sale care permit operațiunile TikTok în SUA și datele colectate prin TikTok din SUA. Acest ordin se baza pe ancheta privind achiziționarea Musical.ly de către ByteDance care a conchis că există "dovezi credibile" că ByteDance "ar putea lua măsuri care amenință să afecteze securitatea națională a Statelor Unite". Made in China, interzis în India În 2020, India a interzis complet TikTok, argumentând, în declarația oficială, că aplicația, alături de alte 58 aplicații chineze, aduc "prejudicii suveranității și integrității Indiei, apărării Indiei, securității statului și ordinii publice". Pe 9 iunie 2021, Administrația Biden a emis Ordinul executiv 14034, "Protecția datelor sensibile ale americanilor de adversarii străini" prin care, deși anula ordinele executive semnate de Donald Trump contra TikTok, încuraja agențiile federale să continue monitorizarea atentă a aplicațiilor străine în ceea ce privește riscul pe care îl prezintă pentru datele personale ale utilizatorilor și pentru securitatea națională. Pe 25 iunie, 2021, foști angajați ai TikTok au declarat pentru CNBC că există motive reale de îngrijorare când vine vorba compania ByteDance, de vreme ce aceasta are acces la datele utilizatorilor americani ai TikTok și există posibilitatea ca guvernul chinez să folosească TikTok pentru a răspândi propagandă în rândul publicului american. Identități americane accesate din China În iunie, BuzzFeed a dezvăluit că angajații din China ai ByteDance, au accesat, prin TikTok, în mod repetat, date ale utilizatorilor americani: "De ani buni, TikTok a răspuns preocupărilor legate de confidențialitatea datelor promițând că informațiile adunate despre utilizatorii din Statele Unite sunt stocate mai degrabă în Statele Unite, decât în China. Însă, potrivit unui document audio de la peste 80 de întâlniri interne TikTok, angajații ByteDance din China au accesat în mod repetat date private ale utilizatorii TikTok din SUA – exact tipul de comportament care l-a inspirat pe fostul președinte Donald Trump să amenințe că interzice aplicația în Statele Unite.". Pe 22 decembrie, TikTok a confirmat că, într-adevăr, datele private ale utilizatorilor americani au fost accesate de unii angajaţi, pe care i-a concediat. Biden a scos TikTok din telefoanele guvernamentale Însă piesele de domino începuseră să se clatine, iar căderea a început pe 30 decembrie 2022, când președintele Joe Biden a aprobat "No TikTok on Government Devices Act" prin care era interzisă instalarea și folosirea aplicației chineză pe dispozitivele guvernamentale. După câteva luni, pe 23 februarie, 2023, Comisia Europeană a luat aceeași decizie, urmând ca, la patru zile după, pe 27 februarie, guvernul Canadei să urmeze exemplul. La începutul acestei luni, Danemarca și Belgia au fost primele țări europene care au interzis TikTok pe dispozitivele oficiale. În Franța, deși interdicția printre funcționari nu a fost pronunțată, autoritățile se pregătesc să o facă. Într-o conferință de presă, susținută la începutul lunii, Olivier Véran, purtătorul de cuvânt al guvernului, a anunțat că Franța are în vedere interzicerea aplicației chineze TikTok pe telefoanele oficialilor săi. TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni Politicienilor europeni nu le este însă ușor să renunțe la conturile de TikTok, căci folosesc din plin aplicația pentru propria vizibilitate în rândul tinerilor și adolescenților. Deși nu contestă o eventuală interzicere a aplicației pe telefoanele de serviciu, nu sunt prea dispuși să renunțe și la conturi. În Belgia, unde interdicția este deja în vigoare, Ludivine Dedonder, ministrul Apărării, nici nu se gândește să își șteargă contul, cu peste 9.000 de urmăritori, motivând, prin purtătorul de cuvânt al ministerului, că "are un telefon mobil TikTok separat". În Austria, aplicația este folosită pe scară largă de mai mulți membri ai guvernului. Ministrul Justiției, Alma Zadić, este foarte activă – în prezent derulând o campanie contra "hate speech", însă, potrivit presei austriece, contul ei de TikTok nu se limitează doar la comunicări de interes public, întâlnirile cu omologii străini alternând cu videoclipuri despre rochiile ei de bal sau despre antrenamentele de sport pe care le face. De asemenea și cancelarul Karl Nehammer este un utilizator frecvent de TikTok, însă nici Ministerul Justiției, nici Cancelaria Federală nu au vrut să comenteze în vreun fel o posibilă interdicție TikTok. Politicienii nu vor să cadă de pe TikTokuri Singura declarație oficială din partea guvernului austriac, pe această temă, a venit din partea purtătorului de cuvânt al Karolinei Edtstadler, ministrului federal pentru UE și Constituție (care, potrivit jurnaliștilor, este "regina incontestabilă a TikTok în Guvern", cu un cont de peste 21.000 de urmăritori). Secretul succesului? Videoclipuri în care ministrul alternează mesajele politice cu imagini din viața privată - în care gătește, schiază sau se joacă cu Snowy, câinele ei. Potrivit purtătorului de cuvânt, dacă se va impune ștergerea aplicației pe telefoanele de serviciu, ministrul se va conforma, la fel cu toți ceilalți funcționari, însă nu va renunța la cont: "Ministrul vrea să continue să-și opereze contul TikTok pe viitor, pentru a rămâne în contact cu tinerii". Citește și: După 15 luni la guvernare, ministrul Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR și refuză să respecte angajamentele privind pensionarea. Nimic despre pensiile speciale În Germania, potrivit politico.eu, Ministerul Sănătății, care are un cont TikTok extrem de popular, este un caz aparte. Întrebat de jurnaliști cum poate un minister să interzică aplicația TikTok pe telefoanele sale oficiale și, în același timp, să mențină un cont cu aproximativ 144.800 de urmăritori, ministrul Sănătății, Karl Lauterbach, a declarat scurt că "TikTok nu este instalat sau folosit în scopuri oficiale". Asta în ciuda faptului că respectivul cont este actualizat în mod regulat cu conținut despre activitatea ministrului. Unul dintre cele mai recente videoclipuri, postat în 20 ianuarie, este însoțit de un îndemn către utilizatori: "Dacă aveți întrebări pentru Karl Lauterbach, puneți-le în comentarii".

