Internațional
Armata rusă ar putea ajunge la granița României
Armata rusă ar putea ajunge la granița României, la gurile Dunării, arată mai multe scenarii de război. Încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, s-a discutat posibilitatea ca această țară să avanseze de-a lungul coastei Mării Negre până pe teritoriul Bugeacului, aflat acum în componența Ucrainei. Din Crimeea la gurile Dunării sunt 230 de kilometri.
În varianta în care Rusia va înainte de-a lungul litoralului românesc, este foarte posibil să ocupe și Insula Șerpilor.
Armata rusă ar putea ajunge la granița României
„Obiectivul lui Putin este să ajungă să lege terestru Crimeea, ceea ce înseamnă că va avea în continuare în vedere proiectul Novorossiya, pe care strategii ruşi îl au în vedere, acest proiect vizând extinderea ocupării Ucrainei până la gurile Dunării”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu acum câteva zile, la RFI.
„După mine, Crimeea a fost țintă zero, iar ținta unu este revenirea la Gurile Dunării, frontieră tradițională a fostei Uniuni Sovietice, pe brațul Chilia, ceea ce înseamnă din Crimeea, ușor-ușor către Odesa și până la brațul Chilia", declara tot Băsescu, în 15 aprilie 2014.
Foto: Timpul.md
În lucrarea Probleme Românești Dunărene (1942), Nicolae Alexandru Rădulescu aprecia că "navigația pe Dunăre s-a putut face în deplină libertate numai în perioadele în care rușii au fost îndepărtați de la gurile Dunării", iar "principiul acesta este cu atât mai mult valabil și în viitor".
Control asupra Dunării
„Importanța Dunării este în creștere, din mai multe motive: preferință pentru transporturile nepoluante, aglomerarea transportului rutier și feroviar. Țelul rușilor de 300 de ani a fost să ajungă la stramtorile Bosfor și Dardanele. Dar nici controlul Gurilor Dunării nu l-ar refuză nimeni, deși nu este prioritar pentru Rusia. Pentru asta ar trebui să distrugă statul ucrainean și ar fi o amenințare la adresa României și la adresa tuturor țărilor care au de a face cu Dunărea, din Germania până în Austria, Ungaria, Serbia", afirma, tot în 2014, fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu.
Din punct de vedere etnic, populația din Bugeac este eterogenă, cu ucrainenii fiind cei mai numeroși, însă fără să dețină majoritatea absolută (reprezintă 40% din populație). Spre deosebire de Crimeea, unde rușii sunt majoritari, în Bugeac doar o cincime dintre locuitori sunt ruși, iar o altă cincime sunt bulgari. În regiune mai trăiesc și aproape 80.000 de români/moldoveni, reprezentând 13% din populația regiunii. Deși etnicii ruși sunt în minoritate, limba rusă deține statutul de „lingua franca” în regiune (ca urmare a colonizării masive din timpul Rusiei Țariste), iar televiziunile rusești sunt deosebit de influente în rândul populației.
Bugeacul, mereu dorit de Imperiul Rus
„Regiunea Bugeac a aparținut inițial Țării Românești, fiind ulterior preluată de Principatul Moldovei. Otomanii au anexat regiunea în 1484, iar în 1812, întreaga Basarabie, inclusiv partea de sud, a fost cedată Rusiei Țariste.
În urma Războiului Crimeei, în 1856, Imperiul rus a trebui să cedeze Principatului Moldovei o parte din Bugeac, iar teritoriul va trece în componența României după Mica Unire din 1859. În 1878, Rusia va forța România să cedeze teritoriul din sudul Basarabiei, țara noastră primind în schimb Dobrogea. La finalul Primului Război Mondial, întreaga Basarabiei se unește cu România, însă unirea durează doar 22 ani. În 1940, Regatul României se vede forțată să renunțe la teritoriile aflate la est de Prut, sudul Basarabiei fiind atribuit RSS Ucrainene, în defavoarea RSS Moldovenești. După prăbușirea Uniunii Sovietice, Ucraina moștenește Bugeacul”, scrie umbrela-strategica.ro.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