Țuțu, șeful Romarm, avea o interdicție de 5 ani de la ASF Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Țuțu, șeful Romarm, avea interdicție de 5 ani de la ASF

Gabriel Țuțu, șeful Romarm, avea o interdicție de 5 ani de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și nu putea vinde nici măcar o poliță de asigurare, dar a fost pus să conducă industria de armament a României, scrie Libertatea. Țuțu, șeful Romarm, avea o interdicție de 5 ani de la ASF Procurorii DNA vor solicita Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă pentru 30 de zile a directorului Romarm, Gabriel Ţuţu, şi a lui Alexandru Piţurcă, fiul lui Victor Piţurcă, în dosarul legat de achiziţii de măşti de protecţie neconforme pentru Ministerul Apărării. Potrivit DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie. Potrivit Libertatea, printr-o firmă de consultanță, exact ca în cazul anchetat de procurorii DNA, Țuțu a fost implicat în falimentul societății de asigurări Forte. „ASF a constatat în 2016 că există «îndoieli rezonabile referitoare la capacitatea și probitatea morală a domnului Țuțu Gabriel de a-și exercita atribuțiile corespunzătoare funcției» și i-a interzis ca, vreme de cinci ani, să facă parte din conducerea unei societăți de asigurări. Exact pe perioada restricției, el a fost numit director general al ROMARM, care înglobează 15 uzine, fabrici și un institut de cercetări, de importanță strategică”, scrie Libertatea. În decizia ASF cu numărul 1.359 din 7 iulie 2016 s-a hotărât că Țuțu e amendat cu 50.000 de lei și are interdicție de a ocupa orice funcție care necesită aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru o perioadă de 5 ani de la comunicarea deciziei de sancţionare. Țuțu nu pare să fi atacat în instanță această decizie. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă jr a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcii, reținuți de DNA

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră